Provocări și oportunități economice globale

Key words:
English Romanian
your kind introduction buna ta prezentare
the World Series Seria Mondială
to bring offer Să vă aduc
IMF forecast prognoză a FMI
World Economic Outlook Perspectivă economică mondială
The rebound Revenire
momentum Impuls
its second-longest expansion ea de-a doua cea mai lungă expansiune
Most importantly Cel mai important
As the impact of the global crisis has faded impactul crizei globale a dispărut
footing baza
our emergency lending Împrumuturile noastre de urgență
Our outstanding loans Împrumuturile noastre restante
one-half of their peak jumătate din vârful lor
our concessional lending facilities facilitățile noastre de creditare concesionale
the sharp fall in commodities scăderii abrupte a prețurilor mărfurilor
Achieving stronger growth Obținerea unei crețteri puternice
significant healing Vindecare semnificativă
to reinforce labor and capital markets consolidarea piețelor forței de muncă și de capital
competitiveness competitivitatea
to focus my remarks să-mi concentrez observațiile
the slowdown in productivity growth încetinirea creșterii productivității
income polarization polarizarea veniturilor
The productivity slowdown Scăderea productivității
a range of countries într-o serie de țări
both lucru
it occurred across advanced a avut loc în țările avansate
emerging market Piețile emergente
puzzling Uluitoare/încurcată
the globally integrated production system sistemul de producție integrat
has fallen sharply a scăzut brusc
the energy matrix Matricile energetice
renewable energy resources resurselor de energie regenerabilă
the retail industry industriei cu amanuntu
has reshaped a remodelat
this disruptive change Schimbare distructivă
the most empirically relevant factors cei mai relevanți empiric
a measurement error o eroare de măsurare
GDP PIB
are underestimated subestimată
mismeasurement Măsurare nemcorespunzătoare
non-market activities activități non-piețe
household production, the bartering of goods and producția gospodăriei, schimbul de bunuri și
services servicii
This goes beyond mismeasurement Acest lucru depășește măsurarea
necorenspunzătoare
the pie bigger plăcinta mai mare
The bottom line Linia de jos
Income polarization Polarizarea veniturilor
the ongoing dynamic Dinamica continuă
 to raise living standards să ridici nivelul de trai
inflation-adjusted terms termeni ajustați la inflație
households gospodării
There are also distributional forces at work Există și forțe de distribuție la lucru
the left-hand chart graficul din stânga
the median wage Salariu mediu
on the rise În creștere
a hollowing out of the middle class scobire a clasei de mijloc
the automation automatizarea
off-shoring of semi-skilled tasks delocalizarea sarcinilor semi-calificate
aggregate consumption Consumul agregat
an important headwind to aggregate demand un vânt contrar important pentru cererea agregată
That said Acestea fiind spuse
a sharp swing Schimbare bruscă
entrepreneurship Antreprenoriat/antreprenori
Low inflation and low levels of wage growth Inflație scăzută și niveluri scăzute de creștere a
salariilor
core inflation inflația de bază
a reversal inversare
Core and headline inflation inflația globală și de bază
subdued Redus/moderat
a strong push for nominal wages un impuls puternic pentru creșterea salariilor
nominale
switch jobs își schimbă locul de muncă
secular forces at play forțe seculare în joc
employers’ bargaining power puterea de negociere a angajatorilor
compresses wages Comprimă salariile
a tough task sarcină grea
regardless Indiferent
on track toward central banks’ targets către țintele băncilor centrale.
I would like to raise aș dori să îl ridic
I have already touched on it Am atins deja la el
emerging market economies economiile de piață emergente
overlook A negleja
spillovers propagare
erode the broad support Erodează sprijinul larg
a level-playing field condiții echitabile
distortive policies Politicile denaturante
by mitigating Atenuarea impactului
must be acknowledged Trebuie sa fie recunoscute
addressed Soluționate
cross-border issues Problem transfrontaliere
safeguard Protejăm

1. Discurs la cea de-a 59-a reuniune anuală a Asociației Naționale pentru Economia Afacerilor Tao
Zhang, director general adjunct, Fondul Monetar InternaționalCleveland
Buna dimineata. Mulțumesc, Manuel, pentru buna ta prezentare. Apreciez foarte mult invitația de la
Asociația Națională pentru Economia Afacerilor. Și sunt foarte fericit să vă alătur astăzi în Cleveland.
După cum știți, tocmai am venit de la Washington, unde fanii naționali sunt foarte încântați de Seria
Mondială. Cine știe? S-ar putea să se întâlnească cu indienii. Deci, cele mai bune urări ambelor echipe.
Ne întâlnim într-un moment de preocupări globale serioase: dezastre naturale, tensiuni geopolitice,
diviziuni politice profunde în multe țări.
