Curs Etica Integritate Focus

CURS
Etica și Integritate
lector: Viorel Bulmez

bulmez_v@yahoo.com
Etică, valori sociale și standarde profesionale
Etica în cadrul funcţiei publice poate fi definită ca un ansamblu de

principii, valori şi norme de comportament adecvat sistemului
administraţiei publice.
În funcţie de legislaţia şi de tradiţia administrativă, aceste reguli fac
parte integrantă fie din cultura administrativă, fie dintr-un cadru juridic
bine definit.
Etica în serviciul public vizează reducerea neregulilor din acest sector şi
restabilirea încrederii publicului în administraţie. Pe de altă parte, prin
etica administrativă se doreşte o reformulare a regulilor de conduită, în
contextul unei perioade de reforme administrative.
Normele de conduită trebuie sa fie adecvate în vederea măririi capacităţii
de acţiune a administraţiei.
Valorile morale (sau virtuţile) reprezintă aplicarea la orice fel de acţiune
omenească a regulii „binelui” (a acţiunii corecte, corespunzătoare
intereselor colective), respectiv de respingerea şi condamnarea „răului”.
Deontologia - principiul protejării interesului public animă, în principal,

codul deontologic al profesiei și se adaugă principiului integrității, care
este garantat astfel mult mai bine. De aceea, normele principale pe care
le conține codul se refera la probitate, la competență și la calitatea
serviciului, la sinceritate și onestitate, la respectarea secretului
profesional, la imparțialitate, la inexistența conflictelor de interese, la
incompatibilitate.
Codurile deontologice sunt corpuri de norme aplicabile disciplinei

profesionale. Rolul lor este, mai înainte de toate, de a reuni principalele
reguli morale care reglementează o practică profesională anume.
Codurile deontologice au rolul esential de a servi drept ghiduri pentru

întrebările de conștiință ale unui functionar.
”Integritatea morală este principiul conform căruia persoanelor care
ocupă diferite categorii de funcții le este interzis să solicite sau să
accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun avantaj ori
beneficiu în considerarea funcției pe care o dețin sau să abuzeze în
vreun fel de această funcție”
În exercitarea funcției publice, integritatea asigură calitatea actului

administrativ și realizarea interesului public.
Conduita etică și integritatea profesională au o importanță cu atât mai

mare cu cât statutul funcției publice este unul special. Întreg personalul
angajat în sectorul public are obligaţia de a asigura un serviciu public de
calitate în beneficiul cetăţenilor, dând dovadă de un comportament
profesionist pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în
integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor
publice
Clasificarea categoriilor de valori etice ţine seama de specificul şi raţiunile funcţiei
publice şi a exercitării acesteia, astfel:
a) Valori etice raportate la obligaţiile de conduită şi la imaginea persoanei care
exercită funcţia publică
Credibilitatea este cel mai important aspect al valorilor pe care funcţionarul public
trebuie să le respecte şi să le reprezinte.
Ţinuta este mai mult o obligaţie de serviciu, însă în literatura de specialitate ea a
fost introdusă în rândul valorilor etice ca element al conduitei.
Demnitatea, ca valoare etică, presupune respectul funcţionarului public faţă de
sine şi are la bază transferul de statut, de atribute de la instituţia publică la
funcţionar în baza raportului de funcţie publică.
Autoritatea ca valoarea etică ce defineşte conduita funcţionarului public, se referă
la autoritatea epistemică, cea deontică, fiind un atribut al instituţiei
administrative, şi reprezintă un summum de calităţi care fac ca funcţionarul
public să impună prin atitudinea sa.
Seriozitatea. În unele ţări, codurile etice prescriu o conduită pe care funcţionarul
public trebuie să o respecte şi în viaţa privată. Funcţionarul public este obligat să
ducă o viaţă decentă, să aibă un comportament civilizat faţă de ceilalţi şi să se
supună anumitor interdicţii.
b) Valori etice raportate la exercitarea autorităţii publice, ca:
Legalitatea este principiul conform căruia exercitarea funcţiei publice, respectiv
actele de competenţa autorităţilor publice trebuie să se realizeze cu respectarea
Constituţiei şi a tuturor legilor în spiritul şi litera lor.
Responsabilitatea este principiul conform căruia funcţionarul public trebuie să
poarte responsabilitatea pentru actele sale.
Discernământul este valoarea etică conform căreia fiecare funcţionar public este
dator să acţioneze legal şi moral în realizarea atribuţiilor sale conform propriei
convingeri, şi de aceea este responsabil de decizia luată.
Eficienţa este valoarea etică ce presupune respectul pentru banii publici şi pentru
mijloacele materiale pe care funcţionarul le are la îndemână în realizarea atribuţiilor
sale.
Confidenţialitatea este principiul care impune funcţionarilor publici să nu facă uz de
informaţiile de care au luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei pentru a obţine foloase
din dezvăluirea lor.
Realizarea competenţelor în interesul public ceea ce presupune că funcţionarii
publici trebuie să îndeplinească funcţia publică, de importanţă socială, în interesul
cetăţenilor, excluzând orice alte interese proprii;
Credibilitatea publică este principiul în baza căruia funcţionarii publici sunt obligaţi
să respecte şi să sporească prestigiul autorităţilor şi instituţiilor publice în care îşi
desfăşoară activitatea şi să fie rezervaţi şi discreţi pentru a nu compromite acţiunile
respectivei autorităţi sau instituţii;
Profesionalismul este valoarea care le impune funcţionarilor publici să-şi
îndeplinească exemplar atribuţiile şi sarcinile de serviciu .
Context general internațional
• Rezoluţia 3514 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite din 1975 a abordat pentru
prima dată în mod instituţional chestiunea practicilor corupte în tranzacţiile
comerciale internaţionale
• Programul de acţiune împotriva corupţiei realizat în 1995 de către Grupul
multidisciplinar de studiu al corupţiei şi supus aprobării Comitetului Miniştrilor
Consiliului Europei în 1996
• Convenţia Naţiunilor Unite Împotriva Corupţiei (UNCAC) este primul instrument
universal şi global privind cooperarea transnaţională dintre state în vederea
eradicării fenomenului de corupţie, adoptat de Adunarea Generală a Națiunilor
Unite prin Rezoluţia nr. 58/4 din 31 octombrie 2003 și a ratificat de România prin
Legea nr. 365/2004
• Convenția Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind
combaterea mituirii funcționarilor publici străini în tranzacțiile comerciale
internaționale semnată la data de 17 decembrie 1997 şi intrata în vigoare la data
de 15 februarie 1999.
• Convenția penală privind corupția a Consiliului Europei semnată de România,
alături de alte 17 state membre, la 27 ianuarie 1999, la Strasbourg și ratificată de
România prin Legea nr.27/2002.
• Convenţia civilă privind corupţia a fost deschisă spre semnare la Strasbourg la 4
noiembrie 1999 ratificată de România prin Legea nr.147/2002
• Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene din 2008 – forma consolidată
• Directiva (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva
intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal
• Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări
Cod etic/ deontologic/ de conduită
„Codurile de conduită pot fi caracterizate ca un set de principii și valori

etice pe care cetățenii le așteaptă a fi atinse de oficiali, fie ei aleși sau
numiți. Considerând că aceste coduri reprezintă mai mult o reflectare a
înțelegerii politice, a valorilor etice, a căror aplicare în instituțiile
publice este așteptată de către societate, codurile de conduită joacă un
rol important în dezvoltarea unor atitudini, practici și proceduri, care
să îmbunătățească calitatea guvernării.”
Codul de Conduită reprezintă un set de reguli adoptat în mod voluntar
de grupul căruia i se adreseazã.
La nivel european, menționăm Codul European al Bunei Conduite
Administrative, și Recomandarea nr. 10/2000 a Comitetului de Miniștri
al Consiliului Europei privind Codul de conduită pentru funcționarii
publici.
La nivel național, cadrul legal general privind codurile de conduită este
asigurat prin intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență Nr. 57/2019
privind Codul administrativ
Standardul 1 - Etica şi integritatea - OSGG 600/2018
1.1. Descrierea standardului Conducerea şi salariaţii entităţii publice cunosc şi susţin
valorile etice şi valorile organizaţiei, respectă şi aplică reglementările cu privire la
etică, integritate, evitarea conflictelor de interese, prevenirea şi raportarea fraudelor,
actelor de corupţie şi semnalarea neregularităţilor.
1.2. Cerinţe generale
1.2.1. Conducerea entităţii publice sprijină şi promovează, prin deciziile sale şi prin
puterea exemplului personal, valorile etice, integritatea personală şi profesională a
salariaţilor.
1.2.2. Conducerea entităţii publice adoptă un cod etic/cod de conduită, dezvoltă şi
implementează politici şi proceduri privind integritatea, valorile etice, evitarea
conflictelor de interese, prevenirea şi raportarea fraudelor, actelor de corupţie şi
semnalarea neregularităţilor.
1.2.3. Conducerea entităţii publice înlesneşte comunicarea deschisă de către salariaţi
a preocupărilor acestora în materie de etică şi integritate, prin crearea unui mediu
adecvat.
1.2.4. Acţiunea de semnalare de către salariaţi a neregularităţilor trebuie să aibă un
caracter transparent pentru eliminarea suspiciunii de delaţiune şi trebuie privită ca
exercitarea unei îndatoriri profesionale.
1.2.5. Salariaţii care semnalează neregularităţi de care, direct sau indirect, au
cunoştinţă sunt protejaţi împotriva oricăror discriminări, iar managerii au obligaţia de
a întreprinde cercetările adecvate, în scopul elucidării celor semnalate, şi de a lua,
dacă este cazul, măsurile ce se impun.
1.2.6. Conducerea şi salariaţii entităţii publice au o abordare pozitivă faţă de controlul
intern/ managerial, a cărui funcţionare o sprijină în mod permanent.
Consilierul de etică
În scopul respectării și monitorizării implementării principiilor și normelor

