PROIECT LA DISCIPLINA TEHNICI PROIECTIVE

An III IF, Facultatea de Psihologie,

Universitatea Ecologică din Bucureşti

I. Scala stimei de sine Rosenberg.

Cele 10 întrebări au fost aplicate subiectului M.M, sex masculin, 43 ani, conform documentului:
Conform manualului, cotarea este următoarea:
Item 1: total adevărat – 4 puncte;
Item 2: destul de adevărat – 2 puncte;
Item 3: puţin adevărat – 2 puncte;
Item 4: destul de adevărat – 2 puncte;
Item 5: destul de adevărat – 3 puncte;
Item 6: puţin adevărat – 3 puncte;
Item 7: destul de adevărat – 3 puncte;
Item 8: puţin adevărat – 3 puncte;
Item 9: destul de adevărat – 3 puncte;
Item 10: puţin adevărat – 3 puncte

Punctaj global: 28 puncte – între 20-30 – nivel mediu al stimei de sine.

Conform clasificării făcute de Christophe Andre şi Francois Lelord (2003), subiectul M.M. se
încadrează în profilul stimă de sine înaltă instabilă. Astfel, dacă se află într-un mediu competitiv sau
destabilizator, subiectul M.M. poate reacționa energic la critică şi la eşec, pe care le va percepe ca pe
un pericol şi va încerca să se pună în valoare afişând excesiv succesele sau calităţile lui. Subiectul
M.M. se simte vulnerabil, agresat şi se îndoieşte de capacităţile lui atunci când se află în contexte ostile
sau critice. Subiectul M.M. va primi criticile la nivel afectiv şi va consacra multă energie
autopromovării.