2. Permite-mi, deci, să vă aduc o veste bună astăzi. La aproape un deceniu de la criza financiară globală,
economia globală se îmbunătățește. Cea mai recentă prognoză a FMI, emisă în iulie, prevedea o creștere
globală la 3,5% în acest an și 3,6% în 2018, în creștere față de 3,2% în 2016. Fondul va emite următoarea
perspectivă economică mondială într-o săptămână și există toate motivele pentru vezi aceste tendințe
continuând. Acest prim grafic arată cum s-au schimbat previziunile noastre în ultimii cinci ani. Revenirea
din criză a durat mai mult decât era de așteptat, dar acum vedem un impuls pozitiv.
3.Aici, în Statele Unite, prognoza noastră din iulie a văzut o creștere accelerată de la 1,6% anul trecut la
2,1% anul acesta și anul viitor. Până la începutul anului viitor, Statele Unite ar putea experimenta cea de-
a doua cea mai lungă expansiune din 1850. Cel mai important, multe țări creează noi locuri de muncă
într-un ritm sănătos. În ultimul an, în Statele Unite, au fost create aproape 2,2 milioane de locuri de
muncă. Așa cum arată acest al doilea grafic, rata șomajului este aproape de minimele pe care le-am văzut
în 2000. Ce înseamnă acest lucru pentru FMI? Pe măsură ce impactul crizei globale a dispărut, țările și-
au regăsit baza financiară. Așadar, împrumuturile noastre de urgență au scăzut în mod natural, așa
cum demonstrează graficul din partea stângă a următorului diapozitiv. Acesta este, de asemenea, un semn
bun. Împrumuturile noastre restante sunt acum la jumătate din vârful lor din 2012.
4. Cu toate acestea, în același timp, cele mai sărace țări ale lumii caută niveluri mai ridicate de sprijin
financiar prin facilitățile noastre de creditare concesionale. Acest lucru este reflectat în grafic. Un
motiv major pentru creșterea împrumuturilor este impactul scăderii abrupte a prețurilor mărfurilor de
după 2015. În mod clar, imaginea nu este deloc pozitivă. Dar, per total, în ultimii ani a avut loc o
vindecare semnificativă. Acum mai sunt de făcut. Dintr-o perspectivă istorică, creșterea globală de 3% și
jumătate este slabă. Obținerea unei creșteri mai puternice va necesita o combinație corectă de politici,
în special pentru consolidarea piețelor forței de muncă și de capital. Multe industrii trebuie să
funcționeze mai eficient, iar competitivitatea trebuie consolidată. Acest lucru va necesita o serie de
reforme.
5.Așadar, aș dori să-mi concentrez observațiile pe patru subiecte ample care cred că merită atenție:
-încetinirea creșterii productivității;
-polarizarea veniturilor;
-inflație scăzută și niveluri scăzute de creștere a salariilor;
-și nevoia continuă de cooperare globală.
I: Scaderea productivitatii
Să începem cu productivitatea. După criza financiară globală, a devenit clar că asistăm la o încetinire a
creșterii productivității într-o serie de țări. Acest lucru a fost neobișnuit atât în ceea ce privește
amploarea declinului, cât și pentru că a avut loc în țările avansate, pe piețele emergente și cu venituri
mici. Acest lucru este afișat în diapozitivul următor. Ceea ce face această încetinire mai uluitoare este
faptul că vine într-un moment al inovațiilor semnificative și al schimbărilor tehnologice.
6. În timp ce vorbesc, văd că mulți dintre voi sunteți pe tablete și smartphone-uri. Acesta este un domeniu
de inovare care poate a primit mai multă atenție decât oricare altul. Unii ar putea argumenta că crește
productivitatea; unii pot argumenta contrariul. Cu siguranță, ne-a făcut viața mai interesantă. Fără
îndoială, sistemul de producție integrat la nivel global care a crescut pentru a furniza gadgeturile
noastre este destul de remarcabil. Nu doar sectorul IT a avansat. Gândiți-vă la petrol și gaze. Progresul
tehnologic în această industrie a fost remarcabil. Costul de producere a energiei a scăzut brusc. Acest
lucru a transformat matricile energetice în mai multe țări (inclusiv aici, în Statele Unite). Și totuși,
această industrie se confruntă, de asemenea, cu o concurență extraordinară din cauza creșterii rapide a
resurselor de energie regenerabilă. Gândiți-vă și la transformarea rapidă a industriei cu amanuntu,
unde magazinele și centrele comerciale sunt rapid înlocuite de site-uri web. Indiferent de industrie,
inovația a remodelat piețele muncii și ale produselor.
