Inteligen e multiple

H.Gardner
Teoria lui Gardner a revolutionat educatia. Gardner lamureste o intrebare pe care si-
o pun multi profesori: de ce unii indivizi sclipitori nu au rezultate bune la teste sau in
general note bune.
Inteligen a = abilitatea de a rezolva probleme sau a crea produse, valorizate de una
sau mai multe culturi.
De re inut:
Toate fiin ele umane posed toate cele 8/9 tipuri de inteligen
n cantit i variate
iecare persoan are o alctuire intelectual diferit
!utem m"unt i sistemul de educa ie adres#ndu$ne
inteligen elor multiple ale elevilor no tri
%ceste inteligen e au sediul n arii diferite ale creierului i pot
func iona fie independent& fie mpreun.
%ceste inteligen e definesc specia uman
[1]
Inteligente multiple
Marcati propozitiile care sunt adevarate pentru dumneavoastra, incercuind cifra
indicata in paranteza:
Aud cuvintele in minte inainte de a le citi, rosti sau scrie. (1
!amenii vin la mine sa ceara sfaturi, atat la locul de munca cat si acasa. ("
#etrec timp in mod regulat meditand,reflectand si gandindu-ma la problemele
importante ale vietii. ($
%mi place sa fiu incon&urat de plante.('
(and am o problema, caut a&utorul altcuiva mai degraba decat sa incerc s-o
rezolv singur.("
#refer cartile cu ilustratii multe.()
Am o voce placuta.(*
#refer sporturile de ec+ipa celor care se practica individual.("
,rebuie sa e-ersez pentru a-mi forma o deprindere. nu a&unge sa citesc sau sa
urmaresc o demonstratie.(/
Aud intotdeauna o nota falsa.(*
Ma simt mai bine cand lucrurile sunt masurate, clasificate, analizate,
cuantificate.(0
Adesea ma &oc cu animalele.('
(red ca am o coordonare motrica buna.(/
Adesea bat ritmul sau fredonez cand lucrez sau invat ceva nou.(*
(artile sunt foarte importante pentru mine.(1
Am participat la sesiuni si seminarii de consiliere si dezvoltare personala ca sa
aflu mai multe despre mine insumi.($
(and inc+id oc+ii, vad adesea imagini clare.()
Am cel putin trei prieteni apropiati.("
1etin mai mult de la radio sau ascultand o caseta audio decat de la ,2 sau din
filme.(1
%mi place sa gasesc erori de logica in ceea ce spun sau fac ceilalti(0
,in un &urnal in care consemnez evenimentele din viata mea interioara.($
%mi plac &ocurile ca: 3crabble, integrame, etc.(1
3tiu multe melodii.(*
3unt patron sau cel putin m-am gandit serios sa incep o afacere proprie.($
#refer sa-mi petrec serile cu prietenii decat sa stau singur. ("
#ot sa-mi imaginez usor cum ar arata ceva vazut de sus.()
4aca aud o melodie o data sau de doua ori, pot s-o reproduc cu acuratete.(*
5ac e-perimente cu plante si animale.('
5ac sport6activitati sportive in mod regulat.(/
%mi place sa ma distrez pe mine si pe altii, cu rime sau cu &ocuri de cuvinte.(1
[0]
Ma consider lider (altii mi-au spus ca sunt lider.("
3unt sensibil la culori.()
Mi-e greu sa stau nemiscat mai mult timp.(/
#ot sa socotesc in minte cu usurinta.(0
(and lucrez imi place sa categorisesc lucrurile dupa importanta lor.('
(onsider ca am vointa puternica si ca sunt independent.($
Matematica si stiintele au fost materiile mele preferate in scoala.(0
#ot sa tin ritmul cu un instrument de percutie simplu cand se canta un cantec.
(*
5olosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o camere video pentru a
inregistra ceea ce vad in &ur.()
(eilalti imi cer cateodata sa e-plic sensul cuvintelor pe care le folosesc cand
scriu sau cand vorbesc.(1
%mi place sa port +aine din materiale naturale.('
3unt realist in privinta punctelor mele tari si slabe (datorita feedbac7-ului
primit din diverse surse.($
(ele mai bune idei imi vin cand ma plimb,fac &ogging sau desfasor o activitate
fizica.(/
#refer sa &oc Monopol8 sau bridge decat sa fac pasiente sau sa &oc alte &ocuri
de unul singuri.("
Ascult frecvent muzica la radio, casetofon, etc.(*
2isez mult noaptea. ()
(a elev, am invatat mai usor la engleza, stiinte sociale si istorie decat la
matematica si stiinte.(1
#refer sa petrec un 9ee7-end singur la o cabana in padure,decat intr-o statiune
moderna cu multa lume in &ur.($
%mi place sa cos, sa tes, sa cioplesc, sa fac tamplarie sau alte activitati
manuale.(/
(ateodata ma surprind mergand pe strada fredonand.(*
Ma orientez usor in locuri necunoscute.()
(and conduc pe autostrada sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decat la
peisa&.(1
Ma simt bine in padure.('
%mi place sa &oc &ocuri care necesita gandire logica.(0
3imt nevoia sa ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele.(/
%mi place sa desenez sau sa mazgalesc.()
%mi place sa-i invat pe altii (indivizi sau grupuri ceea ce stiu eu sa fac.("
%mi place sa ma implic in activitati legate de munca mea, biserica sau
comunitate care presupun prezenta unui numar mare de oameni.("
%mi place sa fac e-perimente (e-.: (e-ar fi daca as dubla cantitatea de apa pe
care o torn la radacina trandafirului in fiecare zi;: (0
#ot sa raspund la atacuri cu argumente.($
(ant la un instrument muzical.(*
<a scoala geometria mi s-a parut mai usoara decat algebra.()
Mintea mea cauta structuri, regularitati, secvente logice in &ur.(0
[)]
1ecent am scris ceva ce m-a facut sa ma simt mandru sau a fost apreciat de
ceilalti.(1
=ee7end-ul ideal este o iesire in natura.('
Ma simt bine in mi&locul multimii.("
(red ca aproape orice are o e-plicatie rationala. (0
Am un +obb8 pe care nu-l dezvalui altora.($
#refer sa-mi petrec timpul liber in natura.(/
Ma intereseaza progresele in stiinta.(0
3unt foarte bun bucatar.('
%mi place sa ma &oc cu &ocuri de puzzle, labirint si alte &ocuri vizuale.()
5olosesc frecvent gesturi sau alte forme de limba& corporal cand vorbesc cu
altii.(/
2iata mea ar fi mai saraca daca nu ar fi muzica.(*
>neori gandesc in concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez in cuvinte
sau imagini.(0
(onversatia mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am
auzit.(1
Am cateva scopuri importante in viata, la care ma gandesc in mod regulat.($
%n camera mea trebuie sa fie o floare.('
%mi place ?Montagne russe:(roller coaster si alte e-periente fizice
asemanatoare.(/
%nsumati de cate ori aveti fiecare numar si treceti cifra in dreptul numarului
corespunzator. 3corurile cele mai ridicate indica inteligentele dumneavoastra
predominante.
'(..) *(..) +(..) ,(..) -(..) .(() /(..) 8(.. .
Inteligen0a ver"al/lingvistic @ aceasta reprezintA capacitatea de a folosi eficient
cuvintele, fie Bn registrul oral (ca moderator ,2, orator, politician, povestitor, fie Bn
registrul scris (ca &urnalist, dramaturg, poet, editor. >n elev cu tipul acesta de
inteligenCA va agrea Bn mod deosebit sA citeascA, sA scrie, sA povesteascA, sA facA
&ocuri de cuvinte (Armstrong, 0DDD.
Elevii care posedA acest tip de inteligenCA au abilitatea de a opera cu: structurile Fi
regulile de structurare a limba&ului (de e-. punctuaCia cu valoare stilisticA, nivelul
fonetic al limba&ului (aliteraCii, nivelul semantic (sensurile duble, nivelul pragmatic
al limba&ului. pot folosi limba&ul Bn scop persuasiv (funcCia retoricA, Bn scopul de a
rememora informaCia (funcCia mnezicA, Bn scopul de a e-plica ceva (funcCia
peripateticA, Bn scopul de a furniza informaCii despre limba&ul BnsuFi (funcCia
metalingvisticA.
Inteligen0a logic/matematic @ aceasta include capacitatea de a utiliza raCionamente
inductive Fi deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a BnCelege relaCiile
comple-e dintre concepte, idei Fi lucruri. 4eprinderea de a emite raCionamente are
[/]
aplicabilitate Bn multe arii ale cunoaFterii Fi include, de asemenea, capacitatea de
utiliza gGndirea logicA Bn FtiinCA, studii sociale, literaturA etc. (Hellanca, 1II$.
Acest tip de inteligenCA cuprinde Fi capacitatea de a clasifica, a anticipa, a stabili
prioritACi, a formula ipoteze FtiinCifice Fi a BnCelege relaCiile de cauzalitate. Jcolarul
mic BFi dezvoltA aceste capacitACi prin activitACi concrete, prin BnCelegerea relaCiei de
corespondenCA biunivocA, prin operaCiunea de numArare. Aceste deprinderi ale gGndirii
critice sunt prezente Bn programele ma&oritACii Fcolilor, BnsA trebuie fi-ate prin
activitACi corespunzAtoare.
Inteligen0a vi1ual/spa0ial @ aceastA inteligenCA a Kimaginilor Fi tablourilor:
cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea Bncon&urAtoare pe cale vizualA, precum
Fi capacitatea de a recrea propriile e-perienCe vizuale. Acest tip de inteligenCA Bncepe
sA se dezvolte odatA cu acutizarea percepCiilor senzorio-motorii. #ictorul, sculptorul,
ar+itectul, grAdinarul, cartograful, proiectantul, graficianul, cu toCii transferA imagini
mentale asupra unui obiect pe care Bl creazA ori Bl BmbunAtACesc. #ercepCia vizualA se
combinA cu un set de cunoFtinCe prealabile, cu e-perienCa, cu reacCiile emoCionale, cu
imagini pree-istente pentru a crea o nouA viziune oferitA celorlalCi ca e-perienCA.
Elevii cu inteligenCA spaCialA au capacitatea de a percepe cu deosebitA acuitate
culorile, liniile, formele, spaCiul, pot percepe relaCiile dintre aceste elemente. 4e
asemenea, ei pot vizualiza, pot reprezenta grafic imagini Bn spaCiu, pot sA-Fi BnCeleagA
propria poziCie Bntr-un spaCiu matriceal.
Inteligen0a corporal/2ineste1ic @ inteligenCa la nivelul corpului Fi al mGinilor ne
permite sA controlAm Fi sA interpretAm miFcArile corpului, sA manevrAm obiecte, sA
realizAm coordonarea (armonia dintre trup Fi spirit. Acest tip de inteligenCA nu se
regAseFte numai la atleCi, ci poate fi BntGlnit Bn miFcArile de fineCe ale c+irurgului care
realizeazA o operaCie pe cord sau la un pilot care BFi regleazA cu fineCe aparatura de
bord. KAcest tip de inteligenCA include deprinderi fizice speciale precum coordonarea,
ec+ilibrul, de-teritatea, forCa, fle-ibilitatea, viteza, precum Fi deprinderi la nivelul
proprioceptorilor, la nivel tactil Fi cutanat:(Armstrong, 0DDD.
Inteligen0a mu1ical/ritmic @ acest tip se contureazA prin gradul de sensibilitate pe
care individul Bl are la sunet Fi prin capacitatea de a rAspunde emoCional la acest tip de
stimuli. #e mAsurA ce elevii BFi dezvoltA conFtiinCa muzicalA, BFi dezvoltA Fi
fudamentele acestui tip de inteligenCA. #e mAsurA ce elevii sunt capabili sA creeze
variaCiuni pornind de la un inventar limitat de sunete, sA cGnte la un instrument, sA
compunA. Ea se dezvoltA Fi pe mAsurA ce elevii dobGndesc, Bn urma audiCiilor, un gust
rafinat. Acest tip de inteligenCA reprezintA Kcapacitatea de a percepe (Bn calitate de
meloman, de a discrimina (Bn calitate de critic muzical, de a transforma (Bn calitate
de compozitor, Fi de a e-prima (Bn calitate de interpret formele
muzicale:(Armstrong, 0DDD.
Inteligen0a interpersonal @ reprezintA abilitatea de a sesiza Fi de a evalua cu
rapiditate stArile, intenCiile, motivaCiile Fi sentimentele celorlalCi. Aceasta include
sesizarea e-presiei faciale, a infle-iunilor vocii, a gesturilor. include Fi capacitatea de
a distinge Bntre diferite tipuri de relaCii interpersonale Fi capacitatea de a reacCiona
eficient la situaCiile respective (Armstrong, 0DDD.
Acest tip de inteligenCA implicA Kdeprinderi de comunicare verbalA Fi nonverbalA,
deprinderi de colaborare, capacitatea de rezolvare a conflictelor, de lucru consensual
[*]
Bn grup, capacitatea de a avea Bncredere, de a respecta, de a fi lider, de a-i motiva pe
ceilalCi Bn vederea atingerii unor scopuri reciproc avanta&oase.:(Hellanca, 1II$. <a un
nivel simplu, acest tip de inteligenCA este sesizabil la copilul care observA Fi
reacCioneazA la stArile Fi dispoziCiile adulCilor din &urul sAu. <a nivel comple-, se
traduce prin capacitatea adultului de a Kciti: Fi interpreta intenCiile ascunse ale
celorlalCi.
Inteligen0a intrapersonal 3 Aceasta presupune capacitatea de a avea o reprezentare
de sine corectA (de a cunoaFte calitACile Fi punctele slabe, de a avea conFtiinCa stArilor
interioare, a propriilor intenCii, motivaCii, de a-Ci cunoaFte temperamentul Fi dorinCele.
de asemenea, capacitatea de autodisciplinA, autoBnCelegere Fi autoevaluare
(Armstrong, 0DDD.
! persoanA cu asemenea tip de inteligenCA BFi petrece timpul reflectGnd, gGndind,
autoevaluGndu-se. Levoia de introspecCie transformA inteligenCa Bn ceva e-trem de
intim. (onform lui Gardner, KinteligenCa intrapersonalA depAFeFte cu puCin capacitatea
de a distinge Bntre plAcere Fi durere Fi de a te implica sau retrage dintr-o situaCie pe ca
rezultat al acestei distincCii:(1I'). 1II).
Mn 1II1, Gardner a adAugat sistemului sAu un alt tip de inteligenCA.
Inteligen0a naturalist @ Aceasta este sesizabilA la copiii care BnvaCA cel mai bine
prin contactul direct cu natura. #entru aceFtia, cele mai potrivite lecCii sunt cele din aer
liber. Acestor elevi le place sA alcAtuiascA proiecte la FtiinCe naturale, cum ar fi
observarea pAsArilor, alcAtuirea insectarelor, Bngri&irea copacilor sau a animalelor. Ei
preferA ecologia, zoologia, botanica (Gardner, 1II/.
Armstrong (0DDD a argumentat cA este deosebit de benefic pentru acest tip de elevi
sA-Fi poatA folosi inteligenCa Bntr-o mai mare mAsurA Bn cadrul Fcolii. AFadar, este
sarcina Fcolii sA KaducA: natura Bn clase Fi Bn alte spaCii de BnvACAmGnt.
["]