Curs 4 IPE 2023

Informatizarea Proceselor
Energetice
Curs 4
Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI

ÎNTREŢINERE A SISTEMELOR INFORMATICE
4.1. Elaborarea temei de realizare
4.2. Proiectarea de ansamblu (analiza de sistem)
4.3. Analiza de sistem in vederea informatizarii unei centrale termo-electrice
Prof.dr.ing. Ioana FAGARASAN

 Baza de elaborare a unei teme de realizare este constituită dintr-o
comandă emisă de un beneficiar, comandă ce se concretizează sub forma unui
document aprobat de organele emitente şi care trebuie să cuprindă data emiterii
sale.
 Elaborarea temei de realizare implică opţiunea pentru anumite tehnici

(interviu, chestionar, studiu documentar) şi metode de realizare (top-down,
bottom-up, top-down-bottom-up) dintre cele prezentate în capitolele anterioare
şi desfăşurarea unor activităţi cu caracter tehnic, de planificare, control şi auto-
control.
 În cadrul activităţilor tehnice, ca prim punct poate fi considerată analiza

globala a sistemului obiect, care cuprinde prezentarea obiectelor generale şi o
scurtă descriere a procesului tehnologic: modul de organizare, funcţiile, relaţiile
interne şi externe de funcţionalitate.
 Urmează considerarea problemelor pe care trebuie să le soluţionăm,

studiul informatizării sistemului obiect în comparaţie cu situaţia existentă pe plan
naţional sau mondial şi evidenţierea activităţilor neinformatizabile existente în
proces. 2
 Activitatea de planificare implică rezolvarea următoarelor probleme
principale: planificarea cerinţelor materiale, cu caracter informaţional şi de
personal pentru elaborarea proiectului respectiv şi modul de repartizare a
acestora pe diverse etape.
 Activitatea de auto-control se poate traduce prin realizarea unui control

intern de calitate.
 Activitatea de control se desfăsoară la sfârşit, când produsul este livrat

beneficiarului.
 Rezultatul etapei parcurse îl constituie tema de realizare.
3
4.2. Proiectarea de ansamblu (analiza
de sistem)
 Întocmirea unui proiect de ansamblu presupune existenţa unor date de
intrare, rezultate din tema de realizare, ca şi opţiunea pentru aplicarea
anumitor metode şi tehnici de realizare de tipul celor enumerate la
întocmirea temei de realizare. Acestora li se adaugă metoda HIPO, tabelele de
decizii, metoda diagnosticării şi desfăşurarea anumitor activităţi specifice.
4.2.1. Analiza procesului tehnologic

4.2.2. Conceptii de conducere. Structuri de conducere
4.2.3. Functiile sistemului informatic
4.2.4. Tipuri de informaţii
4.2.5. Volumul de informaţii
4.2.6. Aspecte privind prelucrarea primară a informaţiilor
4.2.7. Transmisia informaţiei
4.2.8. Stabilirea arhitecturii sistemului informatic
4
de sistem)
4.2.1. Analiza procesului tehnologic
• În această fază, se preiau din tema de realizare scurtele precizări privind

organizarea, funcţiile şi relaţiile interne şi externe funcţionale şi se caută o
determinare mai exactă a cerinţelor şi restricţiilor cu caracter funcţional,
etapizate, ca şi o determinare a restricţiilor şi cerinţelor cu caracter
informaţional.
• Descrierea amănunţita care precede codificarea fiecărui element care are
acces la sistemul informatic, presupune o cunoaştere în detaliu a procesului
intern şi deci o documentare suplimentară.
• Acţiunea de inventariere a intrărilor şi ieşirilor spre proces serveste la
realizarea unei etape importante din cadrul analizei de sistem, etapa în care
se va stabili volumul de automatizare a procesului respectiv.
5
de sistem)
SC SC SC
SC
+
operator uman operator uman
automatica conv.
PROCES PROCES PROCES PROCES
structură de tip off-line on line open loop on line closed loop conducere numerică directă
SCC
SC
SC1 P1
sistem adaptiv
...
DT
PROCES SCn Pn
M1 M2
sistem adaptiv peste care se Sisteme distribuite 6
suprapune sistemul de conducere
de sistem)
Conducere centralizată Conducere descentralizată
localizare centralizată dpdv.

geografic presupune descompunerea proceselor în subprocese
sistemul are acces la toate fiecare subsistem are acces la un anumit câmp
informaţiile din proces informaţional
întregul sistem participă în mod egal SC nu au legături directe între ele
la acţiunile de luare a deciziilor şi de SC elaborează comenzi şi decizii care se aplică
elaborare a comenzilor procesului la nivel local
7
de sistem)
Conducerea ierarhizată presupune :

descompunerea în subsisteme (subprocese, subprobleme) - SC de dimensiune mai mică
subsistemele nu sunt independente (există interconexiuni)
conducere optimală (pe subprocese)
sisteme de luare a deciziilor, organizate pe mai multe nivele, fiecăruia atribuindu-se o
anumită problemă specifică.
Nivel
Strat superior SCC
superior
Strat inferior SC1 SC2 SCn

Nivel
local
Exista doua tipuri de structuri SC
ierarhizate :
a) multistrat (la nivel local) PROCES PROCES
b) multinivel (la nivel naţional)
8
a) b)
de sistem)
4.2.3. Functiile sistemului informatic
1. Functia de achizitie a datelor si prelucrarea lor primara.

