Rozenberg Valentina,192

Specialized Translation. Text 8.

Key words and phrases:

English Romanian
Inns of Court Hanuri ale instnței
The Bar Council Consiliul Baroului
Crown Court Curtea Coroanei
The Law Society Societatea de Avocatură
Solicitor Avocați consultanți.
Barrister avocți pledanți
Legal practitioner practicanți ai dreptului/juriștii
Plead(v.) Să pledeze
Trial argumentarea cauzelor
The Supreme Court Curtea Supremă
Inferior courts Instanțe inferioare
Law Degree Licența în drept
Legal Practice Course Curs de practică juridică
Novice novici
Judge judecător
Courtroom Cardul formal
Wig perucă
Gown Robă
To present the case prezintă cazul
To express arguments on the client’s behalf exprimă argumentele în numele clientului
To collect and collate all relevant evidence a colecta și să strânge toate probele relevante
Witness martorii
Statement declarație
“Rights of Audience” drepturi de audiență
Judges’ bench bancii judecătorilor
On the client’s behalf în numele clientului
Magistrate magistraților

Întreabă-te în timp ce citești.

- Care sunt principalele ramuri ale profesiei de avocat din Marea Britanie?
- Care este diferența dintre avocați și avocați?
- Care este diferența dintre un avocat, un procuror și un judecător?
- Ce responsabilități și îndatoriri de bază au profesioniștii?
1. Profesia de avocat din Regatul Unit este împărțită în două ramuri, avocți pledanți și avocați
consultanți. Primii sunt practicanți ai dreptului, care au fost admiși să pledeze la barou și care sunt
angajați în desfășurarea procesului sau argumentarea cauzelor; au dreptul exclusiv de audiere la Curtea
Supremă. Acestea din urmă asamblează materialele necesare prezentării în instanță și soluționează
cauzele în afara instanței. Ele pot practica, de asemenea, în majoritatea instanțelor inferioare, cum ar fi
instanțele județene și anumite proceduri ale Curții Coroanei.
2. Fiecare are propriile organe de control - Consiliul Baroului și respectiv Societatea de Avocatură - și
un avocat care intenționează trebuie să decidă, într-un stadiu relativ timpuriu al pregătirii juridice, dacă să
exercite ca avocat sau ca avocat, pentru că, în afară de perioada inițială de educație juridică (de obicei un
curs de licență în drept) cele două ramuri se exclud reciproc în ceea ce privește personalul și formarea,
deși destul de puțin în ceea ce privește munca lor. Organismele de control exercită coduri stricte de etică
profesională și standarde de practică: acesta este unul dintre modurile în care se menține exclusivitatea
profesiei și pretenția sa de a produce standarde ridicate de muncă. Ambele organe acționează ca agenții
disciplinare pentru a face față oricărei presupuse încălcări a acestor coduri, iar pentru încălcări grave un
membru al oricărei ramuri a profesiei de avocat poate fi „eliminat”.
3. Această exclusivitate este promovată în continuare de impactul instruirii și socializării. Toți avocații
sunt supuși unor perioade extinse de educație, atât prin învățarea academică formală, cât și prin instruirea
practică în domeniul juridic. În cazul avocaților, această formare practică ia forma unei perioade de doi
ani, după obținerea unei licențe în drept și finalizarea unui curs de practică juridică de un an, într-un
contract de formare cu o firmă de practicieni. Pentru avocații care intenționează, perioada de instruire este
destul de mai complicată și mai puțin sigură din punct de vedere financiar, dar posibil mai intensă datorită
scufundării novicilor în tradițiile și practicile Baroului. În afară de efectuarea diverselor examinări în
drept, avocatul potențial trebuie să se alăture și unuia dintre cele patru hanuri ale instanței, unde se
învață viața avocatului. Diferitele reguli și instituții ale Baroului servesc pentru a socializa începătorul în
modurile stabilite ale acelei ramuri a profesiei, unde obiceiurile, tradițiile și eticheta joacă un rol atât de
important. Viața profesională a avocaților și, adesea, o mare parte din viața lor socială implică o
experiență exclusivă și oarecum izolată social, în care compania în care se mută cuprinde, foarte des, alți
avocați și judecători care sunt membri ai aceluiași han.
4. Pentru mulți oameni, imaginea avocatului tipic și a lucrării sale este cea prezentată în cadrul formal
30 al sălii de judecată. Aici, în mod tradițional, avocatul, în perucă și robă, este cel care prezintă cazul
și exprimă argumentele în numele clientului; sarcina avocatului este să se ocupe direct cu clientul, să
se asigure că avocatul ales este instruit în mod corespunzător și pe deplin, să colecteze și să strângă
toate probele relevante (cum ar fi martorii, declarațiile, scrisorile, fotografiile și așa mai departe) și să
se asigure că toate informațiile relevante persoane sunt prezente în instanță în ziua procesului. Această
imagine a avocaților și a muncii lor este, totuși, oarecum înșelătoare: împărțirea tradițională a funcțiilor în
sala de judecată a fost treptat descompusă. Deși numai avocații au „drepturi de audiență” depline (adică
dreptul de a se adresa bancii judecătorilor direct în numele clientului) în toate instanțele, avocații au
drepturi depline de audiere, de asemenea, în instanțele magistraților și județelor, precum și în unele
instanțe ale Coroanei.