Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Spirit Suprasensibil
Aer
Divin - Constient
Vid
lumina
Dorinta
Retragere
Foc
Punct inalt
Scop
Sfirsit
Tata
Viitor
Extraversie
Mama
Trecut
Introversie
Apa Pamint
Inceput Materie
Materie
Nastere Cadere
Inconstient personal
Origine Demonic
Inconstient colectiv
INALTIMEA ARBORELUI
Coroana este prin excelenta campul de expresie (cu numeroase variatii posibile),
iar extremitatile sale reprezinta zona de contact cu ambianta, de asimilatie si relatie
reciproca intre interior si exterior. La randul ei, ea este suportul florilor si al fructelor.
Un raport l/I peste 1,6 si mai semnificativ mai mare sau egal cu 2,
sugereaza tendinta de aplatizare a coroanei.
Accentuarea masei sau directionarii spre stanga sunt asociate mai frecvent
cu tendinta spre reflexie, meditatie sau visare, spre introversie, prudenta, rezerva, nevoie
crescuta de autonomie, autoconstrangere si reprimare emotional-afectiva; accentuarea
acestei directionari poate indica repliere in sine, refulare, egocentrism sau narcisism,
hipersensibilitate si resentimente in relatiile cu altii, atitudini defensive.
CALITATEA LINIILOR
- Liniile care, chiar daca sunt innegrite, aratand furie, dar sunt desenate cu precizie,
grija, sugereaza un mare grad de auto-control.
ARBORELE GOL
PEISAJUL
Koch este de parere ca in desenul arborelui radacinile vor indica in mod firesc
trasaturile cele mai putin reperabile ca si mai putin personale (sugerand inconstientul
colectiv), dar din care va rezulta ceea ce devine vizibil-arborele propriu-zis. Semnificatia
radacinilor in testul arborelui este de subjugare de catre tendintele instictual-pulsionale,
traditionalism -mergand pana la rigiditate, lentoare, sau, cautarea unei sustineri (sprijin) -
in special ca o consecinta a instabilitatii structurale si existentiale a persoanei.
2.2. LINIA SOLULUI semnifica simultan separatia si legatura dintre 'sus' si 'jos',
dintre viata constienta/inconstienta, constituie baza care sprijina si asigura verticalitatea
vitala a arborelui si respectiv echilibrul vietii psihice si modalitatea de ancorare a persoanei
in mediul sau ambiant.
LINIA SOLULUl ASCENDENTA (oblica) spre dreapta sau stanga este asociata
de obicei cu tendintele spre aversiune si opozitie, atitudini rezervat-circumspecte,
repugnanta de a se adapta, neincredere in sine, instabilitate, posibil deficit volitional.
2.3. TRUNCHIUL
TRUNCHIUL CONIC ar indica dupa opinia lui Koch o inteligenta mediocra dar
matura, predominanta aptitudinilor practice (fata de cele teoretic-abstracte), cu tendinta
spre valorificare imediata.
X=H/V
CRENGILE DETASATE in spatiu , fara punct de sprijin indica, dupa opinia lui
Koch, o deosebita mobilitate psihica sau unei distractibilitati, dar poate ajunge pana la
dispersie si la 0 'furie exploziva in care totul se disloca'.
FORMA COROANEI
Coroana are forme diferite.
Tipurile cele mai frecvente sunt: COROANA IN BUCLE care indica o persoana
extravert-sanquina: dinamica, comunicativa, sociabila, entuziasta, capabila de relatii
agreabile, dar si insuficient de perseverenta, valorizand aspectele exterioare.
COROANA tip 'BALON' -vida sau nu, fara crengi individualizate cu exceptia
crengilor 'tub' - constituita din 'cercul (care) exclude exteriorul si tine (impreuna) interiorul'
(Koch), poate avea totusi semnificatii foarte diferite: poate include sau nu un aspect
tensionat exprimat prin trasatura liniei si conturul coroanei indicand vitalitatea unei forte
de coeziune ferma sau flexibila, forta imaginativa, tendinta la reverie sau exaltare, dar
poate fi si un 'balon' vid, sugerand schematism, conventionalism sau, lipsa de vitalitate, si
angoasa in fata realitatii.
Prezenta FRUCTELOR
Fructe, frunze, ramuri cazand la pamant sau cazute indica un tip care stie
sa piarda, sa renunte, sa abandoneze; tip care se sacrifica; se detaseaza cu usurinta de
ganduri si sentimente; sensibil si delicat; are tendinta de a darui, a dona; superficial, lipsa
de fermitate; uitare; uneori depersonalizare.
3. Sinteza rezultatelor
In final datele din analiza formala si cea de continut se coreleaza si se aleg informatiile
care se sustin pentru a descrie tabloul final. Dar si datele ce contrasteaza sunt retinute
pentru a fi investigate cu ajutorul altor probe si cu date din anamneza.
Bibliografie:
- Denise De Castilla (2001) - Testul Arborelui, Ed Polirom, Iasi
Intrebari de autoevaluare: