CIBERNETICĂ ECONOMICĂ ȘI INDUSTRIALĂ

CURS 5
NOȚIUNI TEORETICE
MODELUL LOTKA - VOLTERRA
 1910 modelul a fost propus pentru studiul reacțiilor chimice

Alfred Lotka
(2.03.1880 – 5.12.1949)

matematician, chimist și statistician

1920 a studiat metoda la analiza statistică efectuată pentru tipurile de pești din
Marea Adriatică
Vito Volterra
(3.05.1860 – 11.10.1940)
matematician și fizician
1925 Alfred Lotka
au descris dinamica sistemelor biologice
în care interacționează două specii
1926 Vito Volterra

MODELUL LOTKA – VOLTERRA

Metoda pradă - prădător

Este utilizat pentru descrierea în timp a evoluției pentru două specii, una numită pradă, cealaltă prădător.

Are ca utilizate aplicabilitatea acestui model în biologie.

Exemple: pești / rechini; oi/lupi etc.

Este un model matematic compus din două ecuații diferențiale neliniare.

 MEDIUL
AMBIANT

PRĂDĂTORI
PRADĂ

Populația prădători > pradă Prădătorii mănâncă mai multă pradă

În momentul în care prada devine mai rară Prădătorii pot muri de foame
În momentul în care prădătorii dispar (mai rămân puțini) Populația pradă se poate regenera

În momentul în care prada se regenerează Pentru prădători este hrană suficientă și aceștia vor prospera

Se reia ciclul
 Modelul pradă – prădător din punct de vedere economic

AGENȚI ECONOMICI FURNIZORI

CONSUMATORI
CLIENȚI

BUGETE
Se consideră:
x(t) – numărul populației pradă
y(t) – numărul populației prădător

Ipoteze:
𝑑𝑥
Dacă nu sunt prădători, populația pradă crește. Rata de creștere este: = ax a>0
𝑑𝑡

𝑑𝑦
Dacă nu este pradă, populația prădătorilor scade. Rata de scădere este: = -by b > 0
𝑑𝑡

Dacă este pradă și sunt prădători, atunci:

- va fi o scădere în x proporțională cu xy (-pxy, p>0)

- va fi o creștere în y proporțională cu xy (qxy, q>0)

Sistemul este de forma:

𝑥 ′ = 𝑎 − pxy
ቊ ′
𝑦 = −𝑏𝑦+ qxy
Exemplu de rezolvare – VARIANTA 1:
Se consideră sistemul:

𝑥 ′ = 𝑥 + 3𝑦 + 2𝑒 𝑡 𝑥 ′ = 𝑥 + 3𝑦 1 3
൝ ′ ቊ ′ 𝐴=
𝑦 = 3𝑥 + 𝑦 + 𝑒 𝑡 + 𝑒 −2𝑡 𝑦 = 3𝑥 + 𝑦 3 1

Se calculează valorile proprii 𝐴−λ∙𝐼 =0 1 0

I=
𝑂 1
1 3 −λ 0
𝐴−λ∙𝐼 = +
3 1 0 −λ

1−λ 3
𝐴−λ∙𝐼 =
3 1−λ
λ1 = -2
2 2 2
𝐴−λ∙𝐼 = 1−λ − 3 = λ −2λ −8
λ2 = 4
 Se calculează vectorii proprii

Caz I Pentru λ1 = -2 𝐴 − λ1 ∙ 𝐼 = 0

1 3 2 0
𝐴 − λ1 ∙ 𝐼 = +
3 1 0 2

3 3
𝐴 − λ1 ∙ 𝐼 =
3 3

1 𝑥1 + 𝑥2 = 0 𝑥1 = −𝑥2
3 3 ∙ 1 1 ∙ −3 1 1
3 0 0 𝑥1 = 𝑥2
3 3 3 3 +
Se obține “0” sub elementul pivot

