mai 20, 2017 adminPosted in Psihologie

Teoria inteligentelor multiple a fost dezvoltata in anul 1983 de Dr. Howard Gardner, profesor la
Universitatea Harvard. El sugereaza ca notiunea traditionala de inteligenta bazata pe IQ
(coeficientul de inteligenta) are limitele ei si propune, in schimb, opt tipuri diferite de inteligenta
care sa acopere o paleta mult mai larga a intelectului uman.

Vedeti ce tip de inteligenta va caracterizeaza

Marcati propozitiile care sunt adevarate pentru dumneavoastra, incercuind cifra indicata in
paranteza:

1. Aud cuvintele in minte inainte de a le citi, rosti sau scrie. (1)

2. Oamenii vin la mine sa ceara sfaturi, atat la locul de munca cat si acasa. (6)
3. Petrec timp in mod regulat meditand, reflectand si gandindu-ma la problemele importante
ale vietii. (7)
4. Imi place sa fiu inconjurat de plante.(8)
5. Cand am o problema, caut ajutorul altcuiva mai degraba decat sa incerc s-o rezolv singur.
(6)
6. Prefer cartile cu ilustratii multe.(3)
7. Am o voce placuta.(5)
8. Prefer sporturile de echipa celor care se practica individual.(6)
9. Trebuie sa exersez pentru a-mi forma o deprindere; nu ajunge sa citesc sau sa urmaresc o
demonstratie.(4)
10. Aud intotdeauna o nota falsa.(5)
11. Ma simt mai bine cand lucrurile sunt masurate, clasificate, analizate, cuantificate.(2)
12. Adesea ma joc cu animalele.(8)
13. Cred ca am o coordonare motrica buna.(4)
14. Adesea bat ritmul sau fredonez cand lucrez sau invat ceva nou.(5)
15. Cartile sunt foarte importante pentru mine.(1)
16. Am participat la sesiuni si seminarii de consiliere si dezvoltare personala ca sa aflu mai
multe despre mine insumi.(7)
17. Cand inchid ochii, vad adesea imagini clare.(3)
18. Am cel putin trei prieteni apropiati.(6)
19. Retin mai mult de la radio sau ascultand o caseta audio decat de la TV sau din filme.(1)
20. Imi place sa gasesc erori de logica in ceea ce spun sau fac ceilalti(2)
21. Tin un jurnal in care consemnez evenimentele din viata mea interioara.(7)
22. Imi plac jocurile ca: Scrabble, integrame, etc.(1)
23. Stiu multe melodii.(5)
24. Sunt patron sau cel putin m-am gandit serios sa incep o afacere proprie.(7)
25. Prefer sa-mi petrec serile cu prietenii decat sa stau singur. (6)
26. Pot sa-mi imaginez usor cum ar arata ceva vazut de sus.(3)
27. Daca aud o melodie o data sau de doua ori, pot s-o reproduc cu acuratete.(5)
28. Fac experimente cu plante si animale.(8)
29. Fac sport/activitati sportive in mod regulat.(4)
30. Imi place sa ma distrez pe mine si pe altii, cu rime sau cu jocuri de cuvinte.(1)
31. Ma consider lider (altii mi-au spus ca sunt lider.(6)
32. Sunt sensibil la culori.(3)
33. Mi-e greu sa stau nemiscat mai mult timp.(4)
34. Pot sa socotesc in minte cu usurinta.(2)
35. Cand lucrez imi place sa categorisesc lucrurile dupa importanta lor.(8)
36. Consider ca am vointa puternica si ca sunt independent.(7)
37. Matematica si stiintele au fost materiile mele preferate in scoala.(2)
38. Pot sa tin ritmul cu un instrument de percutie simplu cand se canta un cantec.(5)
39. Folosesc frecvent un aparat de fotografiat sau o camere video pentru a inregistra ceea ce
vad in jur.(3)
40. Ceilalti imi cer cateodata sa explic sensul cuvintelor pe care le folosesc cand scriu sau
cand vorbesc.(1)
41. Imi place sa port haine din materiale naturale.(8)
42. Sunt realist in privinta punctelor mele tari si slabe (datorita feedback-ului primit din
diverse surse.(7)
43. Cele mai bune idei imi vin cand ma plimb,fac jogging sau desfasor o activitate fizica.(4)
44. Prefer sa joc Monopoly sau bridge decat sa fac pasiente sau sa joc alte jocuri de unul
singuri.(6)
45. Ascult frecvent muzica la radio, casetofon, etc.(5)
46. Visez mult noaptea. (3)
47. Ca elev, am invatat mai usor la engleza, stiinte sociale si istorie decat la matematica si
stiinte.(1)
48. Prefer sa petrec un week-end singur la o cabana in padure,decat intr-o statiune moderna
cu multa lume in jur.(7)
49. Imi place sa cos, sa tes, sa cioplesc, sa fac tamplarie sau alte activitati manuale.(4)
50. Cateodata ma surprind mergand pe strada fredonand.(5)
51. Ma orientez usor in locuri necunoscute.(3)
52. Cand conduc pe autostrada sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decat la peisaj.(1)
53. Ma simt bine in padure.(8)
54. Imi place sa joc jocuri care necesita gandire logica.(2)
55. Simt nevoia sa ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele.(4)
56. Imi place sa desenez sau sa mazgalesc.(3)
57. Imi place sa-i invat pe altii (indivizi sau grupuri) ceea ce stiu eu sa fac.(6)
58. Imi place sa ma implic in activitati legate de munca mea, biserica sau comunitate care
presupun prezenta unui numar mare de oameni.(6)
59. Imi place sa fac experimente (ex.” Ce-ar fi daca as dubla cantitatea de apa pe care o torn
la radacina trandafirului in fiecare zi?”) (2)
60. Pot sa raspund la atacuri cu argumente.(7)
61. Cant la un instrument muzical.(5)
62. La scoala geometria mi s-a parut mai usoara decat algebra.(3)
63. Mintea mea cauta structuri, regularitati, secvente logice in jur.(2)
64. Recent am scris ceva ce m-a facut sa ma simt mandru sau a fost apreciat de ceilalti.(1)
65. Weekend-ul ideal este o iesire in natura.(8)
66. Ma simt bine in mijlocul multimii.(6)
67. Cred ca aproape orice are o explicatie rationala. (2)
68. Am un hobby pe care nu-l dezvalui altora.(7)
69. Prefer sa-mi petrec timpul liber in natura.(4)
70. Ma intereseaza progresele in stiinta.(2)
71. Sunt foarte bun bucatar.(8)
72. Imi place sa ma joc cu jocuri de puzzle, labirint si alte jocuri vizuale.(3)
73. Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal cand vorbesc cu altii.(4)
74. Viata mea ar fi mai saraca daca nu ar fi muzica.(5)
75. Uneori gandesc in concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez in cuvinte sau imagini.
(2)
76. Conversatia mea face apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am auzit.(1)
77. Am cateva scopuri importante in viata, la care ma gandesc in mod regulat.(7)
78. In camera mea trebuie sa fie o floare.(8)
79. Imi place “Montagne russe”(roller coaster) si alte experiente fizice asemanatoare.(4)
Insumati de cate ori aveti fiecare numar si treceti cifra in dreptul numarului corespunzator.
Scorurile cele mai ridicate indica inteligentele dumneavoastra predominante.

