Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teoria inteligentelor multiple a fost dezvoltata in anul 1983 de Dr. Howard Gardner, profesor la
Universitatea Harvard. El sugereaza ca notiunea traditionala de inteligenta bazata pe IQ
(coeficientul de inteligenta) are limitele ei si propune, in schimb, opt tipuri diferite de inteligenta
care sa acopere o paleta mult mai larga a intelectului uman.
1. verbala/lingvistica
2. matematica /logica
3. vizuala/spatiala
4. corporala/ kinestezica
5. ritmica /muzicala
6. interpersonala
7. intrapersonala
8. naturalista
Tipurile de inteligenta, cele 8 dimensiuni fundamentale ale conceptului de inteligenta multipla,
potrivit teoriei lui Gardner, sunt:
Inteligenţa verbală/lingvistică
Aceasta reprezintă capacitatea de a folosi eficient cuvintele, fie în registrul oral (ca moderator
TV, orator, politician, povestitor), fie în registrul scris (ca jurnalist, dramaturg, poet, editor). Un
elev cu tipul acesta de inteligenţă va agrea în mod deosebit să citească, să scrie, să povestească,
să facă jocuri de cuvinte.
Acest tip de inteligenta include abilitatea de a opera verbal cu cuvintele (povestitori, purtători de
cuvând, politicieni), precum și în scris (poeți, scriitori, dramaturgi, jurnaliști, editori). Practica
pedagogică din zilele noastre solicită în mod deosebit dezvoltarea acestui tip de inteligență. La
școală, elevii ascultă, scriu, citesc și vorbesc. Copiilor care se încadrează în această tipologie de
timpuriu le place ordinea, sunt metodici și se simt mai confortabil atunci când au reguli și
structură, și sunt capabili de a gândi logic. Le place să asculte, învață să vorbească de la o vârstă
fragedă, scriu și citesc în mod corespunzător. Au memorie bună, așa că își amintesc cu ușurință și
cu plăcere. Nu se simt stânjeniți în fața unei audiențe și sunt dispuși să recite poezii. Învață cu
ușurință limbi străine și cea mai bună metodă de a îi învăța este prin povești – pe cei mai mici,
prin basme, iar pe cei tineri – povestiri, dezbateri și discuții.
Elevii care posedă acest tip de inteligenţă au abilitatea de a opera cu: structurile şi regulile de
structurare a limbajului (de ex. punctuaţia cu valoare stilistică), nivelul fonetic al limbajului
(aliteraţii), nivelul semantic (sensurile duble), nivelul pragmatic al limbajului; pot folosi limbajul
în scop persuasiv (funcţia retorică), în scopul de a rememora informaţia (funcţia mnezică), în
scopul de a explica ceva (funcţia peripatetică), în scopul de a furniza informaţii despre limbajul
însuşi (funcţia metalingvistică).
Inteligenţa logică/matematică
Aceasta include capacitatea de a utiliza raţionamente inductive şi deductive, de a rezolva
probleme abstracte, de a înţelege relaţiile complexe dintre concepte, idei şi lucruri. Deprinderea
de a emite raţionamente are aplicabilitate în multe arii ale cunoaşterii şi include, de asemenea,
capacitatea de utiliza gândirea logică în ştiinţă, studii sociale, literatură etc.
Inteligenţa vizuală/spaţială
Această inteligenţă a „imaginilor şi tablourilor” cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea
înconjurătoare pe cale vizuală, precum şi capacitatea de a recrea propriile experienţe vizuale.
Acest tip de inteligenţă începe să se dezvolte odată cu acutizarea percepţiilor senzorio-motorii.
Pictorul, sculptorul, arhitectul, grădinarul, cartograful, proiectantul, graficianul, cu toţii transferă
imagini mentale asupra unui obiect pe care îl creează ori îl îmbunătăţesc. Percepţia vizuală se
combină cu un set de cunoştinţe prealabile, cu experienţa, cu reacţiile emoţionale, cu imagini
preexistente pentru a crea o nouă viziune oferită celorlalţi ca experienţă.