2. Functia de supraveghere.
3. Functia de evidenta statistica a functionarii instalatiilor.
4. Functia de comanda (telecomanda).
5. Functia de reglare (telereglare)
6. Functia de predictie si optimizare
7. Functia de management
8. Functii specifice.....
de sistem)
4.2.4. Tipuri de informaţii
1. Un prim tip de informaţii este constituit din măsuri (telemăsuri), care pot fi, în
general, de două categorii: măsuri principale, constituite din parametrii
esenţiali funcţionării ansamblului unui proces şi mărimi secundare, respectiv
parametri ce pot afecta printr-o funcţionare necorespunzatoare, funcţionarea
ansamblului.
2. Semnalizările (telesemnalizările), constituie informaţii de tipul "tot sau nimic".
Se pot evidenţia semnalizări corespunzatoare funcţionarii normale,
semnalizări preventive prin care se indica apropierea unui parametru de
valoarea sa critică şi semnalizări de avarie, ce apar în momentul atingerii
parametrului critic şi declanşării unei anumite protecţii.
3. Comenzi (telecomenzi).
4. Reglaje (telereglaje).
de sistem)
4.2.5. Volumul de informaţii
Se pune problema stabilirii tuturor parametrilor, informaţiilor ce intră în sistemul

obiect şi a tuturor informaţiilor, mărimilor trimise din SI spre SO, deci
inventarierea acestor mărimi şi catalogarea lor pe tipuri de mărimi.
Informaţiile calitative (semnalizări şi comenzi) şi informaţiile cantitative
(măsuri şi reglaje) formează tabele cu măsuri, semnalizări, comenzi, reglaje. În
cazul informaţiilor ce vin din proces, tabelele trebuie să conţină instalaţia de
la care provine informaţia, codul punctului de măsurare sau de semnalizare,
semnificaţia parametrului respectiv şi domeniul său de variaţie (după caz).
Se va simboliza punctul de măsură, trecându-se şi simbolul din documentaţia
beneficiarului.
În cazul măsurilor, fiind vorba de măsuri ciclice, acestea sunt rebaleiate la
anumite intervale de timp pentru a se depune în semnalizările preventive.
Telecomenzile necesită o detaliere concretă a mărimilor comandate la
distanţă de cele comandate local. Aceste informaţii pot fi permanente sau
sporadice.
de sistem)
4.2.8. Stabilirea arhitecturii sistemului informatic
Rolul analistului de sistem este acela de a da o structură hardware şi software a sistemului

informatic, fără a implica un tip concret de echipament. Pentru stabilirea unei arhitecturi
(d.p.d.v. hardware) sunt recomandate următoarele criterii de alegere a unei structuri:
1. aderenţa la standarde: creează o serie de facilităţi ulterioare, inclusiv o eventuală
dezvoltare.
2. capacitatea de a suporta o anumită performanţă între intrare şi iesire, ceea ce se traduce
prin capacitatea de a procesa o anumită informaţie, după un anumit algoritm.
3. permanenţa sau posibilitatea de a avea aceeaşi configuraţie, nu neaparat aceleaşi
echipamente.
4. aderenţa la o anumită familie de echipamente. Aceasta aderenţă înseamnă portabilitate
software, adica portabilitate de "sus în jos" în cadrul arhitecturii de pe nivelul ierarhic
superior către elementele componente şi portabilitate de "jos în sus" în cadrul familiei,
menţinerea echipamentelor în actualitate şi posibilitatea de dezvoltare a acestei
arhitecturi. Structurile arhitecturale adecvate sunt structurile ierarhice descentralizate
4.3. Analiza de sistem in vederea informatizarii unei
centrale termo-electrice
1. Elaborarea temei de realizare
• Aceasta tema va cuprinde baze de elaborare a temei de proiectare cerintele si
restrictiile globale pentru realizarea sistemului informatic, precum si o justificare
a necesitatii si oportunitatii realizarii acestui sistem
1.1. Identificarea cerintelor si restrictiilor globale ale sistemului

obiect pentru realizarea sistemului informatic
Sistemul obiect = centrala termoelectrica
A. Supravegherea instalatiilor exploatate

- inregistrarea si afisarea marimilor de stare, a semnalizarilor si evenimentelor
- verificarea incadrarii marimilor in limite
-estimarea starii instalatiilor
B. Asigurarea exploatarii optime (telereglarea)
C. Telecomanda agregatelor
D. Supravegherea starii instalatiilor componente ale sistemului informatic din
dotare.
13
1.1. Identificarea cerintelor si restrictiilor globale ale sistemului

obiect pentru realizarea sistemului informatic
B. Asigurarea exploatarii optime (telereglarea)
• realizarea unei egalitati permanente intre debitul de abur livrat de cazan si cel consumat de
turbina.
• mentinerea unei egalitati intre puterea activa generata si cea ceruta de consumatori.
• trebuie sa se regleze in mod permanent sarcina reactiva a grupului,
• asigurarea aspiratiei pompelor de condensat, concomitent cu mentinerea vidului (prin
ejectoarele condensatorului) si cu evitarea cresterii excesive a nivelului de condensat in
condensator.
• mentinerea unei temperaturi constante a apei preincalzite, la preincazitoarele de apa
• asigura degazarea apei si evacuarea gazelor rezultate, precum si asigurarea aspiratiei pompei
de alimentare
• in cazul statiilor de reducere racire se impune asigurarea uni debit de abur la valorile cerute
de consumator, respectiv o temperatura constanta a aburului la iesirea din statie. 14
1.2. Delimitarea ariei de aplicabilitate a SI (problemele ce vor fi

solutionate)
•Scopul sistemului informatic este de a facilita supravegherea instalatiilor dintr-o

central termoelectrica, comanda acestora si a asigura exploatarea optima a acestor,
inclusiv a componentelor sistemului de automatizare si a sistemului informatic, in
conditii de siguranta.
•Sistemul informatic conceput va putea fi utilizat pentru sisteme obiect similare si

reconfigurat sau dezvoltat cu functii suplimentare.
15
1.3. Justificarea necesitatii si oportunitatii realizarii sistemului
•Pentru buna functionare si siguranta in exploatarea a unor sisteme obiect de o

asemenea complexitate se impune conceperea/proiectarea si implementarea unui
sistem informatic.
16
2. Justificarea strategiilor folosite pentru conceperea si realizare
unui sistem informatic
• Pornind de la caracteristicile sistemului obiect se pot asocia caracteristicile sistemului
informatic. Acest demers este util pentru selectionarea strategiilor utilizate pentru
conceperea si realizarea sistemului informatic.
Caracteristicile sistemului obiect Caracteristicile produsului informatic

