REFERAT

Etica si deontologia functionarului public

student
 Deontologia este ramura a eticii, este stiinta care studiaza obligatiile si
comportamentul celor care practica o anumita profesie.

Deontologia are la baza datoria morala, este ostiinta aplicata si

aplicabila.

In cazul functiei publice, scopul deontologiei este reprezentatde

realizarea eficientei serviciului public si satisfacerea nevoilor cetateanului.

Eficienta nu reprezinta numai rezultatul unei bune organizari si

conduceri a unei activitati. Obtinerea unei eficiente maxime depinde de
gradul de constiinciozitate si de atitudinea constiincioasa fata de indatoririle
de serviciu a functionarului public.

Persoana care ocupa o functie piblica are o serie de obligatiicu caracter

moral, fie scrise, fie nescrise;toate aceste datorii morale pe care un
functionar le respecta pe durata exercitarii unei functii publice poarta generic
denumirea de “deontologie”.

Sintagma “deontologie” provine din cuvintele grecesti “deon”, “deontos”

care inseamna “ ceea ce se cuvine” si “logos” care inseamna “studiu,
stiinta”.

Datoria primordiala a functionarului public este servirea interesului

general asa cum reiese din insasi etimologia cuvantului administratie din
latinescul “administer” care inseamna “studiu, stiinta”.

Prin urmare, obligatiile de ordin moral ce trebuie respectate deriva din

scopul exercitarii functiei publice, anume slujirea societatii si a cetatenilor.
In masura in care actele normative stipuleaza expres aceste obligatii morale,
ele dobandesc dimensiune profesionala.

O alta definitie ce a fost data deontologiei functiei publice este in sensul

ca ea reprezinta: “ansamblul normelor juridice si morale aferente functiei
publice, ca element intrinsec serviciului public, statuat obiectiv de catre
societate la un moment dat, in scopul eficientizarii serviciului public de catre
cei chemati a indeplini functia publica.

Deontologia functionarului public exprima la randul ei ansamblul

normelor referitoare la comportamentul profesional si moral al
functionarului public in serviciu si in afara serviciului, avand in vedere ca
este purtatorul autoritatii publice.

Unele percepte morale sunt consacrate juridic, devenind norme juridice,

putand fi aduse la indeplinire, in cazuri extreme, prin forta de coercitie a
statului, pe cand alte reguli morale ramanand de domeniul eticii, sanctionate
doar de opinia publica.

Functionarii publici actioneaza pe baza unei varietati de principii si

percepte. Anumite percepte etice sunt implicite, altele sunt explicite, unele
dintre ele fiind chiar contradictorii.

Cateva dintre aceste percepte:

1 Integritatea fiscala modul in care cineva se raporteaza la problema

banilor.

2 Sustinerea teoriei pluraliste- sistemul politic reprezinta echilibrul de

putere intre grupurile econamice, profesionale, religioase, etnice si
geografice.

3 Acceptarea dihotoniei. In ultimul timp administratia publica a ajuns sa

fie privita ca o extensie manageriala a aparatului politic. Politica intra in
activitatea puterii legislative si executive, in timp ce administratia este
acivitatea unei clase profesionale de manageri publici care organizeaza
executarea si executa legile cat mai eficient posibil.

4 Respingerea dihotoniei. Partizanii acestei idei sustin ca , intr-o anumita

masura, functionarul public reprezinta un initiator de valori, neputand fi

niciodata complet guvernat de altii.

5 Mentinerea ordinii constitutionale. Constitutia desemneaza explicit si

implicit rolul functionarilor publici care sunt chemati sa slujeasca valorilor
statului. Aceasta profesiune obliga, in baza principiilor constitutionale si
statutare la satisfacerea si mentinera in mod prioritar a interesului public fata
de toate interesele particulare cu care intra in competitie.

6 Acceptarea ambiguitatilor morale ale oamenilor si a politicilor

publice. Functionarul public trebuie sa fie atent la ambiguitatea morala a
tuturor oamenilor si a tuturor politicilor publice.

7 Acceptarea importantei fortelor contextuale care conditioneaza

prioritatile intr-un serviciu public.

8 Paradoxurile procedurale. Functionarul public care nu poate sa

descopere si sa accepte paradoxurile procedurale va fi prins intr-o capcana.

9 Optimismul. Optimismul este mult mai sugestiv decat realismul

deoarece acesta din urma este, intr-o anumita masura limitativ.

10 Curajul. Aceasta calitate a functionarului public este strans legata de

ambitie, sentimentul datoriei si recunoasterea faptului ca lipsa de actiune
poate avea efecte la fel de dureroase ca si o actiune incorecta.

11 Onestitatea dublata de spiritul de caritate.

In stiinta administratiei s-au formulat mai multe obligatii cu caracter

moral dintre care unele au dobandit si caracter de obligatii profesionale.
1 probitate

2 demnitate

3 reputatie

4 interdictia cumulului

5 impartialitate

6 subordonarea

7 fidelitate

8 resprctul fata de functie.

 Principiile eticii ce guverneaza functia publica si modul de exercitare a
acesteia sunt structurate pe trei mari categorii in aproape toate sistemele
administrative din lume.

Clasificarea categoriilor de principii tin seama de specificul si ratiunile

functiei publice si a exercitarii acesteia.

A, Valori etice raportate la exercitarea autoritatii publice:

LEGALITATEA- este principiul conform caruia exercitarea functiei

publice si realizarea tuturor actelorde competenta trebuie sa se faca cu
respectarea Constitutiei si a tuturor legilor in spiritul si litera lor.

RESONSABILITATEA-este principiul conform caruia fiecare functionar

public trebuie sa poarte responsabilitate pentru actele sale.

DISCERNAMANTUL- este principiul conform conform caruia fiecare

functionar este dator sa actioneze legal, moral, in realizarea atributiilor sale
conform propriei convingeri.

EFICIENTA-este principiul care presupune respectul pentru banii publici

si pentru mijloacele materiale pe care functiunarul le are la indemana in
realizarea atributiilor sale. Eficienta impune abtinerea de la risipa si
responsabilitate in efectuarea cheltuielilor materiale.

CONFIDENTIALITATEA-este principiul care impune functionarilor

publici sa nu fac uz de informatiile aflate in exercitarea functiei pentru a
obtine foloase din dezvaluirea lor, ori sa nu dezvaluie acele informatii care
sunt clasificate confidentialsau secret.

CREDIBILITATEA PUBLICA este principiul in baza caruia functionarii

publici sunt obligati sa respecte si sa sporeasca prestigiul institutiei in care
lucreaza.

PROFESIONALISMUL este principiul care le impune functionarilor

publici sa-si indeplineasca exemplar atributiile si sarcinile de servici

B. Valori etice raportate la beneficiariiserviciului public:

 RESPECTUL- reprezinta principiul care obliga functionarul public la o
atitudine reverentioasa fata de cetateni, de asemnea, obligatia de ai da
cetateanului petitionar toate lamuririle necesare si obligatia de a raspunde la
petitii chiar si atunci cand rezolvarea petitiei nu intra in
compatentaautoritatii;

RAPIDITATEA este principiul care obliga functionarul publicsa-si

indeplineasc atributiile in cel mai scurt timp si sa-si formuleze raspunsul in
termenul stabilit de lege sau daca este posibil in termenul solicitat de petent.

CONFIDENTIALITATEA- obligatia functionarului de a nu face publice

problemele petentilor sau sa nu faca publice actelesau anchetele de la dosar.

INTEGRITATEA-principiu care le interzice functionarilor publici sa

solicite sau sa accepte cadouri sau alte beneficii de la cetateni pentru
indeplinirea unor atributii care le revin prin statutul sau prin natura functiei
publice pe care o ocupa.

IMPARTIALITATEA-functionarii publici trebuie sa fie impartiali in

actiunile,judecatile si opiniile lor, sa se respecte egalitatea tuturor cetatenilor.

C. Valori etice raportate la obligatiile de conduita si imaginea persoanei

care exercita functia publica:

CREDIBILITATEA-presupune ca functionarii publici sa sae bucure de

increderea cetatenilor in fata caror sta si a caror probleme trebuie sa le
rezolve.

INTEGRITATEA- presupune obligatia functionarului public de a nu

primii sau prtinde cadouri sau foloase de la petenti.

TINUTA-trebuie sa fie decenta in sensul unei vestimentatii sobre, dar

care sa nu fie considerata neglijenta sau o etalare a opulentei.

SERIOZITATEA. Functionarul public este obligat sa duca o viata

decenta, sa aiba un comportament civilizat fata de ceilalti si de asemenea are
si interdictii.