Date generale

Oraşul Ştefăneşti se află în extremitatea de Nord Est a României, în provincia

istorică Moldova, în zona de Sud Est a judeţului Botoşani, la graniţa cu
Republica Moldova, în partea de Est a Câmpiei Jijiei Superioare, la 67-110 m
altitudine, pe dreapta văii râului Prut, în apropiere de confluenţa cu râul
Başeu, pe malul de Sud al lacului de acumulare Stânca-Costeşti, la intersecţia
paralelei de 47°47’29” latitudine nordică cu meridianul de 27°11’57”
longitudine estică, la 48 km Est de municipiul Botosani. Din punct de vedere
demografic, Ştefăneşti face parte din categoria oraşelor mici, cu o populaţie de
6 134 loc. (1 ian. 2019), din care 3 195 loc. de sex masc. şi 2 939 fem.
Suprafaţa: 96,6 km2, din care 7,5 km2 în intravilan; densitatea: 818 loc./km2.
La recensãmântul populaţiei din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 5 314 loc., 4
567 de persoane (85,9%) erau români, 473 rromi (8,9%) şi 274 loc. (5,2%)
aparţineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la acelaşi recensãmânt
s-au înregistrat 4 951 ortodocşi (93,2%), 37 penticostali (0,7%) şi 326 loc.
(6,1%) aparţineau altor confesiuni (creştini dupã evanghelie, adventişti de ziua
a şaptea, romano-catolici, evanghelişti ş.a.), erau atei, fãrã religie sau cu religie
nedeclaratã. Nod rutier şi punct de vamã la graniţa cu Republica Moldova, în
satul Stânca, inaugurat la 21 sept. 1999, amplasat pe barajul lacului de
acumulare Stânca-Costeşti. Exploatãri de gips, calcare, marne, argile şi
nisipuri. Hidrocentrală (15 MW), în satul Stânca, intrată în funcţiune în 1978.
Lacul de acumulare Stânca-Costeşti, realizat pe râul Prut, în colaborare cu
U.R.S.S., în anii 1973-1978, are o suprafaţã de 59 000 ha, 70 km lungime şi un
volum de 1,4 miliarde m3. În afară de scopul hidroenergetic, apa lacului
foloseşte la regularizarea apelor râului Prut, la irigaţii, la atenuarea viiturilor,
la combaterea inundaţiilor şi la alimentarea cu apă a localitãţilor. Podgorie (în
satul Bobuleşti). Centru de ceramică populară, cu vechi tradiţii (din sec. 19), în
oraşul Ştefăneşti. Muzeu memorial „Ştefan Luchian” (în oraşul Ştefăneşti),
organizat în casa natală a marelui pictor. Muzeul a funcţionat în perioada
1989-2007, apoi a fost închis pentru reabilitarea clădirii şi reamenajarea
acestuia şi redeschis la 23 apr. 2021. Bibliotecă publică. Casă de Cultură. Parc
dendrologic, amenajat în anul 1902. Staţie meteorologicã, în satul Stânca,
înfiinţată în anul 1984. În arealul satului Stânca, aflat în subordinea
administrativă a oraşului Ştefăneşti, în zona de silvostepă a Câmpiei Jijiei
Superioare, apare în relief un pinten calcaros, sub forma unei stânci, alcatuită
din depozite cuaternare, înaltă de 101 m, cunoscută sub numele de „Casa
Doamnei”. Pe pantele acestei stânci, declarată rezervaţie naturală complexă, de
tip geologic şi floristic şi arie protejată de interes naţional (la 6 martie 2000 şi
publicată în Monitorul Oficial la 12 apr. 2000), se dezvolta, până nu demult, o
plantă foarte rară, numită Schiverechia podolica (endemism podolic), singurul
loc din România în care această plantă rară vegeta la limita vestică a arealului
său mondial de răspândire, alături de care, mai apar şi alte specii rare ca
urechelniţa (Sempervivum rhutenicum var. albidum), şopârliţa (Veronica incana)
ş.a. Din cauza formării lacului de acumulare de la Stânca-Costeşti, această
plantă, situată iniţial pe teritoriul satului Stânca, a fost afectată de lucrările
hidroenergetice, fapt care a impus necesitatea transplantării acestei specii rare
într-un loc mai ferit, respectiv în arealul comunei Ripiceni, judeţul Botoşani.
La Ştefăneşti s-a născut pictorul Ştefan Luchian (n. 1 februarie 1868,
Ştefăneşti – m. 28 iunie 1916, Bucureşti).

Istoric
Satul Ştefăneşti apare menţionat documentar, prima oară, la 26 mai 1435, cu
numele Gura Başeului, într-un hrisov al domnului Moldovei, Ştefan al II-lea, în
care se aminteşte că satul se afla pe un vad al Prutului, iar apoi este consemnat
ca târg în anul 1476. În anul 1550, satul figura pe o hartă a lui Georg von
Reichersdorff, iar în 1596 pe harta lui D. Custos. În secolele 15-16, aşezarea a
fost jefuită de mai multe ori de tătari, însă, în anul 1476, aceştia au fost
înfrânţi de oastea domnului Moldovei, Ştefan cel Mare. Satul Ştefăneşti a mai
fost prădat şi incendiat de poloni (în iulie 1500) şi încă o dată de tătari (în
1513). La sfârşitul secolului l6 şi începutul secolului 17, localitatea Gura
Başeului era un important nod comercial şi popas de poştă pe Drumul Furilor-
Şleahul Hotinului, între Galaţi şi Hotin, în care exista o piaţă importantă
(1593), un han (1600), o garnizoană militară (1612) şi 2 000 de case. La
începutul secolului 18, Dimitrie Cantemir îl aminteşte ca oppida notabiliara în
lucrarea sa Descriptio Moldaviae (1714–1716). Târgul Ştefăneşti s-a aflat mult
timp în posesiune domnească fapt pentru care toate cheltuielile făcute pentru
întreţinerea bisericii “Sfânta Cuvioasă Parascheva” erau suportate din visteria
domnilor moldoveni. În timpul Războiului ruso-turc din anii 1768-1774,
localitatea a fost distrusă în mare parte, fiind refacută ulterior, iar biserica a
fost reparată în 1794. La sfârşitul secolului 18 şi începutul secolului 19, Târgul
Ştefăneşti a cunoscut o perioadă de dezvoltare economică prin apariţia
atelierelor de croitorie, a celor de prelucrare a pieilor, de fabricare a săpunului,
a lumânărilor, a berii, precum şi prin înfiinţarea cuptoarelor de ars varul, a
morilor de cereale ş.a., astfel încât, în acea perioadă existau circa 200 de
magazinaşe ale unor comercianţi români, armeni şi evrei. În 1834, Nahum
Friedmann a înfiinţat “Curtea rabinică” din Ştefăneşti, comuna devenind,
astfel, centrul hasidismului din Moldova (curent inovator al gândirii vieţii
comunităţii evreieşti, apărut în Polonia, la sfârşitul secolului 18), fapt ce a
determinat creşterea numărului de evrei stabiliţi la Ştefăneşti, care în 1859
ajunsese la 1 457 de persoane, cu rol important în dezvoltarea economică şi
culturală a localităţii. Comunitatea evreiască apare menţionată documentar,
prima oară, în anul 1604, pentru ca în anul 1910 să numere 2 883 de persoane,
dispunând de învăţământ în limba lor maternă, de viaţă religioasă proprie, cu
mai multe sinagogi (prima sinagogă datând din anul 1720) ş.a. În 1820 a fost
introdus iluminatul electric public, în 1837 a fost inaugurată o baie publică, în
1839 s-a deschis prima şcoală, cu limbile de predare română şi germană, în
1884 s-a construit primul spital, în 1890 o hală de carne, în 1902 s-a inaugurat
Parcul public ş.a. În anul 1864, Ştefăneşti era o comună urbană cu 2 114
locuitori. Până la 1 ian. 1965, satul şi comuna Ştefăneşti s-au numit Ştefăneşti-
Târg. Comuna Ştefăneşti a fost trecută în categoria oraşelor la 1 apr. 2004,
având în subordine ad-tivă satele Bădiuţi (atestat documentar în anul 1424),
Bobuleşti (1427), Stânca (1737) şi Ştefăneşti-Sat (1744).

Monumente
În oraşul Ştefăneşti există biserica având hramul “Sfânta Cuvioasă
Parascheva” (32 m lungime, 10 m lăţime şi ziduri groase de 1,50 m), datând
din anul 1640, construită pe locul unei vechi biserici ctitorită de către domnul
Moldovei, Ştefan cel Mare, declarată monument istoric şi de arhitectură în
anul 2015. Turnul-clopotniţă, masiv, de formă pătrată, luminat de 4 ferestre în
arcadă, a fost construit în anul 1794 şi plasat deasupra pridvorului. Solul
polonez, Jerzy Krasinski, care a poposit la Ştefăneşti la 21 martie 1636,
consemna că la acea dată exista la Ştefăneşti o biserică ruinată, aflată în curs
de refacere:
…şi acest orăşel, înainte vreme era însemnat, după cum se vede din
aşezarea lui şi după biserica de zid, frumos clădită, dar acum ruinată,
pentru păstrarea căreia, acum se cară pietre şi alt material”
(→ Costică Asăvoaie – Surse de documentare).

Forma actuală a bisericii “Sfânta Cuvioasă Parascheva” datează din anul 1640,
când a fost refăcută şi apoi reparată în anul 1794 după stricăciunile provocate
de Războiul ruso-turc din anii 1768-1774. Reparată din nou în anul 1828 şi
sfinţită la 30 oct. 1828. Are un pridvor închis, luminat de două ferestre. În
oraşul Ştefăneşti se mai află o casă cu prăvălii din secolul 19, declarată
monument istoric, Hala de carne (1900), monument istoric, Sinagoga (1720)
şi bustul pictorului Ştefan Luchian, operă a sculptorului Oscar Han. În satul
Bădiuţi, menţionat documentar, prima oară, în 1424, se află o biserică din
lemn datând din 1834, iar în satul Bobuleşti, atestat documentar în 1427, o
biserică din vălătuci, cu hramul „Sfinţii Voievozi” (1777, reparată în anii 1884,
1915, 1923).

6. Proiectarea cantitaților totale lunare de aprovizionare cu produsele cașcaval și

salamuri a populatiei din orașul Ștefănești si a cheltuielilor totale anuale pentru
aprovizionare cu aceste produse.

6.2. Date din bugetele de famile privind veniturile realizarte de persoană și

cumpărăturile lunare la produsul salam.