II. TESTUL ARBORELUI

1. ARBORE 1
Instructajul arbore 1 „Desenaţi un arbore aşa cum vreţi dumneavoastră, dar să nu fie brad.” a fost
indicat subiectului M.M, sex masculin, 43 ani, care a desenat conform documentului:
 1.1. ELEMENTE INTERPRETATIVE GENERALE
Arborele 1 exprimă comportamentul persoanei în faţa unei cerinţe, faţă de situaţiile noi la care trebuie
să răspundă, nevoia de a controla, stăpâni, considerat ca fiind Eul social / profesional.
Din desenul subiectului M.M. se poate observa un arbore relativ armonios, însă realizat schematic,
fiind destul de sărac în detalii. Arborele pare a fi mai mult mort decât viu, subiectul desenând o coroană
formată din crengi goale, lipsite de frunze, inspirând lipsă de energie. Peisajul este static și oarecum
morbid, inspirând anxietate, depresie. Desenul este realizat în stil realist, nefiind evidente elemente care
frizează absurdul, ceea ce denotă o dezvoltare psihologică normală. În timpul evaluării, s-a observat o
grabă cu care subiectul a desenat arborele, ceea ce poate duce la concluzia că subiectul acționează în
grabă în mai multe domenii din viața sa. Toate aceste elementeduc spre concluzia că subiectul poate
avea o dezvoltare psihică normală, însă un nivel energetic scăzut, o stare de spiritanxioasă, mergând
spre depresie, un nivel de optimism scăzut și lipsă de răbdare cu sine și cu ceilalți. Pentru confirmarea
sau infirmarea concluziilor prezentate mai sus, se trece la interpretarea arborelui prin analiza formală și
analiza de conținut.
1.2. ANALIZA FORMALĂ
1.2.1. Simbolistica spațială
Arborele este situat în întregime în zona de sus – direcția orizontală spre stânga a paginii (zona
pasivității, spațiul spectacolului vieții), lucru care denotă următoarele caracteristici ale subiectului:
spiritualitate, conştiință etico-religioasă, introversie, întoarcere spre trecut, spre mamă, egocentrism.
1.2.2. Înălțimea arborelui
Înălțimea arborelui desenat de subiect este de dimensiuni foarte mici, măsurând 10 cm înălțime și 12
cm lățime, simbolizând stimă de sine scăzută, dependenţă de ceilalţi și depresie. Este desenat pe
marginea din stânga sus a paginii, deci se asociază cu un Eu şi un comportament inhibat, cu mecanisme
defensiv-pasive de interiorizare a tensiunii şi a anxietăţii, un Superego rigid şi hiper-autocritic, cu
atitudini autodevalorizante, lipsite de orice fel de încredere în propiile resurse, conduite de evitare sau
retracţie şi tendinţe spre izolare. Există posibilitatea existenței unei boli psihice, însăacest aspect poate
fi interpretat numai corelat cu elemente rezultate din analiza de conţinut şi cu elemente de anamneză /
interviu clinic.
1.2.3. Poziția în pagină
- Poziţionarea arborelui în jumătatea superioară a paginii exprimă ignorare, neglijare sau false
soluţionări ale unor conflicte, compensări iluzorii, o desprindere de cerinţele realităţii concrete
(interioare şi exterioare), tendinţa ancorării în proiecte fanteziste. Această poziţionare exprimă
un posibil indice de adaptare deficitară;
 - Poziţionarea arborelui stânga extremindică inhibiţie, pasivitate, ancorare în trecut, anxietate şi
insuficientă încredere în sine, situaţii nerezolvate privitoare la ataşamentul de mamă şi la tot
ceea ce reprezintă imaginea ei;
- Subiectul a desenat arborele depăşind marginea de sus a paginii, ceea ce exprimă spiritualitate,
ambiţie, dorinţă de afirmare, dorinţă de putere.
1.2.4. Raporturile de mărime între înălţimea coroanei şi a trunchiului
Trunchiul este mai înalt decât coroana, ceea ce exprimă orientarea activităţii subiectului spre lumea
fizică, materială, practică şi concretă, predominarea componentelor instinctiv-inconştiente ale vieţii
senzorial-afective.Subiectul trăieşte în prezent şi are nevoie de acţiune.
1.2.5. Dimensiunea coroanei – raportul între înălţimea coroanei şi lăţimea ei
Coroana este aplatizată, ceea ce exprimă proiecţia unei senzaţii „de a fi sub presiune", sub
constrângere, sentimente de inferioritate, insecuritate, descurajare, o posibilă stare de blocaj. Coroana
aplatizată poate indica un dezechilibru emoţional-afectiv al subiectului.
1.2.6. Accentuarea masei arborelui spre dreapta / stânga şi înclinarea spre dreapta /
stânga a coroanei sau a trunchiului
Accentuarea masei arborelui și direcționarea spre stânga a coroanei și a trunchiului denotă tendința
subiectului spre reflecţie, meditaţie sau visare, spre introversie, prudenţă, rezervă, nevoie crescută de
autonomie, autoconstrângere şi reprimare emoţional-afectivă.Accentuarea acestei direcţionări poate
indica repliere în sine, refulare, egocentrism sau narcisism, hipersensibilitate şi resentimente în relaţiile
cu alţii, atitudini defensive.
1.2.7. Calitatea liniilor
Subiectul a folosit linii desenate neîngrijnit, ceea ce denotă neatenție, impulsivitate și sugerează
tendinţe de acting-out.
1.2.8. Alte caracteristici generale ale arborelui
Arborele este revărsat peste marginea de sus a paginii, atingând marginea de sus și depăşind-o, ceea ce
exprimă o tendinţă de expansiune a Eu-lui, de evaziune şi depăşire a unor limite impuse. Coroborat cu
cele descrise anterior, se poate evidenţia o posibilă hiperexcitabilitate afectivă sau diminuarea, poate
chiar lipsa unui simţ al limitelor, subiectul formulând scopuri care îi depăşesc posibilităţile de realizare.
1.2.9. Peisajul
Arborele nu este integrat într-un anumit peisaj, nu sunt prezente accesorii în plus, nici
antropomorfizarea arborelui.

