SITUATIA MICULUI BUSSINES IN

REPUBLICA MOLDOVA

E L A B O R AT: P R O C A V I C T O R B A 2 1 0 3
E X A M I N AT: U N G U R E A N U D R A G O S
 CUPRINS
1.1MICUL BUSINESS
1 . 2 C R I T E R I I L E D U PA C A R E S E I D E N T I F I C A Î M M - U R I L E
1.3 TIPURILE DE ÎMM-URI
1 . 4 AVA N T A J E L E S I D E Z AVA N T A J E L E
2 . 1 S I T U AT I A A C T U A L A S I P R O B L E M E L E
2.2 PROBLEME MICULUI BUSINESS IN R.M.
2.3CONCLUZIE
 1.1 MICUL BUSINESS
MICUL BUSINESS ÎN LUME ESTE SUPRANUMIT „COLOANĂ
V E RT E B R A L Ă A E C O N O M I E I ” G R A Ţ I E C E L E I M A I
MARI CONTRIBUŢII LA CREAREA NOILOR LOCURI DE
M U N C Ă , S T I M U L A R E A C O N C U R E N Ţ E I , F AV O R I Z A R E A
I N O VA Ţ I I L O R Ş I T E H N O L O G I I L O .
SECTORUL „ ÎMM ” ESTE UN TERMEN GENERIC, DE
O B I C E I , S E S U B Â N Ţ E L E G E O A C T I V I TAT E
ANTREPRENORIALĂ DE UN VOLUM REDUS, IAR FIRMELE
CARE ACTIVEAZĂ ÎN ACEST MOD SUNT DENUMITE
ÎNTREPRINDERI MICI ŞI MIJLOCII ( ÎMM ). ESTE
ITERNAŢIONAL RECUNOSCUTĂ ABREVIEREA „ SME ”
( SMALLAND MEDIUM ENTERPRISES ) –
E C H I VA L E N T U L Î N E N G L E Z Ă A „ Î M M ” , C A R E S E
U T I L I Z E A Z Ă AT U N C I C Â N D S E F A C E R E F E R I N Ţ Ă L A
BUSINESSUL MIC.
1.2 CRITERIILE DUPA CARE SE
IDENTIFICA ÎMM-URILE
1. NUMARUL DE ANGAJATI
• În Japonia – până la 50 de angajaţi.
• În Italia si Finlanda – până la 100 de angajaţi.
• În Marea Britanie – până la 200 de angajaţi.
• În SUA – până la 500 de angajaţi.
• În Uniunea Europeană criteriul principal în clasificarea „ ÎMM - urilor ” este cel al numărului de salariaţi clasificat
pe trei categorii:
• Micro – întreprindere: 1 – 9 salariaţi.
• Întreprinderi mici: 10 – 99 salariaţi
• Întreprinderi mijlocii: 100 – 499 salariaţi.
• 2. VOLUMUL ANUAL AL VANZARILOR
 ASTĂZI ACESTUI
SECTOR, CARE S-A
• Businessul mic are un înalt nivel de flexibilitate şi mobilitate, I M P U S F O A R T E M U LT
ceea ce-i permit să ÎN ECONOMIILE
reacţioneze operativ la cerinţele pieţei. M A J O R I TAT E L O R
S TAT E , R E P R E Z I N T Ă
• Întreprinderile mici şi mijlocii se pot integra relativ uşor într-o
U N C ATA L I Z AT O R A L
reţea industrială PROSPERITĂŢII ŞI A
regională, ceea ce contribuie pe de o parte la dezvoltarea CREŞTERII
economică a regiunii respective, NIVELULUI DE TRAI.
iar pe de altă parte la reducerea şomajului şi creşterea nivelului M I C E L E A FA C E R I
CONTRIBUIE ÎN BUNĂ
de trai, pentru că oferă
MĂSURĂ LA
locuri de muncă. REALIZAREA UNOR
• Pentru lansarea afacerii nu sunt necesare investiţii substanţiale de OBIECTIVE
capital, fapt ce F U N D A M E N TA L E A L E
ORICĂREI ECONOMII
influenţează pozitiv costul producţiei fabricate. NAŢIONALE ŞI JOACĂ
• Dimensiunile mici ale întreprinderii asigură un nivel înalt de UN ROL
gestionare, în I M P O RTA N T D I N
URMĂTOARELE
comparaţie cu cheltuielile mici de administrare.
CONSIDERENTE:
1.3 TIPURILE DE ÎMM-URI
M IC A IN T R E P R IN D E R E
T R A DI T IO N A L A
• care de regulă nu are o strategie pe termen
lung, are o piaţă
restrânsă de desfacere, iar procesele de
realizare a bunurilor şi eventuala linie de
dezvoltare
sunt transmise prin experienţă din generaţie în
generaţie.
MODERNA
• pun în aplicare o tehnologie de vârf, caută pieţe
noi, se orientează spre găsirea unui avânt tehnologic,
spre crearea de produse mai bine adaptate
destinaţiei lor, produse de calitate superioară însoţite de
un service superior mai ales în ceea ce
priveşte fiabilitatea, rezistenţa şi finisajele. „ ÎMM-urile
” moderne de regulă prezintă
competenţă în realizarea unui produs complex,
competenţă dobândită fie prin studii de
specialitate ale angajaţilor fie prin aptitudini deosebite
şi experienţa acestora
AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE
MICULUI BUSINESS
AVA N TA J E
• În economia națională, micul business
predomină în ramurile ce oferă condiții
favorabile pentru dezvoltare
• Întreprinderile mici se acomodează mai ușor
la condițiile pieței;
• Întreprinderile respective exercită o funcție
socială, prin asigurarea cetățenilor cu locuri
de muncă, oferirea salariilor cuvenite,
motivarea angajaților și crearea unui colectiv
unit.
D E Z AVA N TA J E
• Posibilități financiare limitate;
• Dificultăți în asigurarea tehnico-materială;
• Lipsa experienței activitații în structurile de
piață;
• Pot apărea dificultăți la obținerea creditelor
sau la convingerea investitorilor pentru a
primi resursele financiare necesare dezvoltării
afacerii. De asemenea, rata dobânzii înalte,
deseori duce la imposibilitatea întreprinderii de
a se adapta tuturor cerințelor și la
falimentare.
2.1 SITUAȚIA ACTUALĂ
ȘI PROBLEMELE
BUSINESS-ULUI MIC
DIN REPUBLICA
M O L D O VA
Biroul Național de Statistică informează
că în anul 2017 numărul întreprinderilor
mici şi mijlocii (ÎMM) a constituit
53,6 mii întreprinderi și reprezintă circa
98,6% din numărul total de
întreprinderi. Numărul salariaților care
au activat în întreprinderile mici şi
mijlocii în perioada de referinţă a
constituit 323,3 mii persoane, deținând
61,2% din numărul total de salariați ai
întreprinderilor. Veniturile din vînzări
ale întreprinderilor mici şi mijlocii în
această perioadă au însumat 41,5% din
venituri din vînzări în total pe economie.
Sectorul micului business în Republica Moldova,
ca şi în majoritatea statelor în curs de dezvoltare,
a apărut ca urmare a reformelor structurale
efectuate în procesul trecerii de la economia
centralizată la cea de piaţă. Potrivit datelor 
Proiectului BIZPRO Moldova, astăzi cca.90 la sută
din totalul de agenţi economici ai ţării reprezintă
întreprinderile micului business,dintre care 73 la
sută sînt micro-întreprinderi, iar 19 la sută sînt
întreprinderi mici.