Noutatea domeniului problemelor supuse Originalitatea produsului informatic, exprimata prin:
informatizarii in raport cu domenii / probleme deja - originalitatea solutiei (arhitectura, algoritm)
informatizate - originalitatea facilitatilor oferite
Centralele electrice contin o serie de procese ce au Produsul informatic nu are un caracter original in
fost deja informatizate anterior ansamblul lui, doar pentru anumite probleme
punctuale pot fi utilizati algoritmi speciali (reglare
predictiva – fuzzy pentru procesele cu incertitudini)
Complexitatea produsului informatic :
Complexitatea domeniului / problemelor abordate - aria functionala:
- complexitatea legaturilor logice intre
Centralele electrice sunt procese complexe functiuni;
- gradul de integrare al componentelor;
- dimensiunea programelor 17
• Pornind de la caracteristicile sistemului obiect se pot asocia caracteristicile sistemului
informatic. Acest demers este util pentru selectionarea strategiilor utilizate pentru
conceperea si realizarea sistemului informatic.
Caracteristicile sistemului obiect Caracteristicile produsului informatic
Caracterul restrictiv al Caracterul critic al software-ului:

domeniului / problemelor - performanta si calitate software;
-fiabilitate suport software
Procesele din centralele electrice sunt procese ce se
desfasoara in timp real iar siguranta in functionare Caracterul critic al hardware-ului:
este un deziderat important. - Aderenta la standarde si redundanta;
18
In concluzie avem de conceput un sistem informatic nu foarte original, dar complex si cu

componente critice.
Din punct de vedere al alegerii strategiei de concepere a SI avem :
• Sistem original – strategia inovatoare

• Sistem nu foarte complex – strategia ameliorativa
• Sistem complex - strategia adaptiva
19
 Strategia adaptiva
Principiu general
Introducerea PI nu produce perturbatii importante in cadrul SO prin schimbari
drastice. PI raspunde atat cerintelor informationale actuale imediate, cat si celor
de perspectiva ale SO (schimbari nefundamentale ale acestuia), printr-o
adaptare flexibila.
Etapizare :
a) analiza SO in ansamblu pt a identifica functiile globale sau activitatile ce pot fi
preluate de SI (primul nivel informational).
b) detalierea cerintelor informationale ale SO pt evidentierea componentelor
primitive/critice.
c) construirea pe subsisteme a aplicatiei informatice, prioritate acordandu-se,
bazei de date.
d) punerea in functiune (se poate face esalonat), exploatarea si intretinerea PI
e) modificari sau/si realizari de noi componente, in functie de noile cerinte
informationale ale SO 20
Criterii pentru selectarea Strategia Strategia
unei strategii clasica prototipizarii
1 2 3
Noutatea domeniului / problemelor supuse
Din punct de vedere al alegerii
informatizarii in raport cu domenii / probleme deja mica mare
strategiei de realizare a SI informatizate
avem urmatoarele criterii : Centrale termo-electrice au fost deja informatizate
Gradul de previzibilitate a actiunilor / deciziilor de mare mic
identificat si / sau modelat
Functionarea centralelor termoelectrice este
cunoscuta
Complexitatea actiunilor / deciziilor de identificat mica mare
si / sau modelat
Insumarea criteriilor
indeplinite in cea mai Gradul de integrare a componentelor (software / mare mediu / mic
hardware) ale produsului informatic
mare proportie indica
Gradul de familiarizare a utilizatorului final cu mare mic
utilizarea unei strategii folosirea tehnicii de calcul
clasice de realizare a Operatorul din camera de comanda, inginerul sef
sistemului informatic. de tura au un grad de familiarizare mediu dar care
este dezvoltat pe parcurs
Efortul pentru stabilirea solutiei mic mare
Gradul de familiarizare al echipei realizatoare cu mare mic
sistemul obiect
Echipa de realizare trebuie sa includa si specialisti
in proiectare/exploatarea instalatiilor
Experienta echipei in realizarea de produse mare mica
informatice similare
Existenta conditiilor de experimentare prototip nu da
Gradul de fiabilitate, flexibilitate, eficacitate,
portabilitate a produsului informatic inalt scazut 21
Strategia clasica se poate utiliza Criterii de stabilire a modului Realizare Realizare PI prin
in doua variante, iar pentru de realizare a PI integrala a PI incrementare
alegerea variantei optime functionala
sunt evaluate urmatoarele Complexitatea PI mica / medie mare
Dimensiunea PI mica / medie mare
criterii :
Dimensiunea personalului de mare / mediu mediu / mic
specialitate implicat
Existenta / instalarea la
utilizator a tuturor da nu / partial
echipamentelor din configuratia
specificata
Resursele umane ale mari mici / medii
utilizatorului pentru a prelua in
exploatare PI
Existenta unor instrumente de da nu / in mica masura
asistare a procesului de
realizare
Insumarea criteriilor indeplinite in cea mai mare proportie indica utilizarea unei
strategii clasice de realizare a sistemului informatic, prin incrementare functionala.
22
Elaborare tema realizare integrala
realizare prin incrementare functionala
Strategia clasica de realizare a de realizare
sistemului informatic, prin Control
incrementare functionala. Proiectare I

