Oral Consecutive Translation Discourse – Text 7

Global Economic Challenges and Opportunities

Nr. English version Romanian Translation
1. Your kind introduction Introducerea dumneavoastră amabilă
2. The World Series Seria Mondială
3. Bring offer Aduceți oferta
4. IMF forecast Prognoza FMI
5. World Economic Outlook Perspective economice mondiale
6. The rebound Revenirea
7. Momentum Momentum
8. Its second-longest expansion A doua cea mai lungă expansiune a sa
9. Most importantly Cel mai important
10. A healthy pace Un ritm sănătos
11. As the impact of the global crisis has Pe măsură ce impactul crizei globale a
faded dispărut
12. Footing Înscrierea
13. Our emergency lending Împrumuturile noastre de urgență
14. Our outstanding loans Împrumuturile noastre restante
15. One-half of their peak Jumătate din valoarea lor maximă
16. Our concessional lending facilities Facilitățile noastre de creditare în condiții
avantajoase
17. The sharp fall Scăderea bruscă
18. Commodities Mărfuri
19. Significant healing Vindecare semnificativă
20. Achieving stronger growth Realizarea unei creșteri mai puternice
21. To reinforce labor and capital markets Consolidarea piețelor forței de muncă și de
capital
22. Competitiveness Competitivitate
23. To focus my remarks Pentru a-mi concentra observațiile
24. The slowdown in productivity growth Încetinirea creșterii productivității
25. Income polarization Polarizarea veniturilor
26. Range of countries Gama de țări
27. Both Ambele
28. It occurred across advanced, emerging A avut loc pe piețele avansate, emergente
market
29. Puzzling Derutant
30. The globally integrated production Sistemul de producție integrat la nivel
system mondial
31. Has fallen sharply A scăzut brusc
32. The energy matrix Matricea energetică
33. Renewable energy resources Resursele de energie regenerabilă
34. The retail industry Industria comerțului cu amănuntul
35. Has reshaped S-a remodelat
36. Thos diruptive change Această schimbare de direcție
37. The most empirically relevant factors Factorii cei mai relevanți din punct de vedere
empiric
38. Measurement error Eroare de măsurare
39. GDP PIB
40. Are underestimated Sunt subestimate
41. Mismeasurement Măsurare eronată
42. Non-market activities Activități în afara pieței
43. Household production Producția gospodăriilor
44. The bartering of goods and services Trocul de bunuri și servicii
45. This goes beyond mismeasurement Acest lucru depășește măsurarea eronată
46. The pie bigger Plăcintă mai mare
47. The bottom line Rezultatul final
48. The ongoing dynamic Dinamica continuă
49. To raise living standards Creșterea nivelului de trai
50. Inflation-adjusted terms În termeni ajustați în funcție de inflație
51. There are also distibutional forces at Există, de asemenea, forțe de distibuție în joc
work
52. The left-hand chart Graficul din stânga
53. The median wage Salariul mediu
54. On the rise În creștere
55. Hollowing out of the middle class Clasa de mijloc se golește
56. The automation Automatizarea
57. Off-shoring of semi-skilled tasks Externalizarea sarcinilor semicalificate
58. Aggregate consumption Consumul agregat
59. An important headwind to aggregate Un important vânt potrivnic pentru cererea
demand agregată
60. A sharp swing O schimbare bruscă
61. That said Acestea fiind spuse
62. Entrepreneurship Spiritul antreprenorial
63. Core inflation Inflația de bază
64. Reversal Inversare
65. Core and headline inflation Inflația de bază și inflația globală
66. Subdued Scădere ușoară
67. A strong push for nominal wages Un impuls puternic pentru salariile nominale
68. Switch jobs Schimbarea locurilor de muncă
69. Secular forces at play Forțe seculare în joc
70. Employers’ bargaining power Puterea de negociere a angajatorilor
71. Compresses wages Comprimă salariile
72. Tough task O sarcină dificilă
73. Regardless Indiferent de
74. On track toward central banks’ targets Pe drumul spre obiectivele băncilor centrale
75. I would like to raise Aș dori să cresc
76. I have already touched on it Am abordat deja acest aspect
77. Emerging market economies Economiile de piață emergente
78. Overlook Treceți cu vederea
79. Spillovers Răspânziri
80. Erode the broad support Erodează sprijinul larg
81. Level-playing field Condiții de concurență echitabile
82. Distortive policies Politici distructive
 83. By mitigating Prin atenuarea
84. Must be ackowledged Trebuie să fie recunoscute
85. Addressed Abordate
86. Safeguard Salvgardare
87. Cross-border issues Aspecte transfrontaliere

1. Speech to the 59th Annual Meeting of the National Association for Business Economics
Tao Zhang, Deputy Managing Director, International Monetary Fund
Cleveland
Good morning. Thank you, Manuel, for your kind introduction. I greatly appreciate the speaking
invitation from National Association for Business Economics. And I am very happy to join you
today in Cleveland. As you know, I have just come from Washington where Nationals fans are very
excited about the World Series. Who knows? They might be meeting the Indians. So, best wishes
to both teams. We are meeting at a moment of serious global concerns: natural disasters,
geopolitical tensions, deep political divisions in many countries.
