Academia de Studii Economice din Bucuresti

Master Economie Europeana

COMPETITIVITATE ȘI FUNDAMENTE MICROECONOMICE ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ. INDICATORI MACROECONOMICI
RELEVANȚI PENTRU COMPETITIVITATEA UE

Olteanu Silviana
Plesu Simona
Pavel Bianca
Sturzu Bianca
Ifrim Ionut
Serban Catalin
 Competitivitatea. Ce înseamnă a fi competitiv?

Competitivitatea poate fi definita, conform dictionarului

explicativ al limbii romane, ca fiind capacitatea de a face fata
concurentei.
Conceptul de competitivitate a ţărilor a evoluat în sfera gândirii
economice, reflectând abordări diferite, de la teoriile clasice ale
mercantilismului, care au introdus noţiunea de rivalitate
comercială între naţiuni, la avantajul absolut, respectiv
comparativ al naţiunilor.
Competitivitatea non-costuri vs competitivitatea prin costuri
Competitivitatea non- costuri
Definitie - vizeaza efectul unor factori
care nu au o influenta
directa asupra preturilor,
dar care pot conditiona
succesul unei firme de a-si
impune produsele pe piata.
In decizia de cumparare a
clientului exista cel putin
sase criterii adiacente
pretului care au o
importanta fundamentala
Criteriile - calitatea, gradul de inovatie
adiacente - termenul de livrare
pretului / - notorietatea marcii
Componentele - intretinerea si serviciile
pretului post-achizitie
- dinamismul comercial
Concluzie Acest tip de competitivitate
constrange firmele la
ascultarea mesajelor pietei
si la colectarea informatiilor
privind inovatiile
tehnologice.
Competitivitatea prin costuri
- are la baza aptitudinea unei
intreprinderi si, prin extindere, a
unei tari de a propune produse
cu preturi mai mici decat cele
ale concurentilor, actionand
asupra uneia sau mai multor
componente ale pretului :
- Costurile de productie
- Cursul de schimb
- Comportamentul privind
profitul exportatorilor
In general, producatorii tind ca dintre
cele doua tipuri de competitivitate sa
aleaga ca element de baza strategia de
cultivare a avantajului competitiv prin
costuri, bazata pe productivitatea inalta
si imbunatatire continua sau prin
diferentierea produsului de cel al
competitorilor.
 Indicatori țintă pentru îmbunătățirea competitivității
Macroeconomici/ pe termen scurt Macroeconomici/  pe termen lung
Macroeconomici/ pe termen Macroeconomici/  pe termen  

scurt lung
Productivitatea totală a factorilor Cursul de schimb real pe termen lung
 
Rata de creștere  a PIB real; PIB real/capital; Rata de  
Productivitatea totală a Cursul de schimb real pe creștere a salariului real
factorilor termen lung Rata dobânzii pe termen lung
Cursul de schimb real efectiv; Paritatea puterii de
Rata de creștere  a PIB real;   cumpărare  
PIB real/capital; Rata de
creștere a salariului real Rata dobânzii pe termen lung Rata inflației pe termen lung
  Comerțul  internațional

Cursul de schimb real efectiv;  

Piața de capital  
Paritatea puterii de cumpărare
Rata inflației pe termen lung
Echilibrele externe: Balanța contului curent, Balanța Standardul de viață pe termen lung
  Comerțul  internațional
  investițiilor străine directe
Piața de capital
Standardul de viață pe Echilibrele interne: Rata ocupării, rata inflației.
Echilibrele externe: Balanța termen lung
contului curent, Balanța
Microeconomici/ pe termen scurt Microeconomici/ pe termen lung
investițiilor străine directe

Productivitatea, prețurile și costurile  

Echilibrele interne: Rata
ocupării, rata inflației. Exporturile și cotele de piață aferente exporturilor
Creșterea sustenabilă: Profiturile, Capitalul social.
Avantajul comparative relevant

Investițiile străine directe

Tehnologia și Inovațiile
Stiați că…
Economia crește, dar pierdem poziții strategice în unele
rapoarte globale dedicate competitivității:
• România a căzut 5 poziții în lume la competitivitatea
talentelor față de anul anterior, conform Indexului Global al
Competitivității Talentelor, pe locul 69 în anul 2019.
• România a retrogradat 3 poziţii la uşurinţa de a derula afaceri
în raportul Doing Business al BM, pe locul 55 în lume, în anul
2020.
• România pierde 1 loc în Raportul de Progres Social, pe locul
45 în lume în 2019, față de anul anterior.
• Capitala României - București – pierde 1 poziție în Raportul
Global al Competitivității Urbane (2018-2019) și se află pe
locul 189 în lume; la Indexul Competitivității Economice din
200 de orașe analizate coboară 14 poziții, ajungând pe locul 171
în clasamentul global al Inovației Orașelor în 2019.
Dar câștigăm poziții strategice în altele:
• România a urcat 12 poziții, ajungând pe locul 56 în lume în
2019, în Raportul Global al Competitivității Turismului.
• România a urcat o poziție în Raportul Global al
Competitivității 4.0, ajungând pe locul 51 în
 Rolul inovării este crucial pentru sporirea
competitivităţii şi a performanţei economice
a tuturor întreprinderilor. Pentru a facilita
introducerea de noi tehnologii în procesul de
producție, este necesar ca întreprinderile să
coopereze cu unitățile de cercetare în
vederea creării de produse noi cu eficiență
economică ridicată, care să le permită o
dezvoltare durabilă. Insa, acest lucru este
practice imposibil dat fiind faptul că
România nu investește suficient în acest
pilon.
România înregistrează cea mai accentuată viteză de deterioare a
performanțelor inovatoare din UE, în perioada 2014-2020