−𝑥2
Soluția generală este: v1 =
𝑥2
−1 −1
v1 = 𝑥2 ∙ Pentru 𝑥2 = 1 v1 =
1 1
 Se calculează vectorii proprii

Caz II Pentru λ2 = 4 𝐴 − λ2 ∙ 𝐼 = 0

1 3 −4 0
𝐴 − λ2 ∙ 𝐼 = +
3 1 0 −4

−3 3
𝐴 − λ2 ∙ 𝐼 =
3 −3

−1 𝑥1 − 𝑥2 = 0 𝑥1 = 𝑥2
3 3 ∙ 1 −1 ∙ −3 1 −1
3 0 0 𝑥1 = 𝑥2
3 3 3 −3 +
Se obține “0” sub elementul pivot

𝑥2
Soluția generală este: v2 =
𝑥2
1 1
v2 = 𝑥2 ∙ Pentru 𝑥2 = 1 v2 =
1 1
 𝑥 ′ = 𝑥 + 3𝑦 + 2𝑒 𝑡 𝑥 ′ = 𝑥 + 3𝑦 + 2𝑒 𝑡
൝ ′ ൝ ′
𝑦 = 3𝑥 + 𝑦 + 𝑒 𝑡 + 𝑒 −2𝑡 𝑦 = 3𝑥 + 𝑦 + 𝑒 𝑡 + 𝑒 −2𝑡

𝑋𝑔
Soluția generală este: = 𝐶1 ∙ 𝑣1 ∙ 𝑒 λ1𝑡 + 𝐶2 ∙ 𝑣2 ∙ 𝑒 λ2𝑡
𝑌𝑔

𝑋𝑔 −1 1
= 𝐶1 ∙ ∙ 𝑒 −2𝑡 + 𝐶2 ∙ ∙ 𝑒 4𝑡
𝑌𝑔 1 1

𝑋𝑔 𝐶1 ∙ (−𝑒 −2𝑡 ) + 𝐶2 ∙ 𝑒 4𝑡
=
𝑌𝑔 𝐶1 ∙ 𝑒 −2𝑡 + 𝐶2 ∙ 𝑒 4𝑡

Valorile pentru cele două necunoscute 𝐶1 și 𝐶2 se determină din sistemul de ecuații:

𝐶1 ∙ (−𝑒 −2𝑡 ) + 𝐶2 ∙ 𝑒 4𝑡 = 2𝑒 𝑡

𝐶1 ∙ 𝑒 −2𝑡 + 𝐶2 ∙ 𝑒 4𝑡 = 𝑒 𝑡 + 𝑒 −2𝑡
 Exemplu de rezolvare – VARIANTA 2:
Se consideră sistemul:

𝑥 ′ = 𝑥 + 3𝑦 + 2𝑒 𝑡
൝ ′
𝑦 = 3𝑥 + 𝑦 + 𝑒 𝑡 + 𝑒 −2𝑡

Se derivează prima ecuație a sistemului 𝑥 ′′ = 𝑥′ + 3𝑦′ + 2𝑒 𝑡

𝑥′ și y ′ din relație se înlocuiesc cu cele din sistem

𝑥 ′′ = 𝑥′ + 3𝑦′ + 2𝑒 𝑡
𝑥 ′′ = 𝑥 + 3𝑦 + 2𝑒 𝑡 + 3(3𝑥 + 𝑦 + 𝑒 𝑡 + 𝑒 −2𝑡 ) + 2𝑒 𝑡
𝑥 ′′ = 10𝑥 + 6𝑦 + 7𝑒 𝑡 +3𝑒 −2𝑡

Se elimină y
𝑥 ′ = 𝑥 + 3𝑦 + 2𝑒 𝑡 ∙ −2
𝑥 ′′ − 2𝑥 ′ = 8𝑥 + 3𝑒 𝑡 +3𝑒 −2𝑡
𝑥 ′′ = 10𝑥 + 6𝑦 + 7𝑒 𝑡 +3𝑒 −2𝑡 +
𝑥 ′′ − 2𝑥 ′ = 8𝑥 + 3𝑒 𝑡 +3𝑒 −2𝑡