(produs informatic)
Control
Proiectare III Proiectare II Proiectare II

(componente) Componente 1 Componente 2
Control Control Control
Elaborare program Realizare programe Realizare programe

componente 1 componente 2
Control Control Control
Integrare si testare
Componente 1+2
Componente 3
Control Control
Componente 1+2+3
Control
23
Adoptand strategia adaptiva pentru conceperea SI, prima etapa in proiectarea

de ansamblu a SI este analiza sistemului obiect in ansamblu pt a identifica
functiile globale sau activitatile ce pot fi preluate de SI (in vederea stabilirii
modelului infologic).
3. Proiectarea de ansamblu
• Intocmirea unui proiect de ansamblu presupune existenta unor date de

intrare, rezultate din tema de realizare sau din aplicarea anumitor
metode si tehnici de realizare de tipul celor enumerate: studiu
documentar, interviul, chestionarul, etc.. Acestora li se adauga metoda
HIPO, tabelele de decizii, metoda top-down-bottom-up, etc.
24
3. Proiectarea de ansamblu focar
economizor
3.1. Analiza sistemului obiect/ procesului tehnologic cazan tambur
vaporizator
grupul 1
grupurile
Utilizand o metoda de cazan-turbina-instalatii grupul 2
supraincalzitor
anexe turbina turbina

analiza top-down se poate grupul 3 degazor
obtine urmatoarea descriere grupurile generatoare si instalatii anexe condensator

din statiile electrice de
servicii proprii bloc SRR
structurala a instalatiilor dintr-o
centrala termo-electrica : statia de evacuare a
puterii in SEN
centrala
termo-electrica
statia de tratare
chimica a apei
carbune
gospodaria de lichid
combustibil
gazos
instalatiile de
termoficare
statia de pompe de
incendiu
25
3. Proiectarea de ansamblu focar
economizor
3.1. Analiza sistemului obiect/ procesului tehnologic cazan tambur
vaporizator
grupul 1
Aceasta descompunere a sistemului, din grupurile supraincalzitor
cazan-turbina-instalatii
punct de vedere tehnologic, consta in anexe turbina
grupul 2
turbina
identificarea sistemelor similare, de sine grupul 3 degazor

statatoare si descompunerea lor in grupurile generatoare si instalatii anexe condensator
subsisteme. In functie de complexitatea din statiile electrice de
sistemelor se poate tine cont si de
apartenenta la executarea anumitor statia de evacuare a
functii. centrala
puterii in SEN
termo-electrica
statia de tratare
chimica a apei
carbune
Astfel descompunerea structurala poate
gospodaria de
devenii o descompunere pe grupe combustibil
lichid
functionale. gazos
instalatiile de
termoficare
statia de pompe de
incendiu
26
centrale termo-electrice SUBGRUPE FUNCTIONALE
GRUPE FUNCTIONALE
cazan
3.1. Analiza sistemului obiect/ procesului tehnologic
grupul 1
conversie energie grupurile
chimica in energie cazan-turbina-instalatii grupul 2
mecanica
grupul 3 degazor
conversie energie
grupurile generatoare si instalatii anexe condensator
mecanica in energie
statiile electrice de
electrica si consum intern
energie
producerea de evacuare energie statia de evacuare a

energie electrica si electrica puterii in SEN O grupa functionala contine
termica
programe de pornire, oprire, reglare,
tratatare chimica agent statia de tratare protectie, blocaje tehnologice si
termic chimica a apei
carbune
afisarea starii interne. In functie de
complexitatea ei, o grupa functionala
gospodaria de
preparare combustibil combustibil
lichid poate fi subimpartita in mai multe
gazos subgrupe functionale, in cadrul
instalatiile de carora sunt rezolvate toate
evacuare energie termica termoficare problemele legate de comanda
directa a mecanismelor.
27
centrale termo-electrice SUBGRUPE FUNCTIONALE
GRUPE FUNCTIONALE
cazan
grupul 1
conversie energie grupurile
chimica in energie cazan-turbina-instalatii grupul 2
mecanica
grupul 3 degazor
conversie energie
grupurile generatoare si instalatii anexe condensator
mecanica in energie
statiile electrice de
electrica si consum intern
energie
producerea de evacuare energie statia de evacuare a

energie electrica si electrica puterii in SEN
termica Subgrupele nu au in general
tratatare chimica agent statia de tratare legaturi directe intre ele,
termic chimica a apei
carbune
coordonarea activitatii lor
gospodaria de
realizandu-se prin grupa
lichid
preparare combustibil combustibil functionala.
gazos
instalatiile de
evacuare energie termica termoficare
28
3.2. Conceptii de conducere. Structuri de conducere
Conceptia actuala de organizare a conducerii operative in centrale consta in

descentralizarea functionala. Materializarea acestei conceptii si-a gasit expresia in
sistemul de organizare a automaticii in centrale prin grupe functionale.
Solutia de conducere pe grupe functionale, in raport cu cea centralizata, pune in

evidenta o serie de avantaje a celei dintai.
Astfel, o defectiune in instalatie afecteaza un volum limitat de comenzi automate si
permite o depanare rapida, precum si etapizarea punerilor in functiune.
Datorita faptului ca exista o repetabilitate in functiuni, fiecare element trebuie sa fie
automatizat independent, insa sunt necesare legaturi intre elementele individuale.
Astfel echipamentele sunt distribuite si fiecare functie este realizata din punct de
vedere hard si soft cu elemente care pot functiona independent sau nu.
29
Sistemele distribuite de conducere concepute in ideea descentralizarii functionale,

sunt formate din module realizate cu microprocesoare si memorii ce permit
implementarea functiilor de reglare si comanda pentru instalatiile individuale si
organizarea lor intr-un sistem ierarhic de conducere.
In aceasta situatie, calculatorul, instalat pe cel mai inalt nivel de ierarhie a comenzii,
va avea rolul de supraveghere a procesului si modificare a consemnelor la
regulatoare dupa strategii de conducere sofisticate (conducere optimala, estimare,
adaptare).
Prin utilizarea sistemelor distribuite; in acest caz sistemul de conducere coordonator

