GEOPOLITICA PETROLULUI

Autor 1 M.m. V, titlu, Alexandru-Claudiu Toderean

Rezumat
Securitatea naţională continuă să-şi demonstreze complexitatea. În bună măsură din cauza lumii în care trăim
şi soluţiilor proiectate pentru problemele sale. Mediul de securitate se află într-o continuă remodelare şi schimbare.
Pentru provocări noi, se cer soluţii noi, care să răspundă realităţilor.

Introducere

Componenta ideologică a bipolarităţii a dominat confruntarea în perioada războiului rece

deşi confruntarea dispunea de o întreagă arhitectură, din care nu a lipsit componenta militară.
Dominaţia a fost atât de eclatantă, încât a acoperit mobilul mult mai profund al confruntării, cel al
deţinerii şi accesului la resurse. În general, acesta nu se întâlnea în discursul politic, ori era amintit
cu circumspecţie, dar a fost urmărit cu consecvenţă. Interdependenţele dintre resurse şi dezvoltare,
prosperitate, putere au fost demult decodificate şi au modelat în bun ă m ăsur ă evoluţia politică a
lumii. Însă, odată cu revoluţia industrială, percepţia faptului că resursele, îndeosebi cele naturale, se
găsesc acolo unde „nu trebuie” şi în posesia „celor care nu le merită” a apărut îndeosebi în zonele
unde acestea erau vitale. Percepţia s-a acutizat pe măsura „ aşezării” geografiei politice a lumii în
cadrul unor graniţe mai mult ori mai puţin acceptate, dar trasate şi respectate pentru a evita haosul.
Nerespectarea lor ar provoca reacţii ce ar depăşi cu mult stricta relaţie dintre doi actori politici,
probabil, tot din teama că resursele ar ajunge unde nu trebuie.

Petrolul

Petrolul a dominat geopolitica în secolul XX, indiferent de ceea ce s-a dorit a fi prezentat
drept evidenţă. Criza petrolier ă din anii '70 n-a făcut altceva decât să sublinieze acest adevăr care,
încet-încet, devine truism. Mulţi analişti explică dezmembrarea URSS tot prin petrol: Arabia
Saudită a contribuit la menţinerea unui preţ scăzut al petrolului în anii ’80, exact atunci când
economia sovietică avea nevoie, mai mult decât oricând, de valut ă occidentală pentru a ieşi din
criză. Gravele probleme economice nu au putut fi rezolvate, astfel că a fost uşor ca statul că se
dezmembreze. Tot ceea ce se întâmplă în zona Golfului de peste trei decenii constituie secvenţe
strâns legate între ele, mai mult decât pare la prima vedere, ale unor elaborări post-criza petrolier ă
amintită.
S-ar putea spune c ă dou ă au fost condiţion ările majore ale geopoliticii petrolului şi ele o
vor domina încă mult ă vreme:

1. Reducerea dependenţelor dintre:

- posesor–consumator;
- consumator–posesor.

Deşi ne-am obişnuit s ă consider ăm c ă cei aflaţi în poziţii avantajoase sunt posesorii de
resurse petroliere, iar consumatorii nu dispun de prea multe alternative, realitatea demonstreaz ă c ă,
depinzând de consumatori prea puternici, posesorii nu se situeaz ă pe poziţii confortabile, fiind
nevoiţi s ă fac ă faţă unor presiuni mult mai diversificate şi exercitate de subiecţi mult mai numeroşi
decât şi-ar fi dorit. Este ceea ce se întâmpl ă astăzi în jurul petrolului Caspic şi din regiunea
Golfului.
 2. Diversificarea surselor şi resurselor. La prima vedere ar p ărea o continuare a primei
condiţion ări, dar diversificarea va disipa dependenţele în ansamblu, va crea condiţii favorabile
alegerii acestora, va conduce la intensificarea voit ă şi temporar ă a dependenţelor. Diversificarea
resurselor se simte deja, din plin, pe piaţa gazelor naturale şi în cercet ările referitoare la resursele
alternative, iar a surselor se observ ă în interesul crescând pentru Africa. Într-o lume în care petrolul
asigur ă 40% din energia lumii şi peste 90% din combustibilul mijloacelor de transport, geopolitica
nu poate ignora premisa c ă economiile industrializate pot oricând intra în „foame de energie”, ceea
ce ar declanşa competiţii cu un ridicat potenţial conflictual pentru rezervele existente. Companiile
petroliere avanseaz ă previziuni îngrijor ătoare. Pentru fiecare 10 barili vânduţi, prospectorii
identifică doar 4 în loc. De aceea, multe firme consideră că singura cale de a opri această tendinţă
este reîntoarcerea în Orientul Mijlociu, de unde unele au fost îndepărtate în timpul naţionalizărilor
din anii '60-'70: „Să revenim în Orientul Apropiat, ori să ne pregătim pentru necazuri”.

Figura nr. 1 Productia de energie electirica1

Tabelul nr. 1 Producători de petrol2

Top 10 producători de petrol la nivel mondial ,anul trecut

Nr. Țară Producție (mii Dinamică Pondere de
de barili pe zi) anuală (%) ofertăglobală (%)
3
1. Statel e Unite 17.770 6,5 18,9
2. Arabia Saudită 12.136 10,8 12.9
3. Rusia 11.202 1,8 11,9
4. Canada 5.576 3,0 5,9
5. Iraq 4.520 10,2 4,8
6. China 4.111 2,9 4,4
7. Emiratele Arabe Unite 4.020 10,4 4,3
8. Iran 3.822 3,9 3,3
9. Brazilia 3.107 3,9 3,3
10. Kuweit 3.028 12,0 3,2

1
Piaţa petrolului - între creşterea cererii pe termen scurt şi tranziţia către surse alternative de energie
2
Sursa Visual Capitalist , ce folosește date ale institutului de energie (Link)
3
 Figura nr. 2 Evoluția prețului petrolulului4
Concluzie

Întreaga dezbatere şi problematică privind securitatea energetică sau bătălia pentru energie
prezentă şi, probabil, viitoare nu e decât o consecinţă a omniprezenţei guvernelor în exploatarea şi
controlul resurselor naturale.
De o parte, avem companii internaţionale şi cooperare globală, de alta, raporturi inechitabile şi
dependenţe energetice foarte periculoase. Limitarea sau blocarea accesului liber, concurenţial, la
resursele energetice ameninţă buna funcţionare a economiilor şi pune statele şi naţiunile în faţa unor
grave pericole

Bibliografie:
 https://www.bursa.ro/piata-petrolului-intre-cresterea-cererii-pe-termen-scurt-
si-tranzitia-catre-surse-alternative-de-energie-04931940
 https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/arma_energetica.pdf
 https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/dependentele_de_resursele_energetice.pdf
 https://www.bursa.ro/cine-sunt-cei-mai-mari-producatori-de-petrol-ai-lumii-
63898053

4
Evoluția prețului