2. Allow me, then, to bring offer some good news today. Nearly a decade after the global financial
crisis, the global economy is getting better. The most recent IMF forecast, issued in July, projected
global growth at 3.5 percent this year and 3.6 percent in 2018, up from 3.2 percent in 2016. The
Fund will issue its next World Economic Outlook in a week, and there is every reason to see these
trends continuing. This first chart shows how our forecasts have changed over the past five years.
The rebound from the crisis took longer than expected to arrive, but we now are seeing positive
momentum.
3. Here in the United States, our July forecast saw growth accelerating from 1.6 percent last year to
2.1 percent this year and next. By early next year, the United States could be experiencing its
second-longest expansion since 1850. Most importantly, many countries are creating new jobs at
a healthy pace. Over the past year in the United States, almost 2.2 million jobs were created. As
this second chart shows, the unemployment rate is close to the lows we saw in 2000. What does this
mean for the IMF? As the impact of the global crisis has faded, countries have found their
financial footing again. So, our emergency lending has naturally declined—as the chart on the left
side of this next slide demonstrates. This is also a good sign. Our outstanding loans are now one-
half of their peak in 2012.
4. However, at the same time, the world’s poorest countries are seeking higher levels of financial
support through our concessional lending facilities. This is reflected in the chart. A major reason
for the increase in borrowing is the impact of the sharp fall in commodities prices experienced
after 2015. So clearly, the picture is not all positive. But, all in all, significant healing has taken
place over the past several years. Now there is more to be done. From a historical perspective,
global growth of 3 and one-half percent is weak. Achieving stronger growth will require the right
combination of policies, especially to reinforce labor and capital markets. Many industries need
to operate more efficiently, and competitiveness needs to be strengthened. This will require a range
of reforms.
5. So, I would like to focus my remarks on four broad topics that I believe deserve attention:
 the slowdown in productivity growth;
 income polarization;
 low inflation and low levels of wage growth;
 and the continuing need for global cooperation.
I : The productivity slowdown
Let’s begin with productivity. After the global financial crisis, it became clear that we were
witnessing a slowdown in productivity growth across a range of countries. This was unusual both
in terms of the extent of the decline, and because it occurred across advanced, emerging market,
and low-income countries. This is shown in the next slide. What makes this slowdown more
puzzling is that it comes at a time of significant innovation and technological change.
6. As I speak, I see many of you are on your tablets and smartphones. This is an area of innovation
that perhaps has received more attention than any other. Some may argue that it increases
productivity; some may argue the opposite. Certainly, it has made our lives more interesting.
Without a doubt, the globally integrated production system that has grown up to supply our
gadgets is quite remarkable. It is not only the IT sector that has advanced. Think of oil and gas.
Technological progress in this industry has been remarkable. The cost of producing energy has
fallen sharply. This has transformed the energy matrix in several countries (including here in the
United States). And yet, this industry also is facing extraordinary competition from the rapid growth
of renewable energy resources. Think also of the rapid transformation of the retail industry,
where stores and shopping malls are being rapidly replaced by websites. Whatever the industry,
innovation has reshaped labor and product markets.