(SCC) comunica pe una sau mai multe magistrale de date seriale. In functie de
necesitate, traficul pe magistrale este coordonat de un director de trafic (DT) ce are
rolul de a directiona informatiile.
30
Prin utilizarea sistemelor distribuite; SCC

in acest caz sistemul de conducere
coordonator (SCC) comunica pe
una sau mai multe magistrale de
date seriale. In functie de
SC1 P1
necesitate, traficul pe magistrale
este coordonat de un director de
trafic (DT) ce are rolul de a
...
directiona informatiile. DT
SCn Pn
M1 M2
31
3.3. Stadiul informatizarii sau automatizarii sistemului obiect/procesului tehnologic
Automatizarea diferitelor elemente ale unui bloc se realizeaza astfel:
•automatizarea turbinei si a cazanului se realizeaza separat - trebuie realizate

standarde de inalta siguranta si fialibilitate, precum si imbunatatirea calitatii
dinamice a procesului (astfel in cadrul automatizarii turbinei sunt necesare bucle de
reglare rapide iar la cazan este necesar un sistem cu un grad mare de redundanta
materiala),
•automatizarea celorlalte instalatii se va realiza separat de cele anterioare in partea

de automatica clasica.
32
Pentru identificarea
SRAC informatiilor disponibile din
--
procesul tehnologic se
SRR
--
considera fiecare subgrupa
CZ SRAV si grupa functionala in parte
TURBINA
-- sub forma unui model intrare
ECO SRATS --
SRAPS SRAT iesire pentru identificarea
parametrilor tehnologici
PIP SRAPd SRAHcd -- masurati, acolo unde este
apa adaos CD
-- cazul se specifica buclele de
+
reglare necesare (valorile
SRAHP variabilelor de referinta, tipul
regulatoarelor si a
PJP structurilor de reglare),
DEGAZOR
limitele admise pentru
-- SRAHP
SRAHd +
fiecare parametru tehnologic
masurat, nivelul de
EPA
alarmare, semnalizari de
stare sau comenzi. 33
WP DT D
B - debitul de combustibil;
G - debitul de gaze de ardere;
W - debitul de apa;
B B A - debitul de aer;
p WINJ - debitul de injectie;
T WP - debitul de purja;
H DT - debitul de abur la turbina;
G
pCZ D - debitul de abur al cazanului;
CAZAN CU CN
W W p - presiunea aburului viu;
T - temperatura aburului viu;
A A
H - nivelul apei in tambur
SAL pCZ - depresiunea in focarul cazanului;
WINJ pT pT - presiunea in tambur;
SAL salinitatea apei in tambur.
34
d/dt Tr p T
Tr D
FOCAR
la celelalte Transforma-
-rea caldurii DT
RST
_ Qcb Qvap
B DV _ pT D _
p
p 0=ct + xF Arderea Producerea Acumulare Acumulare
Abur produs de
RP RST EE presiune in cazan
presiune in
in focar aburului viu
_ canal
_ _ tambur _
p Tr B W
Tr p
Dependenta
Tr O2
O 2 de B
Dependenta
Scheme principiale de reglare a
procesului de ardere pentru un
O2 de A
_
+
RO2
+
RA EE Proces
A cazanul cu circulaţie naturală cu
%O2=ct
_
Tr A
combustibil gazos (CH4) funcţionând
d/dt Dependenta
pCZ de A
pe conductă colectoare cu turbina: a)
+
_
G _
p CZ reglarea sarcinii; b) reglarea
p CZ=ct
_
RG EE Proces
combustiei şi a depresiunii în focar
Tr p CZ
35
Dependenta
 Dependenta
H1
 de W H de 
Wp
+
+ W H2 H
H0=ct + Dependenta
RH RW EE H de W
+ +
_
H _ Tr W D H3
Dependenta
H de D
+ Tr D
Tr H
Schema funcţională de reglare a alimentării cu apă

a cazanelor cu tambur
36
T1
D Dependenta
T ies de D
T2
Q Dependenta
Tp T ies de Q
+
+ Tdupa _ inj T3
+ Ties
Ties0=ct+ EE (servo + Instalatia Dependenta
RT1 RT2 ventil de reglare) T ies de T
de injectie dupa inj
_ _
H _ Tr Tdupa_inj
Tr Ties
Schema funcţională de reglare a temperaturii aburului

supraîncălzit
37

ref
spre TURBINA (DT )
la celelalte xF
RP _ conducta colectoare
RST PC PT
abur (D, p, T)
_
 FT
_ TAMBUR
d/dt (H, pT , SAL)
Y PT
SI
purja (Wp) Schema tehnologică cu

ECO automatizări a procesului de
VAPORIZATOR
RST
FC _ EPA
apa alimentare
(W)
ardere pentru un cazanul cu
FT
VA
circulaţie naturală cu
combustibil gazos (CH4)
funcţionând pe conductă
combustibil (B) aer (A)
PI aer
FT
_ colectoare cu turbina
+ FC
RA VG gaze de ardere d/dt
(G)
FOCAR Y
(pCZ ) RO2
PT
RG _
_ CT C ref
PC
_ 38
ref

ref
spre TURBINA (DT )
la celelalte xF
RP _ conducta colectoare
RST PC PT
_
abur (D, p, T)
Din schema tehnologica cu
 FT
_
d/dt
TAMBUR
(H, pT , SAL) automatizari se pot evidentia
Y PT
subsistemele (actionarile) ce
SI
necesita semnalizari de
purja (Wp) stare: arzatoare, ventilatoare
ECO
de aer (VA), ventilatoare de
VAPORIZATOR
RST
FC _ EPA
apa alimentare
(W) gaze arse (VG),
FT
VA
preincalzitoare rotative de
aer (PAR), electrofiltre,
combustibil (B)
ventile pe abur viu iesire
aer (A)
PI aer
FT
_
+
cazan, etc
FC
RA VG gaze de ardere d/dt
(G)
FOCAR Y
(pCZ ) RO2
PT
RG _
_ CT C ref
PC
_ 39
ref
3.3. Stadiul informatizarii sau automatizarii sistemului
obiect/procesului tehnologic
3.4. Tipurile de informatii. Volumul de informatii
3.5. Functii ale sistemelor informatice destinate CTE
40
Principalele informatii necesare la nivel de camera de comanda sunt culese

