Etică si regimul incompatibilitatilor

În scopul aplicării eficiente a dispozițiilor Codului administrativ

referitoare la conduita funcționarilor publici în exercitarea funcțiilor
deținute, conducătorii autorităților și instituțiilor publice vor desemna un
funcționar public, de regulă din cadrul compartimentului de resurse
umane, pentru consiliere etică și monitorizarea respectării normelor
de conduită.
În mod excepțional, în funcție de numărul de personal din cadrul
autorității sau instituției publice, de complexitatea problemelor și de
volumul activității specifice, pot fi desemnați doi consilieri de etică.
Desemnarea consilierului de etică se face prin act administrativ al
conducătorului instituției publice.
Procedura de desemnare, atribuțiile și modalitatea de raportare a
instituțiilor și autorităților în scopul asigurării implementării,
monitorizării și controlului respectării principiilor și normelor de conduită
a funcționarilor publici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Consilierea etică are caracter confidențial și se desfășoară în baza
unei solicitări formale adresate consilierului de etică sau la inițiativa
sa atunci când din conduita funcționarului public rezultă nevoia de
ameliorare a comportamentului acestuia.
Consilierul de etică are obligația de a nu comunica informații cu
privire la activitatea derulată decât în situația în care aspectele semnalate
pot constitui o faptă penală.
 Autoritățile și instituțiile publice implementează măsurile
considerate necesare pentru respectarea dispozițiilor Codului
administrativ privind principiile și normele de conduită și sprijină
activitatea consilierului de etică.
În aplicarea dispozițiilor Codului administrativ referitoare la
conduita funcționarilor publici, orice activitate care implică prelucrarea
datelor cu caracter personal se efectuează cu respectarea prevederilor
legislației pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
Autoritățile și instituțiile publice au obligația să asigure participarea
consilierilor de etică la programele de formare și perfecționare
profesională, organizate de Institutul Național de Administrație, în
condițiile legii.
Pentru informarea cetățenilor, compartimentele de relații cu
publicul au obligația de a asigura publicarea principiilor și normelor de
conduită pe pagina de internet și de a le afișa la sediul autorității sau
instituției publice, într-un loc vizibil și accesibil publicului.
Funcționarii publici nu pot fi sancționați sau prejudiciați în niciun
fel pentru că s-au adresat consilierului de etică cu solicitarea de a primi
consiliere cu privire la respectarea principiilor și normelor de conduită.
În scopul respectării și monitorizării implementării principiilor și
normelor de conduită de către funcționarii publici, consilierul de etică
exercită un rol activ în domeniul prevenirii încălcării normelor de
conduită prevăzute de Codul administrativ.
În exercitarea acestui rol consilierii de etică îndeplinesc atribuțiile
prevăzute de Codul administrativ și de hotărârea Guvernului ce urmează
a fi adoptată.
 Dobândirea calității de consilier de etică vizează deținerea unui
statut temporar, atribuit cu respectarea unor condiții expres, unui
funcționar public pentru o perioadă de 3 ani.
În perioada exercitării calității de consilier de etică funcționarul
public își păstrează și funcția publică deținută. Dreptul la carieră al
funcționarului public este cel corespunzător funcției publice deținute.
Fișa postului corespunzătoare funcției deținute de consilierul de
etică se elaborează de către compartimentul de resurse umane și se aprobă
de către conducătorul autorității sau instituției publice, prin raportare la
atribuțiile stabilite în sarcina acestuia.
Consilierul de etică își desfășoară activitatea pe baza fișei postului.
În activitatea de consiliere etică acesta nu se supune subordonării
ierarhice și nu primește instrucțiuni de la nicio persoană, indiferent de
calitatea, funcția și nivelul ierarhic al acesteia.
Poate dobândi calitatea de consilier de etică funcționarul public care
îndeplinește în mod cumulativ următoarele condiții:
a) este funcționar public definitiv;
b) ocupă o funcție publică din clasa I;
c) are, de regulă, studii superioare în domeniul științe sociale, astfel
cum este definit acest domeniu de studii în condițiile legislației specifice;
d) prezintă deschidere și disponibilitate pentru îndeplinirea
atribuțiilor care îi revin consilierului de etică în conformitate cu
prevederile prezentului cod;
e) are o probitate morală recunoscută;
f) nu i s-a aplicat o sancțiune disciplinară, care nu a fost radiată în
condițiile legii;
 g) față de persoana sa nu este în curs de desfășurare cercetarea
administrativă în cadrul procedurii disciplinare, în condițiile legii;
h) față de persoana sa nu a fost dispusă începerea urmăririi penale
pentru săvârșirea unei infracțiuni contra securității naționale, contra
autorității, infracțiuni de corupție sau de serviciu, infracțiuni de fals ori
contra înfăptuirii justiție;
i) nu se află într-o procedură de evaluare desfășurată de autoritatea
responsabilă de asigurarea integrității în exercitarea demnităților și
funcțiilor publice și prevenirea corupției instituționale, în condițiile legii;
j) nu se află în niciuna dintre situațiile de incompatibilitate cu
calitatea de consilier de etică prevăzute la art. 453.
(7) Dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (6) lit. f)-j) se
face prin completarea unei declarații de integritate, dată pe propria
răspundere a funcționarului public.
Condițiile prevăzute la alin. (6) lit. b) și c) nu sunt obligatorii în
cazul autorităților și instituțiilor publice în care numărul de personal este
sub 20.
Nu poate fi numit consilier de etică funcționarul public care se află
în următoarele situații de incompatibilitate:
a) este soț, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu
conducătorul autorității sau instituției publice sau cu înlocuitorul de drept
al acestuia;
b) are relații patrimoniale sau de afaceri cu oricare dintre persoanele
prevăzute la lit. a);
c) este membru sau secretar în comisia de disciplină constituită în
cadrul autorității sau instituției publice.
 În cazul în care situațiile de incompatibilitate prevăzute la alin.
(1) intervin ulterior dobândirii în condiții legale a calității de consilier de
etică, statutul de consilier de etică încetează în condițiile prevăzute în
Codul administrativ.
În exercitarea rolului activ de prevenire a încălcării principiilor și
normelor de conduită, consilierul de etică îndeplinește următoarele
atribuții:
a) monitorizează modul de aplicare și respectare a principiilor și
normelor de conduită de către funcționarii publici din cadrul autorității
sau instituției publice și întocmește rapoarte și analize cu privire la
acestea;
b) desfășoară activitatea de consiliere etică, pe baza solicitării scrise
a funcționarilor publici sau la inițiativa sa atunci când funcționarul public
nu i se adresează cu o solicitare, însă din conduita adoptată rezultă nevoia
de ameliorare a comportamentului acestuia;
c) elaborează analize privind cauzele, riscurile și vulnerabilitățile
care se manifestă în activitatea funcționarilor publici din cadrul autorității
sau instituției publice și care ar putea determina o încălcare a principiilor
și normelor de conduită, pe care le înaintează conducătorului autorității
sau instituției publice, și propune măsuri pentru înlăturarea cauzelor,
diminuarea riscurilor și a vulnerabilităților;
d) organizează sesiuni de informare a funcționarilor publici cu
privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul
eticii și integrității sau care instituie obligații pentru autoritățile și
instituțiile publice pentru respectarea drepturilor cetățenilor în relația cu
administrația publică sau cu autoritatea sau instituția publică respectivă;
 e) semnalează practici sau proceduri instituționale care ar putea
conduce la încălcarea principiilor și normelor de conduită în activitatea
funcționarilor publici;
f) analizează sesizările și reclamațiile formulate de cetățeni și de
ceilalți beneficiari ai activității autorității sau instituției publice cu privire
la comportamentul personalului care asigură relația directă cu cetățenii și
formulează recomandări cu caracter general, fără a interveni în activitatea
comisiilor de disciplină;
g) poate adresa în mod direct întrebări sau aplica chestionare
cetățenilor și beneficiarilor direcți ai activității autorității sau instituției
publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relația cu
publicul, precum și cu privire la opinia acestora despre calitatea serviciilor
oferite de autoritatea sau instituția publică respectivă.
Exercitarea atribuțiilor de consiliere etică prevăzute la art. 454 lit.
a) și b) nu face obiectul evaluării performanțelor profesionale individuale
ale consilierului de etică.
Evaluarea performanțelor profesionale individuale pentru
îndeplinirea de către consilierul de etică a atribuțiilor prevăzute la art. 454,
cu excepția celor prevăzute la lit. a) și b), se face de către conducătorul
autorității sau instituției publice, în condițiile legii.
Evaluarea performanțelor profesionale individuale se face de către
conducătorul autorității sau instituției publice cu luarea în considerare a
raportului de evaluare întocmit în condițiile legii de superiorul ierarhic
nemijlocit al funcționarului public care deține calitatea de consilier de
etică, în condițiile art. 485.
 În acest caz, decizia asupra calificativului final al evaluării
performanțelor profesionale individuale aparține conducătorului
autorității sau instituției publice.
Calitatea de consilier de etică încetează în următoarele situații:
a) prin renunțarea expresă a consilierului de etică la această calitate,
pe baza cererii scrise adresate conducătorului autorității sau instituției
publice;
b) prin expirarea perioadei pentru care a fost desemnat consilier de
etică în condițiile prevăzute de prezentul cod;
c) în cazul intervenirii unei situații de incompatibilitate prevăzute
la art. 453;
d) prin revocare de către conducătorul autorității sau instituției
publice, pentru activitate necorespunzătoare a consilierului de etică sau în
cazul în care acesta nu mai îndeplinește oricare dintre condițiile prevăzute
la art. 452 alin. (6);
e) în caz de încetare sau de modificare a raporturilor de serviciu ale
funcționarului public care are calitatea de consilier de etică prin ocuparea
unei funcții în cadrul altei autorități sau instituții publice, precum și în caz
de suspendare a raporturilor de serviciu pe o perioadă mai mare de o lună.
Încetarea calității de consilier de etică prin revocare în condițiile
prevăzute la alin. (1) lit. d) se poate dispune numai după sesizarea
Agenției Naționale a Funcționarilor Publici de către conducătorul
autorității sau instituției publice cu privire la activitatea considerată
necorespunzătoare a consilierului de etică și cercetarea situației de către
Agenția Națională a Funcționarilor Publici, cu luarea în considerare a
propunerilor formulate de aceasta.
 Încetarea calității de consilier de etică în situațiile prevăzute la alin.
(1) lit. a)-c) și e) se dispune direct de către conducătorul autorității sau
instituției publice.
În raportul pe care Agenția Națională a Funcționarilor Publici are
obligația să-l întocmească pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin pentru
monitprozarea aokicării normelor privind conduita funcționarilor publici
și activitatea consilierulor de etică conține informații cu caracter public,
se elaborează în baza rapoartelor autorităților și instituțiilor publice
privind respectarea normelor de conduită transmise Agenției Naționale a
Funcționarilor Publici și cuprinde cel puțin următoarele date:
a) numărul și obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a
normelor de conduită profesională;
b) categoriile și numărul de funcționari publici care au încălcat
principiile și normele de conduită;
c) cauzele și consecințele nerespectării normelor de conduită;
d) evidențierea cazurilor în care funcționarilor publici li s-a cerut să
acționeze sub presiunea factorului politic.
Rapoartele autorităților și instituțiilor publice privind respectarea
normelor de conduită se publică pe site-ul propriu și se comunică la
cererea oricărei persoane interesate.
Acest raportul se publică pe site-ul Agenției Naționale a
Funcționarilor Publici și se comunică la cererea oricărei persoane
interesate.
 Informarea publicului cu privire la respectarea obligațiilor și a
normelor de conduită în exercitarea funcțiilor publice constituie parte
integrantă din raportul anual privind managementul funcțiilor publice și
al funcționarilor publici, care se elaborează de Agenția Națională a
Funcționarilor Publici. Agenția Națională a Funcționarilor Publici poate
să prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri care prezintă un
interes deosebit pentru opinia publică.

