Studiul STEPS in RM 2013

PREVALENŢA
FACTORILOR DE RISC
PENTRU BOLILE
NETRANSMISIBILE
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
STEPS 2013
PREVALENŢA
FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE
NETRANSMISIBILE
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
STEPS 2013
2014
CUVINTE CHEIE
BOLILE CRONICE – prevenire şi control
POLITICA DE SĂNĂTATE
PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII
ACTIVITATEA FIZICĂ
FACTORII DE RISC
Remiteți cererile pentru obținerea publicațiilor Biroului Regional pentru Europa al OMS la adresa:
Publications
WHO Regional Office for Europe
UN City, Marmorvej 51
DK -2100 Copenhagen Ø, Denmark
Tel.: +45 45 33 70 00; Fax: + 45 45 33 70 01
Ca opțiune alternativă, completați o cerere online pentru documentele sau informația despre sănătate
sau pentru permisiunea de citare sau traducere, disponibile pe pagina web a Biroului Regional pentru
Europa al OMS (http://www.euro.who.int/pubrequest).
© Organizația Mondială a Sănătății 2014
Toate drepturile sunt rezervate. Biroul Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății salută
cererile de permisiune pentru reproducerea sau traducerea publicațiilor sale, parțial sau în întregime.
Denumirile utilizate şi prezentarea materialului din publicația dată nu implică sub nici o formă exprimarea
opiniei Organizației Mondiale a Sănătății cu privire la statutul juridic al țărilor, teritoriilor, regiunilor şi oraşelor
sau al autorităților acestora, ori referitor la delimitarea frontierelor sau hotarelor lor. Liniile intermitente
indicate pe hărți reprezintă hotarul aproximativ, pentru care s-ar putea să nu existe încă un acord bine definit.
Mențiunea unor anumite companii sau a anumitor produse nu implică aprobarea sau recomandarea acestora
de către Organizația Mondială a Sănătății în preferința altora, de aceiaşi natură, şi care nu sunt menționate
expres. Cu excepția erorilor şi a omiterilor, denumirile produselor-proprietate sunt evidențiate prin majusculă.
Organizația Mondială a Sănătății a luat toate măsurile de precauție rezonabile pentru a verifica informația
conținută în prezenta publicație. Totuşi, materialul publicat este distribuit fără vreo garanție de orice fel, fie
expres sau implicită. Responsabilitatea pentru interpretarea şi valorificarea materialului revine cititorului. În
niciun caz Organizația Mondială a Sănătății nu va fi responsabilă pentru pagubele rezultate din utilizarea
acestuia. Opiniile exprimate de colectivul de autori, editori sau experți nu reprezintă în mod necesar rezoluțiile
sau politicile declarate de Organizația Mondială a Sănătății.
2 PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA STEPS 2013
CUPRINS
GLOSAR ............................................................................................................................................ 5
CUVÂNT ÎNAINTE ............................................................................................................................ 6
MULȚUMIRI ...................................................................................................................................... 8
LISTA CONTRIBUABILILOR ............................................................................................................. 9
SUMAR EXECUTIV .........................................................................................................................11
CONTEXT ........................................................................................................................................13
Bolile netransmisiBile (Bnt) la nivel gloBal ...............................................................................................................13

Bnt în repuBlica moldova ...........................................................................................................................................14
prevalența factorilor de risc pentru Bnt în repuBlica moldova ............................................................................15
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI ..........................................................................................16
scopul studiului ..............................................................................................................................................................16

oBiectivele studiului .......................................................................................................................................................16
rationalitatea studiului .................................................................................................................................................16
METODOLOGIA STUDIULUI .........................................................................................................17
designul studiului ..........................................................................................................................................................17

populația de studiu și eșantionarea ..............................................................................................................................17
considerentele etice .......................................................................................................................................................19
procesul de colectare a datelor ...................................................................................................................................20
REZULTATELE STUDIULUI ............................................................................................................27

indicatorii demografici ...................................................................................................................................................27
consumul de tutun.........................................................................................................................................................30
consumul de alcool .......................................................................................................................................................36
regimul alimentar ...........................................................................................................................................................42
activitatea fizică .............................................................................................................................................................52
PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA STEPS 2013 3
anamneza tensiunii arteriale ridicate ...........................................................................................................................56
anamneza diaBetului ......................................................................................................................................................58
anamneza colesterolului ridicat...................................................................................................................................61
anamneza Bcv ...............................................................................................................................................................62
sfaturi pentru stilul de viață ........................................................................................................................................63
screeningul pentru cancerul cervical .........................................................................................................................64
măsurătorile fizice .........................................................................................................................................................66
măsurătorile Biochimice .................................................................................................................................................71
riscul Bcv ......................................................................................................................................................................75
sumarul factorilor de risc comBinați ...........................................................................................................................77
asistența medicală ..........................................................................................................................................................78
RECAPITULARE ȘI CONCLUZII .....................................................................................................86
REFERINȚE .....................................................................................................................................87
ANEXA NR. 1 STUDIUL STEPS 2013 REPUBLICA MOLDOVA INDICATORII CHEIE ..................89
ANEXA NR. 2 INSTRUMENTUL STEPS AL OMS PENTRU SUPRAVEGHEREA FACTORILOR DE

RISC PENTRU BOLILE CRONICE ...................................................................................................92
ANEXA NR. 3 PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE ÎN

REPUBLICA MOLDOVA STEPS 2013 ..........................................................................................111

GLOSAR
IMC indicele masei corporale
IÎ intervalul de încredere
BCV boală cardiovasculară
DALY ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate
TAd tensiune arterială diastolică
GPAQ chestionar privind activitatea fizică generală
GBM glicemie bazală modificată
HDL lipoproteine de densitate înaltă
HPV papillomavirus uman
MET echivalentul metabolic al timpului
MICS Studiu de indicatori multipli în cuiburi
n numărul respondenților
BNT boli netransmisibile
PDA asistent digital personal
UPE unitate primară de eşantionare
USE unitate secundară de eşantionare
TAs tensiune arterială sistolică
STEPS abordarea supravegherii pe paşi a OMS
IVA inspecție vizuală cu acid acetic
RTȘ raportul talie–şolduri

CUVÂNT ÎNAINTE
Bolile netransmisibile sunt cauza principală a deceselor la nivel global, regional şi naţional. Șase din
10 decese la nivel global şi opt din zece decese în regiunea Europeană a OMS sunt cauzate de bolile
netransmisibile. Ratele deceselor din cauza bolilor netransmisibile în Republica Moldova sunt similare
celor din regiunea Europeană a OMS. Prevalenţa acestui grup de boli în ţară este, de asemenea, foarte
înaltă; mai mult de jumătate din populaţie suferă de boli netransmisibile, inclusiv boli cardiovasculare,
cancer, boli respiratorii cronice, boli digestive şi diabet. Povara bolilor netransmisibile subminează
dezvoltarea socială şi economică a ţării. Costurile de sănătate şi financiare ale bolilor netransmisibile
pentru persoane, familii, sistemul de sănătate şi economie sunt semnificative şi în creştere. În lipsa
prevenţiei adecvate a factorilor de risc generali şi identificării precoce a bolilor netransmisibile, aceste
costuri vor creşte pentru societatea moldovenească.
Pentru a răspunde poverii crescânde a bolilor netransmisibile, şefii de state şi de guverne au aprobat în
mai 2011 Declaraţia Politică a Întrunirii de Nivel Înalt a Asambleei Generale a Naţiunilor Unite privind
prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile, urmată de aprobarea Planului global de acţiuni al OMS
privind prevenirea şi controlul BNT pentru anii 2013-2020 de către Asambleea Mondială a Sănătăţii.
Guvernul Republicii Moldova a recunoscut impactul bolilor netransmisibile şi a reafirmat angajamentul

său de a aborda cu fermitate aceste boli şi factorii lor de risc. Pentru realizarea acestor angajamente,
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 2012 Strategia naţională de prevenire şi control al BNT,
iar Guvernul a aprobat câteva programe ţintite, cum ar fi Programul naţional de prevenire şi control
al diabetului (2011), Programul naţional privind controlul tutunului (2012), Programul naţional de
control al alcoolului (2012) şi Programul naţional privind prevenirea şi controlul bolilor cardiovasculare
(2014). Alte două programe sunt în curs de elaborare – Programul naţional în domeniul alimentaţiei şi
nutriţiei şi Programul naţional privind controlul cancerului. Toate strategiile şi programele naţionale
au ca scop punerea în aplicare a acţiunilor specifice la nivel naţional şi local şi prevăd o abordare
comprehensivă a întregului guvern, precum şi promovarea implicării întregii societăţi prin colaborare
cu mediul academic, organizaţiile neguvernamentale, prestatorii de servicii, comunităţile şi indivizii.
Pentru elaborarea şi implementarea politicilor de sănătate sunt necesare date de calitate înaltă,
dezagregate la nivel naţional, pentru a înţelege problemele, pentru informarea despre necesităţile
pentru intervenţii şi pentru elaborarea intervenţiilor corespunzătoare destinate să reducă povara
bolilor şi să abordeze inegalităţile în sănătate, precum şi să monitorizeze progresul în atingerea
ţintelor stabilite.