de conduită de către funcționarii publici, conducătorii autorităților și
instituțiilor publice desemnează un consilier de etică, funcționar public, de
regulă din cadrul compartimentului de resurse umane, cu rol activ în
domeniul prevenirii incălcării normelor de conduită prevăzute de Codul
administrativ.
Conform art. 504, alin. (3) din Codul administrativ „Atribuțiile consilierilor
de etică, precum și condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească și
alte elemente specifice statutului acestora, procedura de desemnare,
atribuțiile și modalitatea de raportare a instituțiilor și autorităților în scopul
asigurării implementării, monitorizării, și controlului respectării principiilor
și normelor de conduită a funcționarilor publici se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.”
Conform art. 504, alin. (7) din Codul administrativ „Pentru informarea
cetățenilor, compartimentele de relații cu publicul au obligația de a asigura
publicarea principiilor și normelor de conduită pe pagina de internet și de a
le afișa la sediul autorității sau instituției publice, într-un loc vizibil și
accesibil publicului.”
Consultanţa consilierilor de etică în domeniul normelor de conduită are un
caracter dublu: pe de o parte se referă la activitatea profesională a
funcţionarilor publici, pe de altă parte se referă la acţiuni ale angajaţilor din
instituţie care ţin direct de atitudinea şi comportamentul individual şi de
personalitatea fiecăruia.
Conform procedurilor interne de sistem/operaționale în cadrul autorităților
și instituțiilor publice, în corelare în principal cu Sistemul de control intern
managerial în conformitate cu OSGG nr. 600/2018, consilierul de etică
acordă consultanţă şi asistenţă și personalului contractual cu privire la
respectarea normelor de conduită și monitorizează aplicarea normelor de
conduită
Consilierul de etică completează Registrul privind activitatea de consiliere
etică, fără referire expresă la personele care au apelat la acest serviciu, cu
referire numai la problematica specifică abordată.
Consultanţa înseamnă oferirea de sfaturi calificate într-un domeniu
specific de activitate sau în ceea ce priveşte o latură specifică a activităţii
celor consiliaţi
Principii de bază în consultanţa cu privire la normele de conduită:
- Confidenţialitatea
- Nondiscriminarea
Confidenţialitatea
Conform acestui principiu, informaţiile dobândite în cursul activităţii de
monitorizare şi consiliere etică, care se referă la persoane identificabile şi
situaţii concrete, trebuie să rămână confidenţiale şi nu vor fi divulgate niciunei
persoane din interiorul sau din afara instituției.
Consilierul de etică va proteja confidenţialitatea tuturor informaţiilor personale
adunate în timpul activităţii sale şi se va abţine de la dezvăluirea informaţiilor pe
care le deţine despre colegi, despre beneficiari, prietenii sau familia colegilor,
despre situaţii concrete, excepţie făcând următoarele: prevenirea unui pericol
iminent, prevenirea săvârşirii unei fapte penale sau împiedicarea producerii
rezultatului unei asemenea fapte ori înlăturarea urmărilor prejudiciabile ale unei
asemenea fapte
Nondiscriminarea
Consilierul de etică va trata orice persoană cu acelaşi profesionalism indiferent
de cultură, naţionalitate, etnie, culoare sau rasă, religie, sex sau orientare
sexuală, statut marital, abilităţi fizice sau intelectuale, vârstă, statut socio-
economic sau orice altă caracteristică personală, condiţie sau stătut.
Consilierul de etică va manifesta respect faţă de experienţele, cunoştinţele,
valorile, ideile, opiniile şi opţiunile celorlalţi şi nu va încerca să le impună
propriile sale idei, valori sau opinii şi se va abţine de la angajarea de remarce
sau comportamente ce aduc prejudicii demnităţii celorlalţi.
Rezultatele generale privind activitatea de monitorizare şi consiliere etică
sunt publice (sub formă statistică, sau de tipuri de situaţii şi dileme etice)
și trebuie aduse la cunoştinţă angajaţilor din instituție
Consultarea şi dezbaterea problemelor de conduită - problemele generale

şi soluţiile pentru creşterea standardelor etice trebuie dezbătute cu cei
afectaţi (funcţionari publici, personal contractual, cetăţeni, societate civilă,
beneficiari ai instituţiei publice).
Coordonarea, monitorizarea şi controlul aplicării normelor de conduită de

către Consilierul de etică desemnat se face planificat, în baza unui program
anual.
Calificarea consilierului de etică în domeniul normelor de conduită şi al

consultanţei trebuie să se facă pe parcursul activităţii sale, prin
întreprinderea unor acţiuni proactive de învăţare, mai ales în ceea ce
priveşte dilemele etice ce pot apărea la locul de muncă.
Activitatea Consilierului de etică este coroborată și cu activitatea altor
angajați cu rol în managementul etic al instituției ca de exemplu:
 managementul instituției;
 persoane de conducere desemnate pentru coordonarea aplicării
Strategiei Naționale Anticorupție;
 persoana de execuție desemnată care ține legătura cu Direcția Etică,
Integritate și Bună Guvernare din cadrul MLPDA;
 responsabil de risc de corupție desemnat;
 grup de lucru pentru prevenirea corupției;
 comisia SCIM;
 comisia de disciplină;
 responsabil desemnat pentru implementarea metodologiei de evaluare a
incidentelor de integritate;
 responsabil desemnat acces la informații de interes public;
 responsabil desemnat transparență decizională etc.
Monitorizarea aplicării prevederilor codului de conduită de către Consilierul
de etică înseamnă culegerea sistematică, filtrarea şi stocarea informaţiilor
relevante pentru controlul asupra proceselor (a informaţiilor relevante
privind cunoaşterea, înţelegerea şi aplicarea Codului de conduită, eventual
tipul de dileme etice).
Monitorizarea aplicării Codului de conduită oferă informaţie consilierului
de etică şi conducerii instituţiei pentru:
identificarea problemelor în implementarea Codului de conduită;
identificarea de soluţii alternative pentru rezolvarea problemelor;
fundamentarea activităţii de consultanţă şi asistenţă în privinţa normelor
de conduită;
evaluarea progresului implementării Codului de conduită de la o perioadă
la alta.
În activitatea să, Consilierul de etică desemnat poate utiliză metode de
lucru diverse, precum:
• ancheta sociologică
• interviul
• observaţia
• experimental
• analiza documentelor
• analiza de reţea socială
Conflicte de
interese
Un oficial public este în conflict de interese atunci când, în virtutea funcţiei publice pe
care o ocupă, ia o decizie sau participă la luarea unei decizii cu privire la care are şi un
interes personal.
Conflictul de interese apare atunci când funcţionarul public are un interes personal care
influenţează sau pare să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu imparţialitate si
obiectivitate. Interesele private ale funcţionarului public pot include un beneficiu pentru sine
sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau
organizaţii cu care funcţionarul public a avut relaţii politice sau de afaceri. Interesul personal
se poate referi si la orice datorii pe care funcţionarul public le are faţă de persoanele
enumerate mai sus.
Conflictul de interese implică un conflict între datoria faţă de public şi interesele personale
ale unui oficial public.
Conflictul de interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată
influenţează sau ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi
responsabilităţilor oficiale
1. Participarea la luarea unei decizii - această condiţie este îndeplinită atât
atunci când decizia depinde exclusiv de voinţa oficialului public în cauză, cât şi
atunci când acţiunea oficialului public respectiv reprezintă doar o verigă din
procesul de luare a deciziei. Condiţia este îndeplinită şi atunci când oficialul public
este parte a unui organism colectiv care decide prin vot, iar acesta participă la
dezbateri şi la vot.
2. Existenţa unui interes personal - acesta poate fi reprezentat de un beneficiu

pe care oficialul public sau o persoană apropiată acestuia îl obţine ca urmare a
deciziei luate. Aşadar, pentru a se afla într-un conflict de interese, oficialul public
trebuie să ia parte la luarea unei decizii care să îi afecteze un interes personal.
Legislație specifică în România:
• Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și

demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările şi completările ulterioare
• Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei
în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de
afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările
ulterioare
• Legea nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a
conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie
publică
• Codul penal
Tipuri de conflicte de interese
Conflictul de interese Conflictul de interese Conflictul de interese

potential actual consumat
lonescu Mircea este seful Procedura de licitatie lonescu Mircea semneaza
compartimentului de deschisa avand ca obiect raportul procedurii de
achizitii la o institutie atribuirea contractului de atribuire prin care oferta
publica si, in aceasta furnizare produse de S.C. Papetaria S.R.L. a fost
calitate, este membru in papetarie este initiata. declarata castigatoare.
comisia de evaluare pentru S.C. Papetaria S.R.L. In baza raportului
o procedure de licitatie participa la procedura, procedurii, directorul
deschisa avand ca obiect depunand o oferta prin institutiei semneaza
atribuirea unui contract de posta, la sediul autoritatii contractul de furnizare,
furnizare produse de contractante. vizat pentru control
papetarie. financiar preventiv propriu
Fratele sau este asociat de contabilul sef si avizat
majoritar si administrator la favorabil din punct de
S.C. Papetaria S.R.L., un vedere juridic de consilierul
comerciant de produse de juridic
papetarie.
În timp ce conflictul de interese consumat este tratat prin sancțiunile
prevăzute expres de lege, conflictul de interese potențial și cel actual trebuie
prevenit sau depistat, instrumentele cele mai eficiente fiind:
 îmbunătățirea cadrului legislativ existent și utilizarea la maxim a

instrumentelor de depistare a potențialelor conflicte de interese de către
instituțiile publice și organismele specializate (RECOM, ARACHNE, PREVENT);
 proiectarea de metodologii și sisteme de alertare care să permită o

monitorizare mai atentă și/sau un control mai riguros asupra acelui caz.
Este de menționat apariția unei noi incriminări: folosirea funcției pentru
favorizarea unor persoane, astfel:
Legea nr. 193/2017 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal:
„ART. 301 - Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane
(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit
un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru
o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5
ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3
ani.
(2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la
următoarele situații:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligații
impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta. ”
„ART. 308
(1) Dispozițiile art. 289-292, 295, 297-300 și art. 304 privitoare la funcționarii publici
se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu
persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o
însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice prevăzute la art. 175 alin.
(2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”
Art. 79 din Legea 161/2003
Functionarul public este in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele
situatii:
• este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu
privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter patrimonial;
• participa in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici
care au calitatea de sot sau ruda de gradul I;
• interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta
deciziile pe care trebuie sa le ia Tn exercitarea functiei publice.
In cazul existentei unui conflict de interese, functionarul public este obligat sa se