Observăm că România este poziționată la sfârșitul

clasamentului, fiind absolut competitivă raportat la media
Uniunii Europene și restul țărilor. Procentul investițiilor în
inovare a crescut nesemnificativ din 2014 până în 2020,
România fiind în tranziție între al doilea și al treilea stadiu de
dezvoltare economică, dinspre economia bazată pe eficiență
spre cea bazată spre inovare.
 Soluții pentru atingerea unui grad avansat de competitivitate în România

->1 Restructurarea sectoarelor economice în direcţia unor

poziţii competitive superioare.
->2 Formarea masei critice de firme competitive prin crearea
unui mediu atractiv, transparent şi inovativ.
->3 Integrarea marilor jucători într-un proiect coerent de
dezvoltare a economiei.
->4 Integrarea societăţii într-un proiect coerent de dezvoltare a
economiei.
 Indicatorii macroeconomici sunt date statistice
care indică starea actuală a economiei unui stat, potrivit
anumitor sectoare ale economiei  Cu ajutorul acestor
date se poate urmari pulsul economiei, starea ei
permanenta , cat si reactia acesteia in urma impactului
cu mai multi factori externi.
Observam un declin accentuat al activitii economice atat pentru
Cei mai importanti indicatori macroeconomici care Romania (-3,4%), cat si pentru UE(-6%) in anul 2020 fata de
2019. În practica, ritmul dinamicii PIB pe cap de locuitor, în
reflecta intr-o maniera cat mai realista starea economiei forma procentuala, numit si rata de crestere, este cel mai utilizat
sunt : indicator de cuantificare a cresterii economice.
1.Produsul intern brut (PIB) este cel mai relevant
indicator macroeconomic si reflectă suma valorii de
piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate
consumului final, produse în toate ramurile economiei în
interiorul unei țări în decurs de un an.
 2. Rata dobanzii joacă rolul cel mai important în modificarea
preţurilor monedelor de pe piaţa de schimb valutar. Astfel aceste
rate influenteaza relatiile pe care economia unei tari le are cu
mediul extern, respectiv consecintele in ceea ce priveste gradul
de atragerea a investitiilor de capital

3. Indicele preturilor de consum(IPC) este cel mai important

indicator al inflatiei si a carei valoare ne prezinta cum flucteaza
preturile in cadrul economiei, la nivelul preturilor cu
amanuntul. Inflatia este strans legata de puterea de cumparare a
monedei si aceasta confera statului o anumita pozitie pe piata
internationala.

->Rata inflatiei Romania – UE (ianuarie-septembrie 2021)

Cresterea ratei inflatiei in acest an (septembrie 5,2%) ar

putea avea ca principal motiv majorările ample ale
preţurilor produselor energetice. Investitiile ar putea fi una
dintre cele mai bune cai de a proteja economiile.
4.Comertul cu amanuntul care reprezinta cel mai important
indicator al consumului populatiei si indică puterea de
cumpărare a consumatorilor şi succesul magazinelor de vânzare
cu amănuntul.
5. Balanta de plati externe reflecta diferenta dintre import si
export si poate fi balanta de plati excedentara , cand cuantumul
exporturilor depaseste cel al importului, cat si balanta de plati
deficitara, cand se importa mai mult decat se exporta.
6.Indicatorul ocupării forţei de muncă reprezinta acei
indicatori care reflecta starea de sanatate a economiei in ceea ce
priveste gradul de ocupare a fortei de munca. Asadar vorbim de
ce procent al fortei de munca munceste in mod activ, cati dintre
cetateni sunt declarati someri.
7.Politica fiscal si monetara reprezinta indicatori prin care
statul doreste sa asigure sustenabilitate economica.
 A afectat creșterea salariului minim competitivitatea
economică în România?
Există studii care indică o corelație negativă între dinamica
salariului minim și dinamica competitivității companiilor în
sectoarele unde predomină lucrătorii platiți cel mult la nivelul
salariului minim brut. Se concluzionează că o creștere a
salariului minim brut ar trebui să conducă la reducerea
numărului de întreprinderi active în aceste sectoare (creșterea
costurilor cu forța de muncă ar conduce la scăderea
profitabilității sau chiar la un rezultat brut negativ al
exercițiului, înregistrându-se falimente, insolvențe s.a.),
scăderea valorii adăugate brute în aceste sectoare, un număr mai
mic de salariați și o evoluție negativă a cifrei de afaceri.
Soluții de politici publice legate de salariul minim
• Includerea salariului minim în setul de
instrumente de politici publice necesar obținerii unei
creșteri economice incluzive, asumând ipoteza
validată empiric conform căreia inegalitățile pornesc
adeseori din piața muncii.
• Creșterea progresivității taxării prin mărirea
deducerilor fiscale pentru abonamente de sănătate,
vouchere educaționale pentru grădiniță și școală,
participarea la scheme de pensii private, credite pentru
studii, asigurarea locuinței, reabilitarea clădirilor de
locuit ...
• Pentru a crește eficiența utilizării salariului minim
ca instrument de politici publice propunem asocierea
acestuia în combinație cu alte măsuri de implementat
pentru reducerea inegalităților și a sărăciei (creșterea
progresivității în impozitare – chiar și prin deducerile
fiscale prezentate mai sus, subvenții s.a.).