Ziua internatională a cititului

Deși pentru societate contemporană EVOLUȚIA CITITULUI

(oamenii din zilele noastre) cititul este
un lucru absolut normal, la care avem
acces fie prin intermediul cărților, fie
prin diferite dispozitive moderne,
lucrurile nu au stat întotdeauna așa, iar
felul în care omul s-a raportat la lectura
spune multe despre evoluția noastră.
La început au existat cărți sub forma
tăblițelor de argilă din lumea sumero-
babiloniană.
primele tăblițe scrise aveau ca scop
ușurarea muncii oamenilor care țineau
un fel de evidența a gospodăriilor.
Pentru a inscripționa, se trasau caractere
în tăblițele de argilă cât încă erau
umede. Tăbliţele erau băgate în cuptor
până se întăreau, iar inscripțiile
rămâneau clare.
Chinezii aveau și ei modalitatea lor de a-și nota lucrurile
importante, aceștia foloseau țesăturile, în special mătasea pe care
scriau cu ajutorul pensulei. Timp de câteva sute de ani această a
fost modalitatea de scriere și transmitere de informații. A fost
unul dintre secretele cele mai bine păzite din istoria acestei tari,
mai bine de trei mii de ani, occidentalii nu au știut mai nimic din
tainele acestor tehnici de scriere.
Primele cărți despre care am putea să spunem că
aveau o formă asemănătoare cu cele de azi au fost
codexurile. Un codex era alcătuit din mai multe
caiete cusute împreună sub forma unui acordeon,
idee care, conform legendelor, a aparținut
împăratului Iulius Cezar. Deși codexurile erau
alcătuite tot din pergament, apariția acestora facilita
lectura pentru că erau mult mai ușor de manevrat
decât sulul de pergament sau papirus.
Părintelui tiparului, Johannes Gutenberg, i se datorează
prima carte tipărită. Aceasta a fost Biblia din 1456,
tipărită în 48 de exemplare, sub forma a două volume
care aveau 1200 de pagini, imprimarea ei la mașina
inventată de Gutenberg a durat mai bine de doi ani.