Obiectivul primar al studiului STEPS în Republica Moldova a fost evaluarea situaţiei de bază privind
factorii de risc principali pentru bolile netransmisibile, atât comportamentali, cât şi metabolici/
fiziologici, şi informarea tuturor actorilor naţionali şi internaţionali interesaţi despre situaţia curentă.
Datele din studiu vor servi ca informaţie de bază pentru noi politici privind bolile netransmisibile şi ca
punct de pornire pentru monitorizarea prevalenţei factorilor de risc pentru bolile netransmisibile. Va
fi analizată, de asemenea, eficacitatea intervenţiilor destinate să reducă povara bolilor netransmisibile
şi factorii lor de risc. Rezultatele studiului vor permite compararea prevalenţei şi a distribuţiei factorilor
de risc pentru bolile netransmisibile în timp şi între ţări.
OMS asigură consultanţă politică continuă, asistenţă tehnică şi sprijină fortificarea capacităţilor
Guvernului Republicii Moldova, menite să îmbunătăţească adecvat sănătatea populaţiei şi să reducă
inechităţile în sănătate prin aplicarea abordărilor întregul guvern şi întreaga societate. În acest mod,
OMS oferă suport ţării pentru asigurarea angajamentului acesteia în implementarea la nivel naţional
a Politicii Europene de Sănătate 2020 şi a planurilor OMS de acţiuni, global şi european, de prevenire
şi control al bolilor netransmisibile.
Noi suntem foarte recunoscători partenerilor noştri – Uniunii Europene şi Agenţiei Suedeze pentru
Dezvoltare şi Cooperare, pentru asigurarea suportului financiar în vederea implementării primului
studiu STEPS în Republica Moldova, precum şi altor colaboratori, la nivel naţional şi internaţional, care
au furnizat asistenţă tehnică în efectuarea acestui studiu.
Andrei Usatîi Jarno Habicht

Ministrul Sănătăţii Reprezentant OMS

MULȚUMIRI
Autorii raportului sunt recunoscători sediului central al OMS din Geneva (Leanne Margaret Riley,
şeful unităţii de supraveghere şi prevenție la nivel populaţional, Melanie Cowan şi Regina Guthold,
coordonatori tehnici în unitate), Oficiului Regional pentru Europa al OMS (Dr. Gauden Galea, Director,
Departamentul boli netransmisibile şi sănătatea în diferite perioade ale vieții şi Ms Frederiek Mantingh,
coordonator tehnic, Departamentul boli netransmisibile şi promovarea sănătăţii) şi Biroului OMS în
Republica Moldova (Dr. Jarno Habicht, reprezentant OMS şi Dr. Angela Ciobanu, coordonator sănătate
publică) pentru asistenţa furnizată şi ghidarea pe durata întregului proces al studiului STEPS.
Autorii aduc mulțumiri tuturor persoanelor implicate în colectarea datelor, supervizorilor de teren,
coordonatorului național STEPS, comitetului de coordonare al STEPS, centrelor de sănătate publică,
instituțiilor de asistență medicală primară şi Biroului Național de Statistică pentru suportul acordat la
efectuarea studiului.
Raportul a fost elaborat conform acordurilor bienale de colaborare (ABC) pentru 2010/2012 şi
2013/2014, încheiate între Ministerul Sănătății şi OMS. El a fost elaborat sub îndrumarea Domnului
Andrei Usatîi, Ministru al Sănătății din Republica Moldova şi Domnului Jarno Habicht, Reprezentant
OMS.
Studiul STEPS a fost efectuat de Centrul Naţional de Sănătate Publică al Ministerului Sănătăţii din
Republica Moldova, fiind coordonat de comitetul de coordonare STEPS, instituit în cadrul Ministerului
Sănătății cu suportul OMS. Fondurile pentru studiul STEPS au fost asigurate de către Uniunea
Europeană, cu fonduri suplimentare oferite de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare şi
OMS.
Denegare de responsabilitate
Opiniile autorilor exprimate în prezentul raport nu reflectă în mod neapărat viziunile Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, Uniunii Europene, Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, Ministerului
Sănătăţii al Republicii Moldova şi Centrului Naţional de Sănătate Publică.

LISTA CONTRIBUABILILOR
Organizații participante
Ministerul Sănătății al Republicii Moldova
Organizația Mondială a Sănătății
Centrul Național de Sănătate Publică
Centrele de sănătate publică teritoriale
Instituțiile de asistență medicală primară
Biroul Național de Statistică
Consultanți internaționali
Regina Guthold, coordonator tehnic, unitatea de supraveghere şi prevenție la nivel populațional,
Departamentul pentru prevenirea bolilor netransmisibile, cuibul boli netransmisibile şi sănătate mentală, OMS
Melanie Cowan, MSP, coordonator tehnic, unitatea de supraveghere şi prevenție la nivel populațional,
Cercetătorul principal, coordonatorul de teren

Galina Obreja, MD, MSP, Centrul Național de Sănătate Publică
Comitetul de coordonare STEPS din cadrul Ministerului Sănătății

Svetlana Cotelea, MD, MSP, viceministru al sănătăţii, Ministerul Sănătății, preşedinte
Carolina Cerniciuc, MD, MSP, şef al Direcției sănătate publică, Ministerul Sănătății
Tatiana Zatâc, MD, şef al Direcției Asistență Medicală Primară, Ministerul Sănătății
Ion Șalaru, MD, MSP, vicedirector, Centrul Național de Sănătate Publică
Petru Crudu, MD, vicedirector, Centrul Național de Management în Sănătate
Ghenadie Curocichin, MD, d.h.m, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae
Testemiţanu”
Larisa Spinei, MD, d.h.m, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae
Testemiţanu”
Angela Ciobanu, MD, MSP, dr.med., coordonator sănătate publică, Biroul OMS în Republica Moldova
Ala Negruţa, şef al Direcției statistica serviciilor sociale şi condițiilor de trai, Biroul Național de Statistică
Stela Bivol, MD, MSP, director politici şi cercetare, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate
Echipa de analiză statistică

Melanie Cowan, MSP, coordonator tehnic, unitatea de supraveghere şi prevenție la nivel populațional,
Ștefan Savin, MD, MSP, expert OMS
Angela Ciobanu, MD, MSP, dr.med., coordonator sănătate publică, Biroul OMS în Republica Moldova
Raport întocmit de
Ștefan Savin, MD, MSP, expert OMS
Angela Ciobanu, MD, MSP, dr. med., coordonator sănătate publică, Biroul OMS în Republica Moldova
Copy-editor
Nicole Russell