7. However, this disruptive change has taken place without an apparent increase in productivity. This
is very different from previous periods of rapid innovation and technological change. There are
competing explanations for this tension, and research has yet to identify the most empirically
relevant factors. There are various candidates:
 Some argue there is a measurement error; that the data does not capture large parts of the new
economy. There is some evidence that this may explain that the level of GDP and productivity are
underestimated. However, the evidence so far does not point to an explanation for the decline in
the growth of productivity.
There is also an argument about mismeasurement because of the impact of transfer pricing and
other factors associated with globalization.
8. Others point to an increasing share of economic activity not included in GDP. This would be non-
market activities that were never intended to be part of GDP: household production, the
bartering of goods and services, or unpaid services. This goes beyond mismeasurement.
 A third explanation could be that much of the innovation we have witnessed is doing little to make
the pie bigger through more productive means of production. Rather, that innovation could be
intensifying a trend of redistribution of the growth dividends away from labor and toward capital.
The bottom line may be little overall improvement in productivity. One, or all, of these
explanations could contribute to the decline in productivity. But there is no consensus on the
relative impact.
II : Income polarization 
9. This brings me to my next topic: the ongoing dynamic in the advanced economies of polarized
income distribution. We have seen this trend, to different degrees, in both Europe and in the United
States. This connects back to the productivity issue. The point here is that is has become more
difficult to raise living standards in several advanced economies. But there’s more going on than
just the decline in productivity and weak income growth. In inflation-adjusted terms, more than
one half of U.S. households have lower incomes today than they did in 2000. There are also
distributional forces at work. In this slide, the left-hand chart shows the declining share of
households in the U.S. that earn between one-half and twice the median income—this is the center
of the income distribution that we may think as the “middle class”. This group has experienced a
persistent and pronounced decline.
10. Around two-thirds of those are moving out of this “middle” have fallen into the “bottom” of the
income distribution—the group that earns less than one half of the median wage. This is shown in
the right-hand chart, where the share of the U.S. population earning less than 50% of median
income is clearly on the rise. It is no wonder that some economists speak of a hollowing out of the
middle class in the advanced economies. Recent IMF research on the United States suggests that a
significant component of income polarization can be linked to technological change. And it is
specifically related to the automation and off-shoring of semi-skilled tasks. In many cases, these
were the jobs that provided middle-class incomes. We have also found that the growing
concentration of income and wealth has reduced aggregate consumption—by about 3 and a half
percent over the past 15 years. This represents an important headwind to aggregate demand.
11. I know all of us are aware of the social and political ramifications that have accompanied these
shifts in the level and distribution of household income. We are seeing increased dissatisfaction
among electorates and a sharp swing of sentiment against globalization. That said, there are
policies that can help address the problem of income inequality. These include:
 well-targeted social assistance programs;
 improved access to education and retraining;
 the expansion of the Earned Income Tax Credit, combined with a higher minimum wage;
 support for working parents to meet child-care costs; and
 paid family leave.
Our purpose in making these recommendations is to address the severe social impact of income
polarization. We all need to provide the opportunities that enable people to take advantage of
innovation and entrepreneurship
III : Low inflation and low levels of wage growth
12. The third topic I want to highlight is the generally low level of global inflation and wage growth,
especially in the advanced economies. As the next slide shows, core inflation in Europe is
somewhat below the ECB’s goal of below-but-close-to 2 percent. In Japan, headline and core
inflation are close to zero. And here in the U.S., despite earlier progress in getting inflation to rise
toward the Fed’s 2 percent goal, we have seen a reversal over the past several months. Core and
headline inflation are both now at 1.4 percent. Linked to this subdued inflation is the relatively
low level of nominal wage growth. In our assessment, the United States, Germany, and Japan are
now close to full employment. But even as labor markets have strengthened, there does not seem to
be a strong push for nominal wages to rise – as can be seen from this chart. There certainly is little
evidence of wage pressure. Important structural forces are contributing to this low wage growth.
Again, one is the decline in productivity growth. We also are witnessing reduced labor market
dynamism. One example of declining labor dynamism is that job-to-job moves have declined by
about 40 percent since the late 1980s.