𝑥 ′′ − 2𝑥 ′ − 8𝑥 = 3𝑒 𝑡 +3𝑒 −2𝑡
Polinomul asociat este (se notează x = λ): λ2 − 2 ∙ λ − 8 =0 λ1 = 4 λ2 = -2
𝑒 4𝑡 𝑒 −2𝑡

𝑦0 = 𝐶1 ∙ 𝑒 4𝑡 + 𝐶2 ∙ 𝑒 −2𝑡 = 3𝑒 𝑡 + 3𝑒 −2𝑡 = 𝑒 𝑎𝑥 ∙(Q(x) ∙cosbx + R(x) ∙sinbx)

𝑒 𝑎𝑥 ∙(Q(x) ∙cosbx + R(x) ∙sinbx) = 3𝑒 𝑡

𝑒 𝑎𝑥 ∙(Q(x) ∙cosbx + R(x) ∙sinbx) = 3𝑒 −2𝑡

1 1
Soluția generală este: 𝐶1 ∙ 𝑒 4𝑡 + 𝐶2 ∙ 𝑒 −2𝑡 − ∙ 𝑒 𝑡 − ∙ 𝑡𝑒 −2𝑡
3 2
Din prima ecuație a sistemului se obține:

1 2 1 1
𝑦= ∙ 𝑥 ′ − 𝑥 − 2 ∙ 𝑒 𝑡 = 𝐶1 ∙ 𝑒 4𝑡 − 𝐶2 ∙ 𝑒 −2𝑡 − ∙ 𝑒 𝑡 + ∙ 𝑡𝑒 −2𝑡 − ∙ 𝑒 −2𝑡
3 3 2 6
CURBA LORENZ ȘI COEFICIENTUL GINI
 În anul 1905 curba Lorenz a fost dezvoltată de economistul Max Lorenz.

Aceasta este o reprezentare grafică a inegalității de venit sau a inegaltății de avere.

CURBA LORENZ
Este utilizată pentru reprezentarea inegalității economice, dar se poate afișa orice
distribuție inegală în sistem.

Cu cât curba este mai depărtată de diagonală (linie dreaptă) cu atât este mai
mare nivelul inegalității.
 C
C
A = baza x înălțimea / 2
A B A = baza x înălțimea x 0.5
A = 1 x 1 x 0.5
În figură sunt 5 triunghiuri
delimitate de culoarea verde

triunghi

A = baza x înălțimea Baza triunghiurilor = 0.2

patrulater
triunghi

În figură sunt 4 patrulatere Înlățimea

triunghi patrulater
delimitate de culoarea verde adunată
patrulater
pentru toate
B triunghiurile
A triunghi patrulater

https://www.youtube.com/watch?v=a5EEJMZKz9I
 C

𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑡𝑟𝑖𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖 𝐴𝐵𝐶 − (𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑢𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑒𝑙𝑜𝑟 + 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑡𝑟𝑖𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟)

𝐶𝑜𝑒𝑓 𝐺𝑖𝑛𝑖 =
𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑡𝑟𝑖𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖 𝐴𝐵𝐶

0.5 − (0.138 + 0.1)

𝐶𝑜𝑒𝑓 𝐺𝑖𝑛𝑖 =
0.5
triunghi

𝐶𝑜𝑒𝑓 𝐺𝑖𝑛𝑖 = 0.524

patrulater
triunghi
Reprezintă aria cuprinsă între diagonală și curba Lorenz

triunghi patrulater

patrulater

B Un coeficient Gini cu valoare mai mare reprezintă o

A triunghi patrulater creștere a inegalităților veniturilor.

https://www.youtube.com/watch?v=a5EEJMZKz9I
 În anul 1912 statisticianul Corrado Gini a dezvoltat acest indice, care îi
poartă numele.