1.3. ANALIZA DE CONȚINUT

1.3.1. Rădăcinile
Rădăcinile arborelui nu sunt evidențiate de subiect în desen.
 1.3.2. Linia solului
- Subiectul a desenat linia solului, ceea ce evidenţiază capacitatea de a accepta o anumită ordine
şi semnifică totodată separaţia dintre viaţa conştientă şi cea inconştientă. Solul este desenat de
subiect ca bază care sprijină şi asigură vitalitatea arborelui, ceea ce evidenţiază echilibrul vieţii
psihice şi modalitatea de ancorare a acestuia în mediul său ambiant;
- Linia solului este desenată de subiect în formă de colină, ceea ce evidenţiază tendinţa acestuia
de a raporta totul la sine, tendinţa de a ieşi în evidenţă, demonstrativitate şi auto-supraevaluare.
1.3.3. Trunchiul
- Subiectul a desenat un trunchi conic, ceea ce indică o inteligenţă mediocră dar matură,
predominanţa aptitudinilor practice, faţă de cele teoretic-abstracte, o tendinţă spre valorificare
imediată a cunoştinţelor (traducerea lor în practică);
- Trunchiul prezintă îngroșări, ceea ceindică inhibiţie, crispare, blocaje sau diminuarea trăirilor
afective;
- Trunchiul este deschis în coroană,ceea ce poate însemna receptivitate, impresionabilitate, ori
indecizie, indeterminare, sau poate fi vorba despre o hiperexcitabilitate cu tendinţe explozive.
1.3.4. Raporturile între trunchi și rădăcină
Rădăcinile arborelui nu sunt evidențiate de subiect în desen, astfel încât nu se poate stabili un raport
între trunchi și rădăcină.
1.3.5. Crengile
Crengile sunt coordonate instabil, haotic, mari şi mici, și subţiri şi groase, ceea ce indică
distractibilitate, instabilitate, tendințe ludice, dar şi nepăsare, delăsare sau eventual atitudini
demonstrative.
1.3.6. Coroana (funzișul)
Subiectul a desenat o coroană radiant-centrifugă, cu crengi trasate cu linie unică și fără frunziș, ceea ce
semnifică o anumită instabilitate, labilitate emoţională, nervozitate, nerăbdare, tendinţă spre conduite
de minim efort şi defensiv-agresive, putând implica elemente de imaturitate sau regresie.
1.3.7. Dispersia sau destructrarea formelor
Se poate observa o formă dezorganizată a coroanei, ceea ce poate indica instabilitate psihică, labilitate
emoţională, conduite şi decizii imprevizibile, impulsivitate.
1.3.8. Stereotipiile
Desenul subiectului este schematic, ceea ce poate indica o capacitate slabă de expresie, inhibiţie,
labilitate, orizont îngust, lipsa independenţei de judecată.
1.3.9. Accesoriile
 - Subiectul nu a desenat accesorii, crengile fiind lipsite de frunze sau flori.
- În partea stângă a arborelui se pot observa câteva ramuri căzute, ceea ce, coroborat cu celelalte
interpretări, poate indica o persoană superficială, lipsită de fermitate, cu tendințe de uitare și,
uneori, depersonalizare.