13. This is important because the largest wage increases go to those who switch jobs. In this chart, we
see the gap between the average economy-wide wage increase and the pace of wage increases for
those individuals who are changing jobs. Less dynamism means less job switching, which
arithmetically translates into lower average wage growth. There may be other secular forces at
play. One is demographic change, as seen in the aging of many advanced economies. Another is the
increasing consolidation of companies into ever-larger combinations, which strengthens employers’
bargaining power and compresses wages. Differentiating the various drivers is a tough task. But,
regardless of the cause, we know that stronger nominal wage growth will be needed to put inflation
back on track toward central banks’ targets.
IV: Global Cooperation
14. Finally, as a representative of the IMF, the last topic that I would like to raise will not come as no
surprise. I have already touched on it. There is a concern that a more integrated and globalized
world economy is no longer generating the jobs and higher living standards that once were
promised. We are seeing this across the advanced and emerging market economies, as this final
slide shows. But the reaction to these concerns should not be to try to slow the pace of technological
change or global integration. We cannot overlook the important, positive changes that these forces
have produced. Witness, for example, the impressive reduction of poverty across the developing
world over the past generation. We must avoid policies that create unexpected, negative spillovers;
that increase tensions between countries; or that erode the broad support for economic integration
that still exists in the international community. Interrupting the free flow of goods and investments
is not a solution. It will only make matters worse by disrupting trade relations and supply chains.
15. We should pursue a more positive course. This means continuing to maximize the benefits of
globalization and technology, but also making the international system work better for all its
citizens. It means promoting a multilateral system that adjusts to an increasingly connected global
economy, ensuring a level-playing field that avoids protectionist measures and distortive policies,
and by mitigating the impact of global transitions as much as possible. In conclusion, the process
of international economic integration will continue to move forward. This is inevitable. But the
negative side effects must be acknowledged—and addressed. Part of this task falls to individual
countries. But the international community also has a role to play by working together to deal with
the cross-border issues. By strengthening the multilateral system, we can safeguard the global
economy and ensure strong, stable, and inclusive growth.
Thank you very much for allowing me to speak this morning. I would be very happy to take your
questions.
 Provocări și oportunități economice globale
1. Discurs la cea de-a 59-a reuniune anuală a Asociației Naționale pentru Economia Afacerilor
Tao Zhang, director general adjunct, Fondul Monetar Internațional Cleveland
Buna dimineata. Mulțumesc, Manuel, pentru buna ta prezentare. Apreciez foarte mult invitația de
la Asociația Națională pentru Economia Afacerilor. Și sunt foarte fericit să vă alătur astăzi în
Cleveland. După cum știți, tocmai am venit de la Washington, unde fanii Nationals sunt foarte
încântați de World Series. Cine ştie? S-ar putea să se întâlnească cu indienii. Deci, cele mai bune
urări ambelor echipe. Ne întâlnim într-un moment de preocupări globale serioase: dezastre naturale,
tensiuni geopolitice, diviziuni politice profunde în multe țări.
2. Permiteți-mi, deci, să vă aduc o veste bună astăzi. La aproape un deceniu de la criza financiară
globală, economia globală se îmbunătățește. Cele mai recente prognoze ale FMI , emise în
iulie, prognozează o creștere globală de 3,5% în acest an și 3,6% în 2018, în creștere de la 3,2%
în 2016. Fondul va publica următoarea sa Perspectivă economică mondială într-o săptămână și
există toate motivele pentru vezi aceste tendințe continuând. Acest prim grafic arată cum s-au
schimbat previziunile noastre în ultimii cinci ani. Revenirea din criză a durat mai mult decât era
de așteptat, dar acum vedem un impuls pozitiv.
3. Aici, în Statele Unite, prognoza noastră pentru iulie a înregistrat o creștere accelerată de la 1,6%
anul trecut la 2,1% anul acesta și anul viitor. Până la începutul anului viitor, Statele Unite ar
putea experimenta a doua cea mai lungă expansiune din 1850. Cel mai important , multe țări
creează noi locuri de muncă într-un ritm sănătos . În ultimul an, în Statele Unite, au fost create
aproape 2,2 milioane de locuri de muncă. După cum arată acest al doilea grafic, rata șomajului
este aproape de minimele pe care le-am văzut în 2000. Ce înseamnă asta pentru FMI? Pe
măsură ce impactul crizei globale s-a estompat, țările și-au regăsit bazele financiare . Așadar,
împrumuturile noastre de urgență au scăzut în mod natural, așa cum demonstrează graficul
din partea stângă a următorului diapozitiv. Acesta este, de asemenea, un semn bun.