Actualmente, structura micului business reflectă

cu aproximaţie situaţia anului 2006: predomină
activitatea comercială – 49 la sută; urmată de
industria de prelucrare a materiei prime agricole şi
extractivă – 13 la sută; tranzacţiile imobiliare –
11,8 la sută; construcţii – 6 la sută și transport şi
telecomunicaţii – 5 la sută
2.2 PROBLEME MICULUI BUSINESS IN REPUBLICA MOLDOVA

• Cauza principală rezidă în faptul confruntării cu unele probleme caracteristice şi pentru

Republica
Moldova, în special, fiscalitatea înaltă.
• De altfel, rata fiscalităţii totale în Republica Moldova se ridică la 30,9%. Am vrea să reamintim
că rata totală a impozitelor reprezintă combinaţia dintre rata impozitului pe profit, contribuţiile
sociale şi alte taxe aferente forţei de muncă, în special, impozitul pe profit şi T.V.A,
• Insuficienţa fondurilor băneşti proprii, a spaţiilor şi echipamentelor necesare, lipsa unor
cunoştinţe minime necesare pentru dezvoltarea unei afaceri, a suportului real pentru crearea şi
dezvoltarea Î.M.M.
• Alte probleme ţin de dificultăţile privind accesul la finanţare, insuficienţa de spaţii, de utilaje şi
echipamente, precum şi de lipsa de informare a întreprinderilor mici şi mijlocii cu posibilităţile
accesului la împrumuturile oferite de organisme şi organizaţii financiar-bancare din afara ţării.
CONCLUZIE
• Business-ul reprezintă o veriga foarte importantă pentru dezvoltarea economica;
• Micul business are o contribuție esențială în stimularea concurenței si crearea locurilor de
munca;
• Atît în cazul micului business, cît și în cazul marelui business există avantaje și
dezavantaje, care trebuies luate în calcul pentru a evita ulterioare eșecuri economice sau
pentru a putea face anumite estimări și pronosticuri în legătură cu veniturile obținute pe
viitor;
• La baza business-ului stă întreprinderea, care este de mai multe tiprui, în dependență de
numarul muncitorilor și veniturile acestea;
• În Republica Moldova predomina micul business, dar care se confrunta cu numeroase
probleme.
• La momentul actual, micul business reprezintă elementul inalienabil şi cel mai dinamic al
economiei de piaţă fiind, totodată, un promotor de iniţiative tehnologice şi economice, o sursă
primară a inovaţiei, precum şi un factor determinant al productivităţii înalte şi al economiei
competitive, aceasta fiind relevant şi pentru Republica Moldova.