Membrii echipei proiectului
Ion Șalaru, MD, MSP, vicedirector, Centrul Național de Sănătate Publică
Ion Bahnarel, MD, MSP, d.h.m., prim-vicedirector, Centrul Național de Sănătate Publică
Mihail Pîsla, MD, dr.med., director general, Centrul Național de Sănătate Publică
Oleg Lozan, MD, d.h.m., prorector, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
Vasile Odobescu, MD, Centrul Național de Sănătate Publică
Anatolie Melnic, MD, dr.med., şef al Centrului de profilaxie specifică, Centrul Național de Sănătate Publică
Alexandra Sîlnic, şef al secției juridice, Centrul Național de Sănătate Publică
Ala Halacu, MD, şef al laboratorului de referință în microbiologie, Centrul Național de Sănătate Publică
Natalia Silitrari, MD, şef al Centrului promovarea sănătății şi comunicare, Centrul Național de Sănătate Publică
Ion Soroceanu, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Briceni
Gheorghe Timuș, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Floreşti
Vasile Moraru, MD, Centrul de sănătate publică al municipiului Bălți
Dumitru Carasic, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Cahul
Nicolae David, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Hânceşti
Leonid Cimpoi, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Teleneşti
Raisa Popovici, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Ungheni
Iurie Pînzaru, MD, MSP, dr.med., Centrul Național de Sănătate Publică
Natalia Caterinciuc, MD, dr.med., Centrul Național de Sănătate Publică
Olga Volcovschi, MD, Centrul de sănătate publică al municipiului Chişinău
Nelea Tabuncic, MD, Centrul Național de Sănătate Publică
Ion Furtună, manager, ArtCo & Co
Valeri Bejenari, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Briceni
Eugenia Tomceac, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Donduşeni
Ion Belciug, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Donduşeni
Galina Cojuhari, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Drochia
Elena Revenco, MD, Centrul de sănătate publică al municipiului Bălți
Iurie Bobu, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Făleşti
Svetlana Bruma, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Taraclia
Alexei Negru, MD, Centrul medicilor de familie al raionului Cahul
Lilia Gurin, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Basarabeasca
Svetlana Toderaș, MD, Centrul de sănătate publică al municipiului Chişinău
Angela Guștiuc, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Orhei
Angela Băț, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Sângerei
Boris Bobeica, asistent medical, IMSP Spitalul raional Străşeni
Alexandru Morari, asistent medical, IMSP spitalul raional Nisporeni
Iulia Eftodi, MD, Centrul Național de Sănătate Publică
Viorel Cazacenco, MD, Centrul de Medicină Preventivă al Ministerului Apărării
Iurie Caterinciuc, MD, Centrul de Medicină Preventivă al Ministerului Apărării
Victoria Burlacu, MD, Centrul Național de Sănătate Publică
Mariana Gâncu, asistent medical, Centrul Național de Sănătate Publică
Diana Cebotari, MD, Centrul de Sănătate din Vadul-lui-Vodă
Svetlana Chirău, asistent medical, Centrul Național de Sănătate Publică
Ecaterina Șalaru, MD, Preventoriul Academiei de Științe din Moldova
Iurie Popescul, MD, Centrul Național Științifico-Practic de Medicină de Urgență
Rodica Solcan, asistent medical, Centrul Național de Sănătate Publică
Ostafiev Lilia, asistent medical, Centrul de sănătate publică al raionului Briceni
Liuba Ciobanu, asistent laborant, Centrul de sănătate publică al raionului Floreşti
Angela Gâdei, asistent laborant, Centrul de sănătate publică al raionului Glodeni
Alexandra Grecu, asistent laborant, Centrul medicilor de familie al raionului Cahul
Vera Gorcenco, MD, Centrul de sănătate publică al raionului Basarabeasca
Viorica Costiș, asistent laborant, Centrul de sănătate publică al raionului Teleneşti
Valentina Tofan, asistent laborant, Centrul de sănătate publică al raionului Ungheni
Igor Malic, medic rezident, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”
Elena Chesov, MD, Centrul Național de Sănătate Publică
Viorica Savin, asistent medical, Centrul Național de Sănătate Publică
Doina Lazurca, asistent laborant, Centrul Național de Sănătate Publică
Anastasia Mandric, asistent laborant, Preventoriul Academiei de Științe a Moldovei

SUMAR EXECUTIV
Prezentul studiu naţional transversal, privind factorii de risc pentru bolile netransmisibile în Republica
Moldova, a fost efectuat în perioada septembrie 2013 – mai 2014. Pregătirea pentru studiu a fost
efectuată în perioada februarie – septembrie 2013 şi a cuprins instituirea comitetului de coordonare
în cadrul Ministerului Sănătății; pregătirea şi ajustarea instrumentului STEPS al OMS; eşantionarea;
cumpărarea echipamentului; selectarea echipei proiectului şi instruirea colectorilor de date.
Colectarea datelor pe teren a fost efectuată în perioada 30 septembrie – 9 noiembrie 2013. Analiza
datelor şi elaborarea raportului a fost efectuată din decembrie 2013 până în mai 2014.
Studiul a avut ca scop evaluarea prevalenţei factorilor de risc principali pentru bolile netransmisibile
pentru planificarea mai eficientă a activităţilor/politicilor de control şi prevenire a bolilor
netransmisibile.
Studiul a avut următoarele obiective:
• determinarea prevalenţei factorilor de risc comportamentali pentru bolile netransmisibile printre

populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani;
• determinarea prevalenţei factorilor de risc biologici pentru bolile netransmisibile – hipertensiunea,
hipercolesterolemia, hiperglicemia printre populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani;
• determinarea diferenţei în prevalenţa factorilor de risc între sexe, medii de rezidenţă şi grupuri de
vârstă.
În baza metodologiei de eşantionare în cuiburi, în mai multe trepte, aplicabilă supravegherii bolilor
netransmisibile, au fost selectați aleatoriu 5760 de subiecţi, pentru a asigura distribuţia echivalentă
a participanţilor, conform grupului de vârstă şi sexului, luându-se în vedere o rată estimată de non-
răspuns de 20%. În total la studiu au participat 4807 subiecţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani,
iar rata de răspuns a fost de 83,5%.
Din numărul total de respondenţi (n=4807), 25,3% au raportat că sunt fumători actuali, iar 23,3% -
fumători zilnici. Bărbaţii au fumat mai mult în comparaţie cu femeile (43,6% versus 5,6%), iar femeile
din mediul urban au fumat mai mult în comparaţie cu cele din mediul rural (10,4% versus 1,3%). Vârsta
medie pentru începerea fumatului a fost de 17,7 ani pentru ambele sexe (17,5 ani pentru bărbaţi
şi 19,5 ani pentru femei). Ţigaretele fabricate au fost utilizate de către fumători în 98,9% de cazuri.
Numărul mediu al ţigaretelor fumate (zilnic) de către fumătorii zilnici a constituit 16,7.
Doar 14% din respondenţi au fost abstinenți la alcool pe parcursul vieţii, iar 7,0% au fost abstinenți pe
parcursul ultimelor 12 luni. 61,9% din respondenţi au consumat alcool pe parcursul ultimelor 30 de
zile, iar 1 din fiecare 5 respondenţi (19,5%) a fost episodic băutor înrăit. Bărbaţii au fost băutori înrăiţi
de trei ori mai frecvent în comparaţie cu femeile. Aproape jumătate din respondenţii consumatori
actuali de alcool au menționat, că au consumat alcool neînregistrat pe parcursul ultimelor 7 zile (
51,2% de bărbaţi şi 40,2% de femei).

Consumul de fructe şi legume a fost în general scăzut: 66,6% din respondenţi au raportat că au
consumat mai puţin de 5 porţii de fructe şi legume pe zi, aflându-se astfel sub un risc crescut pentru
bolile netransmisible. Proporţia bărbaţilor a fost similară cu cea a femeilor. Atât consumul de fructe,
cât şi cel de legume a fost mai frecvent în grupurile de vârstă mai tinere. Gospodăriile au folosit mai
des uleiul vegetal pentru prepararea bucatelor (94,9%).
Una din zece persoane (10,1%) nu corespunde recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru
sănătate (fără diferenţe semnificative între bărbaţi (10,7%) şi femei (9,4%)). Cea mai mare pondere
a celor care nu corespund recomandărilor OMS a fost identificată în grupul de vârstă de 60-69 ani
(14,6%). Mediana timpului total utilizat pentru activităţi fizice constituie 228,6 minute pe zi (mai mare
printre bărbaţi (282,9 minute) în comparaţie cu femeile (180 minute)).
Șapte din zece femei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani au raportat că au fost supuse screeningului
pentru cancerul cervical.
Mai mult de jumătate din respondenţi au raportat că, pe parcursul ultimilor trei ani, au primit sfaturi
privind modul de viaţă sănătos, de la un medic sau un lucrător medical.
În rezultatul măsurătorilor fizice s-a stabilit că şase din 10 respondenţi erau supraponderali (indicele
masei corporale ≥ 25 kg/m2), fără diferenţe între sexe. Unul din cinci respondenţi (22,9%) a fost obez
(indicele masei corporale ≥ 30 kg/m 2), iar proporţia femeilor obeze (28,5%) a fost de 1,6 ori mai mare
în comparaţie cu cea a bărbaţilor (17,8%). Valoarea medie a indicelui masei corporale a constituit 26,6
kg/m 2, iar valoarea medie a circumferinţei taliei a fost de 85,7 cm la femei şi de 89,2 cm la bărbaţi.
Raportul dintre circumferinţa taliei şi cea a şoldurilor a constituit 0,9 la bărbaţi şi 0,8 la femei, plasându-
se la limita de jos a obezităţii.
Valorile medii ale tensiunii arteriale sistolice şi diastolice (inclusiv la persoanele care primeau tratament
pentru hipertensiune) au constituit 132,8 mmHg şi 85,0 mmHg, respectiv, fără diferenţe semnificative
între bărbaţi şi femei. Patru din 10 respondenţi aveau hipertensiune (tensiunea arterială sistolică ≥
140 mmHg şi tensiunea arterială diastolică ≥ 90 mmHg), fără diferenţe semnificative între sexe. Trei
pătrimi (76,2%) din respondenţii cu tensiunea arterială ridicată nu primeau tratament, proporţia
bărbaţilor (84,1%) fiind mai mare în comparaţie cu cea a femeilor (67,5%).
Studiul a relevat, că proporţia respondenţilor cu glicemia bazală modificată (≥5,6 mmol/l şi <6,1
mmol/l) a constituit 8,3% şi această proporţie a fost mai mare printre femei (9,1%) în comparaţie cu
bărbaţii (7,4%). Valoarea medie a glicemiei bazale a constituit 5,2 mmol/l, fără diferenţe între bărbaţi
şi femei. Una din 10 persoane (12,3%) avea diabet sau toleranţa scăzută la glucoză (glicemia bazală ≥
6,1 mmol/l sau se afla sub tratament antidiabetic), fără diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei.
S-a stabilit, de asemenea, că una din trei persoane (29,4%) avea colesterolul total ridicat (≥ 5 mmol/l
sau se afla sub tratament pentru hipercolesterolemie), iar proporţia femeilor (32,0%) a fost mai mare
în comparaţie cu cea a bărbaţilor (26,7%).
În concluzie, studiul a relevat că fiecare a treia persoană (30,3%) avea trei şi mai mulţi factori de
risc pentru bolile netransmisibile şi această proporţie creşte proporţional vârstei. Bărbaţii au fost mai
afectaţi (35,2%) în comparaţie cu femeile (25,0%). În total, 61,7% din respondenți au avut 1-2 factori
de risc şi doar 8% din populaţia studiată nu a avut niciunul din cei cinci factori de risc pentru bolile
netransmisibile.
Indicatorii cheie (fact sheet) STEPS sunt prezentaţi în anexa nr.1.