Împrumuturile noastre restante sunt acum la jumătate din vârful lor din 2012.
4. Cu toate acestea, în același timp, cele mai sărace țări ale lumii caută niveluri mai ridicate de
sprijin financiar prin facilitățile noastre de creditare concesionale. Acest lucru se reflectă în
diagramă. Un motiv major pentru creșterea împrumuturilor este impactul scăderii abrupte a
prețurilor mărfurilor de după 2015. În mod clar, imaginea nu este deloc pozitivă. Dar, per total,
în ultimii ani a avut loc o vindecare semnificativă . Acum mai sunt de făcut. Dintr-o
perspectivă istorică, creșterea globală de 3% și jumătate este slabă. Obținerea unei creșteri
mai puternice va necesita o combinație corectă de politici, în special pentru consolidarea
piețelor forței de muncă și de capital. Multe industrii trebuie să funcționeze mai eficient, iar
competitivitatea trebuie consolidată. Acest lucru va necesita o serie de reforme.
5. Așadar, aș dori să-mi concentrez observațiile pe patru subiecte ample care cred că merită
atenție:
 încetinirea creșterii productivității;
 polarizarea veniturilor;
 inflație scăzută și niveluri scăzute de creștere a salariilor;
 și nevoia continuă de cooperare globală.
I: Scăderea productivității
Să începem cu productivitatea. După criza financiară globală, a devenit clar că asistăm la o
încetinire a creșterii productivității într- o serie de țări . Acest lucru a fost neobișnuit atât în ceea
ce privește amploarea declinului, cât și pentru că a avut loc în țările avansate , piețe emergente și
cu venituri mici. Acest lucru este prezentat în următorul diapozitiv. Ceea ce face această încetinire
mai uluitoare este faptul că vine într-un moment al inovațiilor semnificative și al schimbărilor
tehnologice.
6. În timp ce vorbesc, văd că mulți dintre voi sunteți pe tablete și smartphone-uri. Acesta este un
domeniu de inovare care poate a primit mai multă atenție decât oricare altul. Unii ar putea
argumenta că crește productivitatea; unii pot argumenta contrariul. Cu siguranță, ne-a făcut viața
mai interesantă. Fără îndoială, sistemul de producție integrat la nivel global care a crescut
 pentru a furniza gadget-urile noastre este destul de remarcabil. Nu doar sectorul IT a avansat.
Gândiți-vă la petrol și gaze. Progresul tehnologic în această industrie a fost remarcabil. Costul
de producere a energiei a scăzut brusc. Acest lucru a transformat matricea energetică în mai
multe țări (inclusiv aici, în Statele Unite). Și totuși, această industrie se confruntă, de asemenea,
cu o concurență extraordinară din cauza creșterii rapide a resurselor de energie regenerabilă.
Gândiți-vă și la transformarea rapidă a industriei de retail, unde magazinele și centrele
comerciale sunt rapid înlocuite de site-uri web. Indiferent de industrie, inovația a remodelat
piețele muncii și ale produselor.
7. Cu toate acestea, această schimbare perturbatoare a avut loc fără o creștere aparentă a
productivității. Acest lucru este foarte diferit de perioadele anterioare de inovare rapidă și
schimbare tehnologică. Există explicații concurente pentru această tensiune, iar cercetarea nu a
identificat încă factorii cei mai relevanți din punct de vedere empiric. Există diverși
candidați:
 Unii susțin că există o eroare de măsurare ; că datele nu surprind o mare parte din noua economie.
Există unele dovezi că acest lucru poate explica că nivelul PIB - ul și productivitatea sunt
subestimate. Cu toate acestea, dovezile de până acum nu indică o explicație pentru scăderea
creșterii productivității.
Există, de asemenea, un argument despre măsurarea greșită din cauza impactului prețurilor de
transfer și al altor factori asociați cu globalizarea.
8. Alții indică o pondere în creștere a activității economice neincluse în PIB. Acestea ar fi
activități non-piață care nu au fost niciodată destinate să facă parte din PIB: producția
casnică, schimbul de bunuri și servicii sau servicii neplătite. Acest lucru depășește
măsurarea greșită.