pe grupe functionale :
 din cladirea principala (grupul cazan-turbina-instalatii anexe turbina)
marimi masurate
semnalizari
telecomenzi
telereglaje
41


marimi masurate :
•temperatura, presiune si debit abur viu si supraincalzit la iesirea din
cazan
•temperatura si debit de alimentare apa intrata in cazan ;
•presiune focar ;
•temperatura si presiune abur la expandor
•temperatura si presiune abur viu la intrarea in turbina
•temperatura condens si nivel in condensator
•debit abur consumuri interne
•presiune si debit gaze naturale la arzatoare
•temperatura, presiune si debit pacura.
42


semnalizari :
•starea de pornit/oprit sau deschis/inchis a urmatoarelor utilaje :
arzatoare, ventilatoare de aer, ventilatoare de gaze arse,
preincalzitoare rotative de aer, electrofiltre, ventile pe abur viu iesire
cazan, clapete de abur intrare turbine, ventilul de inchidere rapida al
turbinei, ventile pe plecarile catre consumatorii de abur viu si de apa
calda.
telecomenzi : porniri/opriri de cazan ; porniri/opriri de turbina
43


telereglaje :
•reglarea sarcinii cazanului ;
•reglarea debitului de gaze de ardere ;
•reglarea alimentarii cu apa a cazanului;
•reglarea temperaturii de supraincalzire a aburului
•reglarea turatiei turbinei
•reglarea presiunii si nivelului in degazor
•reglarea nivelului de condensat in condensator
•reglarea temperaturii de preincalzire a apei
•etc....
44

 de la grupurile generatoare si din statiile electrice de servicii proprii bloc
marimi masurate :
•putere activa si reactiva pe bloc generator ;
•tensiunea si frecventa la bornele generatorului;
•tensiunea si/sau curentul de excitatie la generator ;
•curentul statoric
•puterea activa si reactiva pe transformatoarele de servicii proprii bloc,
comune si generale, precum si pe legaturile dintre statiile de servicii
proprii ;
•puterea activa pe consumatorii importanti ;
•tensiunea pe barele de servicii proprii
semnalizari :
•pozitii intreruptoare
45
•pozitii si actionari automatizari (AAR)

 din statia de tratare chimica a apei
marimi masurate :
•debit apa bruta
•debit apa tratata
•PH si conductivitatea apei demineralizate
•niveluri in rezervoare.
 de la gospodaria de carbune
marimi masurate :
•debitele si calitatea carbunelui in stive
semnalizari:
•starea de disponibilitate a instalatiilor de incarcare si transport in
gospodaria de carbune
46
•starea concasoarelor de carbune
Principalele informatii necesare la nivel de camera de comanda sunt culese pe

grupe functionale :
 de la gospodaria de combustibil lichid :
marimi masurate :
•nivelul in rezervoare
de la gospodaria de combustibil gazos :

marimi masurate :
presiuni si debite minime (semnale binare)
din instalatiile de termoficare :

marimi masurate :
•temperaturi, presiuni, debite pe tur/retur apa calda, tur abur, retur condens
semnalizari:
•stari CAF (cazan cu apa fierbinte), pompe de termoficare, ventile principale
47
de inchidere.

grupe functionale :
 de la statia de pompe de incendiu :
marimi masurate :
•presiune apa in retea
•niveluri de apa in rezervor
semnalizari:
•stare pompe de incendiu
•semnalizare incendiu
48

grupe functionale :
 din statia de evacuare a puterii in SEN

marimi masurate :
•puteri active si reactive pe transformatoarele blocurilor genratoare,
transformatoare si liniile de legatura cu SEN
•puteri active si reactive pe cuple
•suma puterilor active si reactivelivrate de cebtrala in SEN
•tensiuni si frecvente pe bare
semnalizari:
•pozitii separatoare si intreruptoare de pe transformatoare, linii, cuple si
legaturi la pamant ale neutrilor.
•pozitii si actionari automatizari (AAR, RAR.....)
49
•avarie in statie
Volumul orientativ de informatii necesar pentru un SI
- telemasurari : 300 - 1000

- telesemnalizari : 1000-4000
- telecontorizari : 100-2500
- telecomenzi : 50-700
- telereglaje : 10-500
La fiecare grupa functionala semnalizarile pot fi de stare, preventive si de alarma

(depasiri de limita) sau de incident (avarie in centrala, demaraje si actionari de
protectie)
50
3.3. Stadiul informatizarii sau automatizarii sistemului
obiect/procesului tehnologic
3.5. Functii ale sistemelor informatice destinate CTE
Se recomanda a avea in principal urmatoarele functii pentru sistemul

informatic aferent :
-Functii SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition )
-Functii PPMS (Power Plant Management Systems)
51
3.3. Functii ale sistemelor informatice destinate DLC
-Functii SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition )
- achizitie si transmitere de date;

- inregistrarea si stocarea secventiala a evenimentelor ;
- inregistrare instantanee de date
- prelucrare de date (inclusiv in timp real):
- verificarea incadrarii marimilor in limite
- calculul puterilor si energiilor produse si consumate in centrala
- telecomanda si telereglaj in instalatii
- interfata utilizator
-prelucrarea si gestiunea alarmelor, etc
52
-elaborarea de situatii de sinteza privind starea de functionare a centralei:

situatia de ansamblu a centralei
situatia de ansamblu a fiecarei grupe functionale, global si pe
componente
situatia alimetarii cu combustibil a centralei
situatia alimetarii cu apa a centralei
situatia alimetarii serviciilor interne ale centralei
situatia livrarii de energie electrica din centrala
situatia livrarii de energie termica din centrala
-urmarirea regimului de functionare si a mersului economic al instalatiilor
din centrala
53
-calculul capacitatii centralei de a fi incarcata