Incompatibilitățile aleșilor locali și conflictul de interese

Regimul incompatibilităților aplicabil funcției de primar și
viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București,
președinte și vicepreședinte al consiliului județean, consilier local și
consilier județean, după caz, este cel prevăzut în cartea I titlul IV din
Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum
prevede art.227 alin.1 din Codul administrativ.

Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al

municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului
județean este incompatibilă, potrivit art. 87 al Legii nr.161/2003, cu
exercitarea următoarelor funcții sau calități:
- funcția de prefect sau subprefect;
- calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de
muncă, indiferent de durata acestuia;
- funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director,
manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori
cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile
reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, inclusiv băncile sau alte instituții
de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome
de interes național, la companiile și societățile naționale, precum și la
instituțiile publice, cu excepția reprezentanților în adunarea generală a
acționarilor la societățile reglementate de Legea nr. 31/1990,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, a membrilor în
consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de învățământ de
stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua autorităților
administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor
publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau la care
unitatea administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație,
- funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale
acționarilor sau asociaților la o societate comercială;
- calitatea de comerciant persoană fizică;
- calitatea de membru al unui grup de interes economic;
- calitatea de deputat sau senator;
- funcția de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o altă
funcție asimilată acestora;
- orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în
străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în
cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentală.
Activitatea desfășurată de primar și viceprimar, primar general și
viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al
consiliului județean, în calitate de membru al consiliului de administrație
al unei entități economice din subordinea sau la care unitatea
administrativ-teritorială pe care o conduce deține participație, la unitățile
și instituțiile de învățământ de stat sau confesionale și la spitalele publice
din rețeaua autorităților administrației publice locale sau a altor
reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților
administrativ-teritoriale nu este retribuită.
Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii
municipiului București nu pot deține, pe durata exercitării mandatului,
funcția de consilier județean.
Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii
municipiului București pot exercita funcții sau activități în domeniul
didactic, al cercetării științifice și al creației literar-artistice.
Funcția de consilier local sau consilier județean este
incompatibilă, conform art.88 din Legea nr.161/2003, cu exercitarea
următoarelor funcții sau calități:
- funcția de primar;
- funcția de prefect sau subprefect;
- calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de
muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul
propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv;
- funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director,
manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație
sau cenzor la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de
interes județean ori înființate sau aflate sub autoritatea consiliului
județean sau la regiile autonome și societățile reglementate de Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de
interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea
administrativ-teritorială respectivă, cu excepția reprezentanților în
adunarea generală a acționarilor la societățile reglementate de Legea nr.
31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a
membrilor în consiliile de administrație ale unităților și instituțiilor de
învățământ de stat sau confesionale și ale spitalelor publice din rețeaua
autorităților administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai
instituțiilor publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale sau
la care unitatea administrativ-teritorială respectivă deține participație, în
cazul consilierului local, respectiv la regiile autonome și societățile
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, de interes local înființate sau aflate sub
autoritatea consiliului local, precum și la regiile autonome și societățile
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, de interes național care își au sediul sau care
dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă, cu excepția
reprezentanților în adunarea generală a acționarilor la societățile
reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, a membrilor în consiliile de administrație ale
unităților și instituțiilor de învățământ de stat sau confesionale și ale
spitalelor publice din rețeaua autorităților administrației publice locale
sau a altor reprezentanți ai instituțiilor publice din subordinea unităților
administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritorială
respectivă deține participație, în cazul consilierului județean;
- funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale
acționarilor sau asociaților la o societate comercială de interes local ori
la o societate comercială de interes național care își are sediul sau care
deține filiale în unitatea administrativ-teritorială respectiva;
- funcția de reprezentant al statului la o societate comercială care își are
sediul ori care deține filiale în unitatea administrativ-teritorială
respectiva;
- calitatea de deputat sau senator;
- funcția de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile
asimilate acestora.
Activitatea desfășurată de consilierul local sau consilierul județean,
în calitate de membru al consiliilor de administrație al unei entități
economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritorială pe
care o conduce deține participație, la unitățile și instituțiile de învățământ
de stat sau confesionale și la spitalele publice din rețeaua autorităților
administrației publice locale sau a altor reprezentanți ai instituțiilor
publice din subordinea unităților administrativ-teritoriale nu este
retribuită.
O persoană nu poate exercita în același timp un mandat de consilier
local și un mandat de consilier județean.
Calitatea de ales local este incompatibilă și cu calitatea de acționar
semnificativ la o societate comercială înființată de consiliul local,
respectiv de consiliul județean, iar incompatibilitatea exista și în situația
în care soțul sau rudele de gradul I ale alesului local dețin calitatea de
acționar semnificativ la unul dintre agenții economici enumerate.
Prin acționar semnificativ se înțelege persoana care exercită drepturi
aferente unor acțiuni care, cumulate, reprezintă cel puțin 10% din capitalul
social sau îi conferă cel puțin 10% din totalul drepturilor de vot în
adunarea generală.
Consilierii locali și consilierii județeni care au funcția de președinte,
vicepreședinte, director general, director, manager, administrator,
membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de
conducere, precum și calitatea de acționar sau asociat la societățile
comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital
al unei unități administrativ-teritoriale nu pot încheia contracte comerciale
de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau
contracte de asociere cu autoritățile administrației publice locale din care
fac parte, cu instituțiile sau regiile autonome de interes local aflate în
subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau județean respectiv ori
cu societățile comerciale înființate de consiliile locale sau consiliile
județene respective.
Aceste prevederi se aplică și în cazul în care funcțiile sau calitățile
respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local.
Starea de incompatibilitate intervine numai după validarea
mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. (2) din Legea nr.161/2003,
după validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau
angajarea alesului local, ulterior validării mandatului, într-o funcție
incompatibilă cu cea de ales local.
Starea de incompatibilitate durează până la data încetării de drept a
mandatului în care alesul local a exercitat o funcție sau o calitate
incompatibilă cu aceasta sau până la data la care a încetat funcția sau
calitatea care a determinat starea de incompatibilitate.
În conformitate cu prevederile art.227 alin.2 din Codul
administrativ, constatarea și sancționarea stării de incompatibilitate și a
conflictului de interese pentru persoanele care ocupă funcțiile prevăzute
la alin. (1), respectiv pentru primar și viceprimar, primar general și
viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al
consiliului județean, consilier local și consilier județean se fac în
condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare, și
ale prezentului cod.
Prin activități în domeniul didactic pe care primarul și viceprimarul,
primarul general și viceprimarul municipiului București, președintele și
vicepreședintele consiliului județean le pot desfășura, în condițiile
legislației speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, se înțeleg
activitățile prevăzute la art. 462 alin. (2).
Dacă în cazul stării de incompatibilitate în ceea ce privește alesul
local (primar și viceprimar, primar general și viceprimar al
municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului
județean, consilier local și consilier județean ) Codul administrativ a
păstrat modul de reglementare ca și în situația altor demnități publice (
membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, prefect,
subprefect) preferând să instituie o normă de trimitere la Legea
nr.161/2003, alta este situația în cazul conflictului de interese al alesului
local când a preferat să reglementeze direct situația de conflict de interese
în care se poate afla un ales local, spre deosebire de reglementarea
anterioară fiind instituite chiar noi cazuri de conflict de interese sau, mai
exact, pentru a elimina orice posibile situații de interpretare, au fost
stabilite cazurile exprese în care se apreciază că un ales local se află în
conflict de interese.
Potrivit art.228 alin.1 din Codul administrativ, alesul local, adică
primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului
București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean,
consilier local și consilier județean aflat în conflict de interese în
condițiile prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu
modificările și completările ulterioare, are obligația să se abțină de la
emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ,
de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv,
care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru:
a) soț, soție sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv;
b) orice persoană fizică sau juridică față de care alesul local are calitatea
de debitor al unei obligații;
c) o societate la care deține calitatea de asociat unic ori funcția de
administrator sau de la care obține venituri;
d) o altă autoritate din care face parte;
e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care face
parte, care a făcut o plată către acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli
ale acestuia;
f) asociație sau fundație din care face parte. 1
În exercitarea funcției, consilierul local sau consilierul județean aflat
în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) are obligația să anunțe la
începutul ședinței consiliului local, respectiv a consiliului județean
interesul personal pe care îl are la adoptarea hotărârii respective, anunț
care se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței.
Ulterior anunțării interesului personal, consilierul local sau județean
nu mai este luat în calcul pentru cvorumul necesar adoptării hotărârii