 O a treia explicație ar putea fi că o mare parte din inovația la care am asistat face puțin pentru a face
plăcinta mai mare prin mijloace de producție mai productive. Mai degrabă, acea inovație ar putea
intensifica o tendință de redistribuire a dividendelor de creștere, departe de muncă și către capital.
Rezultatul poate fi o mică îmbunătățire generală a productivității. Una, sau toate, dintre aceste
explicații ar putea contribui la scăderea productivității. Dar nu există un consens cu privire la
impactul relativ.
II : Polarizarea veniturilor 
9. Acest lucru mă duce la următorul meu subiect: dinamica continuă în economiile avansate a
distribuției polarizate a venitului. Am văzut această tendință, în grade diferite, atât în Europa,
cât și în Statele Unite. Aceasta se conectează la problema productivității. Ideea aici este că a
devenit mai dificil să ridici nivelul de trai în mai multe economii avansate. Dar se întâmplă
mai mult decât doar scăderea productivității și creșterea slabă a veniturilor. În termeni ajustați
la inflație, mai mult de jumătate din gospodăriile americane au venituri mai mici astăzi decât
în 2000. Există și forțe de distribuție la lucru. În acest diapozitiv, graficul din stânga arată
ponderea în scădere a gospodăriilor din SUA care câștigă între jumătate și dublul venitului
median - acesta este centrul distribuției veniturilor pe care o putem considera „clasa de mijloc”.
Acest grup a cunoscut un declin persistent și pronunțat.
10. Aproximativ două treimi dintre cei care se mută din acest „mijloc” au intrat în „partea de jos” a
distribuției veniturilor – grupul care câștigă mai puțin de jumătate din salariul mediu . Acest
lucru este arătat în graficul din dreapta, unde ponderea populației SUA care câștigă mai puțin de
50% din venitul mediu este în mod clar în creștere. Nu este de mirare că unii economiști
vorbesc despre o golire a clasei de mijloc în economiile avansate. Cercetările recente ale FMI
asupra Statelor Unite sugerează că o componentă semnificativă a polarizării veniturilor poate fi
legată de schimbările tehnologice. Și este legat în mod specific de automatizarea și
delocalizarea sarcinilor semi-calificate. În multe cazuri, acestea erau locurile de muncă care
asigurau venituri clasei mijlocii. De asemenea, am constatat că concentrarea crescândă a
veniturilor și a bogăției a redus consumul agregat — cu aproximativ 3 procente și jumătate în
ultimii 15 ani. Acesta reprezintă un vânt contrar important la cererea agregată.
11. Știu că toți suntem conștienți de ramificațiile sociale și politice care au însoțit aceste schimbări
în nivelul și distribuția veniturilor gospodăriei. Asistăm la o nemulțumire crescută în rândul
electoraților și o schimbare bruscă a sentimentului împotriva globalizării. Acestea fiind spuse,
există politici care pot ajuta la abordarea problemei inegalității veniturilor. Acestea includ:
 programe de asistență socială bine direcționate;
 acces îmbunătățit la educație și recalificare;
 extinderea Creditului pentru Impozit pe Venitul Câștigului, combinată cu un salariu minim
mai ridicat;
 sprijin pentru părinții care lucrează pentru a acoperi costurile de îngrijire a copiilor; și
 concediu familial platit.
Scopul nostru în a face aceste recomandări este de a aborda impactul social sever al polarizării
veniturilor. Cu toții trebuie să oferim oportunități care să permită oamenilor să profite de inovație și
antreprenoriat
III: Inflație scăzută și niveluri scăzute de creștere a salariilor
12. Al treilea subiect pe care vreau să-l subliniez este nivelul în general scăzut al inflației globale și
al creșterii salariilor, în special în economiile avansate. După cum arată următorul diapozitiv,
inflația de bază în Europa este oarecum sub obiectivul BCE de sub, dar aproape de 2%. În
Japonia, inflația generală și de bază sunt aproape de zero. Și aici, în SUA, în ciuda progreselor
anterioare în creșterea inflației spre obiectivul de 2% al Fed, am observat o inversare în
ultimele câteva luni. Inflația de bază și cea generală sunt ambele la 1,4 la sută. Legat de
această inflație redusă este nivelul relativ scăzut de creștere a salariului nominal . În evaluarea
noastră, Statele Unite, Germania și Japonia sunt acum aproape de ocuparea completă a forței de
muncă. Dar chiar dacă piețele muncii s-au consolidat, nu pare să existe un impuls puternic
pentru creșterea salariilor nominale – așa cum se poate observa din acest grafic. Cu siguranță
există puține dovezi ale presiunii salariale. Forțe structurale importante contribuie la această
creștere scăzută a salariilor. Din nou, unul este scăderea creșterii productivității. De asemenea,
asistăm la o reducere a dinamismului pieței muncii. Un exemplu de scădere a dinamismului
forței de muncă este că mișcările de la un loc la altul au scăzut cu aproximativ 40% de la
sfârșitul anilor 1980 .
13. Acest lucru este important pentru că cele mai mari creșteri ale salariilor revin celor care își
schimbă locul de muncă . În acest grafic, vedem decalajul dintre creșterea salarială medie la
nivel de economie și ritmul creșterilor salariale pentru acele persoane care își schimbă locul de
muncă. Mai puțin dinamism înseamnă mai puțină schimbare a locului de muncă, ceea ce se
traduce aritmetic într-o creștere mai mică a salariului mediu. Pot exista și alte forțe seculare la
joacă . Una este schimbarea demografică, așa cum se vede în îmbătrânirea multor economii
avansate. Un altul este consolidarea tot mai mare a companiilor în combinații din ce în ce mai
mari, care întărește puterea de negociere a angajatorilor și comprimă salariile. Diferențierea
diferiților șoferi este o sarcină grea. Dar, indiferent de cauză, știm că va fi necesară o creștere
mai puternică a salariilor nominale pentru a readuce inflația pe drumul cel bun către țintele
băncilor centrale.
IV: Cooperare globală
14. În sfârșit, în calitate de reprezentant al FMI, ultimul subiect pe care aș dori să îl ridic nu va fi o
surpriză. Am atins deja la el. Există îngrijorarea că o economie mondială mai integrată și mai
globalizată nu mai generează locuri de muncă și standarde de trai mai ridicate care s-au promis
cândva. Vedem acest lucru în economiile de piață avansate și emergente, așa cum arată acest
diapozitiv final. Dar reacția la aceste preocupări nu ar trebui să fie încercarea de a încetini ritmul
schimbărilor tehnologice sau al integrării globale. Nu putem trece cu vederea schimbările
importante și pozitive pe care le-au produs aceste forțe. Asistați, de exemplu, la reducerea
impresionantă a sărăciei în lumea în curs de dezvoltare în ultima generație. Trebuie să evităm
politicile care creează efecte negative neașteptate ; care cresc tensiunile între țări; sau care
erodează sprijinul larg pentru integrarea economică care există încă în comunitatea
internațională. Întreruperea liberei circulații a mărfurilor și a investițiilor nu este o soluție. Nu va
 face decât să înrăutățească lucrurile prin perturbarea relațiilor comerciale și a lanțurilor de
aprovizionare.
15. Ar trebui să urmăm un curs mai pozitiv. Aceasta înseamnă a continua să maximizăm beneficiile
globalizării și ale tehnologiei, dar și să facem ca sistemul internațional să funcționeze mai bine
pentru toți cetățenii săi. Înseamnă promovarea unui sistem multilateral care se adaptează la o
economie globală din ce în ce mai conectată, asigurând condiții de concurență echitabile care
să evite măsurile protecționiste și politicile denaturante și prin atenuarea cât mai mult posibil
a impactului tranzițiilor globale. În concluzie, procesul de integrare economică internațională va
continua să avanseze. Acest lucru este inevitabil. Dar efectele secundare negative trebuie
recunoscute și abordate. O parte a acestei sarcini revine țărilor individuale. Dar comunitatea
internațională are, de asemenea, un rol de jucat, lucrând împreună pentru a trata problemele
transfrontaliere. Prin consolidarea sistemului multilateral, putem proteja economia globală și
putem asigura o creștere puternică, stabilă și favorabilă incluziunii.
Vă mulțumesc foarte mult că mi-ați permis să vorbesc în această dimineață. Aș fi foarte
bucurossă vă răspund întrebărilor.