abtina de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii si
sa-l informeze de indata pe seful ierarhic caruia ii este subordonat direct.
Acesta este obligat sa ia masurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a
functiei publice, in termen de cel mult 3 zile de la data luarii la cunostinta.
In cazurile prevazute la alin. (1), conducatorul autoritatii sau institutiei publice, la
propunerea sefului ierarhic caruia ii este subordonat direct functionarul public in
cauza, va desemna un alt functionar public, care are aceeasi pregatire si nivel de
experienta.
Incalcarea dispozitiilor alin. (2) poate atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara,
administrativa, civila ori penala, potrivit legii.
Principiile de bază pentru tratarea conflictelor de interese:
• slujirea interesului public;
• susținerea transparenței și controlului exercitat de către public;
• promovarea responsabilității individuale și a exemplului personal;
• promovarea unei culturi organizaționale care să fie intolerantă față de
conflictul de interese:
 asigurarea punerii în practică de politici, proceduri și practici adecvate
de conducere în mediul de lucru pentru a încuraja controlul și rezolvarea
eficientă a situațiilor de conflict de interese;
 încurajarea și susținerea unei culturi de comunicare și dialog deschis
cu privire la corectitudine și promovarea ei;
 oferirea de îndrumare și instruire în vederea promovării înțelegerii și
evoluției dinamice a regulamentelor și practicilor recunoscute ale
organizației publice și a aplicării lor în mediul de lucru
https://www.integritate.eu/Files/Files/Ghid_Incompatib_ConflicteInterese_2
011
/ghid%20incomp%20si%20conflicte%202019.pdf
Incompatibilităţi
Regimul incompatibilităților în exercitarea demnităților publice și funcțiilor
publice este stabilit în legislația națională, cu precădere după cum
urmează:
 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul

administrativ, cu modificările şi completările ulterioare
 Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi

demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte
normative
 Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea

transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în
mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi
completările ulterioare
Diferenta intre conflictul de interese si incompatibilitate
Conflictul de interese presupune o actiune (o decizie sau participarea la luarea
unei decizii) intr-o situatie in care exista si un interes personal
Incompatibilitatile nu presupun o decizie, fiind suficient faptul ca functionarul
public ocupa concomitent doua sau mai multe functii al caror cumul este interzis
de lege.
Incompatibilitatea intervine dacă se îndeplinește cel puțin una din circumstanțele
prevăzute de lege în ceea ce privește ocuparea mai multor funcții în același timp
de către funcționarul public sau dacă intre funcționarii publici având calitatea de
soți sau rude de gradul I exista raporturi ierarhice directe, după cum sunt acestea
precizate în Legea nr. 161/2003. Pentru ca un funcționar public să se afle într-o
situație de incompatibilitate, funcționarul public trebuie să dețină simultan două
sau mai multe funcții a căror însumare este interzisă de legislația aplicabilă sau
dacă între acesta și un alt funcționar public având calitatea de soț/soție sau rudă
de gradul I exista raporturi ierarhice directe
Starea de incompatibilitate nu se aplică pentru cazurile prevăzute de
literele a) şi c) dacă:
 este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să

reprezinte interesele statului în legătură cu activităţile desfăşurate de
operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de
stat, în condiţiile rezultate din actele normative în vigoare;
 este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să

participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în
cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în
temeiul actelor normative în vigoare;
Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte
funcţii publice sau calităţi decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile
de demnitate publică (art. 94 alin. (1) din Legea nr. 161/2003).
Incompatibilitatea la funcţionarii publici se manifestă prin faptul că nu pot
deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau
neremunerate (art. 94, alin. (2)):
a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice;
b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul
public este suspendat din funcţia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii
sale;
c) în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu
scop lucrativ din sectorul public;
d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.
Agenția Națională de Integritate, Ghid privind incompatibilitățile și conflictele de

interese, 2019, pg. 24.
Interdictii pentru functionarii publici:
 Functionarii publici care, in exercitarea functiei publice, au desfasurat

activitati de monitorizare si control cu privire la regii autonome, societati
comerciale sau alte unitati cu scop lucrativ nu pot sa-si desfasoare activitatea si
nu pot acorda consultanta de specialitate la aceste societati timp de 3 ani dupa
iesirea din corpul functionarilor publici
 Functionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane in ceea ce priveste
efectuarea unor acte in legatura cu functia publica pe care o exercita
(Art. 94 din Legea nr. 161/2003)

Executarea altor activitati de catre functionarii publici
 pot exercita functii in alte domenii de activitate din sectorul privat, care
nu sunt in legatura directa sau indirecta cu atributiile exercitate, potrivit
fisei postului
 legatura indirecta: se face o legatura intre pregatirea profesionala a

functionarului public si functia pe care acesta o exercita.
(Agentia Nationala de Integritate - Ghid privind incompatibilitatile si

conflictele de interese, 2016)
Raporturi ierarhice directe pentru functionarii publici
• legea interzice raporturile ierarhice directe in cazul in care functionarii publici

respectivi sunt soti sau rude de gradul I - inclusiv daca superiorul are calitatea de
demnitar.
• persoanele care se afla in una dintre situatiile de mai sus trebuie sa opteze, in
termen de 60 de zile, pentru incetarea raporturilor ierarhice directe sau
renuntarea la calitatea de demnitar.
• existenta raportului ierarhic intre soti sau rude de gradul I si neindeplinirea
obligatiei de a opta se constata de catre seful ierarhic superior al functionarilor
publici respectivi, care dispune incetarea raporturilor ierarhice directe dintre
functionarii publici soti sau rude de gradul I.
• orice persoana poate sesiza situatia de raport ierarhic direct intre soti sau rude
de gradul I

demnitar.
de gradul I
ZIUA 2
„Corupţia reprezintă o ameninţare pentru democraţie, pentru supremaţia
dreptului, echităţii sociale şi a justiţiei, erodează principiile unei
administraţii eficiente, subminează economia de piaţă şi pune în pericol
stabilitatea instituţiilor statale”
Corupţia înseamnă folosirea abuzivă de către o persoană a funcţiei de
intermediar sau de decizie pe care o îndeplineşte, pentru a acorda celui
care corupe sau comunităţii de interese pe care o reprezintă un avantaj
economic sau administrativ.
Tot corupţie înseamnă şi folosirea de către o persoană a funcţiei sau
poziţiei sale publice pentru a eluda sau evita îndeplinirea unor norme,
baremuri sau proceduri legale, pentru a obţine în folosul ei avantaje
materiale sau funcţii profesionale sau administrative.
Multe autorităţi ale sectorului public (atât salariați, cât şi politicieni) se află
în poziţii în care acţiunile lor au un impact considerabil asupra valorii
economice pentru persoanele particulare, companii şi alte organizaţii.
Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2021 - 2025 are un caracter
multidisciplinar, continuă abordarea SNA 2916 - 2020 şi este un document
strategic adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea
executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale,
mediului de afaceri şi societăţii civile.
Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea
si sanctionarea faptelor de coruptie
Art. 1
(1)Prezenta lege instituie măsuri de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de

corupţie şi se aplică următoarelor persoane:
a)care exercită o funcţie publică, indiferent de modul în care au fost învestite, în cadrul
autorităţilor publice sau instituţiilor publice;
b)care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcţie sau o însărcinare,
în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, în cadrul serviciilor
publice, regiilor autonome, societăţilor comerciale, companiilor naţionale, societăţilor
naţionale, unităţilor cooperatiste sau al altor agenţi economici;
c)care exercită atribuţii de control, potrivit legii;
d)care acordă asistenţă specializată unităţilor prevăzute la lit. a) şi b), în măsura în care
participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa;
e)care, indiferent de calitatea lor, realizează, controlează sau acordă asistenţă
specializată, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, cu privire
la: operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb
valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament
mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale
interne şi internaţionale;
f)care deţin o funcţie de conducere într-un partid sau într-o formaţiune politică, într-
un sindicat, într-o organizaţie patronală ori într-o asociaţie fără scop lucrativ sau
fundaţie;
g)alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a)-f), în condiţiile prevăzute de lege.
Luare de mita
 Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau
pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se
cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu
îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui
act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu
îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu
închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a
ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în
executarea căreia a săvârșit fapta.
 Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită de una dintre persoanele
prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracțiune numai când este
comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act
privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act
contrar acestor îndatoriri.
 Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar
când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Darea de mita
 Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condițiile

arătate în art. 289, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
 Fapta prevăzută în alin. (1) nu constituie infracțiune atunci când
mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a
luat mita.
 Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca
organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
 Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care
le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau
date după denunțul prevăzut în alin. (3).
 Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse
confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune
confiscarea prin echivalent.
Traficul de influenta
 Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani

sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru
altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau
lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar
public și care promite că îl va determina pe acesta să
îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să
întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de
serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor
îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
 Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse
confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune
Cumpararea de influenta
 Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru

sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are
influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui
funcționar public, pentru a-l determina pe acesta să
îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie
îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să
îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu
închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
 Făptuitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca
organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
 Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a
dat, dacă au fost date după denunțul prevăzut în alin. (2).
 Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse
confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune
Infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie
Art. 10
 Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi
interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul

obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
 a) stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială
reală, a bunurilor aparţinând operatorilor economici la care statul sau o
autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisă în cadrul acţiunii
de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori
cu ocazia unei operaţiuni comerciale, ori a bunurilor aparţinând autorităţii
publice sau instituţiilor publice, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora sau
de executare silită, săvârşită de cei care au atribuţii de conducere, de
administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare
judiciară;
 b) acordarea de subvenţii cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a
respectării destinaţiei subvenţiilor;
 c) utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate,
precum şi utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau
care urmează să fie rambursate din fonduri publice.
Art. 11
(1) Fapta persoanei care, având sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a
lichida un operator economic privat, îndeplineşte pentru acesta vreo însărcinare, intermediază
ori înlesneşte efectuarea unor operaţiuni comerciale sau financiare ori participă cu capital la un
asemenea operator economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos
necuvenit, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi
interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită într-un interval de 5 ani de la încetarea
însărcinării, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
Art. 12
(1) Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în
scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia
sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare,
utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale;
b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii
ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
(2) În sensul prezentei legi, operaţiunile financiare constau în operaţiuni care antrenează
circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de
plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele
asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale. Pentru a fi efectuate ca acte de
comerţ, operaţiunile financiare trebuie să constituie o acţiune de intermediere în circulaţia
bunurilor făcută în mod organizat şi sistematic, în scopul obţinerii de profit.
Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2021 – 2025
”Articolul 6
Până la finalul lunii martie 2022, toate instituţiile şi autorităţile publice
centrale şi locale, inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub
autoritate, precum şi întreprinderile publice îndeplinesc procedurile
privind asumarea unei agende de integritate organizaţională, iar până
la finalul lunii iunie 2022 elaborează, adoptă, diseminează în cadrul
instituţiei, autorităţii publice, respectiv întreprinderii publice şi
transmit Ministerului Justiţiei planurile de integritate aferente.”
HOTĂRÂRE nr. 1.269 din 17 decembrie 2021 privind aprobarea
Strategiei naţionale anticorupţie 2021-2025 şi a documentelor
aferente acesteia
Viziune, misiune, principii ale SNA 2021 – 2025
Viziunea SNA 2021 - 2025 este de a consolida sistemul naţional de

prevenire şi combatere a corupţiei prin consolidarea mecanismelor de
identificare şi gestionare a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor
circumscrise acestui fenomen, în vederea garantării profesionalismului şi
eficienţei în sectorul public, a siguranţei cetăţenilor şi de a susţine un
mediu social şi economic dezvoltat
Misiune - transpunerea în practică a viziunii SNA 2021 – 2025 se bazează
pe următorii piloni:
• voinţa politică - factorul politic înţelege importanţa unei societăţi lipsite

de corupţie şi va conlucra pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor
prevăzute de prezenta strategie;
• integritatea - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au
obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie
cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor de serviciu şi de a lua toate măsurile
necesare pentru a evita astfel de situaţii;
• prioritatea interesului public - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor
publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt
interes în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia nu trebuie să se
folosească de funcţia publică pentru obţinerea de beneficii necuvenite
patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane
apropiate;
• transparenţă - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice vor
asigura accesul neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa
procesului decizional şi consultarea societăţii civile în cadrul acestui
proces.
Principii generale - fiecare măsură se subsumează următoarelor principii,
a căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii
publice moderne şi eficiente:
• principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremaţia
legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Principiul are la bază
respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;
• principiul răspunderii potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru
îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, inclusiv pentru modul de
implementare a strategiilor;
• principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de
comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul
managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;
• principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a
procedurilor anticorupţie: instituţiile publice trebuie să elaboreze, să
implementeze şi să menţină proceduri complexe, adaptate şi
proporţionale în raport de riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale,
precum şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea
organizaţiei;
• principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile de
integritate nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de
administraţie de la nivelul cel mai înalt în sensul sprijinirii acestor politici
• principiul prevenirii incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea
timpurie şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de
corupţie sunt prioritare şi imperative;
• principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe
evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, atât din
punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate
pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al
managementului organizaţional;
• principiul coerenţei de acţiune inter-instituţionale, în baza căruia
instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să
coopereze îndeaproape, pt. o concepţie unitară asupra obiectivelor ce
trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;
• principiul parteneriatului public - privat, care recunoaşte importanţa
cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri în activităţile concrete de
implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei;
• principiul accesului neîngrădit la informaţiile de interes public şi al
transparenţei decizionale;
• principiul cooperării internaţionale active, care are în vedere cooperarea
activă în formatele operaţionalizate la nivelul Uniunii Europene şi a
celorlalte organizaţii europene şi internaţionale la care România este parte.
Obiective generale, obiective specifice ale SNA 2021 – 2025
Obiectiv general nr. 1 – Creșterea gradului de implementare a măsurilor de

integritate la nivel organizațional
Obiectiv specific nr. 1.1. - Implementarea măsurilor de integritate la nivel national
Obiectiv specific nr. 1.2. - Îmbunătăţirea cooperării internaţionale în domeniul

integritatii
Obiectiv general nr. 2 – Reducerea impactului corupției asupra cetățenilor
Obiectiv general nr. 3 – Consolidarea managementului instituțional și a capacității
administrative pentru prevenirea și combaterea corupției
Obiectiv specific nr. 3.1. - Eficientizarea măsurilor preventive anticorupţie prin
remedierea lacunelor şi a inconsistenţelor legislative, precum şi prin asigurarea
implementării lor efective
Obiectiv specific nr. 3.2. - Extinderea culturii transparenţei pentru o guvernare
deschisă în administraţia publică
Obiectiv specific nr. 3.3. - Îmbunătăţirea capacităţii de gestionare a eşecului de
management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării
timpurii a riscurilor şi vulnerabilităţilor instituţionale si integrităţii
Obiectiv general nr. 4 – Consolidarea integrității în domenii de activitate
prioritare
Obiectiv specific nr. 4.1. - Creşterea integrităţii, reducerea

vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul public de sănătate
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sistemul naţional de educaţie
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în administraţia publică locală
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în domeniul achiziţiilor publice
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în mediul de afaceri
Obiectiv specific nr. 4.6. - Creşterea transparenţei publicităţii politice şi
a integrităţii finanţării partidelor politice, precum şi a integrităţii alegerilor şi
referendumurilor
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în activitateaParlamentului
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în domeniul protecţiei mediului
înconjurător
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în domeniul protejării patrimoniului
cultural
Obiectiv general nr. 5 – Consolidarea performanței de combatere a
corupției prin mijloace penale și administrative
Obiectiv specific nr. 5.1. - Continuarea progreselor înregistrate

în investigarea cu imparţialitate şi în soluţionarea de către instanţe a
faptelor de mare corupţie şi la nivel local
Obiectiv specific nr. 5.2. - Asigurarea integrităţii în exercitarea
funcţiilor şi demnităţilor publice
Obiectiv specific nr. 5.3. - Prevenirea şi combaterea corupţiei, ca
facilitator al activităţii grupurilor de criminalitate organizată
Obiectivul specific 5.4. - Întărirea rolului de coordonare
metodologică a Corpului de control al prim-ministrului în domeniul
controlului administrativ desfăşurat la nivelul administraţiei publice
centrale
Monitorizarea și evaluarea SNA 2021 – 2025
Implementarea SNA 2021 - 2025 se va realiza sub autoritatea şi în
coordonarea ministrului justiţiei, cu raportare către Guvern. MJ va
comunica, anual, Parlamentului României, o sinteză a stadiului
implementării SNA.
În sprijinul procesului de monitorizare se vor menţine platformele de
cooperare dezvoltate în cadrul strategiilor anterior, respectiv:
a) platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie;
b) platforma administraţiei publice centrale;
c) platforma administraţiei publice locale - coordonată în parteneriat cu
MDLPA (care
se va ocupa de convocarea acesteia);
d) platforma mediului de afaceri;
e) platforma societăţii civile.
Obiectivele procesului de monitorizare sunt:
• identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;
• identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea
politicilor şi normelor anticorupţie;
• creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a
măsurilor de prevenire a corupţiei, în sectorul public şi privat.
Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituţiilor reprezentate la nivelul
platformelor, va derula activităţi de monitorizare şi suport
instituţional pentru implementarea strategiei care vor include:
 realizarea rapoartelor anuale de monitorizare;
 sprijinirea implementării SNA de către autorităţile şi instituţiile
publice;
 realizarea noului portal SNA;
 centralizarea şi actualizarea periodică a stadiului implementării
inventarului
măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a
corupţiei (anexa nr. 3
la H.G.), în baza rapoartelor de autoevaluare;
 documentarea şi diseminarea de bune practici anticorupţie
identificate;
 organizarea misiunilor de evaluare tematică şi a misiunile de
evaluare tematică ad-hoc;
 realizarea de cercetări şi studii;
 realizarea unor stagii de schimb de experienţă şi bune practici cu
instituţiile publice relevante din perspectiva implementării SNA.
Indicatori de performanţă SNA pentru administrația publică locala
Obiectivul general nr. 1: Creșterea gradului de implementare a
măsurilor de integritate la nivel organizațional
Obiectivul specific nr. 1.1: Implementarea măsurilor de integritate
la nivel naţional
Măsuri Indicatori de performanță Termen
1. Adoptarea și distribuirea în cadrul Declarație adoptată
instituției a declarației privind asumarea unei Trim. I 2022
Declarație distribuită
agende de integritate organizațională
2. Adoptarea și distribuirea în cadrul Plan de integritate adoptat
instituției a planului de integritate, urmare Persoane desemnate pentru
monitorizarea implementării
consultării angajaților și a evaluării de risc Sem. I 2022
planului de integritate
conform H.G. nr. 599/2018 și asigurarea
resurselor necesare implementării acestuia Tipuri de resurse efectiv alocate
3. Evaluarea anuală a modului de Raport de evaluare întocmit și
publicat pe site-ul instituției
implementare a planului și adaptarea
Anual
acestuia la riscurile și vulnerabilitățile nou Plan adaptat și publicat pe site-
apărute ul instituției, dacă este cazul
4. Identificarea, analizarea, evaluarea și Registrul riscurilor de corupție completat
monitorizarea riscurilor de corupție, precum Nr. de riscuri și vulnerabilități identificate
Nr. de măsuri de intervenție
și stabilirea și implementarea măsurilor de Formarea profesională a membrilor Grupului de Anual
prevenire și control al acestora, conform H.G. lucru pentru aplicarea efectivă a metodologiei
nr. 599/2018; de evaluare a riscurilor
5. Identificarea, evaluarea și raportarea
unitară a incidentelor de integritate, conform Rapoarte întocmite
Nr. de incidente identificate
H.G. nr. 599/2018, precum și stabilirea unor Nr. și tipul de măsuri de prevenire și/sau control Anual
măsuri de prevenire și/sau control urmare luate
producerii acestora;
Participarea la reuniunile platformelor de
6. Transmiterea contribuțiilor solicitate de cooperare
Transmiterea raportării anuale privind
secretariatul tehnic și participarea la
implementarea măsurilor prevăzute în strategie, Permanent
activitățile de coordonare și monitorizare a însoțită de anexele completate urmare a
strategiei; colectării integrale a indicatorilor
Participarea la misiunile tematice de evaluare
7. Intensificarea utilizării noului portal al
SNA pentru creșterea gradului de informare al Seturi de date încărcate de instituțiile vizate
(prin raportare la obligațiile derivate din SNA)
publicului despre monitorizarea Permanent
implementării SNA, a noilor tendințe și Nr. de accesări ale portalului
evoluții în domeniul integrității;
Obiectivul general nr. 2: Reducerea impactului corupției asupra
cetățenilor
Nr. și tip de activități de creștere a educației
anticorupție
1. Creșterea gradului de educație Nr. beneficiarilor activităților de creștere a
anticorupție a cetățenilor și oficialilor educației anticorupție
publici, cu accent pe drepturile acestora Feedback ul dat de participanți cu privire la
Permanent
în relația cu autoritățile și instituțiile calitatea activităților de creștere a educației
publice și impactul corupției asupra anticorupție;
Rezultatele participanților înregistrare la
serviciilor publice;
testările de evaluare din cadrul activităților de
formare în domeniul anticorupție
Nr. instituțiilor publice care au realizat
evaluarea personalului
2. Consolidarea profesionalismului în
Nr. oficialilor publici evaluați
cariera personalului din sectorul public,
Nr. și tipul măsurilor dispuse urmare
inclusiv prin aplicarea efectivă a evaluărilor realizate
mecanismelor de evaluare a Nr. posturi de conducere ocupate cu titlu
performanțelor, evitarea numirilor permanent Permanent
temporare în funcțiile publice de Procentul posturilor de conducere ocupate cu
conducere, transparentizarea procedurilor titlu permanent prin raportare la numărul total
al posturilor de conducere din instituție
de recrutare în sectorul public și
Nr. și tip de măsuri luate în vederea asigurării
asigurarea stabilității funcției publice vizibilității anunțurilor aferente procedurilor
de recrutare
Nr. sesizări referitoare la incidente de integritate
soluționate
3. Asigurarea unei protecții efective a Procentul sesizărilor referitoare la incidente de integritate
cetățenilor care sesizează presupuse raportat la numărul total de sesizări înregistrate la nivelul
Permanent
incidente de integritate săvârșite de instituției
furnizorii de servicii publice Măsuri luate urmare sesizărilor
Nr. și tip de măsuri de protecție aplicate efectiv
cetățenilor
Nr. de sesizări transmise de cetățeni
Nr. și tip de canale utilizate
4. Formarea unei culturi civice de Nr. de campanii de conștientizare organizate
confruntare a fenomenului corupției Nr. activități de educație a publicului
2021-2025
„mici”, inclusiv prin utilizarea noilor Nr. materiale educative diseminate
tehnologii (de exemplu, social media); Nr. de mesaje preventive (postări) publicate pe canalele
instituționale de comunicare online (Facebook, Instagram,
Twitter, Youtube, etc)
5. Digitalizarea serviciilor publice care