Acesta este darul de a percepe lumea în mod vizual și de a analiza acest tip de informații
(vânător, cercetaș, ghid), dar și de transforma spațiul (arhitect, artist, inventator, designer de
interior). Oamenii care au acest tip de inteligență sunt receptivi la culori, forme, linii și relații
între obiecte din spațiu. Își pot exprima ideile în mod grafic.
Dacă observi că un copil gândește în imagini, creează imagini vizuale, își amintește mai bine
tocmai prin intermediul fotografiilor, acestea sunt tipice tipului său de inteligență. Asemenea
copii adesea folosesc metafore în povestirile lor, citesc cu ușurință hărți, tabele și grafice și sunt
sensibili la culorile și formele obiectelor înconjurătoare. Manifestă interes în artele vizuale, așa că
pentru a le stimula interesul este mai bine să folosim ilustrații ale materialului studiat. Grație
imaginilor vizuale, copiii își vor consolida mai ușor cunoștințele și își vor aminti lucruri care
altminteri sunt dificil de perceput prin logică.
Inteligenţa corporală/kinestezică
Inteligenţa la nivelul corpului şi al mâinilor ne permite să controlăm şi să interpretăm mişcările
corpului, să manevrăm obiecte, să realizăm coordonarea (armonia) dintre trup şi spirit. Acest tip
de inteligenţă nu se regăseşte numai la atleţi, ci poate fi întâlnit în mişcările de fineţe ale
chirurgului care realizează o operaţie pe cord sau la un pilot care îşi reglează cu fineţe aparatura
de bord. Acest tip de inteligenţă include deprinderi fizice speciale precum coordonarea,
echilibrul, dexteritatea, forţa, flexibilitatea, viteza, precum şi deprinderi la nivel tactil şi cutanat.
Include capacitatea de a-și folosi propriul corp pentru a se exprima, a comunica sentimente și
emoții prin mișcare (atlet, dansator, actor), a-și folosi mâinile pentru a transforma diferite obiecte
(meșteșugar, sculptor, inginer, chirurg). Astfel de oameni sunt foarte abili și rapizi în acțiunile
lor.
Copiii care au acest tip de inteligență sunt caracterizați de o bună coordonare – au un control
foarte precis al corpului lor și simt ritmul foarte bine. Au reacții rapide și bine dezvoltate la
nivelul corpului, și învață rapid cum să mânuiască obiecte și unelte. Oricum, acestor copii le
place să acționeze, să se miște, se grăbesc să atingă totul și preferabil nu prin vizualizare, ci prin
atingere și chiar degustare. Rămân indiferenți la picturi și imagini vizuale, și percep lumea prin
senzații tactile, astfel că își amintesc ceea ce au făcut, nu ceea ce au auzit sau citit. Învață mai
bine atunci când acționează și se joacă cu obiecte în timp ce ascultă o informație. Își comută rapid
atenția și ca rezultat, apar probleme de concentrare pe care părinții le interpretează adesea drept
lene, neglijență sau lipsă de
concentrare. Ar fi mai bine pentru copii să primească informațiile prin intermediul mișcărilor
(precum în rap), să folosească modele vizuale pe care le pot atinge și cu care se pot juca. Acești
copii necesită pauze frecvente în care să se joace, să alerge sau să facă exerciții fizice.
Inteligenţa muzicală/ritmică
Acest tip se conturează prin gradul de sensibilitate pe care individul îl are la sunet şi prin
capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de stimuli. Pe măsură ce elevii îşi dezvoltă
conştiinţa muzicală, îşi dezvoltă şi fudamentele acestui tip de inteligenţă. Pe măsură ce elevii sunt
capabili să creeze variaţiuni pornind de la un inventar limitat de sunete, să cânte la un instrument,
să compună. Ea se dezvoltă şi pe măsură ce elevii dobândesc, în urma audiţiilor, un gust rafinat.