Grupe de familie în Ponderea Venitul mediu Cupărăturile medii

funcție de venitul lunar persoanelorgrupe de lunar realizat de o lunare/persoană
realizat de opersoană,în familie în totalul persoană(lei)
ordine crescătoare eșantionului(%) KG LEI
I 10 150 6 60
II 69 400 5 75
III 15 2000 1 20
IV 6 3000 2 60
a.Coeficientul mediu al elasticității totale a cererii de consum în funcție de
venit la salam
Exv1=( (75-60):60) : ((400-150):150)=0,25:1,66=0,15
Exv2= - 18,25
Exv3=4
Exv=(0,15 * 69-18,25 *15+4 * 6):(69+15+6)= 6,3:90= - 239,4
Se constată faptul că, pe ansamblu, la o creștere substanțială a venitului , cererea
pentru salam scade - 239,4%
b) Coeficientul mediu al elasticităţii cererii de consum pentru cantitate în funcţie
de venit la salam
Exq1=( (5-6):6) : ((400-150):150)=- 0,16 :1,66= - 1,5
Exq2=- 0,2 ;
Exq3=2
Coeficientul mediu va avea următoarea valoare:
Exq=(- 1,5 * 69- 0,2 *15+2 * 6):(69+15+6)= 94,5:90= - 1,05
Se constată faptul că, pe ansamblu, la o creștere substanțială a venitului ,
cantitatea pentru salam va cădea cu - 1,05 %.
c) Coeficientul mediu de elasticitate a cererii de consum pentru calitate în funcţie
de venit
Exc1= 0,15 – (-1,5)=1,65
Exc2= -18,25 – (-0,2)=- 18,05
Exc3= 4 – 2= 2
Ecalit = - 238,35
Rezultă faptul că, în exemplul dat, cererea persoanelor din eșantion nu se
orientează spre produse de calitate.

7. Magazinele, punctele de vânzare en-detail din orașul Ștefănești și

furnizorii de salamuri
În orașul Ștefănești există magazine mai mari : „La doi pași” și
„Ovisim”,precum și magazine mici de familie.

Principalii furnizori de salamuri sunt: S.C. Rafaello, Kosarom SA și Marcel

SRL. 6. Proiectarea cantitaților totale lunare de aprovizionare cu produsele
cașcaval și salamuri a populatiei din orașul Ștefănești si a cheltuielilor totale
anuale pentru aprovizionare cu aceste produse.

6.2. Date din bugetele de famile privind veniturile realizarte de persoană și

cumpărăturile lunare la produsul salam.

Grupe de familie în Ponderea Venitul mediu Cupărăturile medii

funcție de venitul lunar persoanelorgrupe de lunar realizat de o lunare/persoană
realizat de opersoană,în familie în totalul persoană(lei)
ordine crescătoare eșantionului(%) KG LEI
I 10 150 6 60
II 69 400 5 75
III 15 2000 1 20
IV 6 3000 2 60
a.Coeficientul mediu al elasticității totale a cererii de consum în funcție de
venit la salam
Exv1=( (75-60):60) : ((400-150):150)=0,25:1,66=0,15
Exv2= - 18,25
Exv3=4
Exv=(0,15 * 69-18,25 *15+4 * 6):(69+15+6)= 6,3:90= - 239,4
Se constată faptul că, pe ansamblu, la o creștere substanțială a venitului , cererea
pentru salam scade - 239,4%
b) Coeficientul mediu al elasticităţii cererii de consum pentru cantitate în funcţie
de venit la salam
Exq1=( (5-6):6) : ((400-150):150)=- 0,16 :1,66= - 1,5
Exq2=- 0,2 ;
Exq3=2
Coeficientul mediu va avea următoarea valoare:
Exq=(- 1,5 * 69- 0,2 *15+2 * 6):(69+15+6)= 94,5:90= - 1,05
Se constată faptul că, pe ansamblu, la o creștere substanțială a venitului ,
cantitatea pentru salam va cădea cu - 1,05 %.
c) Coeficientul mediu de elasticitate a cererii de consum pentru calitate în funcţie
de venit
Exc1= 0,15 – (-1,5)=1,65
Exc2= -18,25 – (-0,2)=- 18,05
Exc3= 4 – 2= 2
Ecalit = - 238,35
Rezultă faptul că, în exemplul dat, cererea persoanelor din eșantion nu se
orientează spre produse de calitate.

7. Magazinele, punctele de vânzare en-detail din orașul Ștefănești și

furnizorii de salamuri
În orașul Ștefănești există magazine mai mari : „La doi pași” și
„Ovisim”,precum și magazine mici de familie.

Principalii furnizori de salamuri sunt: S.C. Rafaello, Kosarom SA și

Marcel SRL.