pot fi automatizate, cu scopul de a reduce
Nr. de servicii publice digitalizate Permanent
riscurile de corupție generate de
interacțiunea directă cu oficialii publici;
Nr. proceduri transparentizate privind obținerea cu

celeritate sau în regim de urgență a serviciilor publice
6. Reglementarea transparentă a Nr. de măsuri luate în vederea asigurării informării
procedurilor de obținere cu celeritate efective privind procedurile de obținere cu celeritate (sau
2022
(sau în regim de urgență) a serviciilor în regim de urgență) a serviciilor publice
publice
Nr. de servicii publice furnizate urmare procedurilor de
obținere cu celeritate sau în regim de urgență
Nr. analize ex-post privind performanța politicilor publice

7. Evaluarea ex-post a politicilor
publice din perspectiva performanței și a Permanent
Nr. de măsuri de remediere luate urmare analizelor ex-
rentabilității cheltuielilor publice post
Obiectivul general nr. 3: Consolidarea managementului instituțional și a
capacității administrative pentru prevenirea și combaterea corupției
Obiectivul specific nr. 3.1: Eficientizarea măsurilor preventive
anticorupţie prin remedierea lacunelor şi a inconsistenţelor legislative,
precum şi prin asigurarea implementării lor efective
Nr. de raportări
Nr. de proceduri interne armonizate/elaborate
conform prevederilor legislative
Nr. și tip de canale de raportare disponibile în cadrul
3. Asigurarea de către instituțiile
instituțiilor
tutelare a aplicării efective și unitare a Nr. de instituții în care există persoane/ Permanent
legislației de transpunere a Directivei compartimente special desemnate pentru a primi
1937/2019 în toate structurile sesizările avertizorilor în interes public
Nr. de măsuri administrative adoptate pentru
subordonate acestora, inclusiv în cadrul
înlăturarea cauzelor sau circumstanțelor care au
întreprinderilor publice favorizat încălcarea normelor, diferențiat pe
tipologii
Nr. de situații de represalii la locul de muncă
Nr. de plângeri depuse în instanță
Obiectivul specific nr. 3.2: Extinderea culturii transparenței pentru
o guvernare deschisă în administrația publică
5.Consolidarea și extinderea platformei Act normativ adoptat

Registrului Unic de Transparență a Nr. parlamentari care utilizează RUTI
Nr. autorități publice locale care utilizează SGG Permanent
Intereselor (RUTI) la nivelul Parlamentului
RUTI
României și administrației publice locală
Obiectivul specific nr. 3.3: Îmbunătăţirea capacităţii de gestionare a

eşecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact
asupra identificării timpurii a riscurilor şi vulnerabilităţilor
instituţionale
1. Auditarea internă, o dată la doi ani, Nr. recomandări formulate

Gradul de implementare a recomandărilor
a sistemului de prevenire a corupției la formulate O dată la 2 ani
nivelul tuturor autorităților publice Structuri de audit consolidate
Obiectivul general nr. 4: Consolidarea integrității în domenii de activitate
prioritare
Obiectivul specific nr. 4.3: Creşterea integrităţii, reducerea
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în administraţia publică locală
1. Crearea unui cadru de Un ghid privind elaborarea procedurilor

uniformizare a procedurilor Nr. de tematici care au fost avute în vedere pentru
administrative disponibile la nivelul elaborarea ghidului 2024
UAT-urilor, reducând astfel gradul de Nr. instituţii care au adoptat/şi-au revizuit
procedurile pe baza ghidului
vulnerabilitate
2. Digitalizarea procesului de
obţinere a autorizaţiilor (în ceea ce
priveşte cele cinci proceduri
administrative descrise în cadrul Dezvoltare platforma online la nivel national
Studiului privind analiza procedurilor pentru procedurile administrative identificate ca 2023-2024
administrative care sunt cele mai fiind cele mai vulnerabile la corupţie
vulnerabile la corupţie) şi
minimalizarea interacţiunii dintre
funcţionarul public şi cetăţean
3. Actualizarea anuală a scorului index
Indexul integrităţii în administraţia publică locală
al integrităţii în cadrul administraţiei Anual
actualizat şi publicat
publice locale
4. Realizarea unor proiecte/activităţi
în comun cu participarea autorităţilor
Nr. şi tip de activităţi desfăşurate
publice locale şi a reprezentanţilor
Sustenabilitatea proiectelor/activităţilor realizate Anual
societăţii civile, având ca obiectiv Feed-backul grupului ţintă
prevenirea corupţiei, promovarea eticii şi
integrităţii
5. Stabilirea unor condiţii de

Nr. şi tip de condiţii stabilite
eligibilitate din perspectiva cadrului de
Procedură/măsuri de monitorizare a îndeplinirii condiţiilor 2023
integritate aplicabil pentru APL în vederea Act normativ adoptat
accesării fondurilor publice
6. Transparentizarea procedurilor de
alocare de fonduri prin programele
Nr. de informaţii publicate
naţionale de investiţii şi eficientizarea
Mecanisme de colectare şi publicare de date referitoare la 2023
mecanismelor de colectare şi publicare de implementarea proiectelor funcţionale
date referitoare la implementarea
proiectelor finanţate prin program.
vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în domeniul achiziţiilor
publice
6. Încurajarea utilizării unor abordări

inovative pentru implicarea societăţii
- Anual
civile în monitorizarea integrităţii
achiziţiilor publice

vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în mediul de afaceri
Nr. seturi de date publicate

8. Aplicarea standardelor aferente
Instituţii şi autorităţi publice care au aplicat 2022
open contracting data standardul OCDS
Măsuri de prevenire a faptelor de corupție
Anexa nr. 3 din SNA 2021 – 2025 - Inventarul măsurilor preventive,
precum şi indicatorii de evaluare cuprinde principalele măsuri de prevenire
a faptelor de corupție
Masura preventiva Indicator
Număr de sesizări privind încălcări ale codului

Cod etic/ deontologic/ de Număr de sesizări soluţionate
Durata medie a procedurilor
conduită Număr de decizii prin care s-a confirmat încălcarea codului
Număr de decizii infirmate în instanţă
Gradul de cunoaştere de către angajaţi a codului
Număr de persoane care au fost instruite prin intermediul acţiunilor de formare
profesională
Număr de persoane care au obligaţia depunerii declaraţiei de avere