1
Art. 76 din Legea nr.161/2003 prevede că :
(1) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act
administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos
material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.
(2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute
la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută., iar conform art. 77 din același act normativ,,Conflictele de interese pentru
preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea
administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.”
În art. 47 alin. 1 din Legea nr.215/2001 se prevedea că ,, Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor
consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes
patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.”
consiliului cu privire la care acesta și-a anunțat interesul și nu are drept de
vot la adoptarea acestei hotărâri.
Odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ nu au fost
modificate prevederile din Legea nr.161/2003 referitoare la conflictul de
interese, fiind abrogat însă art.47 din Legea nr.215/2001 ( în forma în
vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr.165/2003, după republicare
art.46 din Legea nr.215/2001) astfel că se poate pune problema dacă, în
cazul aleșilor locali (primar și viceprimar, primar general și
viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al
consiliului județean, consilier local și consilier județean ) regimul
juridic al conflictului de interes reglementat prin Codul administrativ este
aplicabil față de cel reglementat de Legea nr.161/2003.
Mai întâi, se poate observa că, față de dispozițiile Legii nr.161/2003,
conflictul de interese în cazul aleșilor locali (primar și viceprimar,
primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și
vicepreședinte al consiliului județean, consilier local și consilier
județean ) este unul mai amplu reglementat, fiind indicate expres cazurile
în care un ales local se află în conflict de interese, spre deosebire de Legea
nr.161/2003 care stabilește, în cazul primarilor şi viceprimarilor,
primarului general şi viceprimarului municipiului Bucureşti că aceștia
sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act
juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce
un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I,
iar pentru consilierii locali, consilierii județeni, președinții și
vicepreședinții consiliilor județene se prevedea că nu pot lua parte la
deliberare și la adoptarea hotărârilor în care au un interes patrimonial în
problema supusă dezbaterilor, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau
rude până la gradul al patrulea inclusiv.
 Prin abrogarea numai a normei de trimitere din Legea nr.161/2003,
respectiv a art.46 din Legea nr.215/2001 (fost art.47), texte ce se refereau
la consilierii locali și județeni, în Legea nr.161/2003 a rămas reglementat
numai regimul juridic al conflictului de interese în cazul primarilor şi
viceprimarilor, primarului general şi viceprimarului municipiului
Bucureşti.
Dar, odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ, regimul
juridic al conflictului de interese pentru aleșii locali (primar și
viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București,
președinte și vicepreședinte al consiliului județean, consilier local și
consilier județean ) aplicabil este cel prevăzut în acest act normativ, chiar
dacă pentru o categorie de aleși locali (primari și viceprimari, primarul și
viceprimarul municipiului București) s-a produs o lărgire a situațiilor
apreciate ca fiind conflict de interese ( a fost lărgită sfera persoanelor în
raport de care se stabilește conflictul de interese de la rudele sale de gradul
I, la rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, dar și alte ipoteze
reglementate în prezent), iar pentru altă categorie de aleși locali ( consilier
local, consilier județean, președinte și vicepreșdinte al consiliului
județean) a fost restrânsă sfera persoanelor în raport de care se stabilește
conflictul de interese (de la afini sau rude până la gradul al patrulea
inclusiv, la rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, ) dar a fost
extins conflictul de interese și la alte situații (calitatea de debitor al unei
obligații a alesului local, are calitatea de asociat, administrator sau obține
venituri de la societate, etc.).
Fiind o lege organică, dispozițiile Codului Administrativ sunt
aplicabile începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ 2, iar
dispozițiile din Legea 161/2003 referitoare la conflictul de interese în
cazul primarilor și viceprimarilor, primarului și viceprimarului

2
Conform art.597alin.1 din OUG nr.57/2019, Codul administrativ intră în vigoare la data publicării în Monitorul
Oficial al României, Partea I, fiind prevăzute mai multe excepții.
municipiului București, deși nu au fost abrogate expres, ele pot fi
considerate abrogate implicit, iar pentru aceste categorii de aleși locali
sunt incidente dispozițiile referitoare la conflictul de interese astfel cum
acesta este reglementat în noile prevederi ale Codului administrativ.

În Codul administrativ se prevede că fapta aleșilor locali de a încălca

prevederile acestuia și legislația în materie privind conflictul de interese
constituie abatere disciplinară și se sancționează cu diminuarea
indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.
Este binevenită calificarea pe care actul normativ o aduce faptei de
încălcare a conflictului de interese și sancțiunea ce poate fi aplicată, în
cazul aleșilor locali, deoarece se elimină posibilitatea unor interpretări și
aplicări neunitare, așa cum s-a întâmplat anterior, când se aplicau
dispozițiile Legii nr.161/2003 ce calificau ca abatere administrativă
fapta de nerespectare a conflictului de interese, dar nu era prevăzute în
lege sancțiunile ce puteau fi aplicate, iar în Legea nr.176/2010, prin art.25,
se prevede că fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un
act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat
la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de
interese constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit
reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în
măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă
fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni, dar în
legislația aplicabilă la acel moment nu era stabilită o sancțiune.

În art.228 alin.4 din Codul administrativ se prevede că ,,Actele

administrative emise ori adoptate sau actele juridice încheiate cu
încălcarea prevederilor art.227 alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută
în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările
ulterioare. 3
Aleșii locali au obligația, potrivit art.229 din Codul administrativ să
întocmească, să depună și să actualizeze declarații de avere și declarații
de interese în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010, cu
modificările și completările ulterioare, iar nerespectarea prevederilor
legale referitoare la procedura de depunere a declarației de avere și de
interese prevăzute de lege atrage, așa cum prevăd dispozițiile art.230 Cod
administrativ, sancțiunile prevăzute de Legea nr. 176/2010, cu
modificările și completările ulterioare.
Această mențiune cu privire la declarațiile de avere și de interese
este prevăzută numai în cazul aleșilor locali, deși potrivit Legii

3
Potrivit art. 23 din Legea nr.176/2010:
(1) În cazul unui conflict de interese, dacă au legătură cu situația de conflict de interese, toate actele juridice sau
administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de
interese, sunt lovite de nulitate absolută.
(2) Acțiunea în constatarea nulității absolute a actelor juridice sau administrative încheiate cu încălcarea obligațiilor
legale privind conflictul de interese poate fi introdusă de Agenție chiar dacă persoana în cauză nu mai deține acea
funcție.
(3) Instanța va putea dispune motivat, pe lângă constatarea nulității absolute, și repunerea părților în situația anterioară.
Art. 24 din același act normative prevede că :
(1) Acțiunile introduse la instanțele de contencios administrativ urmează regulile de competență prevăzute în Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod
corespunzător.
(2) Procedura de judecată este cea prevăzută în Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, și se
aplică în mod corespunzător, în măsura în care nu există în prezenta lege prevederi derogatorii de la aceasta.
În legătură cu aceste dispoziții trebuie precizat că, prin Decizia nr.10/ 19 iunie 2017 pronunțată de Înalta
Curete de Casație și Justiție – Complet competent să judece recurs în interesul legii, publicată în M. Of., Partea I nr.
840 din 24/10/2017, a fost admis recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie
şi Justiţie şi, în consecinţă,s-a stabilit că: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22, art. 23 şi art. 24 din Legea
nr. 176/2010, instanţa competentă să soluţioneze acţiunea în constatarea nulităţii absolute a unui contract de muncă
sau a unui contract civil, formulată de Agenţia Naţională de Integritate ulterior întocmirii raportului de evaluare prin
care s-a constatat existenţa conflictului de interese, se determină în raport cu natura juridică a contractului.
nr.176/2010, și alte persoane ce sunt vizate de Codul administrativ au
această obligație.
După cum se poate observa, în cazul aleșilor locali, legiuitorul prin
Codul administrativ a stabilit niște reglementări pe care nu le-a introdus
și în cazul altor categorii de persoane deținătoare de funcții și demnități
publice.
Chiar și în lipsa prevederilor exprese în Codul administrativ
referitoare la depunerea declarațiilor de avere și interese, persoanelor
vizate de Codul administrativ ( membru al guvernului, secretar de stat,
prefect, subprefect, etc.) le revine obligația de de depune aceste declarații
și se impun a fi respectate prevederile Legii nr.176/2010 sub acest aspect.

Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese

aplicabile funcției de prefect și de subprefect
Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese
aplicabile funcției de prefect și de subprefect sunt cele prevăzute
de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările
ulterioare, potrivit art.274 alin.(1) din Codul administrativ.
Potrivit art.85 alin.(1) din Legea nr. 161/2003, funcția de prefect
și subprefect este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau
calități:
a) calitatea de deputat sau senator;
b) funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al
municipiului București;
c) funcția de consilier local sau consilier județean;
d) o funcție de reprezentare profesională salarizată în cadrul
organizațiilor cu scop comercial;
e) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director,
administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor la
societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit,
societățile de asigurare și cele financiare, precum și la instituțiile publice;
f) funcția de președinte sau de secretar al adunărilor generale ale
acționarilor sau asociaților la societățile comerciale prevăzute la lit. e);
g) funcția de reprezentant al statului în adunările generale ale
societăților comerciale prevăzute la lit. e);
h) funcția de manager sau membru al consiliilor de administrație ale
regiilor autonome, companiilor și societăților naționale;
i) calitatea de comerciant persoană fizică;
j) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
k) o funcție publică încredințată de un stat străin, cu excepția acelor
funcții prevăzute în acordurile și convențiile la care România este parte.
Prefecții și subprefecții, conform art.85 alin.(2) din același act
normativ, pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al
cercetării științifice și al creației literar-artistice.
În conformitate cu art. 274 alin. (2) din Codul administrativ, prin
activități în domeniul didactic pe care prefecții și subprefecții le pot
desfășura, în condițiile legislației speciale privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor
publice, se înțeleg activitățile prevăzute la art. 462 alin. (2) din același
cod.
 Constatarea și sancționarea stării de incompatibilitate și a
conflictului de interese pentru persoanele care ocupă funcția de prefect și
de subprefect se face în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum prevede art.274 alin.(3) din Codul
administrativ.