Abilitatea de a sesiza stări de spirit, motivații, intenții și emoții ale altor oameni. Aceasta este
și abilitatea de a comunica, de ex. a face schimb de informații cu alte persoane în mod verbal și
non-verbal, prin limbajul semnelor, muzică și vorbe (oamenii de vânzări, politicieni, manageri,
profesori, asistenți sociali). Copiii cu acest tip de inteligență pot discuta și negocia de la vârste
fragede și le place să fie printre oameni. Atunci când cresc dobândesc abilitatea de a recunoaște
gândurile și planurile altor persoane, astfel că încep adesea să manipuleze
oamenii. Astfel de copii au mulți prieteni, prezintă activitate în rândul oamenilor, și preferă să
medieze dispute și conflicte.
Dată fiind bucuria de a comunica cu oamenii, acest tip de copii înțelege cel mai bine cunoștințele
în cadrul unei echipe, așa că nu încercați să îi țineți în casă în speranța că se vor concentra și vor
învăța lecțiile mai ușor. Învățați-i implicându-i în lucrul în echipă, în activități de grup, discuții,
dispute, și dați-le ocazia să își exprime punctele de vedere. Încurajați acești copii dându-le ocazia
să ia parte la cursuri suplimentare.
Inteligenţa intrapersonală
Aceasta presupune capacitatea de a înţelege ce se întâmpla în universul nostru psihologic, de a
avea o reprezentare de sine corectă, de a cunoaşte calităţile şi punctele slabe, de a avea conştiinţa
stărilor interioare, a propriilor intenţii, motivaţii, de a-ţi cunoaşte temperamentul şi dorinţele; de
asemenea, capacitatea de autodisciplină, autoînţelegere şi autoevaluare.
O persoană cu asemenea tip de inteligenţă îşi petrece timpul reflectând, gândind, autoevaluându-
se. Nevoia de introspecţie transformă inteligenţa în ceva extrem de intim.
Inteligenţa naturalistă
Aceasta este sesizabilă la copiii care învaţă cel mai bine prin contactul direct cu natura. Pentru
aceştia, cele mai potrivite lecţii sunt cele din aer liber. Acestor elevi le place să alcătuiască
proiecte la ştiinţe naturale, cum ar fi observarea păsărilor, alcătuirea insectarelor, îngrijirea
copacilor sau a animalelor. Ei preferă ecologia, zoologia, botanica.
1. Coleric
a. Puternic. Colericii sunt în general persoane puternice și dure. Încă din vremea copilăriei, nu se vor
speria de pedepse.
b. Agresiv. Temperamentul coleric este cel mai agresiv dintre toate temperamentele. Colericii au tendinţa
de a se impune altora. Deseori le place să discute în contradictoriu, de aceea se ceartă mereu și găsesc
întotdeauna o mulţime de argumente.
c. Insensibil. Colericii sunt adesea insensibili la nevoile și simţămintele celorlalţi. Ei vor face declaraţii
aspre, fără să le pese că aduc lacrimi sau tristeţe celor din jur.
d. Energic. Colericii au multă energie. Când această energie este canalizată corect, pot fi foarte eficienţi și
productivi.
2. Sangvin
a. Sociabil și deschis. Sangvinii personifică termenul de „extrovertit”. Ei sunt prietenoși, vorbăreţi și
sensibili la nevoile celor din jur. Oamenii se simt bine în preajma lor. De aceea, o serbare sau o întrunire
socială tinde să devină plictisitoare fără prezenţa lor.
b. Neatent. Sangvinii își uită repede prietenii pentru că nu sunt atenţi, nu se concentrează. Ei sunt seduși și
încântaţi ușor de orice noutate – obiect, eveniment sau persoană –, care apare în faţa lor. Copiii sangvini
renunţă adesea la ceva ce tocmai au început, pentru altceva care le-a atras atenţia. Și aceasta, bineînţeles,
atrage asupra lor mânia părinţilor. Părinţii cred că ei sunt nesupuși și sfidători, când în realitate sunt
neatenţi. Dacă copilul tău este sangvin, nu uita că trebuie să-i repeţi de multe ori să facă un anumit lucru
sau să respecte o anumită regulă.
c. Împrăștiat și neorganizat. Gospodinele sangvine par femei foarte
neglijente din cauza incapacităţii lor de a se organiza. Un conducător sangvin face de obicei multe greșeli
din neatenţie.
d. Voios, vesel și fără grijă. Sangvinii sunt de obicei optimiști, bine dispuși și expresivi, în special atunci
când sunt în mijlocul altor oameni. Sangvinii pot lucra cu succes în spital, demonstrând o abilitate
uimitoare de a-i bine dispune pe bolnavi.