Pentru acest test inteligentele au fost numerotate in felul urmator;

1. verbala/lingvistica
2. matematica /logica
3. vizuala/spatiala
4. corporala/ kinestezica
5. ritmica /muzicala
6. interpersonala
7. intrapersonala
8. naturalista
Tipurile de inteligenta, cele 8 dimensiuni fundamentale ale conceptului de inteligenta multipla,
potrivit teoriei lui Gardner, sunt:

Inteligenţa verbală/lingvistică
Aceasta reprezintă capacitatea de a folosi eficient cuvintele, fie în registrul oral (ca moderator
TV, orator, politician, povestitor), fie în registrul scris (ca jurnalist, dramaturg, poet, editor). Un
elev cu tipul acesta de inteligenţă va agrea în mod deosebit să citească, să scrie, să povestească,
să facă jocuri de cuvinte.

Acest tip de inteligenta include abilitatea de a opera verbal cu cuvintele (povestitori, purtători de
cuvând, politicieni), precum și în scris (poeți, scriitori, dramaturgi, jurnaliști, editori). Practica
pedagogică din zilele noastre solicită în mod deosebit dezvoltarea acestui tip de inteligență. La
școală, elevii ascultă, scriu, citesc și vorbesc. Copiilor care se încadrează în această tipologie de
timpuriu le place ordinea, sunt metodici și se simt mai confortabil atunci când au reguli și
structură, și sunt capabili de a gândi logic. Le place să asculte, învață să vorbească de la o vârstă
fragedă, scriu și citesc în mod corespunzător. Au memorie bună, așa că își amintesc cu ușurință și
cu plăcere. Nu se simt stânjeniți în fața unei audiențe și sunt dispuși să recite poezii. Învață cu
ușurință limbi străine și cea mai bună metodă de a îi învăța este prin povești – pe cei mai mici,
prin basme, iar pe cei tineri – povestiri, dezbateri și discuții.

Elevii care posedă acest tip de inteligenţă au abilitatea de a opera cu: structurile şi regulile de
structurare a limbajului (de ex. punctuaţia cu valoare stilistică), nivelul fonetic al limbajului
(aliteraţii), nivelul semantic (sensurile duble), nivelul pragmatic al limbajului; pot folosi limbajul
în scop persuasiv (funcţia retorică), în scopul de a rememora informaţia (funcţia mnezică), în
scopul de a explica ceva (funcţia peripatetică), în scopul de a furniza informaţii despre limbajul
însuşi (funcţia metalingvistică).
Inteligenţa logică/matematică
Aceasta include capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi deductive, de a rezolva
probleme abstracte, de a înţelege relaţiile complexe dintre concepte, idei şi lucruri. Deprinderea
de a emite raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii şi include, de asemenea,
capacitatea de utiliza gândirea logică în ştiinţă, studii sociale, literatură etc.

Acest tip de inteligenţă cuprinde şi capacitatea de a clasifica, a anticipa, a stabili priorităţi, a

formula ipoteze ştiinţifice şi a înţelege relaţiile de cauzalitate. Şcolarul mic îşi dezvoltă aceste
capacităţi prin activităţi concrete, prin înţelegerea relaţiei de corespondenţă biunivocă, prin
operaţiunea de numărare. Aceste deprinderi ale gândirii critice sunt prezente în programele
majorităţii şcolilor, însă trebuie fixate prin activităţi corespunzătoare.

Aceasta este abilitatea de a opera cu numere (matematicieni, contabili, statisticieni) și de a gândi

rațional (oameni de știință, programatori, logicieni). Și acest tip de inteligență este prezentă în
mod activ în programa școlară. Dacă acest tip de inteligență este reprezentativ pentru copilul tău,
vei observa cu ușurință că preferă mai ales acuratețea, este extrem de organizat, are gândire
abstractă și îi place matematica. Acești copii își manifestă de la vârste mici interesul pentru
computere și rezolvă cu ușurință experimentele logice și problemele. De asemenea, se descurcă
bine la fizică și chimie, materii care necesită precizie, logică și dezvoltă o mentalitate specială.
Pentru a le suscita interesul, va trebui să le dai sarcini diverse și să folosești vizualizarea de
grafice și tabele, să le oferi diferite
experimente și joculețe matematice.

Inteligenţa vizuală/spaţială
Această inteligenţă a „imaginilor şi tablourilor” cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea
înconjurătoare pe cale vizuală, precum şi capacitatea de a recrea propriile experienţe vizuale.
Acest tip de inteligenţă începe să se dezvolte odată cu acutizarea percepţiilor senzorio-motorii.
Pictorul, sculptorul, arhitectul, grădinarul, cartograful, proiectantul, graficianul, cu toţii transferă
imagini mentale asupra unui obiect pe care îl creează ori îl îmbunătăţesc. Percepţia vizuală se
combină cu un set de cunoştinţe prealabile, cu experienţa, cu reacţiile emoţionale, cu imagini
preexistente pentru a crea o nouă viziune oferită celorlalţi ca experienţă.