Număr de persoane care nu au depus în termen declaraţia de avere
Număr de sesizări ale ANI
Număr de decizii ANI privind personalul instituţiei
Declararea averilor
Număr de decizii ale ANI puse în aplicare
Număr de consultaţii oferite de persoanele responsabile pentru implementarea
prevederilor legale privind declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese
Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind declararea averilor
Număr de cadouri înregistrate în registru
Nr. de cadouri publicate pe site-ul instituţiei
Nr. de cadouri păstrate de angajat
Declararea cadourilor Valoarea totală a cadourilor primite
Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind declararea cadourilor
profesională
Număr de persoane care au obligaţia depunerii declaraţiei de interese
Număr de persoane care nu au depus în termen declaraţia de interese
Număr de declaraţii de abţinere
Număr de situaţii în care superiorul ierarhic a dispus înlocuirea persoanei aflată în
situaţia de potenţial conflict de interese
Număr de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unui
conflict de interese
Conflicte de interese Număr de decizii ANI prin care s-a constatat starea de conflict de interese
Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind conflictul de interese
profesională
Nr. de proceduri de achiziţie analizate în PREVENT
Nr. de avertismente de integritate emise
Nr. de conflicte de interese prevenite prin utilizarea sistemului PREVENT
Număr de şedinţe de consultare

Număr de angajaţi care au solicitat consiliere
Consilier de etică Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind consilierul etic
profesională
Număr de persoane aflate în stare de incompatibilitate

Număr de sesizări ale ANI formulate de către instituţie
Număr de sesizări primite de instituţie de la terţe persoane cu privire la existenţa unei
incompatibilităţi
Număr de decizii ale ANI cu privire la constatarea unor incompatibilităţi indiferent de
Incompatibilităţi calea de sesizare
Număr de decizii confirmate de instanţă
Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind incompatibilităţile
profesională
Număr de proiecte de acte normative adoptate
Număr de anunţuri publice privind proiectele de acte normative
Număr de recomandări transmise de societatea civilă în procesul de transparenţă
decizională asigurat pentru iniţierea, modificarea sau completarea unor acte normative
Gradul de acceptare şi preluare al recomandărilor formulate de societatea civilă cu
privire la proiectele de acte normative supuse consultării publice (ca procent între
numărul total de recomandări transmise şi numărul de propuneri efectiv preluate)
Număr de proiecte de acte normative modificate în urma procesului de consultare
Transparenţă în Număr de şedinţe publice organizate la iniţiativa instituţiei
Număr dezbateri publice organizate
procesul decizional
Număr de participanţi la şedinţele publice
Număr de şedinţe publice organizate la solicitarea societăţii civile
Număr de minute publicate, realizate la şedinţele publice
Număr de plângeri în justiţie privind nerespectarea prevederilor legale de către instituţie
profesională
Număr de rapoarte anuale privind transparenţa decizională disponibile pe site-ul
instituţiei;
Număr de demnitari înscrişi în Registrul Unic al Transparenţei Intereselor
Număr de întâlniri raportate în RUTI de către factorii de decizie vizaţi de registru
Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind transparenţa
profesională
Număr de seturi de date publicate în format deschis pe platforma data.gov.ro

Număr de solicitări de informaţii de interes public primite
Număr de răspunsuri comunicate în termenul legal
Număr de reclamaţii administrative
Acces la informaţii de Număr de reclamaţii administrative soluţionate favorabil
interes public Număr de plângeri în instanţă
Număr de hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate în favoarea petentului, ca urmare
a plângerilor având ca obiect comunicarea de informaţii de interes public
Numărul de sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor legale
profesională
Gradul de cunoaştere de către angajaţi a normelor privind accesul la informaţii de
interes public
Număr de raportări
Numărul de investigaţii şi proceduri iniţiate ca urmare a acestor raportări şi rezultatul
acestora
Număr de situaţii de represalii la locul de munca
Protecţia avertizorului
Număr de plângeri depuse in instanţă
de integritate
Prejudiciul financiar estimat şi sumele recuperate în urma investigaţiilor şi a procedurilor
referitoare la încălcările raportate (în cazul în care sunt confirmate)
profesională
Interdicţii după încheierea Număr de încălcări ale regimului legal

angajării în cadrul Număr de solicitări către instanţa de judecată pentru anularea contractului de finanţare
instituţiilor publice în caz de încălcare a art. 13 alin. (1)
(Pantouflage) Număr de sancţiuni aplicate de către instanţe
Număr funcţii sensibile identificate şi inventariate

Funcţiile sensibile Număr măsuri de control adecvate şi suficiente pentru administrarea şi gestionarea
funcţiilor sensibile
Evaluarea riscurilor de
corupţie în cadrul Numărul de riscuri identificate
autorităţilor şi instituţiilor Numărul de măsuri de intervenţie
publice centrale şi locale
Evaluarea incidentelor Numărul de incidente de integritate

de integritate în cadrul Numărul persoanelor cu funcţii de conducere care au săvârşit incidente de integritate
autorităţilor şi instituţiilor Numărul persoanelor cu funcţii de execuţie care au săvârşit incidente de integritate
publice centrale şi locale Numărul de măsuri de control implementate
Aplicarea codului administrativ referitor la conduita funcționarilor publici/
personalului contractual
Codul administrativ – definiții generale:
Art. 5, alin b) “actul administrativ normativ - actul administrativ, emis sau
adoptat de o autoritate publică sau instituție publică, care cuprinde reguli
generale de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, pentru un
număr nedeterminat de subiecți;”
Conform Codului Administrativ:
”În exercitarea funcţiei deţinute, funcţionarii publici au obligaţia de a avea
un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii,
transparenţa administrativă pentru a câştiga şi a menţine încrederea
publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi
instituţiilor publice” (art. 433)
”În relaţiile cu persoanele fizice şi cu reprezentanţii persoanelor juridice
care se adresează autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarii publici sunt
obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă,
corectitudine, integritate morală şi profesională.” (art. 447)
Principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor
publici și a personalului contractual din administratia publica sunt:
a) supremația Constituției și a legii;

b) prioritatea interesului public, în exercitarea funcției deținute;
c) asigurarea egalitatii de tratament a cetățenilor în fața
autorităților și instituțiilor publice;
d) profesionalismul;
e) imparțialitatea și independența;
f) integritatea morală;
g) libertatea gândirii și a exprimarii;
h) cinstea și corectitudinea;
i) deschiderea și transparența;
j) responsabilitatea și răspunderea.
Art. 539, Alin (1) Răspunderea administrativ-disciplinară “Încălcarea cu
vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției
publice pe care o dețin și a normelor de conduită profesională și civică
prevăzute de lege constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea
disciplinară a acestora;”
Răspunderea administrativ disciplinară. Definiția - Art. 621
(1) Răspunderea administrativ-disciplinară reprezintă o formă a răspunderii
administrative care intervine în cazul săvârșirii unei abateri disciplinare, în
sensul încălcării de către demnitari, funcționari publici și asimilații acestora
a îndatoririlor de serviciu și a normelor de conduită obligatorie prevăzute de
lege.
Coordonarea si controlul normelor de conduita pentru personalul
contractual - Art. 609, Alin (1)
Autoritățile și instituțiile publice au obligația de coordona, controla și
monitoriza respectarea normelor de conduită de către personalul
contractual, din aparatul propriu, sau din instituțiile aflate în subordine,
coordonare sau sub autoritate, cu respectarea prevederilor în domeniul
legislației muncii și a legislatiei specifice aplicabile.
Normele de conduită sunt obligatorii pentru personalul contractual din
cadrul autorităților și instituțiilor publice.
Asigurarea transparenței cu privire la respectarea normelor de
conduită - Art. 611
(1) Instituțiile și autoritățile publice întocmesc rapoarte anuale cu
privire la respectarea normelor de conduită de către personalul
contractual din aparatul propriu, sau din instituțiile aflate în
subordine, coordonare sau sub autoritate.
(2) Raportul anual cu privire la respectarea normelor de conduită de
către personalul contractual, se transmite Agenției Naționale a
Funcționarilor Publici.
Comportamentul necorespunzător, neetic poate genera efecte
dintre cele mai grave, atât pentru entităţile publice, cât şi pentru
personalul acestora, cum ar fi:
• pierderi financiare
• afectarea reputaţiei entităţii şi a angajaţilor
• afectarea relaţiilor cu partenerii
• afectarea morală a angajatului, publicitate negative
• pierdere a angajaţilor, clienţilor, partenerilor
• litigii si costuri suplimentare (investigaţii, costuri materiale,
costuri de oportunitate).
Declararea averilor
Declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese reprezintă acte personale, putând fi
rectificate numai în condiţiile prevăzute de Legea nr. 176/2010 privind integritatea în
exercitarea funcţiilor şi demnitătilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.
144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de
Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.
Rectificarea declaraţiilor de avere şi de interese:

 la iniţiativa persoanei responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la
declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese - persoanele responsabile pot recomanda
modificarea declaraţiilor în termen de 10 zile de la primirea acestora. Recomandarea
privind rectificarea declaraţiilor se face în scris şi se transmite declarantului prin scrisoare
recomandată sau se înmânează acesteia pe bază de semnătură de primire. Declarantul îşi
poate rectifica declaraţia de avere şi/sau declaraţia de interese, în termen de cel mult 30
de zile de la transmiterea recomandării;
 la iniţiativa declarantului: în termen de 40 de zile de la depunerea iniţială a declaraţiei
de avere şi/sau a declaraţiei de interese;
 declaraţiile rectificate pot fi însoţite de documente justificative;
 declaraţiile rectificate, împreună cu eventualele documente justificative depuse, se
trimit de îndată Agenţiei, în copie certificată, de către persoana responsabilă
De preferinţă, declaraţiile vor fi tehnoredactate sau vor fi utilizate
formularele editabile de pe Site-ul Agenției Naționale de Integritate.
Când se depun declaraţiile:

• anual, până la data de 15 iunie;
• în termen de 30 zile de la data numirii sau alegerii în funcţie ori de la
data începerii activităţii;
• în termen de cel mult 30 zile de la data încheierii mandatului sau a
încetării activităţii;
• în termen de cel mult 30 zile de la data încetării suspendării din exerciţiul
funcţiei sau al demnităţii publice pentru o perioadă ce acoperă integral un
an fiscal;
• în perioada detaşării sau delegării, persoanele care sunt obligate să
depună declaraţii de avere şi declaraţii de interese le depun la instituţia de
la care au fost delegate sau detaşate;
• persoanele care candidează pentru funcţiile de Preşedinte al României,
deputat, senator, consilier judeţean, consilier local sau primar sunt obligate
să îşi declare averea şi interesele. Declaraţiile de avere şi de interese se
depun la Biroul Electoral Central sau, după caz, la biroul electoral de
circumscripţie, odată cu declaraţia de acceptare a candidaturii, în două
exemplare.
Ghidul de completare a declarațiilor de avere:
https://www.integritate.eu/Files/Files/Ghid%20completare%20declaratii%20a
vere/GHID%20COMPLETARE%20DAI%202019.pdf
Începând cu data de 1 ianuarie 2022, toate declarațiile de avere și de

interese vor fi completate și transmise Agenției Naționale de Integritate
exclusiv prin sistemul electronic e-DAI.
Persoanele responsabile (PR) care asigură implementarea prevederilor legale
privind declarațiile trebuie să se înroleze cât mai curând în platforma e-DAI,
obținând un cont specific.
Ulterior, persoanele responsabile vor avea obligația de a înrola în e-DAI toți
deponenții din cadrul instituției, autorității sau unității în care își desfășoară
activitatea.
S-a prorogat până la data de 31 decembrie 2022 termenul aferent obligației
de a semna declarațiile de avere și de interese exclusiv cu semnătură
electronică calificată.
Mai multe detalii pot fi regăsite la secțiunea e-DAI, disponibilă pe pagina de
Internet a Agenției Naționale de Integritate (https://dai.integritate.eu/).
Declararea cadourilor
Legea nr. 251 din 16 iunie 2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite
cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a
funcţiei și Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 251/2004, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1126/2004.
Persoanele care au calitatea de demnitar public și cele care dețin funcții de
demnitate publică, magistrații și cei asimilați acestora, persoanele cu funcții de
conducere și de control, funcționarii publici din cadrul autorităților și instituțiilor
publice sau de interes public, precum și celelalte persoane care au obligația să-și
declare averea, potrivit legii, au obligația de a declara și prezenta la conducătorul
instituției, în termen de 30 de zile de la primire, bunurile pe care le-au primit cu
titlu gratuit în cadrul unor activități de protocol în exercitarea mandatului sau a
funcției, cu excepțiile prevăzute de lege (medaliile, decorațiile, insignele, ordinele,
eșarfele, colanele și altele asemenea, primite în exercitarea demnității sau a funcției
și obiectele de birotică cu o valoare de până la 50 euro).
Declarația trebuie să cuprindă:
a) numele, prenumele, locul de muncă și funcția deținută de persoana în cauză;
b) descrierea în detaliu a bunului predat;
c) descrierea împrejurărilor în care a primit bunul;
d) data și semnătura.
Conform Legii nr. 251/2004, Articolul 2 ”(1) Conducătorul autorităţii,
instituţiei publice sau al persoanei juridice dispune constituirea unei
comisii alcătuite din 3 persoane de specialitate din instituţie, care va
evalua şi va inventaria bunurile prevăzute la art. 1. (2) Comisia
prevăzută la alin. (1) ţine evidenţa bunurilor primite de fiecare
demnitar sau funcţionar şi, înainte de finele anului, propune
conducătorului instituţiei rezolvarea situaţiei bunului.”
Articolul 3 ”La sfârşitul fiecărui an, autorităţile, instituţiile publice sau

persoanele juridice publică lista cuprinzând bunurile depuse potrivit
prezentei legi şi destinaţia acestora, pe pagina de Internet a
persoanei juridice respective ori în Monitorul Oficial al României,
Partea a III-a. Cheltuielile de publicare se suportă de persoana
juridică din care fac parte persoanele prevăzute la art. 1.”
Comisia de evaluare și inventariere a bunurilor primite cu titlu gratuit cu
prilejul unor acțiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției are
următoarele atribuţii principale:
 înregistrează şi ţine evidenţa statistică, cantitativă şi valorică a bunurilor
primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea
mandatului sau a funcţiei;
 evaluează şi inventariază bunurile;
 restituie primitorului bunurile a căror valoare este sub 200 euro;
 aprobă păstrarea de către primitor a bunurilor cu o valoare mai mare de
200 euro, cu condiţia achitării de către acesta a diferenţei de preţ;
 propune, după caz, păstrarea bunurilor în patrimoniul unităţii,
transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor rămase în patrimoniul unităţii către o
instituţie publică de profil sau vânzarea prin licitaţie a acestor bunuri;
 ia măsuri pentru publicarea listei cuprinzând bunurile depuse şi destinaţia
acestora, în condiţiile legii;
 asigură, prin grija compartimentelor de specialitate, păstrarea şi
securitatea bunurilor.
Bunurile depuse la comisie se evaluează de îndată, avându-se în vedere, de

regulă, prețul pieței; pentru evaluare se pot consulta experți în domeniu,
selectați în condițiile legii.
Transparenţă în procesul decizional
Transparența în procesul decizional este stabilită în legislația națională, cu precădere

după cum urmează:
Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu
modificările şi completările ulterioare
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
În timp ce transparența decizională este stabilită drept:
• obligație a administrației publice (Legea nr. 52/2003),
• standard de bună administrare,
• criteriu de legalitate,
• predictibilitate, în stabilirea impactului deciziilor luate,
transparența organizațională este consfințită de către conducerea organizației doar
prin normele sau proceduri interne ale organizației. dacă pentru transparența
procesului decizional există un cadru legal aplicabil în administrația publica, pentru
transparență organizațională raporturile interne (factorii de decizie și funcționarii
publici de execuție) și raporturile cu entitățile publice și private, se rezuma, în cel
mai fericit caz, la un set de instrumente procedurale.
SNA 2021 – 2025 subliniază că fiind indispensabil managementul
transparenței și asumarea transparenței în administrația publică în
implementarea eficace a măsurilor de diminuare a fenomenului de corupție.
Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI)
Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) reprezintă un mijloc de
creștere a transparenței procesului de elaborare a politicilor la nivelul
Guvernului și a fost adoptat de Guvern prin Memorandum în 2016.
Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) reprezintă o platformă
online, cu scop principal de a înregistra o serie de informații despre grupuri
specializate care urmăresc să promoveze o propunere de politică publică
sau urmăresc să contribuie la revizuirea uneia deja existente pentru ca
întâlnirile dintre acestea și decidenții, care vor afișa agenda zilnică a
întâlnirilor, să se organizeze prin cunoașterea reciprocă a intereselor celor
două părți.
Portalul Național Open Data http://data.gov.ro/ este punctul central de
acces pentru seturile de date deschise livrate de autoritățile și instituțiile
administrației publice, ajutând publicul să găsească, să descarce și să
folosească informațiile generate și deținute de structurile administrative.

demnitar.
de gradul I
Acces la informaţii de interes public
Instrumente legislative ale liberului acces la informaţia de interes public:

• Constituţia României. Izvorul primar în această materie este chiar textul constituţional,
care dispune în Capitotul II – Drepturile şi libertăţile fundamentale, art. 31 cu privire la
dreptul la informaţie, În plus, Constituţia României prevede, la art. 20, principiul priorităţii
reglementărilor internaţionale în materia drepturilor omului, făcând astfel posibilă
aplicarea celor mai favorabile norme inclusiv în materia liberului acces la informaţiile de
interes public.
• Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările
ulterioare
• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
• Legea nr. 109/ 2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, modificată și
completată
• Hotărârea Guvernului nr.123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, modificată și
completată;
• Memorandumul cu tema ”Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor
de interes public” (2016).
Accesul la informaţia de interes public poate fi definit drept
posibilitatea oricărei persoane de a obţine informaţii aflate în
posesia instituţiilor statului
Aceste informaţii pot privi fundamentarea unor decizii (statistici, studii de

fezabilitate etc), procesul de luare a deciziilor, conţinutul însuşi al deciziilor,
implementarea şi efectele actului decizional.
Există importante raţiuni de principiu pentru care accesul la informaţie este
important într-o societate:
• informaţia este un prim element pe care îl presupune cunoaşterea;
• informaţia este un ingredient esenţial al formării atitudinilor care susţin sau
inhibă schimbarea într-o societate;
• informaţia este necesară grupurilor active pentru a le permite să se angajeze în
dezbateri deschise cu autorităţile publice pe teme care afectează interesele lor
sau ale unor categorii mai largi;
• accesul la informaţie reduce dezechilibrul de putere dintre guvernanţi şi
guvernaţi;
• accesul la informaţie impune constrângeri asupra comportamentului birocratic,
descurajând, într-o anumită măsură, ineficienţa, abuzurile şi corupţia din
instituţiile publice.
Interdicţii după încheierea angajării în cadrul instituţiilor publice
(Pantouflage)
„O formă specială de conflict de interese se produce prin pantouflage (fr) sau

amakudari (jap). Aceasta se referă la părăsirea de către angajații/ funcționarii
publici a sectorului public pentru a fi angajaţi în domeniul privat.
Sunt atinse interesele statului, de exemplu, când funcționarii publici urmează
cursuri de pregătire în diverse specializări din bani publici, după care părăsesc
domeniul public pentru a se angaja în domeniul privat unde sunt mai bine
plătiţi.
Aceasta devine un conflict de interese viitor când agenţii publici sunt angajaţi la
companii private pentru a fi astfel răsplătiţi pentru anumite decizii luate în
beneficiul acestora în timpul mandatului lor public.”
Exemple:
• funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfăşurat activităţi de
monitorizare şi control cu privire la societăţi comerciale sau alte unităţi cu scop lucrativ de
natura celor prevăzute la alin. (2) lit. c) din Lege nr. 161/2003 (în cadrul regiilor autonome,
societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ din sectorul public), nu pot să-şi
desfăşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţă de specialitate la aceste societăţi timp
de 3 ani după ieşirea din corpul funcţionarilor publici. (Lege nr. 161/2003 privind unele
măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor
publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției art. 94, alin. 3 coroborat
cu art. 94, alin. 2, lit. c.);
• aleși locali/funcționari publici/personal contractual care cad sub incidența prevederilor
O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în
obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente
acestora, art. 13;
• beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat nu au dreptul de a angaja persoane
fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a cererilor de
finanţare în cadrul procedurii de selecţie pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de
la semnarea contractului de finanţare;
• autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să solicite
instanţei anularea contractului de finanţare care a fost încheiat, în cazul încălcării
prevederilor alin. (1).
Functia sensibila – conf OSGG 600 / 2018
Acea funcţie care prezintă un risc