2. ARBORE 3
Instructajul arbore 3 „Desenaţi un arbore imaginar, „de vis”, care nu există în realitate.” a fost indicat
subiectului M.M, sex masculin, 43 ani, care a desenat conform documentului:
 2.1. ELEMENTE INTERPRETATIVE GENERALE
Arborele 3evidenţiază dorinţele nesatisfăcute, dificultăţi actuale ale persoanei şi felul în care realizează
compromisul între dorinţele ascunse şi realitate.
Din desenul subiectului M.M. se poate observa un arbore relativ armonios, însă realizat relativ
schematic, fiind destul de sărac în detalii. Arborele pare a fi viu, subiectul desenând o coroană închisă
formată din forme centrifuge, putând fi interpretată ca o energie interioară a subiectului. Peisajul este
oarecum dinamic, arborele părând să aibă frunzele bătute de vânt, ceea ce ar putea însemna o dorință de
acțiune. Desenul este realizat în stil realist, nefiind evidente elemente care frizează absurdul, ceea ce
denotă o dezvoltare psihologică normală. În timpul evaluării, la fel ca în cazul desenului arborelui 1, s-
a observat o grabă (chiar mai accentuată) cu care subiectul a desenat arborele, ceea ce poate duce la
concluzia că subiectul are o nerăbdare, o neliniște interioră. Toate aceste elemente duc spre concluzia
că subiectul poate avea o dezvoltare psihică normală, un nivel energetic ridicat conservat în interior, o
stare de spirit afișată ca veselă și optimistă, și unsentiment continuu de nerăbdare, neliniște interioară.
Pentru confirmarea sau infirmarea concluziilor prezentate mai sus, se trece la interpretarea arborelui
prin analiza formală și analiza de conținut.
2.2. ANALIZA FORMALĂ
2.2.1. Simbolistica spațială
Arborele este situat în întregime în zona de sus – direcția orizontală spre stânga a paginii (zona
pasivității, spațiul spectacolului vieții), lucru care denotă următoarele caracteristici ale subiectului:
spiritualitate, conştiință etico-religioasă, introversie, întoarcere spre trecut, spre mamă, egocentrism.
2.2.2. Înălțimea arborelui
Înălțimea arborelui desenat de subiect este de dimensiuni foarte mici, măsurând 10 cm înălțime și 10
cm lățime, simbolizând stimă de sine scăzută, dependenţă de ceilalţi și depresie. Este desenat pe
marginea din stânga sus a paginii, deci se asociază cu un Eu şi un comportament inhibat, cu mecanisme
defensiv-pasive de interiorizare a tensiunii şi a anxietăţii, un Superego rigid şi hiper-autocritic, cu
atitudini autodevalorizante, lipsite de orice fel de încredere în propiile resurse, conduite de evitare sau
retracţie şi tendinţe spre izolare. Există posibilitatea existenței unei boli psihice, însă acest aspect poate
fi interpretat numai corelat cu elemente rezultate din analiza de conţinut şi cu elemente de anamneză /
interviu clinic.
2.2.3. Poziția în pagină
- Poziţionarea arborelui în jumătatea superioară a paginii exprimă ignorare, neglijare sau false
soluţionări ale unor conflicte, compensări iluzorii, o desprindere de cerinţele realităţii concrete
(interioare şi exterioare), tendinţa ancorării în proiecte fanteziste. Această poziţionare exprimă
un posibil indice de adaptare deficitară;
- Poziţionarea arborelui stânga extremindică inhibiţie, pasivitate, ancorare în trecut, anxietate şi
insuficientă încredere în sine, situaţii nerezolvate privitoare la ataşamentul de mamă şi la tot
ceea ce reprezintă imaginea ei.
2.2.4. Raporturile de mărime între înălţimea coroanei şi a trunchiului
Trunchiul şi coroana arborelui sunt egale, ceea ceexprimă o căutare a echilibrului, conformism.
2.2.5. Dimensiunea coroanei – raportul între înălţimea coroanei şi lăţimea ei
Coroana arborelui are înălțimea de 1,5 registre și lățimea de 1 registru, ceea ce poateindica îndoieli
legate de inteligenţa proprie.
2.2.6. Accentuarea masei arborelui spre dreapta / stânga şi înclinarea spre dreapta /
stânga a coroanei sau a trunchiului
Accentuarea masei arborelui și direcționarea ușor spre stânga a coroanei și a trunchiului denotă tendința
subiectului spre reflecţie, meditaţie sau visare, spre introversie, prudenţă, rezervă, nevoie crescută de
autonomie, autoconstrângere şi reprimare emoţional-afectivă. Accentuarea acestei direcţionări poate
indica repliere în sine, refulare, egocentrism sau narcisism, hipersensibilitate şi resentimente în relaţiile
cu alţii, atitudini defensive.
2.2.7. Calitatea liniilor
Subiectul a folosit linii desenate neîngrijnit, ceea ce denotă neatenție, impulsivitate și sugerează
tendinţe de acting-out.
2.2.8. Alte caracteristici generale ale arborelui
Arborele nu prezintă alte caracteristici care ar putea fi interpretate.
2.2.9. Peisajul
Arborele nu este integrat într-un anumit peisaj, nu sunt prezente accesorii în plus, nici
antropomorfizarea arborelui.
2.3. ANALIZA DE CONȚINUT
2.3.1. Rădăcinile
Rădăcinile arborelui nu sunt evidențiate de subiect în desen.
2.3.2. Linia solului
Subiectul a desenat linia solului, ceea ce evidenţiază capacitatea de a accepta o anumită ordine şi
semnifică totodată separaţia dintre viaţa conştientă şi cea inconştientă. Solul este desenat de subiect ca
bază care sprijină şi asigură vitalitatea arborelui, ceea ce evidenţiază echilibrul vieţii psihice şi
modalitatea de ancorare a acestuia în mediul său ambiant.

2.3.3. Trunchiul
- Subiectul a desenat un trunchi tubular,cu linii drepte paralele, ceea ce, coroborat cu restul
interpretării,indică o anumită rigiditate şi deficit de adaptare, precum şi a anumită precipitare şi
nerăbdare;
- Trunchiul prezintă îngroșări, ceea ceindică inhibiţie, crispare, blocaje sau diminuarea trăirilor
afective;
 - Trunchiul este deschis în coroană,ceea ce poate însemnareceptivitate, impresionabilitate, ori
indecizie, indeterminare, sau poate fi vorba despre o hiperexcitabilitate cu tendinţe explozive.
2.3.4. Raporturile între trunchi și rădăcină
Rădăcinile arborelui nu sunt evidențiate de subiect în desen, astfel încât nu se poate stabili un raport
între trunchi și rădăcină.
2.3.5. Crengile
Subiectul nu a desenat crengi la acest arbore.
2.3.6. Coroana (funzișul)
Subiectul a desenat o coroană tip „balon”,mâzgălită centrifug în interior, fără crengi individualizate, o
coroană care, așa cum o descrie Koch, este de tipul unui „cerc ce exclude exteriorul şi ţine împreună
elementele interioare”.Coroborat cu restul interpretării arborelui, se poate interpreta că această coroană
poate semnifica o forţă imaginativă, o tendinţă spre reverie sau exaltare.
2.3.7. Dispersia sau destructrarea formelor
Subiectul a desenat forme dezorganizate și dezarticulateîn interiorul coroanei, aproape destructurate,
ceea ce indică instabilitate psihică, labilitate emoţională, conduite şi decizii imprevizibile,
impulsivitate, putându-se ajunge la confuzie, regresie, disocierea sau destructurarea personalității.
2.3.8. Stereotipiile
Arborele este relativ schematic, ceea ce poae indica o capacitate slabă de expresie, inhibiţie, labilitate,
orizont îngust, lipsa independenţei de judecată.
2.3.9. Accesoriile
Subiectul a desenato coroană închisă prezentând o mâzgăleală centrifugă în interior care pare a
reprezenta frunzișul arborelui. În cazul subiectului M.M., desenul acestor „frunze” se poate interpreta
ca o retragere și ascundere de ceilalți. De asemenea, poate exprima darul de a observa fenomenele
exterioare şi interes pentru detalii, vivacitate, uneori chiar exaltare. Poate fi pusă în evidenţă
senzualitatea, bunul gust, nevoia de a se distinge şi de a fi apreciat – uneori până la o dependenţă de
succes, aptitudinile de comunicare şi capacitatea de a se exterioriza.Desenul frunzelor mai poate
semnifica maniere juvenile, naivitatea de a vedea totul în roz, tendinţe la reverie și setea de a trăi noi
experienţe.