CONTEXT
Bolile netransmisibile (BNT) la nivel global
BNT constituie una dintre ameninţările principale pentru sănătatea umană şi dezvoltarea economică.
BNT sunt cauza principală a mortalităţii la nivel global, condiţionând mai multe decese decât toate
celelalte cauze luate împreună. In anul 2008, BNT, în special bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul
şi bolile respiratorii cronice, au fost responsabile pentru mai bine de 60% din mortalitatea populaţiei
la nivel global. Povara BNT creşte rapid, în special în ţările în curs de dezvoltare, iar consecinţele lor
sociale, economice şi pentru sănătate vor fi semnificative. Mai mult de 80% din decesele cauzate de
BCV şi diabet, aproape 90% din decesele cauzate de bolile pulmonare obstructive cronice şi mai mult
de două treimi din decesele condiţionate de cancer au loc în ţările cu venit mic şi mediu pe cap de
locuitor (1).
Cu toate acestea, dovezile existente demonstrează că epidemia BNT poate fi redusă prin controlul
celor patru factori principali de risc comportamentali pentru BNT: consumul de tutun, inactivitatea
fizică, consumul nociv de alcool şi regimul alimentar nesănătos.
Atât consumul de tutun, cât şi expunerea la fumul de tutun, sunt responsabile de mai mult de 6
milioane de decese anual. Conform estimărilor, fumatul cauzează circa 71% din cancerul pulmonar,
42% din bolile respiratorii cronice şi 10% din BCV. Proporţia mortalităţii atribuibile tutunului este mai
mare printre bărbaţi în comparaţie cu femeile (2).
Aproximativ 4,5% din povara globală a bolilor şi traumelor este atribuibilă alcoolului. Alcoolul contribuie
la efecte traumatice, care omoară sau invalidizează persoanele la o vârstă relativ tânără, rezultând în
pierderea multor ani de viaţă din cauza dizabilităţii şi a decesului. Consumul nociv de alcool este cauza
a circa 3,8% din toate decesele înregistrate anual. Mai mult de jumătate din aceste decese apar drept
consecinţă a BNT, inclusiv cirozele hepatice, cancerul şi BCV. Consumul nociv de alcool este factorul de
risc principal pentru decesul bărbaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 59 de ani (3).
Consumul redus de fructe şi legume este asociat cu riscul înalt pentru BCV, cancerul de stomac şi
colorectal. Consumul înalt de sare este o determinantă importantă pentru tensiunea arterială ridicată
şi riscul BCV. Consumul înalt de grăsimi saturate şi grăsimi trans este asociat cu riscul crescut pentru
bolile de inimă şi atacul vascular cerebral.
Tensiunea arterială înaltă este factorul de risc principal pentru povara globală a bolilor. Conform
estimărilor, aceasta cauzează 9,4 milioane de decese în fiecare an – mai mult de jumătate din cele 17
milioane de decese estimate anual, cauzate de toate BCV (4). Colesterolul sanguin ridicat cauzează,
conform estimărilor, 2,6 milioane de decese anual. Ambele sunt factori de risc major pentru BCV şi
atacul vascular cerebral.

Persoanele fizic inactive au un risc cu 20% - 30% mai mare pentru mortalitatea din toate cauzele.
Indicele masei corporale (IMC) înalt creşte riscul pentru bolile de inimă, atacul vascular cerebral,
diabet şi unele tipuri de cancer.
Epidemia BNT loveşte disproporţionat persoanele din grupurile sociale inferioare. BNT şi sărăcia
creează un cerc vicios, pe de o parte sărăcia expune populaţia la factorii de risc comportamentali
pentru BNT, iar BNT, la rândul lor, care apar ca consecinţă, pot deveni un motor important pentru
declinul în jos pe spirală, ducând familiile spre sărăcie. Îmbunătăţirea supravegherii şi monitorizării
trebuie să constituie o prioritate de vârf în lupta cu BNT la nivel de ţară.
BNT în Republica Moldova

Republica Moldova este o ţară în curs de dezvoltare, cu o populaţie de 3,4 milioane, dintre care 53%
trăiesc în mediul rural. Ea este situată în Europa de Sud-Est şi are graniţe comune cu România şi Ucraina
şi un teritoriu de 33 843,5 km 2. Din punct de vedere administrativ constă din municipalităţi, o unitate
administrativ-teritorială şi raioane împărţite în comune. PIB-ul țării este în creştere, dar este mai mic
în comparaţie cu alte ţări din regiune.
Țara este într-un proces de tranziţie epidemiologică de la începutul anilor ‚90. Ca urmare, prevalenţa
bolilor legate de stilul de viaţă şi comportamentul nesănătos, cum ar fi BCV, diabetul, cancerul,
hepatitele cronice şi cirozele, creşte constant, aceste boli devenind cauzele principale ale mortalităţii
populaţiei. BNT sunt responsabile de mai mult de 85% din toate decesele înregistrate anual. Republica
Moldova, ca şi alte ţări în curs de dezvoltare, se confruntă în prezent cu povara dublă a bolilor, care
cuprinde pe de o parte provocările noi, asemenea ca obezitatea şi BNT, iar pe de altă parte – bolile
infecţioase, precum tuberculoza şi HIV/SIDA.
Conform statisticii medicale naţionale, următoarele boli au fost în anul 2012 cauzele principale de
deces în Republica Moldova (5):
• bolile sistemului circulator (641,6 la 100 000 populaţie)
• neoplasmele (163,2 la 100 000 populaţie)
• hepatitele cronice şi cirozele (81,6 la 100 000 populaţie)
• traumele şi otrăvirile (86,8 la 100 000 populaţie)
• diabetul (9,8 la 100 000 populaţie).
Bolile sistemului circulator sunt cauza principală a morbidităţii şi mortalităţii populaţiei şi au fost
responsabile de fiecare al doilea deces în anul 2012.
Incidenţa prin cancer cervical şi ratele mortalităţii prin această boală sunt foarte înalte, constituind
17,2 şi 7,4 la 100 000 populație, respectiv. Incidenţa prin cancer cervical a crescut între anul 2005 şi
anul 2009, acest tip de cancer fiind cel mai răspândit printre femei în anul 2011 , când a constituit
39,3% din cazurile de cancer. Ca şi în alte ţări, majoritatea cazurilor de cancer cervical apar la femeile
de vârstă medie, între 30 şi 60 de ani, în aproximativ 75% din cazuri (6).