Regimul juridic al conflictului de interese și al

incompatibilităților funcționarilor publici.
În Codul administrativ, în art.445, este prevăzută obligația
funcționarilor publici de a respecta întocmai regimul juridic al conflictului
de interese și al incompatibilităților, precum și normele de conduită, iar în
aplicarea acestor prevederi, funcționarii publici trebuie să exercite un rol
activ, având obligația de a evalua situațiile care pot genera o situație de
incompatibilitate sau un conflict de interese și de a acționa pentru
prevenirea apariției sau soluționarea legală a acestora.
În situația intervenirii unei incompatibilități sau a unui conflict de
interese, funcționarii publici au obligația de a acționa conform
prevederilor legale pentru încetarea incompatibilității sau a conflictului de
interese, în termen legal.
Funcționarii publici sunt obligați să prezinte, în condițiile Legii nr.
176/2010, cu modificările și completările ulterioare, declarația de avere și
declarația de interese la numirea într-o funcție publică, la încetarea
raportului de serviciu, precum și în alte situații prevăzute de lege, iar
aceste declarații se actualizează anual, potrivit legii.
În conformitate cu prevederile art.460 și 463 din Codul
administrativ, funcționarilor publici li se aplică regimul
incompatibilităților în exercitarea funcțiilor publice și cel al conflictului
de interese stabilit prin legislația specială privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor
publice, iar raporturile ierarhice directe cu membri ai familiei în
exercitarea funcției publice sunt reglementate tot prin această legislație
specială
Legea nr.161/2003 prevede, în Secțiunea a 5-a ,, Incompatibilități
privind funcționarii publici”, art. 94-96 :
Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu exercitarea
oricărei alte funcții publice sau calități decât cea în care a fost numit,
precum și cu funcțiile de demnitate publică .
Funcționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte
activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:
a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepția cazului în care
funcționarul public este suspendat din funcția publică, în condițiile legii,
pe durata numirii sale;
c) în cadrul regiilor autonome, societăților comerciale ori în alte unități
cu scop lucrativ din sectorul public;
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.
Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul
prevederilor alin. (2) lit. a) și c), funcționarul public care:a) este
desemnat printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să reprezinte
interesele statului în legătură cu activitățile desfășurate de operatorii
economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în
condițiile rezultate din actele normative în vigoare;b) este desemnat
printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să participe în calitate
de reprezentant al autorității ori instituției publice în cadrul unor
organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor
normative în vigoare;c) exercită un mandat de reprezentare, pe baza
desemnării de către o autoritate sau instituție publică, în condițiile expres
prevăzute de actele normative în vigoare.
Nu se află în situație de incompatibilitate, în sensul
prevederilor alin. (2), funcționarul public care este desemnat prin act
administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanțat din fonduri
comunitare nerambursabile postaderare, precum și din împrumuturi
externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile,
cu excepția funcționarilor publici care exercită atribuții ca auditor sau
atribuții de control asupra activității derulate în cadrul acesteia și a
funcționarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care
activitatea desfășurată în cadrul respectivei echipe generează o situație de
conflict de interese cu funcția publică pe care o ocupă .
Funcționarii publici care, în exercitarea funcției publice, au
desfășurat activități de monitorizare și control cu privire la societăți
comerciale sau alte unități cu scop lucrativ de natura celor prevăzute
la alin. (2) lit. c) nu pot să-și desfășoare activitatea și nu pot acorda
consultanța de specialitate la aceste societăți timp de 3 ani după ieșirea
din corpul funcționarilor publici.
Funcționarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce
privește efectuarea unor acte în legătura cu funcția publică pe care o
exercita.
Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care
funcționarii publici respectivi sunt soți sau rude de gradul I.
Aceste prevederi se aplică și în cazul în care șeful ierarhic direct are
calitatea de demnitar. Persoanele care se afla în una dintre aceste
situații vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor
ierarhice directe sau renunțarea la calitatea de demnitar.
Situațiile de incompatibilitate și neîndeplinirea obligației prevăzute
de lege se constată de către șeful ierarhic superior al funcționarilor publici
respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre
funcționarii publici soți sau rude de gradul I sau, după caz, de către
primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor
ierarhice directe dintre demnitar și funcționarul public soț sau rudă de
gradul I.
Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii
publici cu statut special pot exercita funcții sau activități în domeniul
didactic, al cercetării științifice, al creației literar-artistice sau în alte
domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă
sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar
public parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei
postului.
În Secțiunea a 4-a , în art. 79 din Legea nr.161/2003 este reglementat
conflictul de interese în cazul funcționarilor publici .
Funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una
dintre următoarele situaţii:
a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la
luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii
cu caracter patrimonial;
b) participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu
funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
 c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul
I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei
publice.
În cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este
obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea
la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi
este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun
pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel
mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă.
În cazurile prevăzute la alin. (1), conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat
direct funcţionarul public în cauză, va desemna un alt funcţionar public,
care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.
Încălcarea dispoziţiilor alin. (2) poate atrage, după caz, răspunderea
disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.
Potrivit art.492 alin.4 lit.d din Codul administrativ,
nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese poate fi
sancționată, în funcție de gravitatea faptei, cu oricare dintre sancțiunile
prevăzute de art.492 alin.3 lit.a-f din Codul administrativ, adică de la
mustrare scrisă până la destituirea din funcția publică.
După cum se poate observa, și în cazul funcționarilor publici,
legiuitorul a ales să nu reglementeze în Codul administrativ regimul
juridic al incompatibilităților și al conflictului de interese și chiar s-a
limitat să facă o trimitere generală la regimul incompatibilităților în