-prognoza puterilor economic disponibile si maxim utilizabile
-calculul regimului optim de functionare al centralei
-elaborarea valorilor de consemn pentru fiecare bloc referitor la puterea -
activa si la cantitatea calura tinand cont de valorile toatale de consemn pe
centrala primite de la treptele de dispecer superioare si de la dispecerul de
termoficare
-supravegerea automata a conditiilor de insularizare
-diagnoza starii centralei si a anumitor instalatii si echipamente
-supravegherea costurilor de productie a energiei electrice si termice
54
3.4. Structura sistemului informatic
Tendinte actuale in conducerea proceselor pentru sistemele mari a facut ca

introducerea sistemelor de conducere industriale – Industrial Control
Systems (DCS, SCADA, PLC, sisteme cu microprocesoare) sa conduca la
structuri distribuite si ierarhizate pe mai multe nivele pentru sisteme
informatice dedicate conducerii proceselor industriale.
OS ES DS
DCS – Distributed Control Systems, reprezinta
un ansamblu de subsisteme integrate intr-o
conceptie unitara si capabila sa furnizeze toate CS
functiile cerute de automatizarea proceselor,
respectiv achizitie si procesare date, AS
supraveghere, comanda, reglare, protectie.
Structura generala a unui sistem distribuit FE PROCES

de conducere 55
Principalele componente ale DCS FE (Field Equipment)
Echipamente si aparate locale (traductoare, elemente de executie, etc.) care asigura

transformarea parametrilor tehnologici in informatii preluate de sistemul de
conducere, sau intervin in proces executand comenzi primite de la sistemul de
conducere.
AS (Automation System) – Sistemul de OS ES DS
automatizare asigura interfata cu procesul si
procesarea informatiilor in vederea realizarii
functiilor operative cum ar fi reglare, comanda, CS
protectie si supraveghere. Se pot organiza
sisteme de automatizare separat pentru AS
fiecare functie in parte sau pentru parti de
instalatii tehnologice in functie de FE PROCES
dimensiunea procesului. (PLC,
56
Saconventionale, magistrale de date locale)
Principalele componente ale DCS OS (Operator Station)
Statia de operare – furnizeaza operatorului toate informatiile necesare din proces

cum ar fi: scheme sinoptice, curbe de variatie a marimilor din proces, monitorizarea
alarmelor si evenimentelor, etc, acestea permitand operatorului sa aiba o imagine cat
mai completa asupra procesului.
OS ES DS
ES (Engineering Station)
Prin statia de proiectare/configurare se CS

realizeaza proiectarea si configurarea
modulelor sistemului de automatizare, AS
configurarea functiilor la nivelul statiei de
operare precum si configurarea si testarea
sistemului la punerea in functiune FE PROCES
57
Principalele componente ale DCS DS (Diagnose System)
Sistem de diagnoza. Asigura partea de diagnoza si mentenanta pentru sistemul de

automatizare, calcule de eficienta a instalatiei tehnologice.
CS (Communication System)
OS ES DS
Sistemul de comunicatie care asigura
transmiterea informatiilor intre sistemele de
automatizare, proiectare, diagnoza si operare. CS
Sistemul utilizeaza protocoale de comunicatie
standard cum ar fi TCP/IP, care realizeaza AS
transferul de date in conditii de mare
securitate, cu algoritmi sofisticati de diagnoza
FE PROCES
si controlul erorilor
58
SCADA – Supervisory Control and Data Acquisition
Prin sisteme SCADA se intelege un sistem automat de achizitie a datelor,

supraveghere si conducere a proceselor.
Inseamna de fapt managementul informatiilor: achizitia datelor din proces,

prelucrarea lor, stocarea informatiilor, transmiterea informatiilor de la locul
producerii catre posibilii utilizatori in timp util pentru luarea deciziilor, stabilirea
comenzilor catre proces.
Astăzi funcționalitatile sistemelor SCADA și DCS sunt foarte similare, dar

solutiile DCS tind să fie utilizate pe instalații mari de procese continue, unde
fiabilitatea și securitatea ridicată sunt importante, iar camera de control nu
este la distanță geografică fata de proces.
59
60
61
62
Se recomanda structuri de principiu si constructii tehnice pentru dotarea

hardware a sistemelor informatice pentru conducerea operativa a
centralelor electrice.
Un sistem informatic destinat conducerii operative a instalatiilor energetice

trebuie sa asigure :
•realizarea functiilor de teleconducere (SCADA)
•realizarea functiilor aditionale – functii tip PPMS
•realizarea unui sistem de gestiune a bazelor de date relationale – de
ex. ORACLE
•interfata grafica cu utilizatorii (de ex. X-Windows)
•facilitati de transfer de date
63
Se recomanda structuri de principiu si constructii tehnice pentru dotarea

hardware a sistemelor informatice pentru conducerea operativa a
centralelor electrice.
Sistemele informatice de tipul SCADA/PPMS trebuie sa aiba doua

caracteristici fundamentale :
•posibilitatea de a se adauga, inlocui, redistribui echipamente ca
urmare a evolutiei tehnologice, fara a cauza perturbatii importante in
functionare (arhitectura de sistem deschis) si de a salva integral
software-ul intregului sistem (portabilitatea)
•facilitati de modificare si integrare de noi functii de sistem ca urmare
a evolutiei procesului controlat (dezvoltarea) si de schimbare a
cerintelor in timp (evolutivitatea)
64
Structura de baza a acestor sisteme va avea in principal urmatoarele

componente :
•unul sau mai multe echipamente de proces (servere in general
redundante), echipamente care realizeaza functiile vitale de
functionare ale sistemului
•statii de lucru
•retea locala (LAN - ETHERNET)
Functiile SCADA si PPMS precum si bazele de date aferente sistemului pot fi