Acesta este darul de a percepe lumea în mod vizual și de a analiza acest tip de informații
(vânător, cercetaș, ghid), dar și de transforma spațiul (arhitect, artist, inventator, designer de
interior). Oamenii care au acest tip de inteligență sunt receptivi la culori, forme, linii și relații
între obiecte din spațiu. Își pot exprima ideile în mod grafic.
Dacă observi că un copil gândește în imagini, creează imagini vizuale, își amintește mai bine
tocmai prin intermediul fotografiilor, acestea sunt tipice tipului său de inteligență. Asemenea
copii adesea folosesc metafore în povestirile lor, citesc cu ușurință hărți, tabele și grafice și sunt
sensibili la culorile și formele obiectelor înconjurătoare. Manifestă interes în artele vizuale, așa că
pentru a le stimula interesul este mai bine să folosim ilustrații ale materialului studiat. Grație
imaginilor vizuale, copiii își vor consolida mai ușor cunoștințele și își vor aminti lucruri care
altminteri sunt dificil de perceput prin logică.

Elevii cu inteligenţă spaţială au capacitatea de a percepe cu deosebită acuitate culorile, liniile,

formele, spaţiul, pot percepe relaţiile dintre aceste elemente. De asemenea, ei pot vizualiza, pot
reprezenta grafic imagini în spaţiu, pot să-şi înţeleagă propria poziţie într-un spaţiu matriceal.

Inteligenţa corporală/kinestezică
Inteligenţa la nivelul corpului şi al mâinilor ne permite să controlăm şi să interpretăm mişcările
corpului, să manevrăm obiecte, să realizăm coordonarea (armonia) dintre trup şi spirit. Acest tip
de inteligenţă nu se regăseşte numai la atleţi, ci poate fi întâlnit în mişcările de fineţe ale
chirurgului care realizează o operaţie pe cord sau la un pilot care îşi reglează cu fineţe aparatura
de bord. Acest tip de inteligenţă include deprinderi fizice speciale precum coordonarea,
echilibrul, dexteritatea, forţa, flexibilitatea, viteza, precum şi deprinderi la nivel tactil şi cutanat.

Include capacitatea de a-și folosi propriul corp pentru a se exprima, a comunica sentimente și
emoții prin mișcare (atlet, dansator, actor), a-și folosi mâinile pentru a transforma diferite obiecte
(meșteșugar, sculptor, inginer, chirurg). Astfel de oameni sunt foarte abili și rapizi în acțiunile
lor.
Copiii care au acest tip de inteligență sunt caracterizați de o bună coordonare – au un control
foarte precis al corpului lor și simt ritmul foarte bine. Au reacții rapide și bine dezvoltate la
nivelul corpului, și învață rapid cum să mânuiască obiecte și unelte. Oricum, acestor copii le
place să acționeze, să se miște, se grăbesc să atingă totul și preferabil nu prin vizualizare, ci prin
atingere și chiar degustare. Rămân indiferenți la picturi și imagini vizuale, și percep lumea prin
senzații tactile, astfel că își amintesc ceea ce au făcut, nu ceea ce au auzit sau citit. Învață mai
bine atunci când acționează și se joacă cu obiecte în timp ce ascultă o informație. Își comută rapid
atenția și ca rezultat, apar probleme de concentrare pe care părinții le interpretează adesea drept
lene, neglijență sau lipsă de
concentrare. Ar fi mai bine pentru copii să primească informațiile prin intermediul mișcărilor
(precum în rap), să folosească modele vizuale pe care le pot atinge și cu care se pot juca. Acești
copii necesită pauze frecvente în care să se joace, să alerge sau să facă exerciții fizice.

Inteligenţa muzicală/ritmică
Acest tip se conturează prin gradul de sensibilitate pe care individul îl are la sunet şi prin
capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de stimuli. Pe măsură ce elevii îşi dezvoltă
conştiinţa muzicală, îşi dezvoltă şi fudamentele acestui tip de inteligenţă. Pe măsură ce elevii sunt
capabili să creeze variaţiuni pornind de la un inventar limitat de sunete, să cânte la un instrument,
să compună. Ea se dezvoltă şi pe măsură ce elevii dobândesc, în urma audiţiilor, un gust rafinat.

Acest tip de inteligenţă reprezintă capacitatea de a percepe (în calitate de meloman), de a

discrimina (în calitate de critic muzical), de a transforma (în calitate de compozitor), şi de a
exprima (în calitate de interpret) formele muzicale.