exercitarea funcțiilor publice și cel al conflictului de interese stabilit prin
legislația specială privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, fără să indice
expres Legea nr.161/2003.
 În Codul administrativ se face referire expresă numai la
activitățile în domeniul didactic care nu sunt incompatibile cu funcția
publică și sunt definite aceste activități în art.462 alin. (2) din Codul
administrativ. Activitățile în domeniul didactic pe care funcționarii
publici le pot desfășura, în condițiile legislației speciale privind unele
măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice
și a funcțiilor publice, sunt activitățile desfășurate de funcționarii publici
care ocupă funcții didactice în instituțiile de învățământ de stat sau private
autorizate/acreditate în condițiile legii ori care au calitatea de formator,
mentor sau persoană-resursă în cadrul programelor de formare
profesională a adulților organizate în condițiile actelor normative din
domeniul formării profesionale, ori care au calitatea de specialist în
comisiile de examinare sau de evaluator în comisiile de
evaluare/monitorizare în cadrul programelor de formare profesională a
adulților, organizate în condițiile actelor normative din domeniul formării
profesionale a adulților.
Este binevenită definiția data activităților în domeniul didactic
deoarece reglementarea anterioră din Legea nr.188/1999 a dat
posibilitatea unor interpretări diferite și soluții contrare în jurisprudența
instanțelor de contencios administrativ atunci când au fost analizate
raporatele de evaluare întocmite de Agenția Națională de Integritate ce îi
vizau pe funcționarii publici ce au desfășurat asemenea activități.
Funcționarii publici care desfășoară activități în domeniul
didactic au obligația de a respecta programul de lucru prevăzut de lege
sau de reglementările proprii ale instituțiilor în cadrul cărora sunt numiți.
Sancțiunea pentru nerespectarea regimului incompatibilităților
este destituirea din funcția publică. Destituirea din funcția publică se
dispune, în condițiile art. 493 din Codul administrativ, prin act
administrativ al persoanei care are competența legală de numire în funcția
publică, ca sancțiune disciplinară aplicată pentru motive imputabile
funcționarului public dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar
funcționarul public nu acționează pentru încetarea acestuia într-un termen
de 15 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de
incompatibilitate, iar situația de incompatibilitate se constată și se
sancționează în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și
completările ulterioare.
După această prezentare se poate considera că, după intrarea în
vigoare a Codului administrativ, în privința regimului incompatibilităților
și conflictului de interese pentru categoriile de demnitari, aleși locali sau
funcționari publici ce fac obiect de reglementare al acestui cod nu au fost
făcute prea multe schimbări.
 Și după intrarea în vigoare a Codului administrativ se
păstrează competența Agenției Naționale de Integritate de a constata și
sancționa starea de incompatibilitate și conflictul de interese pentru
membrii guvernului, secretarii și subsecretarii de stat sau funcții asimilate
acestora, pentru persoanele care asigură conducerea autorităților
administrative autonome, pentru prefecți, subprefecți, aleșii locali (primar
și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București,
președinte și vicepreședinte al consiliului județean, consilier local și
consilier județean), și funcționarii publici, fiind reglementate în Codul
administrativ norme de trimitere la dispozițiile Legii nr.176/2010 și la
competența acestei instituții.
 Referitor la conflictul de interese și la incompatibilități, cu o
singură excepție, Codul administrativ are norme de trimitere la aplicarea
prevederilor Legii nr.161/2003. Astfel, art.39 se referă la regimul
incompatibilităților și conflictului de interese pentru membrii guvernului,
art.60 la cel al secretarilor de stat, subsecretarilor de stat sau funcții
asimilate acestora, art.73 vizează regimul incompatibilităților și al
conflictului de interese în cazul persoanelor care asigură conducerea
autorităților administrative autonome, art.274 reglementează conflictul de
interese și incompatibilitățile în cazul prefectului și subprefectului, iar
art.460 și 463 cuprind dispoziții referitoare la incompatibilitățile și
conflictul de interese al funcționarilor publici. Numai pentru categoria
aleșilor locali (primar și viceprimar, primar general și viceprimar al
municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului
județean, consilier local și consilier județean ), Codul administrativ, în
privința conflictului de interese, a stabilit cazurile ce pot duce la o
asemenea situație, dar referitor la starea de incompatibilitate a aleșilor
locali a fost preferată tot instituirea unei norme de trimitere la Legea
nr.161/2003.
 Aplicarea Codului administrativ nu a dus la modificări în ceea
ce privește depunerea declarațiilor de avere și interese potrivit Legii
nr.176/2010, chiar dacă în acest cod, în art.229, a fost prevăzută expres
această obligație numai în cazul aleșilor locali (primar și viceprimar,
primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și
vicepreședinte al consiliului județean, consilier local și consilier județean)
și al funcționarilor publici. Dispoziția din art.229 Cod administrativ apare
ca fiind superfluă, în condițiile în care dispozițiile din Legea nr.176/2010
referitoare la declarația de avere și de interese nu au fost modificate sau
abrogate, iar aleșii locali (primar și viceprimar, primar general și
viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al
consiliului județean, consilier local și consilier județean) au și ei obligația
de a depune asemenea declarații potrivit Legii nr.176/2010. Din păcate,
nu este singura situație de suprapunere a unei reglementări în acte
normative diferite.
 În Codul administrativ a fost introdusă sancțiunea ce poate fi
aplicată alesului local ( primar și viceprimar, primar general și viceprimar
al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului
județean, consilier local și consilier județean) în cazul nerespectării
dispozițiilor referitoare la conflictul de interese, respectiv, în art.228 alin.
(5), și s-a prevăzut că fapta de nerespectare a legislației în materie de
conflict de interese consituie abatere disciplinară și se sancționează cu
diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni. Este
sancțiunea ce este individualizată în Codul administrativ, alături de cea
stabilită pentru funcționarii publici, iar pentru alte categorii de persoane
vizate de Codul administrativ, chiar dacă este calificată fapta de
nerespectare a incompatiblităților și conflictului de interese ( abatere
administrativă, în cazul membrilor guvernului, secretarilor de stat,
prefecților, subprefecților, așa cum prevede art.73 din Legea nr.161/2003,
dacă nu este o faptă mai gravă, potrivit legii ), nu este prevăzută
sancțiunea pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la conflictul de
interese.
În privința sancțiunilor aplicabile pentru nerespectarea regimului
incompatibilităților, Codul administrativ a optat pentru aceeași
modalitate, în cazul unor funcții a stabilit sancțiunea aplicabilă ( încetarea
funcției de membru al guvernului pentru caz de incompatibilitate,
destituirea din funcția publică în cazul funcționarilor publici pentru
nerespectarea prevederilor referitoare la incompatibilități), în timp ce
pentru altele a recurs la aceeași normă de trimitere la dispozițiile Legii
nr.161/2003.