distribuite pe un numar de 4-7 servere de proces si 4-7 statii de lucru.
65
3. Proiectarea de ansamblu 2 SERVERE
Comunicatie
1-2 SERVERE administrare
de Aplicatii si
3.4. Structura baze de date
resurse in LAN
sistemului
informatic
LAN ETHERNET PPMS/SCADA
2 SERVERE 2 SERVERE
4 STATII
pt Terminale Routere pt achizitii
de Lucru
si transmisii de date
2 imprimante color Comunicatii, achizitii si schimb de
- post supervizor de inalta rezolutie date cu:
- post operator 1 copiator - RTU din instalatii
- post management - sisteme informatice grupuri
- post intretinere - LAN MIS centrala
baze de date/imagini - alte sisteme
EMS/SCADA(DEC;DET) sau
DMS/SCADA(DEZ;) 66
Astel in conformitate cu schema bloc de principiu se au in vedere

urmatoarele echipamente principale :
•1-2 servere pentru aplicatii si baze de date ;
•2 servere de administratie si comunicatie a resurselor in LAN (servere
de sistem)
•1 server pentru terminale, 2 imprimante si un copiator
•2 routere/servere pentru achizitia si transmsia datelor cu RTU –urile
din instalatii, cu sistemele de calcul de la grupurile energetice si pentru
comunicatia cu reteaua LAN MIS centrala si cu sistemele EMS/SCADA,
DMS/SCADA de la diferitele trepte de conducere din SEN
•1 statie de lucru – post supervizor
•1 statie de lucru – post operator
•1 statie de lucru – post management
• 1 statie de lucru – post intretinere baze de date/imagini echipata cu
unul sau doua monitoare color,
67

Curs 4 IPE 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4 IPE 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Informatizarea Proceselor

Capitolul 4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE ŞI

Prof.dr.ing. Ioana FAGARASAN

 Elaborarea temei de realizare implică opţiunea pentru anumite tehnici

 În cadrul activităţilor tehnice, ca prim punct poate fi considerată analiza

 Urmează considerarea problemelor pe care trebuie să le soluţionăm,

 Activitatea de auto-control se poate traduce prin realizarea unui control

 Activitatea de control se desfăsoară la sfârşit, când produsul este livrat

 Rezultatul etapei parcurse îl constituie tema de realizare.

4.2.1. Analiza procesului tehnologic

• În această fază, se preiau din tema de realizare scurtele precizări privind

PROCES PROCES PROCES PROCES

localizare centralizată dpdv.

Conducerea ierarhizată presupune :

Strat inferior SC1 SC2 SCn

1. Functia de achizitie a datelor si prelucrarea lor primara.

Se pune problema stabilirii tuturor parametrilor, informaţiilor ce intră în sistemul

Rolul analistului de sistem este acela de a da o structură hardware şi software a sistemului

1.1. Identificarea cerintelor si restrictiilor globale ale sistemului

Sistemul obiect = centrala termoelectrica

A. Supravegherea instalatiilor exploatate

1.1. Identificarea cerintelor si restrictiilor globale ale sistemului

1.2. Delimitarea ariei de aplicabilitate a SI (problemele ce vor fi

•Scopul sistemului informatic este de a facilita supravegherea instalatiilor dintr-o

•Sistemul informatic conceput va putea fi utilizat pentru sisteme obiect similare si

1.3. Justificarea necesitatii si oportunitatii realizarii sistemului

•Pentru buna functionare si siguranta in exploatarea a unor sisteme obiect de o

Caracteristicile sistemului obiect Caracteristicile produsului informatic

Caracteristicile sistemului obiect Caracteristicile produsului informatic

Caracterul restrictiv al Caracterul critic al software-ului:

In concluzie avem de conceput un sistem informatic nu foarte original, dar complex si cu

Din punct de vedere al alegerii strategiei de concepere a SI avem :

• Sistem original – strategia inovatoare

sistemului informatic, prin Control

incrementare functionala. Proiectare I

Proiectare III Proiectare II Proiectare II

Elaborare program Realizare programe Realizare programe

Adoptand strategia adaptiva pentru conceperea SI, prima etapa in proiectarea

• Intocmirea unui proiect de ansamblu presupune existenta unor date de

3.1. Analiza sistemului obiect/ procesului tehnologic cazan tambur

anexe turbina turbina

obtine urmatoarea descriere grupurile generatoare si instalatii anexe condensator

3.1. Analiza sistemului obiect/ procesului tehnologic cazan tambur

identificarea sistemelor similare, de sine grupul 3 degazor

producerea de evacuare energie statia de evacuare a

producerea de evacuare energie statia de evacuare a

3.2. Conceptii de conducere. Structuri de conducere

Conceptia actuala de organizare a conducerii operative in centrale consta in

Solutia de conducere pe grupe functionale, in raport cu cea centralizata, pune in

3.2. Conceptii de conducere. Structuri de conducere

Sistemele distribuite de conducere concepute in ideea descentralizarii functionale,

Prin utilizarea sistemelor distribuite; in acest caz sistemul de conducere coordonator

3.2. Conceptii de conducere. Structuri de conducere

Prin utilizarea sistemelor distribuite; SCC

3.3. Stadiul informatizarii sau automatizarii sistemului obiect/procesului tehnologic

Automatizarea diferitelor elemente ale unui bloc se realizeaza astfel:

•automatizarea turbinei si a cazanului se realizeaza separat - trebuie realizate

•automatizarea celorlalte instalatii se va realiza separat de cele anterioare in partea

3.3. Stadiul informatizarii sau automatizarii sistemului obiect/procesului tehnologic

3.3. Stadiul informatizarii sau automatizarii sistemului obiect/procesului tehnologic

3.3. Stadiul informatizarii sau automatizarii sistemului obiect/procesului tehnologic

3.3. Stadiul informatizarii sau automatizarii sistemului obiect/procesului tehnologic

Schema funcţională de reglare a alimentării cu apă