E este abilitatea de a percepe și evalua muzica (critic de muzică), de a crea și transforma

(compozitor) și de a interpreta (actor, cântăreț). Cineva care are bine dezvoltată inteligența
muzicală își amintește cu ușurință melodii și este capabil de a le reproduce. Astfel de oameni sunt
și foarte receptivi la ritm. La copii, aceasta se manifestă prin interesul lor pentru sunete. Sunt
receptivi la tonuri, ritm și tempo, și percep muzica într-un mod foarte emoțional. Încă de la vârste
mici, sunt capabili de a înțelege forme muzicale complexe.
Sunt foarte emotivi și au o intuiție dezvoltată, așa că în procesul de învățare al acestui tip de copii
este cel mai bine să folosești muzica lor preferată. Ai grijă și la ritmul cu care vorbești. O bună
înțelegere și reținere nu depinde doar de ceea ce spui, dar și de cum sună cu exactitate cuvintele
tale.
Inteligenţa interpersonală
Reprezintă abilitatea de a sesiza şi de a evalua cu rapiditate stările, intenţiile, motivaţiile şi
sentimentele celorlalţi. Aceasta include sesizarea expresiei faciale, a inflexiunilor vocii, a
gesturilor; include şi capacitatea de a distinge între diferite tipuri de relaţii interpersonale şi
capacitatea de a reacţiona eficient la situaţiile respective.

Acest tip de inteligenţă implică deprinderi de comunicare verbală şi nonverbală, deprinderi de

colaborare, capacitatea de rezolvare a conflictelor, de lucru consensual în grup, capacitatea de a
avea încredere, de a respecta, de a fi lider, de a-i motiva pe ceilalţi în vederea atingerii unor
scopuri reciproc avantajoase. La un nivel simplu, acest tip de inteligenţă este sesizabil la copilul
care observă şi reacţionează la stările şi dispoziţiile adulţilor din jurul său. La nivel complex, se
traduce prin capacitatea adultului de a „citi” şi interpreta intenţiile ascunse ale celorlalţi.

Abilitatea de a sesiza stări de spirit, motivații, intenții și emoții ale altor oameni. Aceasta este
și abilitatea de a comunica, de ex. a face schimb de informații cu alte persoane în mod verbal și
non-verbal, prin limbajul semnelor, muzică și vorbe (oamenii de vânzări, politicieni, manageri,
profesori, asistenți sociali). Copiii cu acest tip de inteligență pot discuta și negocia de la vârste
fragede și le place să fie printre oameni. Atunci când cresc dobândesc abilitatea de a recunoaște
gândurile și planurile altor persoane, astfel că încep adesea să manipuleze
oamenii. Astfel de copii au mulți prieteni, prezintă activitate în rândul oamenilor, și preferă să
medieze dispute și conflicte.
Dată fiind bucuria de a comunica cu oamenii, acest tip de copii înțelege cel mai bine cunoștințele
în cadrul unei echipe, așa că nu încercați să îi țineți în casă în speranța că se vor concentra și vor
învăța lecțiile mai ușor. Învățați-i implicându-i în lucrul în echipă, în activități de grup, discuții,
dispute, și dați-le ocazia să își exprime punctele de vedere. Încurajați acești copii dându-le ocazia
să ia parte la cursuri suplimentare.
Inteligenţa intrapersonală
Aceasta presupune capacitatea de a înţelege ce se întâmpla în universul nostru psihologic, de a
avea o reprezentare de sine corectă, de a cunoaşte calităţile şi punctele slabe, de a avea conştiinţa
stărilor interioare, a propriilor intenţii, motivaţii, de a-ţi cunoaşte temperamentul şi dorinţele; de
asemenea, capacitatea de autodisciplină, autoînţelegere şi autoevaluare.

O persoană cu asemenea tip de inteligenţă îşi petrece timpul reflectând, gândind, autoevaluându-
se. Nevoia de introspecţie transformă inteligenţa în ceva extrem de intim.