 Adoptarea Codului administrativ a fost o bună oportunitate

prin care ar fi putut fi rezolvate o serie de probleme ce au apărut în legătură
cu aspecte ale sancțiunilor aplicabile în cazul nerespectării regimului
conflictului de interese sau incompatiblităților, dar, din păcate, ea nu a
fost valorificată, fiind preferate, aproape în toate dispozițiile, trimiterile la
prevederile Legii nr.161/2003 sau ale Legii nr.176/2010, acte normative
ce ar avea nevoie de modificări importante a căror necesitate a rezultat din
activitatea de aplicare a acestora de către instanțele de judecată. Oricum
perioada următoare, în care vor fi aplicate dispozițiile noi din Codul
administrativ și dispozițiile din Legile nr.161/2003 și 176/2010, va putea
demonstra dacă este un progres aplicarea unor norme din acte normative
diferite referitoare la regimul juridic al conflictului de interese sau în cel
al incompatibilităților pentru cei vizați de Codul administrativ.

HOTĂRÂRE nr. 583 din 10 august 2016 privind aprobarea

Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016-2020, a seturilor de
indicatori de performanță, a riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor
din strategie și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de
transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de
evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes
public
Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 644 din 23 august 2016

În termen de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei

hotărâri, toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv
cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și
întreprinderile publice îndeplinesc procedurile de aderare la strategie, iar
în termen de șase luni de la aceeași dată elaborează și transmit
Ministerului Justiției planurile de integritate aferente.
Planurile de integritate se aprobă prin ordin sau decizie a conducerii
instituțiilor și autorităților prevăzute în H.G. iar prin acesta se desemnează
coordonatorul implementării planului de integritate, la nivel de funcție de
conducere, precum și persoanele de contact, la nivel de funcție de
execuție. Atribuțiile persoanelor astfel desemnate se detaliază prin ordin,
decizie sau fișa postului, după caz.
 Ministerul Justiției avea obligația să prezintă Guvernului României,
în iulie 2018, un raport intermediar de progrese și, după caz, propuneri de
actualizare a strategiei.
Valorile ce au fost avute în vedere la elaborarea SNA :
voința politică - toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea
executivă, judecătorească și cea legislativă, înțeleg importanța unei
societăți lipsite de corupție și vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a
măsurilor prevăzute de prezenta strategie;
integritatea - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au
obligația de a declara orice interese personale care pot veni în contradicție
cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu. Totodată, aceștia sunt
obligați să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situațiilor de conflict
de interese și incompatibilități;
prioritatea interesului public - reprezentanții instituțiilor și
autorităților publice au datoria de a considera interesul public mai presus
de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Aceștia nu
trebuie să se folosească de funcția publică pentru obținerea de beneficii
necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau
persoane apropiate;
transparența - reprezentanții instituțiilor și autorităților publice
vor asigura accesul neîngrădit la informațiile de interes public,
transparența procesului decizional și consultarea societății civile în cadrul
acestui proces.
Principiile avute în vedere la elaborarea SNA :
principiul statului de drept în baza căruia este consacrată
supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fața acesteia. Acesta are la
bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în
stat;
principiul răspunderii potrivit căruia autoritățile statului răspund
pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, respectiv pentru modul de
implementare și eficiența strategiilor;
principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de
comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul
managerial desfășurat de către fiecare organizație;
principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a
procedurilor anticorupție: Instituțiile publice trebuie să elaboreze, să
implementeze și să mențină proceduri puternice, care să fie proporționale
cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale și dimensionate în funcție de
resursele și complexitatea organizației;
principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament:
Politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat
de administrație de la nivelul cel mai înalt că mita nu este tolerată. Nivelul
superior al conducerii pe fiecare palier al administrației trebuie să inițieze,
să supravegheze și să conducă, prin puterea exemplului, punerea în
aplicare a unei politici de respingere a corupției, recunoscând faptul că
mita este contrară valorilor fundamentale ale integrității, transparenței și
responsabilității și că aceasta subminează eficacitatea organizațională;
principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a
incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie și
înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt
prioritare și imperative. Atât instituțiile publice, cât și cele private trebuie
să dea dovadă de diligență în evaluarea partenerilor, agenților și
contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de
mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor
acorduri cu alte entități și este datoare apoi să efectueze evaluări periodice
ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale
trebuie să verifice dacă respectivele organizații au politici și proceduri
care sunt în concordanță cu aceste principii și orientări;
principiul eficacității în combaterea corupției, care se bazează pe
evaluarea continuă a activității instituțiilor cu atribuții în domeniu, atât
din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor
asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le așteaptă,
cât și al managementului organizațional;– principiul cooperării și
coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea
corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară
asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi
luate;
principiul parteneriatului public - privat, care recunoaște
importanța cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile
concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției;
principiul accesului neîngrădit la informațiile de interes public
și al transparenței decizionale.
Definiții pentru termenii folosiți în SNA:
● incident de integritate - situația în care cu privire la un angajat
al unei instituții/autorități publice sau întreprinderi publice a fost luată sau
dispusă cel puțin una dintre următoarele măsuri:
a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca urmare a
săvârșirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi
similare menite să protejeze integritatea funcției publice;
b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârșirea unei
infracțiuni de corupție sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului
interdicțiilor, incompatibilităților, conflictului de interese sau declarării
averilor;
c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către
Agenția Națională de Integritate, referitor la încălcarea obligațiilor legale
privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul
incompatibilităților;
d) rămânerea definitivă a unei decizii emise de Consiliul General al
Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor
Universitare (CNATDCU) privind o lucrare științifică;
● etica se referă la comportamentul individual, în context
organizațional sau nu, care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva
valorilor, principiilor și regulilor etice explicite (coduri de etică, coduri de
conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite
(cultura organizațională), fie prin prisma consecințelor acțiunilor înseși;
● comportamentul integru este acel comportament apreciat sau
evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare
individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi
delimitată de corectitudinea legală și profesională;
● comportamentul lipsit de integritate este o formă de subminare
a misiunii organizației, conducând la un climat organizațional toxic pentru
angajați și terți, și afectând interesele legitime ale tuturor celor implicați,
inclusiv interesul public;
● planul de integritate - ansamblul de măsuri identificate de
conducerea instituției ca remedii pentru riscurile și vulnerabilitățile
instituționale la corupție identificate. Măsurile preconizate pot viza
prevenirea corupției, educația angajaților dar și a publicului-țintă vizat de
activitatea instituției/autorității, întreprinderii publice, precum și
combaterea corupției. Pentru întreprinderile publice, planurile de
integritate vor încorpora îndrumările cuprinse în ghidul de bună practică
al OCDE privind controlul intern, etica și conformitatea.
Planurile de integritate sunt asumate prin acte juridice, precum
ordine sau decizii ale conducerii entității;
Procesul de transparentizare a procesului de achiziție publică și
derulare a contractelor este important și se poate realiza prin punerea la
dispoziție a datelor deținute de autoritățile publice și implicarea publicului
și mediului de afaceri în identificarea și rezolvarea problemelor în
domeniu. Procesul este compus din două etape principale: deschiderea
datelor și implicarea cetățenilor și mediului de afaceri. Deschiderea
datelor și publicarea lor se fac după standarde recunoscute ca buna
practică la nivel internațional - Open Contracting Data Standard (OCDS).
Deschiderea datelor nu se limitează la procesul de achiziție, ci și la faza
de contractare și desfășurare a contractelor.
Implicarea publicului și a mediului de afaceri aduce beneficii prin
găsirea de soluții alternative, mai eficiente, în folosirea banului public,
precum și la depășirea unor probleme în derularea procesului de achiziție
sau derulare a contractelor. Printre beneficii ar fi important de menționat:
folosirea eficientă a fondurilor publice; oferirea posibilității accesării
fondurilor publice de către o plajă mai largă de participanți, reducând
costurile prin creșterea competiției; oferirea posibilității creșterii calității
bunurilor și serviciilor contractate din fonduri publice; prevenirea
corupției; promovarea unei analize participative a datelor pentru găsirea
de soluții la problemele sectorului public și ale comunităților;
● standarde legale de integritate - sunt avute în vedere acele
măsuri de transparență instituțională și de prevenire a corupției consacrate
de legislația națională și reflectate în inventarul anexă la SNA.
 ● pantouflage - noile abordări în managementul sectorului public,
împreună cu posibilitățile extinse de muncă, au schimbat relațiile
serviciului public și ale sectorului privat, precum și percepția publică
asupra acestor relații. Necesitatea de a menține încrederea publicului, în
special în perioadele de schimbare, sporește importanța dezvoltării și
menținerii sistemelor ce abordează conflictele de interese, inclusiv pe cele
care apar la migrarea funcționarilor publici către sectorul privat. Cele mai
frecvente obiective ale unui sistem care abordează migrarea funcționarilor
publici din sectorul public în cel privat sunt:
(1) să se asigure că anumite informații dobândite în serviciul public
nu sunt utilizate în mod abuziv;
(2) să se asigure că exercitarea autorității de către un funcționar
public nu este influențată de câștigul personal, inclusiv prin speranța sau
așteptarea unei angajări viitoare și
(3) să se asigure că accesul și contactele actualilor, precum și ale
foștilor funcționari publici nu sunt utilizate pentru beneficiile nejustificate
ale funcționarilor sau ale altora.
Implementarea SNA 2016-2020 va conduce la atingerea a cel puțin
șase rezultate:
– încadrarea în media UE privind percepția și mentalitatea publică
internă legată de amploarea fenomenului de corupție din
România;– reducerea substanțială, cu cel puțin 50%, a cazurilor de
fraudare și corupere a procedurilor de achiziții publice și a incidentelor de
integritate în sectoarele vulnerabile identificate;
– implementarea măsurilor preventive anticorupție în peste 80% din
instituțiile publice și întreprinderile publice, ca parte a unui plan de
integritate dezvoltat pe bază de analiză de risc și standarde de control
managerial intern;
– atingerea obiectivelor MCV și asimilarea instituțională națională
a procedurilor de evaluare, ca o garanție a ireversibilității măsurilor de
consolidare a integrității în exercitarea funcțiilor publice;– aderarea
României la Convenția anti-mită a OCDE;
– promovarea regională și internațională a experienței anticorupție
deținute de România.
Obiective :
Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare
deschisă la nivel central și local