semnificativ de afectare a obiectivelor
entităţii prin utilizarea
necorespunzătoare a resurselor
umane, materiale, financiare şi
informaţionale sau de corupţie sau
fraudă
Ce este o “functie sensibila” ?
Acele posturi din organizatii unde

manifestarea unor deficiente de natura
etica sau operationala, datorita atributiiIor
specifice , nivelului de competenta deci -
zionala sau gradului de reprezentativitate
poate genera prejudicii semnificative /
consecinte negative de natura financiara,
reputationala sau functionala
Factori sursa de sensibilitate a functiilor:
DE NATURA ORGANIZATIONALA
DE NATURA UMANA
Factori favorizanti de natura organizationala
- competenta de a lua decizii importante privind entitatea sau de a le
influenţa
- accesul la informaţii confidenţiale/clasificate sau sensibile
- implicarea în alocarea şi gestionarea resurselor (materiale și financiare)
- deţinerea unui monopol, drepturi exclusive în anumite servicii de interes
general
- implicarea in procesul de evaluare a unor active
- implicarea in realizarea unor evaluări pentru angajarea personalului
- caracterul inalt specializat sau unic al unor funcţii fără de care entitatea nu
poate funcţiona sau care pot determina perturbarea serioasă a activităţilor în caz de
plecare a acestora
- existenta unor interacţiuni frecvente cu terţe părţi
- implicarea si competentele in activitatile de control intern
- existenta competentelor in procesul de achizitii publice
- fluctuatia semnificativa a personalului pe posture
- cumulul excesiv de sarcini si atributii
Factori favorizanti de natura umana
- pregatire profesionala insuficienta sau irelevanta
- lipsa / insuficienta competentelor si abilitatilor necesare
- valori etice si morale scazute
- nivelul redus de experienta
- lipsa de comunicare intre personalul de conducere si subalterni
- motivatie profesionala scazuta
- castiguri salariale reduse
- legaturi de rudenie sau afinitate intre angajatii din conducere si
cei din executie
O functie care poate fi evaluata
initial ca fiind sensibila datorita
unor factori organizationali poate in
realitate sa aiba o sensibilitate
redusa datorita factorilor umani si
vice-versa !
Metode de identificare a “functiilor sensibile”
• analiza organigramei entitatii
• analiza atributiilor compartimentelor interne
• analiza fiselor de post
• analiza dosarelor de personal
• analiza rezultatelor obtinute la verificarile periodice ale
cunostintelor profesionale
• analiza registrelor de riscuri
• identificarea punctelor nodale ale organizatiei (punctele unde
se concentreaza atributiile de decizie, evaluare, planificare,
comunicare)
• analiza istoriei incidentelor si evenimentelor negative din
istoricul unor functii
CONDITII MINIME NECESARE PENTRU SUCCESUL
PROCESULUI DE IDENTIFICARE A “FUNCTIILOR SENSIBILE”
• existenta unei organigrame si diagrame de relatii clare si
cunoasterea lor de catre management
• cuprinderea tuturor atributiilor si competentelor in fisele de post
• existenta si adecvarea R.O.F. la specificul entitatii
• existenta in entitate a unor fluxuri interne informationale si
circuite ale documentelor bine stabilite si cunoscute de catre
angajati si management
• implementarea unei politici de testare periodica a cunostin-
telor profesionale ale angajatilor
• cunoasterea de catre managementul de pe toate nivelele a
legislatiei incidente in domeniile de activitate ale entitatii
• completitudinea datelor si informatiilor din dosarele de personal
Pentru fiecare post susceptibil ca fiind sensibil este necesar a se
efectua o analiza a riscurilor specifice precum si a factorilor sursa ai
sensibilitatii !
Sugestii de buna practica:

1.Intocmirea listei functiilor sensibile si a titularilor de pe acestea
2.Intocmirea unor fise de analiza a sensibilitatii functiilor din lista mentionata
3.Identificarea consecintelor posibile asupra organizatiei atat in mediul intern
cat si in cel extern
4.Identificarea compartimentelor si proceselor interne posibil a fi afectate
negativ
5.Intocmirea unui plan de management al sensibilitatii functiilor si
actualizarea lui periodica
LISTA FUNCTIILOR SENSIBILE
NATURA
FUNCŢIE
SURSEI DE
SENSIBILA NUMELE ŞI PRENUMELE
SENSIBILITATE
Nr. COMPARTI – FUNCTIA TITULARULUI
crt MENTUL FUNCŢIEI SENSIBILE
Organiza -
DA NU Umana
tionala
1 Achizitii publice
Sef compartiment X X X I. Stancu
2 Resurse umane Sef serviciu X X V. Petre
4
Fisa de analiza a riscurilor funcţiei sensibile
Entitatea .. Ministerul X…………………….….………Compartimentul: Directia management resurse umane
Denumirea postului/ functiei Sef directie……………………………………………………………….
Data completării: 01.06.20xx…….Data reevaluării nivelului de sensibilitate…01.11.2022
Descrierea Evaluare risc
Factori sursa Domenii/procese afectate
consecintelor / riscului
I P Nivel
- angajarea de personal care nu
organizationali
Competenta de indeplineste cerintele;

organizare a managementul resurselor umane /
concursurilor de - nerespectarea cerintelor recrutarea si angajarea 3 1 3
angajare legale cu privire la organizarea personalului
concursurilor
umani
nu sunt nu e cazul
DA: X NU:….
Aprecierea privind sensibilitatea functiei/postului Nivelul de sensibilitate :
redus…X… mediu…….. ridicat……
Planul de management al functiilor sensibile
Postul / Comparti - Titularul Nivelul de Controlul Termen / Responsabil
Functia mentul functiei sensibilitate implementat periodicitate de masuri
Implementarea unei
proceduri operatio-
Sef serviciu Serviciul V. Petre Redus nale cu privire la 01.07.2022 Director
MRU MRU procesul de angaja- general DMRU
re al personalului
Metode/masuri posibile pentru reducerea sensibilitatii
posturilor/functiilor
• stabilirea de controale interne adecvate
• pregatirea profesionala continua a personalului
• prelucrarea periodica a codului etic, a atributiilor,
responsabilitatilor, etc., pe baza de semnatura personala
• testarea periodica a cunostintelor profesionale ale angajatilor
• procedurarea proceselor si activitatilor
• rotirea pe functii a angajatilor, acolo unde acest lucru este
posibil
• implementarea politicilor de separare a atributiilor de decizie,
executie si control
• dezvoltarea structurilor de audit public intern

Curs Etica Integritate Focus

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Etica Integritate Focus

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS

lector: Viorel Bulmez

Etica în cadrul funcţiei publice poate fi definită ca un ansamblu de

Deontologia - principiul protejării interesului public animă, în principal,

Codurile deontologice sunt corpuri de norme aplicabile disciplinei

Codurile deontologice au rolul esential de a servi drept ghiduri pentru

În exercitarea funcției publice, integritatea asigură calitatea actului

Conduita etică și integritatea profesională au o importanță cu atât mai

„Codurile de conduită pot fi caracterizate ca un set de principii și valori

În scopul respectării și monitorizării implementării principiilor și normelor

Consultarea şi dezbaterea problemelor de conduită - problemele generale

Coordonarea, monitorizarea şi controlul aplicării normelor de conduită de

Calificarea consilierului de etică în domeniul normelor de conduită şi al

2. Existenţa unui interes personal - acesta poate fi reprezentat de un beneficiu

• Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și

Conflictul de interese Conflictul de interese Conflictul de interese

 îmbunătățirea cadrului legislativ existent și utilizarea la maxim a

 proiectarea de metodologii și sisteme de alertare care să permită o

In cazul existentei unui conflict de interese, functionarul public este obligat sa se

 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul

 Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi

 Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea

 este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să

 este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să

Agenția Națională de Integritate, Ghid privind incompatibilitățile și conflictele de

 Functionarii publici care, in exercitarea functiei publice, au desfasurat

(Art. 94 din Legea nr. 161/2003)

 legatura indirecta: se face o legatura intre pregatirea profesionala a

(Agentia Nationala de Integritate - Ghid privind incompatibilitatile si

• legea interzice raporturile ierarhice directe in cazul in care functionarii publici

• legea interzice raporturile ierarhice directe in cazul in care functionarii publici

(1)Prezenta lege instituie măsuri de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de

 Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condițiile

 Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani

 Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru

interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul

Viziunea SNA 2021 - 2025 este de a consolida sistemul naţional de

• voinţa politică - factorul politic înţelege importanţa unei societăţi lipsite

Obiectiv general nr. 1 – Creșterea gradului de implementare a măsurilor de

Obiectiv specific nr. 1.2. - Îmbunătăţirea cooperării internaţionale în domeniul

Obiectiv specific nr. 4.1. - Creşterea integrităţii, reducerea

Obiectiv specific nr. 5.1. - Continuarea progreselor înregistrate

5. Digitalizarea serviciilor publice care

Nr. proceduri transparentizate privind obținerea cu

Nr. analize ex-post privind performanța politicilor publice

5.Consolidarea și extinderea platformei Act normativ adoptat

Obiectivul specific nr. 3.3: Îmbunătăţirea capacităţii de gestionare a

1. Auditarea internă, o dată la doi ani, Nr. recomandări formulate

1. Crearea unui cadru de Un ghid privind elaborarea procedurilor

5. Stabilirea unor condiţii de

6. Încurajarea utilizării unor abordări

Obiectivul specific nr. 4.5: Creşterea integrităţii, reducerea

Nr. seturi de date publicate

Masura preventiva Indicator

Număr de sesizări privind încălcări ale codului

Număr de persoane care au obligaţia depunerii declaraţiei de avere

Număr de şedinţe de consultare

Număr de persoane aflate în stare de incompatibilitate

Număr de seturi de date publicate în format deschis pe platforma data.gov.ro

Interdicţii după încheierea Număr de încălcări ale regimului legal

Număr funcţii sensibile identificate şi inventariate

Evaluarea incidentelor Numărul de incidente de integritate

a) supremația Constituției și a legii;

Rectificarea declaraţiilor de avere şi de interese: