#R.

/rccrrrol
\
qr/
.J,L
,+i'-*(f.F

INTERPRETARE
CHESTIONARUL DE PREFERINTE ACTIONALE

CALCULUL SCORURILOR
La fiecare din cele patru grupuri de itemi (A, B, C, D) se calculeazd, separat, suma pentru
toate cele cinci coloane coresputlzdtoare tipurilor de rSspuns (Foarte pulin = l, Pulin:2,
Moderat : 3, Mult : 4, Foarle mult : 5).
o pentru dorninan{d funcfionala st6ng5: (A + C) : 2
o pentru dorninanld func{ionald dreapt6: (B + D) : 2

Chestionarul este adaptat de Mihaela Roco dupd D. Chalvin gi N. Hermann.

Tennenul de entisfericitate a fost introdus de biologi pentru a desemna specificitatea

funcfiona16 a unei emisfere.

Specificul celor doul emisfere (Chalvin):

Emisfera stAngI
. rdspunde de lirnbaj, cuvinte, aspectul lirrgvistic al lirnbajului, scris, calcul logic, cifre,
rationarnent. capacitate de analizl qi de abstractizare, grija de a proceda rnetodic:
. functia principali este de a traduce orice perceplie in reprezentdri logice. semantice gi
fonetice ale realitdlii qi de a cornunica cu exteriorulpebaza acestui codaj logico-analitic al
lurnii;
. predominanla ernisferei stdngi inseamni gust pentru vocabular, lexic, cuvinte, grijd de a
numi obiecte qi de a le clasifica; se refbrd la arta de a structura fraze gi de a intocmi
planuri;
o trlsdtura tipic[ este abordarea ralionald; se ocupd pu{in de context, pe care il neglijeaza in
mod voit; are grijd s5 gdseascd explicalii qi cauze pentru orice situalie. fenomen etc;
inexplicabilul este vizut ca o sllbiciune; acest tip de persoand procedeazd metodic, nu
trece la o etapi urmdtoare pdnd nu o epuizeazd pe cea anterioard, totul se inlanluiegte
logic; relativa rigiditate a demcrsului cogrritiv constituie o garan(ie a validitalii; consideri
respectarea regulilor, etapelor ca pe o garar-rlie a succesului.
Emisfera dreapti
. universul g6ndirii IIrd lirnbaj, al inlelegerii nonverbale, al recunoa$terii formelor, al
percep!iei spaliale:
o de emisfera dreapti depind tonul qi intorralia vocii, stilul de exprirnare al unei persoane;
o aceasti ernisferl e apreciatd ca locul ritmului, muzicii, irnaginii gi irnaginaliei;
. informaliile abordate sunt colorate sub forml de analogii; se pune accent pe structuri.
scheme, figuri;
. este urriversul visului, al vederii in relie-f. sarcina fiind sI sintetizeze gi sI exprirne
experienla unei persoane intr-o irnagine;
o rnodalitatea de exprimare este nonverbalS, iar modul de funclionare predominant il
reprezintd asocialiile;
. imaginea $i intuilia sunt funcliile ei dominante, fapt pentru care e socotitd sediul
competenlelor artistice gi muzicale;
o trdsdtura specificd e g6ndirea video-spafial6, modul de abordare e predominant intuitiv,
opus celui ralional; se procedeazd prin asocialii de idei, abordare interactiv5, sintetizarea
relaliilor dintre obiecte, scopul final fiind sintetizarea informaliilor intr-un tot unitar;
. persoana judecl lucrurile in dependenld de context, nimic nu poate fi luat izolat:
. abordarea fenomenelor pare pulin dezordonatd gi pare sd nu-!i dai seama unde trebuie sd se
ajungl cu pasul urmdtor; avansarea cunoagterii in cadrul acestei emisfere se face in spiral6.

Profesii care duc la dezvoltarea predominantd a uneia din cele doul emisfere - D. Chalvin -
emisfera stf,ngi: ingineri, finanligti, funclii administrative, jurigti, informaticieni, oameni de
qtiin!5 parlial, medici.
emisfera dreaptl: muzicieni, dansatori, scriitori, arligti, poeli, sculptori, filozofi, fondatori de
teorii, psihologi, experliin relalii umane.

Modelul lui Hermann cu cele 4 sectoare de reactivitate cerebrali

SISTEM CORTICAL - GANDIRE

Sistem cortical sting (A) Sistem cortical drept (B)

- logic - capacitate de crea(ie
- analitic - spirit desintezd
- matematic spirit artistic
- tel'rnic - capacitate de globalizare
- ralionament - capacitate de conceptualizare

Sistem limbic stAng (C ) Sistem limbic drept (D)

- caracter de control - contacte ulnane
- conservator - emotivitate
- planificare - muzicalitate
- spirit de organizare - spiritualitate
- spirit administrativ - capacitate de exprimare

SISTEM LIMBIC - AFECTIVITATE

CARACTERIZAREA CELOR 4 SECTOARE

Sector cortical sting

C6nd acest sector este activat, persoana considerd lucrurile sau ideile prin componentele lor
mai mult, decAt ca ansambluri, fiind inclinat[ spre analizd. Ea preferd sd utilizeze un
ralionament logic, inlelege ugor conceptele tehnice gi qtiintifice (capacitate de a inlelege
lucrurile abstracte).
Mdsoard cu precizie, percepe gi inlelege uqor cilrele pe care le manipuleazd cu multd
dexteritate (sim! matematic), are gust pentru refleclii riguroase qi precise, adund faptele inainte
de a decide qi analizeazd posibilit5lile linAnd searna de aspectele financiare in mod special.

Sector limbic sting

Activarea acestui sector face ca o persoanl sd fie in mare mdsuri preocupatd de latura ei
afectivd, de reactivitatea ei emolionald, avAnd tendinla de a se controla mereu.
O asemenea persoand se obligd s5 rdmdnl stdp6na in privinla reactivitd(ii emolionale qi a
comportamentului in general. Manifestl teamd in exteriorizarea spontand a sentimentelor,
g6ndurilor. O asemenea viziune duce gi la o tendin!5 marcantd spre conformism.
De aceea persoana are tendinla de a-gi urma obignuinfele, pentru a avea astfel siguranji. Este
dezorientat5, innebunitd c6nd este pusd in situalii noi.
O asenrenea persoand planific5, organizeazd, aranjeazd, ordoneazd, clasific6, pune in categorii
pentru ca totul sd fie cdt mai coerent. Pune ordirre in propriile idei etc. Are grijd ca totul sd fie
cdt mai bine administrat, manifestd intercs maxim pentru detaliu qi daci descoperi ceva ce nu
e bine, intrl in panicS.
Igi organizeazd propria via{i in timp loarte riguros, precis. Nu-i place schirnbarea gi cautl sE se
men{ini cdt mai bine pe pozitiile pe care le ocup5.

Sector Iimbic drept

C6nd acest sector e activat, persoana are o dorin{I enonnl de a stabili contacte umane, se
simte bine impreund cu ceilalli, intr-un grup, este genul persoanei foarle vorblrele.
Aceastd persoani simte reac{iile celorlalti qi dorintele lor, fErI ca acestea si fie exprimate
verbal de paftenerii de disculiei. Aceasta deoarece ea inle legc intuitiv emo{iile qi scntirnentel
altora, surprinz6nd u$or semnele nonverbale ale problernei interpersonale. in acest lnoment ea
practic6 comunicarea ernpaticd. Nu ii este fricd de emoliile sale gi se simte bine sub raport
afectiv. Se entuziasrneaz1. ugor de valori gi de idealuri. ii place sd vorbeasci rnult.

Scctor cortical drept

Activarea acestui sector face ca o persoand sI g6ndeascl in irnagini, sd vizualizeze o problemd
gi sd o rezolve prin intuilie gi imaginajie. Acceptd ambiguitatea qi nu se teme cI ar putea
rdsturna reguli stabilite.
Ea gtie sd facd bine sinteza elementelor disparate pentru a crea ceva nou. Are idei, inventeazd
solulii de anvangardl. vede lucrurile in perspectivi gi la nivel de ansamblu, ideile, faptele sunt
abordate intr-o modalitate globald, inlelege uior ansamblul, fErI a-l reduce la componentele
sale. PlecAnd de la cazuri pafticulare, ea concepe idei sau g6nduri qi dezvoita concepte
generale. Se dedicd unor activitili arlistice precum picturS, muzicd, sculpturi.
Exemple de comportamente care pot facilita comunicarea in functie de dominanta
func{ionall a interlocutorului.

Cunt sd contunici cu o persoand cu dontinantd.functionald a sistentului cortical stdng?

Prezentarea faptelor, analiza diferitelor posibilitdli, rezolvarea problemelor trebuie fdcutS

apelAnd la ralionamentul logic riguros, prezentarea cu precizie a elementelor tehnice, a
consideraliilor financiare. O asemenea persoan[ preferd exprimarea orald, precisl qi foarte
clard. Tot ceea ce este cifrd, procentaj, cuantificare, mdsur6, e foarte repede inleles de celilalt.
Are un sim! al realitalii foarte precis.

Cunt sd cornunici cu o persoand cu dominantd.functionald a sistemului corticol drept?

in prezentarca datelor totul trebuie vizualizal (scherne, desene, grafice), ideile trebuie
prezentate prin asociere. O asemenea persoanl se plictisegte de vorbdrie, preferi un desen. o
imagine. in prezentarea datelor. in felul acesta le in{elege irnediat. Este interesatd de viziunea
de ansamblu a lucrurilor, put6nd sI desligoare cu ugurinfd mai rnuh lucruri in acelagi tirnp.
Preferi cdile de abordare intuitivS, prezentarea rezultatelor intr-o manierl sintetic5, nu-i plac
detaliile, nu urmdiegte un plan foarte prccis intocmit fiindc5 ii displace profund. DacI pe
parcursul prezentdrii v5 vine o idee nou5, nu ezitali s[ i-o spur]eti. Stabilili aploprieri intre
diferite aspecte, rnanipulali analogiile gi utiliza{i cAt mai multe date in acelaqi timp.

Cunt sii comunici cu o persoanci cu dominanld.functionalii a sistentului limbic stang?

Tonalitatea erno{ionalS e foarle puternici, cu toate cd e controlatd gi ascunsd. Surprinde rapid

defectele gi arndnuntele. E pu{in angoasati, temitoare, in relaliile cu ceilalli. Ve{i aplrea ca un
interlocutor pulin serios dac6 venili nepregdtit. dacd nu sinte[i foarte minu{ios in ceea ce
prezentali, nu spuneli clar ce vreli. Aceastd persoani are nevoie de solulii practice cu termene
fixe pentru punerea in aplicare, motiv pentru care trebuie sI fi1i metodic gi sd cautafi s[ nu
gregili deloc fiindc6 unei asernenea persoane ii place sd aibd situalia sub control. Odat6 ce v-a
acordat increderea, se stabilegte un acord foarle solid gi de lungd duratd. Nu incerca[i se fi!i
fantezist qi neorganizat. Discursul trebuie sd fie foarte bine pus la punct, docurnentat cdt se
poate de logic. in prezentarea discursului e bine sI trece{i sistematic de la o problemi la alta.
sI vd asigura{i cE ati fost irrleles inainte de a continua prezentarea, disculia. Comunicarea cu o
asemenea persoand e greoaie, soluliile novatoare fiind rareori acceptate. Ablineli-va de [a
aprecieri ideologice fiindc[ blocheazd comunicarea.

4
Cum sd coruunici cu o persoand cu dominantd-functionald a sistemului limbic dreot?

Tonalitatea emolional[ e foarte puternicd, dar de data aceasta pulin ascunsi gi controlatd. Totul
se joacl la nivelul relaliilor umane afective. Dacd relalionarea afectivl e bund qi comunicarea
va fi foarle bunl = comunicare empaticI. O asemenea persoanl simte dac6 discursul cu dvs.
merge sau nu; este dificil sd vI ascundeli sentimentele fald de o asemenea persoand. Dacd dvs.
nu vI place cu adevdrat, gansele unei comunicari optime cu ea sint reduse. Ea vd ghicegte
sentimentele qi de aceea nu e bine sI trigali. Apreciazd in primul r6nd sinceritatea, franchelea,
modul dvs. propriu de a fi. A comunica intr-o ambianlI afectivd spore$te qansele dvs. de a fi
eficient, motiv pentru care e bine sd vd prezenta{i cAt mai natural. Aceastd persoanl e deschisi
comunicdrii cu oricine, cu condilia sinceritdlii. Manifestali entuziasm, prezentati-vd idealurile,
valorile, fi1i cdt mai deschis la negociere.

Dacd exist[ o concordanlh intre tipul prezentArii informaliei qi dominanfa funcfional5,

comunicarea este optim6, informalia fiind foarte bine prelucrati. in caz contrar, este blocatd
determinAnd o situatie stresanti, frustranti.

Activiti{i din timpul libcr care se adreseazl celor patru sectoare

Seclor cortical slring: calculatorul, meserii practice de scurtd duratd, mici separaJii practice
(lucrul in lemn, golf, radioamatori, colecfionari de magini, antrenori sportivi, jocuri logice,
modelisrn, clasarea banilor, investilii, biliard, observalii gtiinIifice, chirnie, fannacologie,
jocuri de vocabular).

Sector lintbic stang: canotaj, joc de c5rli, pescuit, privirea meciurilor, tenis, ping-pong,
jocurile de cazinou, jogging-ul, gimnastica aerobica, handbal, menajul in gospoddrie. nroda,
preocLlpare pentru lucurile elegante, relete de bucdtlrie, ierbar.

Seclor cortical drenl: activitSli arlistice, teatru, film, literatura, arlizanat, interpretlri in
muzic6, foto, gimnasticE aerobicS, mersul pe biciclet5, observarea pisdrelelor, degustarea de
vinuri. jocurile video, cuvinte incrucigate. pescLrit submarin. schi" deltaplanorism, cdlSrie,
cinema, caiac-canoe, mersul pe jos, dans menuet, patinaj pe gheal6, vizitarea monumentelor,
privitul la televizor, a merge llrd scop in naturd, cumpdrdturi, mersul cu pluta.

Seclor limbic drepl: cildtorii, coleclii, crea!ii literare, audilii muzicale, lectur5, cusut,
gridindrit, activiteli religioase, interpretare vocal6 a unor piese muzicale, ajutorarea altora,
conducerea unui cerc sau club, baby-sitter, lucr[ri de cdmp, oratorie, cdntec coral, disculii cu
prietenii, gastronomia, jocuri cu copiii, tricotaj, intAlniri c6t mai frecvente gi disculii cu
oamenii care iliplac.