III. SINTEZĂ FINALĂ ȘI OBSERVAȚII

3. PROFIL PSIHODIAGNISTIC ARBORE 1
Pentru primul arbore, au fost identificate următoarele caracteristici principale:
 - stimă de sine scăzută:sentimente de inferioritate, atitudini lipsite încredere în propiile resurse,
insuficientă încredere în sine, insecuritate, incertitudine, atitudini autodevalorizante, adaptare
deficitară, Superego rigid şi hiper-autocritic, autoconstrângere, proiecţia unei senzaţii „de a fi
sub presiune", sub constrângere;
- ancorare în trecut:situaţii nerezolvate privitoare la ataşamentul de mamă şi la tot ceea ce
reprezintă imaginea ei, dezechilibru emoţional-afectiv al subiectului, reprimare emoţional-
afectivă, blocaje sau diminuarea trăirilor afective, labilitate emoţională, instabilitate psihică;
- egocentrism sau narcisism:ambiţie, dorinţă de afirmare, dorinţă de putere, tendinţă de
expansiune a Eu-lui,tendinţa de a raporta totul la sine, tendinţa de a ieşi în evidenţă, auto-
supraevaluare, atitudini demonstrative, ignorare, neglijare sau false soluţionări ale unor
conflicte, compensări iluzorii, o desprindere de cerinţele realităţii concrete (interioare şi
exterioare), tendinţa ancorării în proiecte fanteziste, distractibilitate, tendințe ludice, nepăsare,
delăsare;
- impulsivitate:hipersensibilitate şi resentimente în relaţiile cu alţii, hiperexcitabilitate cu
tendinţe explozive, conduite şi decizii imprevizibile, nervozitate, nerăbdare, tendinţă spre
conduite de minim efort şi defensiv-agresive;
- anxietate:pasivitate,depresie, mecanisme defensiv-pasive de interiorizare a tensiunii şi a
anxietăţii;
- introversie: un Eu şi un comportament inhibat, conduite de evitare sau retracţie şi tendinţe spre
izolare, prudenţă, rezervă, repliere în sine, atitudini defensive.
4. CORELAȚIA TESTUL ARBORELUI – SCALA STIMEI DE SINEROSENBERG
4.1. Trăsături care confirmă nivelul stimei de sine
Trăsăturile evidențiate de testul arborelui care confirmă nivelul mediu al stimei de sine raportat de
subiectsunt următoarele:
SS Rosenberg:„poate reacționa energic la critică şi la eşec, pe care le va percepe ca pe un pericol şi
va încerca să se pună în valoare afişând excesiv succesele sau calităţile lui[…]va primi criticile la
nivel afectiv şi va consacra multă energie autopromovării”Testul arborelui: egocentrism sau
narcisism: ambiţie, dorinţă de afirmare, dorinţă de putere, tendinţă de expansiune a Eu-lui, tendinţa de
a raporta totul la sine, tendinţa de a ieşi în evidenţă, auto-supraevaluare, atitudini demonstrative,
ignorare, neglijare sau false soluţionări ale unor conflicte, compensări iluzorii, o desprindere de
cerinţele realităţii concrete (interioare şi exterioare), tendinţa ancorării în proiecte fanteziste,
distractibilitate, tendințe ludice, nepăsare, delăsare.
4.2. Trăsături care infirmă nivelul stimei de sine
Există trăsături evidențiate de testul arborelui care infirmă nivelul mediu al stimei de sine raportat de
subiect și indică un posibil nivel al stimei de sine scăzut, și anume:
- stimă de sine scăzută: sentimente de inferioritate, atitudini lipsite încredere în propiile resurse,
insuficientă încredere în sine, insecuritate, incertitudine, atitudini autodevalorizante, adaptare
deficitară, Superego rigid şi hiper-autocritic, autoconstrângere, proiecţia unei senzaţii „de a fi
sub presiune", sub constrângere.
Este recomandată corelarea rezultatelor de mai suscu elemente de anamneză / interviu clinic.