Aceasta presupune conștiință de sine și sensibilitate crescută, înțelegerea propriilor calități și

slăbiciuni, credințe limitative, motivații, atitudini, dorințe și emoții. Astfel de oameni au de
asemenea un grad crescut de auto-control, înțelegere de sine și stimă de sine (psiholog, psihiatru
și filosof). Acest tip de inteligență se manifestă prin alte tipuri de inteligență definite de Gardner.
Copiii cu acest tip de inteligență intuitivă au o înclinație spre auto-cunoaștere și chiar auto-
examinare. Acești copii introverți prin natura lor își resimt puternic calitățile și slăbiciunile pentru
a-și înțelege mai bine propria dezordine mintală. De la un stadiu timpuriu, au propriile lor valori
și scop în viață. Acțiunile lor sunt ghidate de o intuiție puternică, auto-motivare și dorința de a
excela. Armonia lor interioară este perturbată uneori de analiza constantă,
de profunzime, a experiențelor personale. În educarea lor trebuie să le oferi acestor copiii
oportunitatea de a-și auto-organiza procesul de învățare. Ei nu au nevoie de control, ei înșiși sunt
suficient de organizați. Asemenea copii nu trebuie forțați, fiindcă asta doar le va
întări rezistențele și dorința de a se închide și mai mult în ei înșiși, iar aceasta nu va duce la nimic
bun.

Inteligenţa naturalistă
Aceasta este sesizabilă la copiii care învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. Pentru
aceştia, cele mai potrivite lecţii sunt cele din aer liber. Acestor elevi le place să alcătuiască
proiecte la ştiinţe naturale, cum ar fi observarea păsărilor, alcătuirea insectarelor, îngrijirea
copacilor sau a animalelor. Ei preferă ecologia, zoologia, botanica.

Naturaliștii au abilitatea de a înțelege natura și de a detecta regularități; de a naviga printre multe

organisme vii (botanist, veterinar, pădurar). Sunt și ei sensibili și preocupați de anumite
caracteristici ale lumii din jurul lor (meteorolog, geolog, arheolog). Acestor copii le place la
nebunie să stea afară și procesul lor de învățare este cel mai eficient în timpul excursiilor, școlilor
ecologice și altor forme prin care vor avea ocazia să exploreze
lucruri care îi entuziasmează.

 De fapt, există patru temperamente de bază:

două predominant introvertite (melancolic și flegmatic) și două predominant extrovertite (sangvin și
coleric).
      Cel care a verificat știinţific teoria celor patru temperamente a fost Hans Eysenck. Testul lui îţi oferă
posibilitatea să evaluezi nivelul unui singur temperament.
În continuare, veţi descoperi trăsăturile specifice fiecărui tip de temperament.

       1. Coleric                                                                                                            
a. Puternic. Colericii sunt în general persoane puternice și dure. Încă din vremea copilăriei, nu se vor
speria de pedepse.
b.  Agresiv. Temperamentul coleric este cel mai agresiv dintre toate temperamentele. Colericii au tendinţa
de a se impune altora. Deseori le place să discute în contradictoriu, de aceea se ceartă mereu și găsesc
întotdeauna o mulţime de argumente.
c. Insensibil. Colericii sunt adesea insensibili la nevoile și simţămintele celorlalţi. Ei vor face declaraţii
aspre, fără să le pese că aduc lacrimi sau tristeţe celor din jur.
d. Energic. Colericii au multă energie. Când această energie este canalizată corect, pot fi foarte eficienţi și
productivi.
      2. Sangvin                                                                                                            
a. Sociabil și deschis. Sangvinii personifică termenul de „extrovertit”. Ei sunt prietenoși, vorbăreţi și
sensibili la nevoile celor din jur. Oamenii se simt bine în preajma lor. De aceea, o serbare sau o întrunire
socială tinde să devină plictisitoare fără prezenţa lor.
b. Neatent. Sangvinii își uită repede prietenii pentru că nu sunt atenţi, nu se concentrează. Ei sunt seduși și
încântaţi ușor de orice noutate – obiect, eveniment sau persoană –, care apare în faţa lor. Copiii sangvini
renunţă adesea la ceva ce tocmai au început, pentru altceva care le-a atras atenţia. Și aceasta, bineînţeles,
atrage asupra lor mânia părinţilor. Părinţii cred că ei sunt nesupuși și sfidători, când în realitate sunt
neatenţi. Dacă copilul tău este sangvin, nu uita că trebuie să-i repeţi de multe ori să facă un anumit lucru
sau să respecte o anumită regulă.
c. Împrăștiat și neorganizat. Gospodinele sangvine par femei foarte
neglijente din cauza incapacităţii lor de a se organiza. Un conducător sangvin face de obicei multe greșeli
din neatenţie.
d. Voios, vesel și fără grijă. Sangvinii sunt de obicei optimiști, bine dispuși și expresivi, în special atunci
când sunt în mijlocul altor oameni. Sangvinii pot lucra cu succes în spital, demonstrând o abilitate
uimitoare de a-i bine dispune pe bolnavi.
     