Este o măsură a depresiei statistice utilizată pentru a reprezenta distribuția

veniturilor populației dintr-o țară.
COEFICIENTUL GINI
Coeficientul variază între 0 (0%) și 1 (100%).

Valori > 1 se vor obține teoretic valori negative ale venitului, respectiv ale
averii.
Coeficientul Gini

este un instrument pentru măsurarea inegalității veniturilor la nivel internațional.

compară situația veniturilor fiecărei gospodării cu situația veniturilor celorlalte gospodării.

măsoară suprafața situată între curba Lorenz și dreapta distribuției de egalitate absolută
(prima bisectoare), exprimată ca un procent din aria totală situată sub curbă.

Formula de calcul al indicelui Gini este:

y1 , y2 ... yn sunt veniturile individuale în ordine descrescătoare;

n este numãrul indivizilor;
y este venitul mediu.
 4
1

3
6

Se copiază formula
Se copiază formula
7

Se selectează prima coloană (C%Populatie), se apasă tasta CTRL și apoi

se selectează cea de-a doua coloană (C% Income)
Click dreapta mouse și se alege Format Axis

INSERT – SCATTER – SCATTER WITH SMOOTH LINES AND MARKERS Valoarea maximă pentru cele două axe
va fi 100
 Se execută click pe Series
8 Se scrie titlul graficului

Se execută click pe Edit

Se scrie titlul graficului

Click dreapta mouse pe curbă
și se alege Select Data
9

Se execută click și se selectează Legend și Axis Title

 Se execută click pe Add
10

Se scrie titlul graficului

Click dreapta mouse pe curbă

și se alege Select Data
Se calculează aria sub curba Lorenz

Formula de calcul
Se copiază formula

Se adună toate ariile

Formula de calcul pentru coeficientul Gini
BIBLIOGRAFIE
Ashby, W.R., Introducere în cibernetică, Editura Tehnică, București, 1972

Bîrlea, S., Inițiere în cibernetica sistemelor industriale, Editura Tehnică, 1975

Elmaghraby, S., Proiectarea sistemelor de producție, Editura Tehnică, 1968

Francois, C. (ed.) - International Encyclopedia of Systems and Cybernetics, Saur, Munich, Germany, 1997
Foerster, H. von - Cybernetics of Cybernetics, 2nd edition, Future Systems, Mineapolis, 1996

Neagu, C., Modele de programare și conducere a proceselor economice, Editura Didactică și pedagogică, 1992

Scarlat, E. ,Chiriță, N. – Cibernetica sistemelor economice, Editura ASE, Bucuresti, 2002

Scarlat, E., Chiriță, N., Cibernetica sistemelor economice, Ediția a doua, Editura Economică, București,
2015

Spircu, L., Scarlat, E., Oprescu, Gh., Chiriță, N., Bazele ciberneticii economice, Editura ASE, București,
2001

Stancu, S., Maican, F., Marinescu, D., Georgescu, I., Cibernetică economică – teorie și aplicații, Editura ASE,
București, 2001
Zadeh, L.A., Polak, E., Teoria sistemelor, Editura Tehnică, 1973
https://en.wikipedia.org/wiki/Alfred_J._Lotka
https://ro.wikipedia.org/wiki/Vito_Volterra
https://docplayer.gr/75445076-Sisteme-de-ecuatii-diferentiale.html
https://www.youtube.com/watch?v=Dyyp-4UDwqY
https://www.youtube.com/watch?v=BwSB__Ugo1s
https://www.financialmarket.ro/terms/coeficientul-gini/
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/european-semester_thematic-factsheet_addressing-
inequalities_ro.pdf
http://www.store.ectap.ro/articole/135.pdf

https://www.youtube.com/watch?v=6cV50ZktL4Q
https://www.youtube.com/watch?v=Yu8ehXSNobI
https://www.youtube.com/watch?v=a5EEJMZKz9I
https://ro.publicspeakingtip.org/lorenz-curve-11150