3. Melancolic
a. Îngrijorat și emotiv. Melancolicii au o puternică energie emoţională. Ei tind să fie tensionaţi, încordaţi,
îngrijoraţi. Dacă nu învaţă să-și disciplineze emoţiile, ei nu vor reuși să lucreze în condiţii de presiune
psihică.
b. Creativ. Melancolicii sunt potriviţi pentru cercetare, arte, scrieri, filosofie. Ei se pricep la orice lucrare
care necesită rezolvarea problemelor și/sau crearea unor lucruri. Studiile au arătat că oamenii care au un
nivel înalt de anxietate au rezultate deosebite la testele de Înainte de a spune „Da” creativitate. Chiar și în
alte domenii, cum ar fi tehnologia dentară,
cei mai creativi tehnicieni sunt melancolicii.
c. Conștiincios și perfecţionist. Melancolicii au în general o conștiinţă strictă și autoritară. Dacă nu-și
urmează cu exactitate conștiinţa, ei vor avea puternice simţăminte de vinovăţie. Aceste standarde înalte îi
ajută să facă o lucrare excelentă, uneori chiar perfectă. Însă standardele lor sunt atât de înalte, încât cu
greu ar putea cineva să trăiască conform lor.
d. Capricios, gânditor și sensibil. Melancolicii sunt de obicei oameni foarte sensibili. Ei nu pot să tolereze
critica și suferă când sunt insultaţi, dispreţuiţi sau desconsideraţi. Melancolicii nu pot să uite ușor o
mustrare, o umilinţă sau o dojană, ci tind să se gândească la ea.
4. Flegmatic
a. Calm, comod și nepăsător. Temperamentul flegmatic este cel mai calm și împăciuitor dintre cele patru
temperamente. Flegmaticii nu le cauzează altora dureri sufletești și nu rostesc cuvinte pripite, pe care să le
regrete mai târziu. Este atât de ușor să trăiești cu ei,
încât de multe ori nici nu vei observa că sunt în preajma ta. Datorită naturii lor calme, ei pot lucra chiar și
în condiţii de presiune psihică. Flegmaticii nu vor dori să deţină funcţii de conducere.
b. Cu tact și diplomaţie. Flegmaticii sunt buni împăciuitori. Lor nu le place să vadă alţi oameni certându-
se sau bătându-se. Ei sunt buni diplomaţi. Flegmaticii sunt oameni care te pot concedia dintro slujbă fără
să te simţi jignit sau să fii mânios.
c. Politicos, amabil, liniștit. De obicei, persoanele cu temperament flegmatic vorbesc foarte rar și
acţionează încet, parcă lenevesc tot timpul. Chiar dacă sunt foarte ocupaţi, chiar dacă își îndeplinesc toate
sarcinile, flegmaticii întotdeauna lasă impresia că nu se ocupă cu nimic. Șeful unui flegmatic poate spune:
„Eu nu înţeleg când lucrează omul acesta, pentru că întotdeauna îmi face impresia că este pe punctul de a
adormi”.
d. Flexibil. Flegmaticii se obișnuiesc repede cu oamenii și situaţiile noi. Ei colaborează cu oricine și se
acomodează rapid la schimbările de orice fel. O secretară flegmatică, căreia șeful îi spune: „Lasă ce faci și
scrie-mi această scrisoare!“, va executa ordinul fără nici o împotrivire. În general, flegmaticii nu se plâng
de condiţiile de lucru sau cele din familie, așa cum fac de exemplu melancolicii și colericii.