Acțiuni principale:
1. revizuirea și publicarea în format deschis a tuturor procedurilor
de alocare a resurselor publice și a tuturor sumelor alocate prin
intermediul Fondului de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului și al
Programului Național pentru Dezvoltare Locală; după stabilirea unui
etalon, extinderea regulilor de transparență la nivelul tuturor fondurilor
speciale gestionate de autoritățile publice centrale și locale;

2. consolidarea platformei de transparență bugetară prin creșterea

numărului de informații, rapoarte și bugete publicate;
3. publicarea anuală a informațiilor privind utilizarea publică și
reutilizarea socială a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare
penale (Angajament OGP/Summit Londra);
4. implementarea open contracting data standard la nivelul
următoarelor sectoare publice: infrastructură, energie, sănătate.Extinderea
ulterioară a aplicării standardului la nivel național (Angajament
OGP/Summit Londra);
5. publicarea în format deschis a datelor statistice privind
rezultatele obținute în cadrul mecanismului de prevenire a conflictului de
interese în achizițiile publice finanțate din fonduri naționale și europene;
6. publicarea anuală, în format deschis, a indicatorilor de
performanță elaborați și monitorizați în cadrul Strategiei Naționale
Anticorupție (Angajament OGP/Summit Londra);
7. publicarea în format deschis a stadiului de implementare pentru
proiectele de investiții publice, prin evidențierea stadiului de realizare a
indicatorilor tehnico-economici obligatorii conform legislației privind
finanțele publice;
8. extinderea publicării în format deschis a indicatorilor tehnici (de
rezultat și de impact), alături de cei financiari existenți pe portalul
data.gov.ro, pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe
nerambursabile, precum și a întregii documentații de proiect).

Pentru administrația publică locală:

1.Identificarea, pe fiecare tip de unitate administrativ-teritorială, a
procedurilor administrative care sunt cele mai vulnerabile la corupție,
pentru eliberarea certificatelor și autorizațiilor (cel puțin trei proceduri);
2. revizuirea și simplificarea procedurilor administrative inclusiv
prin utilizarea noilor tehnologii ale informației în vederea furnizării
serviciilor publice online;
3. generarea unui index al integrității în cadrul administrației
publice locale prin agregarea indicatorilor privind incidentele de
integritate, evaluarea calității serviciului de către public și transparența
instituțională;
 4. elaborarea unui studiu privind gradul de adecvare a structurilor
organizatorice de la nivelul UAT-urilor prin raportare la standardele de
cost și populația deservită;
5. implementarea metodologiei de identificare a riscurilor și
vulnerabilităților la corupție (autorități ale administrației publice locale)
elaborată de MDRAP cel puțin la nivelul consiliilor județene și
municipiilor;
6. derularea de campanii de conștientizare, organizarea de
dezbateri publice periodice în plan local și promovarea bunelor practici
anticorupție;
7. realizarea unor proiecte/activități în comun cu participarea
autorităților publice locale și a reprezentanților societății civile, având ca
obiectiv prevenirea corupției, promovarea eticii și integrității;
8. dezvoltarea, cu sprijinul structurilor asociative, a unor rețele de
elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel local;
9. elaborarea/actualizarea și implementarea codurilor de conduită
la nivelul instituțiilor administrației publice locale.