7. Cu toate acestea, această schimbare distructivă d a avut loc fără o creștere aparentă a productivității.
Acest lucru este foarte diferit de perioadele anterioare de inovare rapidă și schimbare tehnologică. Există
explicații concurente pentru această tensiune, iar cercetările nu au identificat încă factorii cei mai
relevanți empiric. Există diferiți candidați:
Unii susțin că există o eroare de măsurare; că datele nu surprind părți mari din noua economie. Există
unele dovezi că acest lucru poate explica faptul că nivelul PIB-ului și productivitatea sunt subestimate.
Cu toate acestea, dovezile de până acum nu indică o explicație pentru scăderea creșterii productivității.
Există, de asemenea, un argument despre măsurarea necorespunzătoare din cauza impactului prețurilor
de transfer și a altor factori asociați cu globalizarea.
Alții indică o pondere în creștere a activității economice neincluse în PIB. Acestea ar fi activități non-
piețe care nu au fost niciodată intenționate să facă parte din PIB: producția gospodăriei, schimbul de
bunuri și servicii sau servicii neplătite. Acest lucru depășește măsurarea necorespunzătoare.
O a treia explicație ar putea fi că o mare parte din inovația la care am asistat face puțin pentru a face
plăcinta mai mare prin mijloace de producție mai productive. Mai degrabă, acea inovație ar putea
intensifica o tendință de redistribuire a dividendelor de creștere, departe de muncă și către capital. Linia
de jos poate fi o mică îmbunătățire generală a productivității. Una, sau toate, dintre aceste explicații ar
putea contribui la scăderea productivității. Dar nu există un consens cu privire la impactul relativ.
II : Polarizarea veniturilor
9. Acest lucru mă duce la următorul subiect: dinamica continuă în economiile avansate a distribuției
polarizate a venitului. Am văzut această tendință, în grade diferite, atât în Europa, cât și în Statele Unite.
Acest lucru se conectează înapoi la problema productivității. Ideea aici este că a devenit mai dificil să
ridici nivelul de trai în mai multe economii avansate. Dar se întâmplă mai mult decât doar scăderea
productivității și creșterea slabă a veniturilor. În termeni ajustați la inflație, mai mult de jumătate din
gospodăriile din SUA au venituri mai mici astăzi decât în 2000. Există și forțe de distribuție la lucru.
În acest diapozitiv, graficul din stânga arată ponderea în scădere a gospodăriilor din S.U.A. care câștigă
între jumătate și dublul venitului median - acesta este centrul distribuției veniturilor pe care o putem
considera „clasa de mijloc”. Acest grup a cunoscut un declin persistent și pronunțat.
10. Aproximativ două treimi dintre cei care se mută din acest „mijloc” au intrat în „partea de jos” a
distribuției veniturilor – grupul care câștigă mai puțin de jumătate din salariul mediu. Acest lucru este
arătat în graficul din dreapta, unde ponderea populației SUA care câștigă mai puțin de 50% din venitul
mediu este în mod clar în creștere. Nu este de mirare că unii economiști vorbesc despre o scobire a
clasei de mijloc în economiile avansate. Cercetările recente ale FMI privind Statele Unite sugerează că o
componentă semnificativă a polarizării veniturilor poate fi legată de schimbările tehnologice. Și este legat
în mod specific de automatizarea și delocalizarea sarcinilor semi-calificate. În multe cazuri, acestea
erau locurile de muncă care asigurau venituri clasei mijlocii. De asemenea, am constatat că concentrarea
crescândă a veniturilor și a bogăției a redus consumul agregat – cu aproximativ 3 procente și jumătate în
ultimii 15 ani. Acest lucru reprezintă un vânt contrar important pentru cererea agregată.
11. Știu că toți suntem conștienți de ramificațiile sociale și politice care au însoțit aceste schimbări în
nivelul și distribuția veniturilor gospodăriei. Asistăm la o nemulțumire crescută în rândul electoraților și o
schimbare bruscă a sentimentului împotriva globalizării. Acestea fiind spuse, există politici care pot
ajuta la abordarea problemei inegalității veniturilor. Acestea includ:

-programe de asistență socială bine direcționate;

-acces îmbunătățit la educație și recalificare;
-extinderea Creditului pentru Impozit pe Venitul Câștigului, combinată cu un salariu minim mai ridicat;
-sprijin pentru părinții care lucrează pentru a face față costurilor îngrijirii copilului; și
-concediu familial plătit.
Scopul nostru în a face aceste recomandări este de a aborda impactul social sever al polarizării veniturilor.
Cu toții trebuie să oferim oportunitățile care permit oamenilor să profite de inovație și antreprenoriat.
