Stridia

Autor: Laila Audi

Ilustrator: Maya Abboud

3asafeer.com
 Realizarea cărții originale a fost posibilă grație sprijinului generos al All Children
Reading: A Grand Challenge for Development1 (ACR GCD), parteneri (the
United States Agency for International Development2 (USAID), World Vision și
Guvernul Australian. A fost pregătită de Asafeer Education Technologies FZ
LLC și nu reflectă neapărat viziunile partenerilor ACR GCD. Potențialele
adaptări și traduceri ale acestei lucrări nu ar trebui considerate teaduceri oficiale
ale ACR GCD. ACR GCD nu își asumă responsabilitatea pentru conținutul sau
erorile care ar putea apărea în traducerea acestui material.

1
Toți copiii citesc: Marea provcare pentru dezvoltare
2
Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională
Akoya este o stridie mare. Ea trăiește în Golful
stridiilor fericite. Toate celelalte stridii își
petrec timpul citind enciclopedia
,,Ghidul stridiei pentru perle strălucitoare”.
Akoya nu este prea interesată de a produce
perle. De altfel, ea își petrece cel mai mult
timp fiind trează. Pentru a produce perle,
însă, este nevoie de mult somn. Akoya urăște
somnul.
Într-o zi, mătușa Pearl a invitat-o pe Akoya la
o salată de plancton, care e mâncarea preferată
a Akoyei. Astfel, Akoya nu s-a putut abține și
a acceptat invitația.
După prânz, mătușa Pearl a deschis o cutie și i-
a arătat Akoyei o perlă superbă care sălășluia
înăuntru. Aceasta reprezenta cea mai mare
realizare a mătușii. Era cea mai mare perlă din
districtul Coral.
Mătușa Pearl a întrebat-o pe Akoya: „Oare tu ce
vei face, Akoya? Care va fi cea mai mare
realizare a ta?”
Akoya a râs și i-a răspuns, „Voi face orice care nu
necesită mult somn.”
Akoya s-a întors și a văzut o sală de
expoziție, în care se afla o minunată perlă.
Era cea mai frumoasă perlă pe care a văzut-o
în viața ei. Era neagră și strălucitoare. Mătușa
Pearl a spus: „Perla aceasta este opera bunicii
mele și de atunci nicio altă stridie nu a mai
reușit să facă ceva asemănător.”
Deodată...
... cele două au auzit mult zgomot afară.
Stridiile se adunară să citească afișul unei
competiții: „Cea mai frumoasă perlă din
ocean.”
Akoya exclamă: „Ce oportunitate minunată;
Îmi place să pornesc în astfel de aventuri.”
O, nu! Akoya nu știe cum să producă perle.
În plus, dacă vrea să facă asta, va trebui să
doarmă mult, iar ea urăște somnul. Apoi, i-a
venit o idee.
A urmărit-o pe mătușa Pearl, care a spus: „Voi
produce cea mai mare și mai albă perlă care s-a
văzut.”
Apoi, Pearl și-a ales un loc confortabil și a
înghițit o particulă mică de nisip. A spus:
„Acum voi dormi preț de câteva luni. Ne vedem
mai încolo.”
Akoya și-a zis, „Pare că secretul stă în mica
particulă de nisip pe care mătușa a înghițit-o.”
A râs și și-a spus: „Așadar perlele sunt făcute
din nisip. Asta e ușor.” Astfel, Akoya a înghițit
o bilă mare de nisip.
A așteptat și a așteptat, până când a
început să se sufoce.
Prin urmare, a dat afară bila de nisip, spunându-și
cu tristețe: „Nisipul nu s-a transformat într-o
perlă.”
Un burete din apropiere a remarcat: „Am știut
dintotdeauna că perlele sunt făcute din carbonat
de calciu, mă întreb cum voia Akoya să facă o
perlă din nisip. C e c i u d a t !”
Când Akoya a auzit buretele, i-a venit o idee.
A zâmbit și a luat repede o găleată de
carbonat de calciu și a început să-l înghită,
dar s-a sufocat din nou. Carbonatul de calciu
nu s-a transformat în piatră de var. „Oare ce
fac aceste stridii ca să producă perle? Am
încercat tot ce se putea.”
Akoya nu avea răbdare pentru a citi
enciclopedia, dar părea că nu are altă opțiune.
S-a grăbit spre biblioteca mătușii și a început
să citească ,,Ghidul stridiei pentru perle
strălucitoare”.
Citea și citea, când dintr-o dată…
A simțit că ceva se mișcă în preajma ei.
Înainte să termine de citit, o stea-de-mare
sălbatică i-a smuls cartea din mână. A
încercat să o ia înapoi, dar aceasta a atacat-o
din nou.
Akoya a încercat să scape, dar nu a reușit. Era
înconjurată de pietre din toate direcțiile, iar
steaua-de-mare sălbatică era chiar în fața ei.
Pentru a reuși, avea o singură opțiune.
A plonjat și s-a ascuns adânc în nisip. Din când
în când, se întreba: „Oare ar trebui să ies acum?
Oare a plecat steaua-de-mare? Vreau să știu
cum sunt făcute perlele. Nu am timp de
pierdut.”
A început să plângă de frică. Apoi și-a închis
strâns buzele, ținând între ele partea rămasă a
paginii din carte. Nu îi plăcea să doarmă, dar
acum nu avea altă opțiune. Trebuia să facă ceva
cu viața ei. A închis ochii și a adormit adânc.
După o vreme, Akoya s-a trezit și a văzut că e
înconjurată de alte stridii. Mătușa Pearl era și
ea acolo. Akoya era tristă. Era sigură că toată
lumea a reușit să facă perle, pe când ea nu. A
deschis gura și a întrebat: „De cât timp dorm?”
Mătușa Pearl i-a răspuns: „Cu toții am dormit
timp de șase luni. Dar ce e asta? Ai reușit,
Akoya!”
Mătușa Pearl a spus, „Buzele tale sunt
îmbibate în cerneală. De aceea perla ta e
neagră. Akoya a păstrat secretul paginii
rupte pentru ea. Apoi, zâmbind cu mândrie,
a spus: „Asta este cea mai mare realizare a
mea.”
Sfârșit