     3. Melancolic                                                                                                        
a. Îngrijorat și emotiv. Melancolicii au o puternică energie emoţională. Ei tind să fie tensionaţi, încordaţi,
îngrijoraţi. Dacă nu învaţă să-și disciplineze emoţiile, ei nu vor reuși să lucreze în condiţii de presiune
psihică.
b. Creativ. Melancolicii sunt potriviţi pentru cercetare, arte, scrieri, filosofie. Ei se pricep la orice lucrare
care necesită rezolvarea problemelor și/sau crearea unor lucruri. Studiile au arătat că oamenii care au un
nivel înalt de anxietate au rezultate deosebite la testele de Înainte de a spune „Da” creativitate. Chiar și în
alte domenii, cum ar fi tehnologia dentară,
cei mai creativi tehnicieni sunt melancolicii.
c. Conștiincios și perfecţionist. Melancolicii au în general o conștiinţă strictă și autoritară. Dacă nu-și
urmează cu exactitate conștiinţa, ei vor avea puternice simţăminte de vinovăţie. Aceste standarde înalte îi
ajută să facă o lucrare excelentă, uneori chiar perfectă. Însă standardele lor sunt atât de înalte, încât cu
greu ar putea cineva să trăiască conform lor.
d. Capricios, gânditor și sensibil. Melancolicii sunt de obicei oameni foarte sensibili. Ei nu pot să tolereze
critica și suferă când sunt insultaţi, dispreţuiţi sau desconsideraţi. Melancolicii nu pot să uite ușor o
mustrare, o umilinţă sau o dojană, ci tind să se gândească la ea.

     4. Flegmatic                                                                                                         
a. Calm, comod și nepăsător. Temperamentul flegmatic este cel mai calm și împăciuitor dintre cele patru
temperamente. Flegmaticii nu le cauzează altora dureri sufletești și nu rostesc cuvinte pripite, pe care să le
regrete mai târziu. Este atât de ușor să trăiești cu ei,
încât de multe ori nici nu vei observa că sunt în preajma ta. Datorită naturii lor calme, ei pot lucra chiar și
în condiţii de presiune psihică. Flegmaticii nu vor dori să deţină funcţii de conducere.
b. Cu tact și diplomaţie. Flegmaticii sunt buni împăciuitori. Lor nu le place să vadă alţi oameni certându-
se sau bătându-se. Ei sunt buni diplomaţi. Flegmaticii sunt oameni care te pot concedia dintro slujbă fără
să te simţi jignit sau să fii mânios.
c. Politicos, amabil, liniștit. De obicei, persoanele cu temperament flegmatic vorbesc foarte rar și
acţionează încet, parcă lenevesc tot timpul. Chiar dacă sunt foarte ocupaţi, chiar dacă își îndeplinesc toate
sarcinile, flegmaticii întotdeauna lasă impresia că nu se ocupă cu nimic. Șeful unui flegmatic poate spune:
„Eu nu înţeleg când lucrează omul acesta, pentru că întotdeauna îmi face impresia că este pe punctul de a
adormi”.
d. Flexibil. Flegmaticii se obișnuiesc repede cu oamenii și situaţiile noi. Ei colaborează cu oricine și se
acomodează rapid la schimbările de orice fel. O secretară flegmatică, căreia șeful îi spune: „Lasă ce faci și
scrie-mi această scrisoare!“, va executa ordinul fără nici o împotrivire. În general, flegmaticii nu se plâng
de condiţiile de lucru sau cele din familie, așa cum fac de exemplu melancolicii și colericii.