III: Inflație scăzută și niveluri scăzute de creștere a salariilor

12. Al treilea subiect pe care vreau să îl subliniez este nivelul general scăzut al inflației globale și al
creșterii salariilor, în special în economiile avansate. După cum arată următorul diapozitiv, inflația de
bază în Europa este oarecum sub obiectivul BCE de sub, dar aproape de 2%. În Japonia, inflația globală
și de bază sunt aproape de zero. Și aici, în SUA, în ciuda progreselor anterioare în creșterea inflației spre
obiectivul de 2% al Fed, am observat o inversare în ultimele câteva luni. Inflația de bază și cea generală
sunt ambele la 1,4 la sută. Legat de această inflație redusă este nivelul relativ scăzut de creștere a
salariului nominal. În evaluarea noastră, Statele Unite, Germania și Japonia sunt acum aproape de
ocuparea forței de muncă complete. Dar chiar dacă piețele muncii s-au consolidat, nu pare să existe un
impuls puternic pentru creșterea salariilor nominale – așa cum se poate observa din acest grafic. Cu
siguranță există puține dovezi ale presiunii salariale. Forțe structurale importante contribuie la această
creștere scăzută a salariilor. Din nou, unul este scăderea creșterii productivității. De asemenea, asistăm la
o reducere a dinamismului pieței muncii. Un exemplu de scădere a dinamismului muncii este că mișcările
de la un loc la altul au scăzut cu aproximativ 40% de la sfârșitul anilor 1980.
13.Acest lucru este important pentru că cele mai mari creșteri ale salariilor revin celor care își schimbă
locul de muncă. În acest grafic, vedem decalajul dintre creșterea salarială medie la nivel de economie și
ritmul creșterilor salariale pentru acele persoane care își schimbă locul de muncă. Mai puțin dinamism
înseamnă mai puțină schimbare a locului de muncă, ceea ce se traduce aritmetic într-o creștere mai mică a
salariului mediu. Pot exista și alte forțe seculare în joc. Una este schimbarea demografică, așa cum se
vede în îmbătrânirea multor economii avansate. Un altul este consolidarea tot mai mare a companiilor în
combinații din ce în ce mai mari, care întărește puterea de negociere a angajatorilor și comprimă
salariile. Diferențierea diferiților șoferi este o sarcină grea. Dar, indiferent de cauză, știm că va fi
necesară o creștere mai puternică a salariilor nominale pentru a readuce inflația pe drumul cel bun către
țintele băncilor centrale.
IV: Cooperare globală
14. În sfârșit, în calitate de reprezentant al FMI, ultimul subiect pe care aș dori să îl ridic nu va fi o
surpriză. Am atins deja la el. Există îngrijorarea că o economie mondială mai integrată și mai globalizată
nu mai generează locuri de muncă și standarde de trai mai ridicate care s-au promis cândva. Vedem acest
lucru în economiile de piață avansate și emergente, așa cum arată acest diapozitiv final. Dar reacția la
aceste preocupări nu ar trebui să fie încercarea de a încetini ritmul schimbărilor tehnologice sau al
integrării globale. Nu putem să neglijăm schimbările importante și pozitive pe care le-au produs aceste
forțe. Asistați, de exemplu, la reducerea impresionantă a sărăciei în lumea în curs de dezvoltare în ultima
generație. Trebuie să evităm politicile care creează propagări negative neașteptate; care cresc tensiunile
între țări; sau care erodează sprijinul larg pentru integrarea economică care există încă în comunitatea
internațională. Întreruperea liberei circulații a mărfurilor și a investițiilor nu este o soluție. Nu va face
decât să înrăutățească lucrurile prin perturbarea relațiilor comerciale și a lanțurilor de aprovizionare.
15. Ar trebui să urmăm un curs mai pozitiv. Aceasta înseamnă a continua să maximizăm beneficiile
globalizării și ale tehnologiei, dar și să facem ca sistemul internațional să funcționeze mai bine pentru toți
cetățenii săi. Înseamnă promovarea unui sistem multilateral care se adaptează la o economie globală din
ce în ce mai conectată, asigurând condiții de concurență echitabile care să evite măsurile protecționiste
și politicile denaturante și prin atenuarea cât mai mult posibil a impactului tranzițiilor globale. În
concluzie, procesul de integrare economică internațională va continua să avanseze. Acest lucru este
inevitabil. Dar efectele secundare negative trebuie recunoscute – și soluționate. O parte a acestei sarcini
revine țărilor individuale. Dar comunitatea internațională are, de asemenea, un rol de jucat, lucrând
împreună pentru a trata problemele transfrontaliere. Prin consolidarea sistemului multilateral, putem
proteja economia globală și putem asigura o creștere puternică, stabilă și favorabilă incluziunii.
Vă mulțumesc foarte mult că mi-ați permis să vorbesc în această dimineață. Aș fi foarte bucuros să vă
răspund întrebărilor.