Mai mult de 60 000 de pacienţi cu diabet au fost înregistraţi în anul 2011, iar numărul persoanelor cu
diabet latent este de 2-3 ori mai mare. Mai mult de 80% din pacienţii cu diabet sunt adulţi cu vârsta
mai mare de 40 de ani cu diabet de tip 2 (7).
Prevalenţa factorilor de risc pentru BNT în Republica

Moldova
Datele privind factorii de risc pentru BNT nu sunt parte componentă a sistemului informaţional actual
în sănătate. Aceştia au fost anterior evaluaţi în următoarele studii efectuate în Republica Moldova:
• Studiul Demografic şi de Sănătate (SDS), 2005 (IMC, consumul de tutun şi consumul de alcool) (8);
• Rezultatele studiului privind starea de sănătate a populaţiei din Republica Moldova, efectuat în anul
2005 (IMC, obiceiurile de consum alimentar, consumul de tutun şi consumul de alcool) (9).
Consumul de tutun în Republica Moldova a fost, de asemenea, evaluat în studiul internaţional privind
consumul de tutun de către tineri la nivel global (GYTS), efectuat în anii 2004 şi 2008 (10, 11).
Conform SDS, rata fumătorilor zilnici a constituit 28% în anul 2005. Consumul de tutun a fost al doilea
cel mai prevalent factor de risc la bărbaţi, contribuind la povara bolilor cu 14,9% de ani de viață
ajustați la dizabilitate (DALY) în anul 2002 (12). Conform statisticilor OMS, rata mortalităţii atribuibilă
fumatului în Republica Moldova a constituit 678 decese la 100 000 populaţie în anul 2012 şi este de
aproape două ori mai mare în comparaţie cu cea din Regiunea Europeană a OMS (13).
Consumul de alcool este factorul de risc principal la bărbaţi şi al treilea cel mai mare factor de risc la
femei, contribuind la povara bolilor cu 27,2% şi 12,8% DALY, respectiv, în anul 2002. Conform OMS,
povara bolilor atribuibile consumului de alcool în Republica Moldova a fost estimată la nivelul patru
cel mai înalt de risc (pe o scală de la 1 la 4) (14).
Doar a cincea parte din populaţie consuma fructe şi legume în anul 2005. Consumul redus de fructe
şi legume a fost responsabil de 6,6% DALY la femei şi 5,1% DALY la bărbaţi în anul 2002. Suplimentar,
jumătate din populaţia adultă din Republica Moldova a fost supraponderală în anul 2005.
Hipertensiunea a fost factorul de risc principal la femei şi al treilea cel mai important factor de risc la
bărbaţi, constituind 15,3% şi 11,3% DALY, respectiv, în anul 2002.

SCOPUL
ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI
Scopul studiului
Scopul general al studiului a fost determinarea prevalenţei factorilor de risc majori pentru BNT, cu
utilizarea metodelor aprobate de OMS, pentru evaluarea situaţiei de bază şi planificarea mai eficientă
a activităţilor de prevenire şi control a BNT.
Obiectivele studiului
Obiectivele studiului au fost următoarele:
• determinarea prevalenţei factorilor de risc comportamentali pentru BNT printre populaţia cu vârsta
cuprinsă între 18 şi 69 ani;
• determinarea prevalenţei factorilor de risc biologic pentru BNT, hipertensiunea, hipercolesterolemia

şi hiperglicemia printre populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani;
• determinarea diferenţei în prevalenţa factorilor de risc între sexe, medii de rezidenţă şi grupuri de
vârstă.
Raționalitatea studiului
Datele privind prevalenţa factorilor de risc pentru BNT din studiile precedente, efectuate în Republica
Moldova, sunt disponibile limitat şi fragmentat. Sunt necesare date comprehensive şi actualizate
privind factorii de risc pentru BNT, în vederea evaluării eficacităţii politicilor publice de sănătate în
curs de implementare şi pentru elaborarea viitoarelor intervenţii de prevenire şi control al BNT.
Studiul a fost efectuat în conformitate cu metodologia OMS, care asigură informaţie comparabilă şi
sigură referitor la prevalenţa factorilor de risc pentru BNT în diferite ţări din lume.
Studiul STEPS OMS (abordarea supravegherii pe paşi) este un instrument important pentru estimarea
prevalenţei factorilor de risc pentru BNT şi asigură dovezile necesare pentru sistemul de supraveghere
epidemiologică al BNT.

METODOLOGIA STUDIULUI
Designul studiului
Studiul privind prevalenţa factorilor de risc pentru BNT a fost efectuat cu scopul stabilirii informaţiei
de bază pentru elaborarea Planului național de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de
prevenire şi control al BNT pentru anii 2012-2020.
Studiul a fost făcut în trei paşi consecutivi, în conformitate cu conceptul OMS, privind abordarea
supravegherii pe paşi a factorilor de risc pentru BNT, şi luându-se în considerare necesităţile şi
resursele locale.
PASUL 1 a cuprins studiul în baza chestionarului – Instrumentul STEPS al OMS pentru supravegherea
factorilor de risc ai bolilor cronice (Anexa nr.2). Acesta a constat din interviul faţă-în-faţă, utilizând
chestionarul pentru colectarea informației demografice, precum şi informaţiei despre consumul de
tutun, consumul de alcool, regimul alimentar (inclusiv consumul de fructe şi legume, consumul de
uleiuri şi grăsimi, mesele luate în afara gospodăriei şi sarea alimentară), activitatea fizică, anamneza
tensiunii arteriale ridicate şi colesterolului ridicat, anamneza diabetului şi BCV, sfaturile pentru stilul
de viaţă, screeningul pentru cancerul cervical şi accesul la asistenţa medicală.
PASUL 2 a cuprins măsurătorile fizice privind supragreutatea şi obezitatea (greutatea corporală şi

înălţimea, circumferinţa taliei şi a şoldurilor), tensiunea arterială şi pulsul, care au fost efectuate cu
ajutorul testelor şi dispozitivelor specifice.
PASUL 3 a cuprins măsurătorile biochimice în sângele capilar, utilizând metode chimice umede. Au
fost măsurate glucoza sanguină, colesterolul total şi colesterolul din lipoproteine de densitate înaltă
(HDL).
Instrumentul STEPS al OMS pentru supravegherea factorilor de risc pentru bolile cronice a fost tradus
în limba română şi rusă şi ajustat în vederea luării în considerare a caracteristicilor/cerințelor specifice
ale ţării.
Populaţia de studiu și eșantionarea

La studiu au participat în total 4807 respondenţi selectați aleatoriu. Aceştia au avut vârsta cuprinsă
între 18 şi 69 de ani, iar grupul a cuprins ambele sexe, persoane rezidente ale tuturor raioanelor,
unităţii teritorial-administrative Găgăuzia şi municipiilor Chişinău şi Bălţi. Raioanele din partea stângă
a râului Nistru şi municipiul Bender nu au participat la studiu.

La calcularea mărimii eşantionului a fost utilizată prevalenţa supragreutăţii şi obezităţii (P=50,0%)
identificată pe parcursul studiului precedent privind starea de sănătate a populaţiei (9), asumându-
se intervalul de încredere de 95% (Z=1,96), marginea erorii acceptabile de 5%, coeficientul efectului
designului de eşantionare complex de 1,5 şi reprezentarea egală a ambelor sexe în fiecare grup
de vârstă (4 grupuri de vârstă pentru fiecare sex sau total 8 grupuri). Conform calculelor, mărimea
eşantionului a constituit 4608 persoane, care a fost mărit în continuare cu 20% (5760 de persoane)
pentru a lua în considerare împrejurările neprevăzute, precum non-răspunsul şi erorile de înregistrare
(Formula 1).
Formula 1. Formula de calculare a mărimii eșantionului:
P(1–P)
n= (Z)2
e2
0,5(1–0,5)
n= (1,96)2 =384
0,052
1. n * efectul designului * factorul vârstă-sex = 384 * 1,5 * 8 = 4608

2. n : probabilitatea de non-răspuns = 4608 : 0,80 = 5760.
Pentru selectarea aleatorie a participanţilor din populaţia ţintă a fost aplicată procedura de eşantionare
în cuiburi în două etape. Ca unitate de bază au fost folosite sectoarele cuiburi de la Recensământul
populaţiei din Republica Moldova din anul 2004 (15).
Avându-se în vedere diferenţele în stilul de viaţă şi starea bolilor între mediul de rezidență rural şi
urban, populaţia ţintă pentru studiul STEPS a fost stratificată în funcție de mediul de rezidență, urban
şi rural. La prima etapă, în interiorul fiecărui strat, prin metoda sistematică, au fost selectate unitățile
primare de eşantionare (UPE) (sectoarele de recensământ SR) cu probabilitatea proporţională SR de
la Recensământul populației din anul 2004 (măsură a mărimii egală cu numărul populaţiei din SR,
asigurată de recensământ). Anterior selecției, sectoarele de recensământ au fost aranjate în ordine
geografică de la Nord la Sud în interiorul fiecărui strat, pentru a asigura stratificarea adiţională
implicită conform criteriului geografic.
În total au fost selectate 400 de cuiburi, care reprezentau 400 de SR din totalul de 10991 SR. Aceste
cuiburi selectate probabilistic au fost folosite, de asemenea, în Studiul SDS efectuat în anul 2005 (8) şi
în Studiul de Indicatori Multipli în Cuiburi (MICS) efectuat în anul 2012 (16). Materialele cartografice
de la Recensământul populaţiei efectuat în anul 2004 nu au fost disponibile, astfel că utilizarea lor
pentru studiul STEPS a fost imposibilă. De aceea, la prima etapă a fost utilizat eşantionul probabilistic
din studiile menţionate mai sus.
Din numărul total de 400 de cuiburi, 167 au fost din mediul rural şi 233 din mediul urban. Distribuţia
eşantionului de 400 UPE (SR) pentru SDS/MICS a fost efectuată invers proporţional numărului
populaţiei în fiecare strat, ţinându-se cont de faptul că rata de răspuns, ca regulă, este mai joasă în
mediul urban în comparaţie cu cel rural, că dimensiunile medii ale gospodăriilor din mediul urban
sunt mai mici în comparație cu cele din mediul rural. Astfel, în studiul STEPS a fost aplicată alocarea

disproporţională cu supraeşantionarea pentru mediul urban. Pentru asigurarea reprezentativităţii şi
pentru a permite estimările la nivel naţional şi urban/rural a fost aplicată procedura de ajustare prin
ponderare finală.
La etapa a doua, din fiecare cele 400 UPE au fost selectate câte 15 gospodării (unitatea secundară
de eşantionare (USE)). Din lista actualizată a gospodăriilor, efectuată pentru studiul MICS 2012, din
fiecare cuib au fost selectate randomizat 15 gospodării, utilizându-se instrumentul de eşantionare
randomizată Microsoft Excel®. Din cele 400 de cuiburi au fost selectate în total 6000 de persoane.
Metoda Kish (17) a fost folosită pentru selectarea aleatorie a unei persoane cu vârsta cuprinsă între 18
şi 69 de ani din fiecare gospodărie.
Considerentele etice
Studiul a fost aprobat din punct de vedere etic de către Comitetul Naţional de Etică al Ministerului
Sănătăţii. De la fiecare participant la studiu au fost obţinute 2 acorduri informate separate: unul
pentru pasul 1 şi 2 şi al doilea pentru pasul 3. Anterior colectării datelor, participantul selectat la nivel
de gospodărie a primit o scrisoare de informare şi formularul de acord informat, în care erau explicate
scopul şi obiectivele studiului.
Pentru asigurarea confidenţialităţii tuturor datelor colectate şi arhivate, a fost utilizat un număr unic
de identificare pentru fiecare participant, iar registrele cu date fac trimitere doar la aceste numere.
Informaţia şi acordul informat au fost disponibile în limbile română şi rusă.
Instruirea colectorilor de date pe teren privind metodologia studiului
Persoanele responsabile de colectarea datelor pe teren şi supervizorii colectării datelor pe teren au

fost recrutaţi din Centrul Naţional de Sănătate Publică şi Centrele de Sănătate Publică teritoriale.
Centrul Naţional de Sănătate Publică, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Biroul OMS în Republica
Moldova, au organizat în perioada 24-27 septembrie 2013 un atelier de lucru de patru zile referitor la
studiul prevalenţei factorilor de risc pentru BNT STEPS şi metodologia de colectare a datelor. În total,
la instruire au participat 48 de colectori de date la nivel naţional.
Instruirea colectorilor de date a fost efectuată de grupul tehnic de lucru al studiului, care anterior a fost
instruit la general (fără diferențiere) în cadrul unui seminar regional de patru zile, organizat de OMS la
Ashgabat, Turkmenistan, în perioada 9-12 septembrie 2013. In primele două zile personalul participant
a fost instruit referitor la metodele de eşantionare la nivel de gospodărie şi obţinerea acordului informat
de la respondenţii participanţi în studiu. Esenţa instruirii s-a axat pe chestionarul din studiu, colectarea
şi testarea sângelui capilar şi deprinderile necesare pentru utilizarea asistentului digital personal
(PDA) pentru introducerea datelor. Ultimele două zile ale instruirii au constat din sesiuni interactive de
introducere în metodologia de colectare a datelor pentru pasul 1, 2 şi 3 al studiului.

Testarea pilot
Colectorii de date instruiţi au desfăşurat pretestarea în mun. Chişinău, care a constat din efectuarea
tuturor celor trei paşi ai studiului. Mai mult de 80 de persoane au participat la etapa de pretestare.
Pretestarea a început cu selectarea unei persoane la nivel de gospodărie conform metodologiei
de selectare Kish, şi diseminarea informaţiei despre studiu. La colectarea datelor pentru studiu au
participat 12 echipe, fiecare constând din 4 persoane: 2 intervievatori, un asistent laborant şi un
coordonator/supervizor. Fiecare echipă a aplicat chestionarul şi a efectuat măsurători la 3-4 persoane
şi teste de laborator la 2-3 persoane. Pretestarea a avut ca scop validarea deprinderilor colectorilor de
date pe teren, privind utilizarea chestionarului studiului, efectuarea măsurătorilor fizice şi a testelor
de laborator şi folosirea PDA.
Procesul de colectare a datelor

Chestionarul validat (Instrumentul STEPS al OMS pentru supravegherea factorilor de risc pentru bolile
cronice), care a cuprins subiectele de bază, extinse, precum şi două module opţionale privind sarea
alimentară şi asistenţa medicală, au fost traduse în limbile română şi rusă, adaptate la specificul ţării,
traduse înapoi în limba engleză, revăzute şi aprobate de Comitetul de coordonare STEPS şi utilizate
pentru colectarea datelor în studiu.
Datele pentru studiu au fost colectate în perioada 30 septembrie – 9 noiembrie 2013.
PASUL 1: studiul în baza chestionarului
Chestionarul a fost utilizat pentru colectarea de la respondent a datelor demografice şi privind statutul
socio-demografic; consumul de tutun; consumul de alcool; regimul alimentar, inclusiv consumul de
fructe şi legume, consumul de uleiuri şi grăsimi, mesele luate în afara gospodăriei şi sarea alimentară;
activitatea fizică; anamneza tensiunii arteriale ridicate, diabetului, colesterolului ridicat şi BCV; sfaturile
privind stilul de viaţă; screeningul pentru cancerul cervical şi asistenţa medicală în legătură cu BNT.
Evaluarea consumului de tutun
Consumul de tutun a fost evaluat sub aspectul statutului de fumător actual sau anterior, durata
fumatului, cantitatea de tutun utilizată, consumul produselor din tutun care nu se aprind şi expunerea
la fumul de tutun. Colectorii de date au folosit fişele pentru demonstraţii cu pozele a 4 cele mai
răspândite tipuri de produse din tutun.
Evaluarea consumului de alcool
Consumul de alcool a fost evaluat, utilizându-se conceptul de băutură standard. O băutură standard
este orice băutură care conţine circa 10 grame de alcool pur.
Colectorii de date au folosit fişele pentru demonstraţii cu pozele a 4 cele mai răspândite tipuri de
băuturi alcoolice.

Respondenţii care au raportat folosirea alcoolului pe parcursul ultimei luni, precedente studiului,
au fost clasificaţi ca consumatori actuali de alcool. Trei categorii de risc au fost utilizate pentru
clasificarea respondenţilor care consumă alcool, în funcţie de cantitatea medie de alcool consumată
zilnic. Aceste categorii sunt definite în tabelul 1.
Tabelul 1. Categoriile de risc asociate cu nivelele consumului de alcool, pe sexe
Sexul Categoria 1 Categoria 2 Categoria 3
Bărbați < 40,0 g 40,0–59,9 g > 60,0 g
Femei < 20,0 g 20,0–39,9 g > 40,0 g
Notă. Unitățile se referă la cantitatea medie de alcool consumată zilnic.

Sursa: OMS, 2005 (18).
Băutul pentru chef a fost definit ca consumul a 6 şi mai multe băuturi standard la o ocazie. Această
definiție a fost aceiaşi pentru bărbaţi şi pentru femei.
Evaluarea regimului alimentar
Pentru evaluarea obiceiurilor alimentare ale populaţiei din studiu, respondenţii au fost întrebaţi despre
frecvenţa consumului de fructe şi legume, numărul mediu de porţii din aceste produse consumate
zilnic, tipurile de uleiuri şi grăsimi folosite la prepararea bucatelor, numărul meselor consumate
săptămânal în afara gospodăriei şi cantitatea de sare consumată zilnic. Consumul de fructe şi legume
a fost evaluat sub aspectul numărului de porţii, o porţie fiind egală cu 80 de grame. Fişele pentru
demonstraţii au fost utilizate pentru colectarea datelor privind consumul de fructe şi legume într-o
zi obişnuită. Consumul de uleiuri şi grăsimi a fost evaluat prin adresarea întrebării referitor la tipul de
ulei sau grăsime utilizat cel mai frecvent pentru gătit în gospodărie.
Consumul de sare a fost evaluat prin adresarea întrebării referitor la frecvenţa adaosului de sare sau
a unui sos sărat pe parcursul gătitului bucatelor sau înainte de ori în timpul consumului; frecvenţa
consumului produselor alimentare procesate cu conţinut sporit de sare. Participanţii au fost întrebaţi
despre percepţia lor referitor la cantitatea de sare consumată şi legătura dintre aceasta şi problemele
de sănătate, despre importanţa reducerii conţinutului de sare în alimentaţie, precum şi despre măsurile
întreprinse în vederea controlului consumului de sare.
Evaluarea activităţii fizice
Activitatea fizică a fost evaluată în baza intensităţii, duratei şi frecvenţei activităţii fizice la locul de
muncă, în timpul liber şi pe durata deplasării dintr-un loc în altul, folosind un set din 16 întrebări. Au
fost colectate date despre numărul de zile, ore şi minute de activitate fizică pe durata a cel puţin 10
minute sau mai mult continuu pe zi, efectuată la locul de muncă, pe durata deplasării dintr-un loc
în altul şi în timpul liber. Chestionarul complex are avantajul de evaluare nu doar a duratei, dar şi a
intensității activităţii fizice. Fişele pentru demonstraţii au fost utilizate pentru demonstrarea diferitor
tipuri de activitate fizică.

Perioada totală de timp folosită pentru activitate fizică la locul de muncă, deplasarea dintr-un loc în
altul şi în timpul liber a fost măsurată, utilizându-se indicatorul continuu: echivalentul metabolic al
timpului (MET), în minute pe săptămână, folosit pentru activitate fizică (Tabelul 2). Populaţia a fost
clasificată în grupuri specifice în conformitate cu volumul activităţii fizice. MET este utilizat pe larg
pentru exprimarea intensităţii activităţii fizice şi este, de asemenea, utilizat pentru analiza datelor GPAQ
(chestionarul privind activitatea fizică generală). MET reprezintă raportul dintre rata metabolică pe
durata muncii persoanei şi rata metabolică în stare de repaos. Un MET este definit ca costul energiei în
starea de şezut liniştit/repaus absolut şi este echivalent consumului de energie de 1 kcal/kg/oră. Pentru
analiza datelor GPAQ, au fost adaptate recomandările existente. S-a estimat că consumul energetic al
persoanei este de patru ori mai mare în starea de activitate fizică moderată şi de opt ori mai mare în
starea de activitate fizică viguroasă în comparație cu starea de şezut liniştit/repaus absolut. Pentru
calcularea activităţii fizice totale a persoanei, utilizând datele GPAQ, au fost folosite următoarele valori,
prezentate în tabelul 2:
Tabelul 2. Valorile MET pentru calcularea activității fizice totale a persoanei
Domeniul Valoarea MET
Munca Valoarea MET moderată = 4,0

Valoarea MET viguroasă = 8,0
Deplasarea dintr-un loc în altul Valoarea MET pentru ciclism şi mersul pe jos = 4,0
Timpul liber Valoarea MET moderată = 4,0

Sursa: OMS, 2005 (18).
Pentru calcularea indicatorului de categorie pentru volumul recomandat de activitate fizică pentru
sănătate (bună), au fost luate în considerare timpul total petrecut în activitate fizică pe parcursul
săptămânii şi intensitatea activităţii fizice.
Conform recomandărilor globale ale OMS privind activitatea fizică pentru sănătate, adulţii trebuie să
facă, pe parcursul unei săptămânii obişnuite, cel puţin următorul volum de exerciții (inclusiv activitatea
la locul de muncă, precum şi pe durata deplasării dintr-un loc în altul şi în timpul liber):
• 150 minute de activitate fizică de intensitate moderată; sau
• 75 minute de activitate fizică de intensitate viguroasă; sau
• o combinaţie echivalentă de activitate fizică de intensitate moderat-viguroasă, atingând cel puțin 600
MET-minute.
Pentru comparare, pe parcursul analizei au fost utilizate, de asemenea, tabele care prezintă limitele de
separare din fostele recomandări ale OMS (19). Cele trei nivele de activitate fizică sugerate în aceste
recomandări pentru clasificarea populaţiei sunt următoarele : 1) jos, 2) moderat şi 3) înalt. Criteriile
pentru aceste nivele sunt arătate mai jos.

Nivelul înalt de activitate fizică implică atingerea de către persoană a oricăror din următoarele criterii:
• activitate fizică de intensitate viguroasă cel puţin 3 zile pe săptămână, realizând cel puţin 1500 MET-
minute pe săptămână; sau
• şapte sau mai multe zile a oricărei combinaţii de mers pe jos, activitate fizică moderată sau viguroasă,
realizând cel puţin 3000 MET-minute pe săptămână.
Nivelul moderat de activitate fizică se referă la persoanele care nu întrunesc criteriile pentru categoria
nivelului înalt, dar care corespund următoarelor criterii:
• trei sau mai multe zile de activitate fizică de intensitate viguroasă, cel puţin 20 minute pe zi; sau
• cinci sau mai multe zile de activitate fizică moderată sau mersul pe jos cel puţin 30 de minute pe zi; sau
• cinci sau mai multe zile de orice combinaţie de mers pe jos, activitate fizică moderată sau viguroasă,
rezultând în cel puţin 600 MET-minute pe săptămână.
Nivelul jos de activitate fizică se referă la persoanele care nu întrunesc nici unul din criteriile
menţionate mai sus pentru categoriile nivelului moderat sau nivelului înalt.
Anamneza BNT și a factorilor lor de risc
Anamneza diabetului, BCV, tensiunii arteriale ridicate şi colesterolului ridicat a fost evaluată prin
adresarea întrebării despre efectuarea măsurătorilor specifice pentru aceste scopuri de către un
medic sau un lucrător medical. Participanții au fost întrebați, de asemenea, despre orice medicamente
pe care le primesc.
Sfaturile pentru stilul de viață
Participanţii au fost întrebaţi despre sfaturile referitoare la reducerea factorilor de risc generali pentru
BNT, primite de la un medic sau un lucrător medical pe parcursul ultimilor trei ani.
Evaluarea situaţiei privind screeningul cancerului cervical
Situaţia privind screeningul cancerului cervical a fost evaluată prin adresarea întrebării despre
efectuarea inspecţiei vizuale cu acid acetic (IVA), testul Papanicolau şi testul pentru human
papilomavirus (HPV). IVA este inspecţia suprafeţei colului uterin după aplicarea pe el a acidului acetic
(oţet). Testul Papanicolau şi testul HPV sunt proceduri medicale în cadrul cărora se colectează celule
de pe colul uterin şi se plasează pe sticlă de microscop. După colorare cu vopsea Papanicolau, celulele
se examinează la microscop. Această metodă este importantă pentru diagnosticul diferenţial al
leziunilor maligne, non-maligne, precanceroase şi inflamatorii.

PASUL 2: măsurătorile fizice
Greutatea corporală, înălţimea, circumferinţa taliei, circumferinţa şoldurilor, tensiunea arterială şi

pulsul au fost măsurate la toţi participanţii la studiu, cu excepţia femeilor gravide.
Greutatea corporală şi înălţimea au fost măsurate cu ajutorul cântarului electronic Growth

Management Scale. Acesta este un dispozitiv combinat (cântar pentru masa corporală cu un planşeu
pentru măsurarea înălţimii) cu laser, potrivit pentru scopuri de cercetare, care măsoară o combinație
de factori (greutatea corporală şi înălţimea şi calculează IMC).
IMC este raportul dintre greutatea corporală în kilograme şi înălţimea în metri la pătrat şi se calculează
conform formulei:
Formula 2. Formula de calcul a IMC

IMC = greutatea corporală (kg) : înălţime (m 2).
IMC ≥ 25 indică că persoana este supraponderală, iar IMC ≥ 30 indică că persoana este obeză.
Circumferinţa taliei şi cea a şoldurilor au fost măsurate cu Mio Type, o bandă neelastică cu precizia
în milimetri. Circumferinţa taliei a fost măsurată plasând banda de măsurare în jurul abdomenului la
mijlocul distanţei dintre marginea de jos a ultimei vertebre palpabile şi vârful osului iliac. Circumferinţa
şoldurilor a fost măsurată plasând banda de măsurare în jurul abdomenului la cea mai mare
circumferinţă în jurul feselor. Raportul talie-şolduri a fost calculat în baza măsurătorilor circumferinţelor
taliei şi şoldurilor la toţi respondenţii, cu excepţia femeilor gravide. Pentru determinarea obezităţii au
fost utilizate limitele de separare de referinţă ale OMS pentru raportul talie-şolduri pentru definirea
obezității – mai mare de 0,90 pentru bărbaţi şi mai mare de 0,86 pentru femei.
Măsurătorile tensiunii arteriale şi ale pulsului au fost efectuate de trei ori pe braţul drept al
participanţilor la studiu în poziţie şezut, utilizându-se dispozitivul Bosso-Medicus Uno cu manşetă
universală şi monitor automat pentru tensiunea arterială şi puls. Media a trei măsurători a fost luată
în calcul. Măsurătorile au fost făcute după o pauză de 15 minute, în care participantul s-a odihnit,
iar fiecare măsurătoare - cu o pauză de 3 minute între măsurători (devierea maximă a măsurătorii
presiunii sub manşetă ± 3 mmHg, a etalării pulsului ± 5%).
Ponderea persoanelor cu tensiune arterială ridicată a fost definită după cum urmează:
• tensiunea arterială sistolică (Tas) ≥ 140 şi/sau tensiunea arterială diastolică (TAd) ≥ 90 mmHg, sau care
la moment primesc tratament pentru tensiunea arterială ridicată.
Ponderea respondenţilor cu tensiunea arterială tratată sau sub control, printre cei cu tensiunea
arterială ridicată (TAs ≥ 140 mmHg şi/sau TAd ≥ 90 mmHg) sau care la moment primesc tratament
pentru tensiunea arterială ridicată, a fost clasificată după cum urmează:
• % persoanelor care primesc tratament, iar TAs < 140 mmHg şi TAd < 90 mmHg
• % persoanelor care primesc tratament, iar TAs ≥ 140 mmHg şi/sau TAd ≥ 90 mmHg
• % persoanelor care nu primesc tratament, iar TAs ≥ 140 mmHg şi/sau TAd ≥ 90 mmHg

PASUL 3: analizele de laborator
Analizele de laborator au cuprins testarea glucozei sanguine, colesterolului total şi colesterolului HDL.
Concentraţiile glucozei, colesterolului total şi colesterolului HDL au fost măsurate în sângele capilar a
doua zi după colectarea datelor la paşii 1 şi 2. Testarea sângelui capilar a fost efectuată, utilizându-se
analizatorul CardioCheck PA la toţi respondenţii, pe nemâncate. Rezultatele testelor de laborator au
fost evaluate şi clasificate conform definițiilor specificate în tabelul 3 (18).
Tabelul 3. Indicatorii biochimici
Indicatorii biochimici Normal Sub risc Ridicat
Glucoza <5,6 mmol/l ≥5,6 mmol/l şi <6,1 ≥6,1 mmol/l sau folosesc
mmol/l medicamente pentru
reducerea nivelului de glucoză
Colesterolul <5,0 mmol/l ≥5,0 mmol/l şi <6,1 ≥6,2 mmol/l sau utilizează
mmol/l medicamente pentru
reducerea nivelului de
colesterol
Colesterolul HDL Nivelele HDL reduse

B: <1,03 mmol/l; F<1,29 mmol/l
Sursa: OMS, 2005 (18).
Colectarea datelor în studiu
Colectarea datelor în studiu a fost efectuată de 12 echipe a câte cinci persoane fiecare. Echipele
de studiu au fost compuse din coordonatorul/supervizorul/liderul echipei, doi intervievatori, un
laborant şi un şofer cu automobil. Pentru a facilita accesul la gospodăriile selectate a fost implicat
medicul de familie sau asistenta medicală. Gospodăriile selectate au fost vizitate în ziua colectării
datelor, oferindu-li-se informaţie generală (verbală) despre scopul şi obiectivele studiului. Apoi în
fiecare gospodărie, dintre toţi membrii adulţi, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, a fost selectată
o persoană. Persoana selectată a fost informată suplimentar despre studiu şi i s-au solicitat două
acorduri informate, dintre care unul pentru pasul 1 şi 2 şi cel de-al doilea - pentru pasul 3 (a fost
solicitat după finalizarea colectării datelor la primii doi paşi). Colectarea sângelui capilar a fost făcută
a doua zi după colectarea datelor la pasul 1 şi 2. Sângele a fost colectat de la participanţii la studiu, pe
nemâncate, în sediul instituţiei de asistenţă medicală primară teritorială.
Monitorizarea colectării datelor
Echipa de monitorizare compusă din patru reprezentanţi de la Centrul Național de Sănătate Publică
a avut ca sarcină să monitorizeze procedura de colectare a datelor. Echipa a efectuat monitorizarea
colectării datelor pe teren şi a asigurat asistenţă tehnică şi logistică echipelor de colectare a datelor
pe durata întregii perioade de colectare a datelor.

Introducerea și curăţarea datelor
Colectarea tuturor datelor în studiu a fost făcută, utilizându-se PDA. Informaţia din 38 de PDA, utilizate
de echipele de colectare a datelor, a fost transferată într-o bază de date, astfel finalizându-se procesul
de introducere a datelor. Datele au fost transformate in formatul Microsoft Excel®. Fiecare respondent
din studiu a avut un identificator unic, compus din numărul cuibului, numărul gospodăriei în cuib şi
numărul individual de identificare. În continuare, datele din studiu au fost compilate într-un singur
fişier, iar exactitatea înscrierii vârstei, sexului şi ale altor variabile ale respondentului au fost stabilite
pe parcursul unei săptămâni, utilizându-se funcțiile verificării intervalelor şi verificării logice. La sfârşit
a fost efectuată verificarea datelor, utilizându-se codul de analiză oferit de CG al OMS, care a cuprins
codul de verificare a datelor anterior efectuării fiecărei analize.
Ponderarea datelor
Deoarece datele au cuprins un eşantion din populaţia ţintă, a fost necesară ponderarea datelor. Astfel,
ponderarea eşantionului şi ajustările au fost efectuate în vederea corectării diferenţelor în distribuţia
conform vârstei, sexului şi mediului de rezidenţă a eşantionului versus populaţia ţintă şi probabilităţile
de selecţie. Produsul ponderării eşantionului şi ajustarea ponderării populaţionale au fost utilizate în
toate analizele ponderate.
Analiza datelor
Analiza statistică a datelor din studiu a fost efectuată de echipa de analiză statistică a Centrului
Național de Sănătate Publică sub îndrumarea dnei Melanie Cowan. Analiza datelor a fost efectuată
utilizând EpiInfo versiunea 3.5.4. şi metodele corespunzătoare referitoare la designul complex al
eşantionului din studiu.
Au fost estimate prevalenţa şi indicatorii tendinţei centrale ai factorilor de risc pentru BNT.
Indicatorii de rezultat (prevalenţa şi deviaţia de la medie) şi diferenţele între grupuri (grupuri de vârstă,
de sex şi rural/urban) au fost calculate cu intervalul de încredere (IÎ) de 95%. Eroarea de eşantionare,
care potenţial poate afecta precizia rezultatelor din prezentul studiu a fost măsurată prin eroarea
standard a variabilelor. Limitele erorii prevalenţei şi indicatorilor tendinţei centrale au fost prezentate
prin valori numerice ale valorilor limită inferioare şi superioare ale IÎ de 95%.
Rezultatele studiului prevalenţei factorilor de risc pentru BNT, precum prevalenţa şi indicatorii
tendinţei centrale pot fi considerate reprezentative pentru populaţia ţintă, dat fiind faptul că ele au
fost ajustate, folosindu-se ponderarea populaţiei şi a eşantionului.

REZULTATELE STUDIULUI
Indicatorii demografici
Au fost analizaţi următorii indicatori demografici, cum ar fi vârsta, sexul, nivelul de educaţie, etnia,
ocupaţia, venitul gospodăriei şi statutul marital al respondenţilor.
La studiu au participat 4807 respondenţi, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, din toate teritoriile
administrative ale Republicii Moldova, inclusiv din municipiul Chişinău. Raioanele din partea stângă a
râului Nistru şi municipiul Bender nu au participat la studiu. Din totalul de 4807 respondenţi, 1827 au
fost bărbaţi şi 2980 au fost femei (tabelul 4). Din punct de vedere al grupurilor de vârstă, 848 persoane
aveau vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani, 1233 persoane aveau vârsta cuprinsă între 30 şi 44 de ani,
1688 persoane aveau vârsta cuprinsă între 45 şi 59 de ani şi 1038 persoane aveau vârsta cuprinsă între
60 şi 69 de ani.
Tabelul 4. Distribuția populației din studiu pe grupuri de vârstă și sexe

Grupul de vârstă Bărbați Femei Ambele sexe
(ani) n % n % n %
18–29 329 38,8 519 61,2 848 17,6
30–44 473 38,4 760 61,6 1 233 25,7
45–59 678 40,2 1 010 59,8 1 688 35,1
60–69 347 33,4 691 66,6 1 038 21,6
18–69 1 827 38,0 2 980 62,0 4 807 100,0
Din numărul total de respondenţi, 77,4% au fost români/moldoveni, 8,9% au fost ruşi, 6,7% ucraineni,
3,8% găgăuzi, 0,5% romi şi 2,6% alte grupuri etnice. Referitor la mediul de rezidenţă, 2753 persoane
au fost din mediul de rezidenţă urban şi 2042 persoane din mediul rural (tabelul 5).
Tabelul 5. Distribuția populației din studiu pe medii de rezidență și etnii

Rural Urban Total
Etnia % % % % % %
n n n
(etnia) (mediul) (etnia) (mediul) (etnia) (mediul)
Român/Moldovan 1 760 86,2 47,4 1 952 70,9 52,6 3 712 77,4 100,0
Rus 46 2,3 10,8 381 13,8 89,2 427 8,9 100,0
Ucrainean 116 5,7 35,9 207 7,5 64,1 323 6,7 100,0
Găgăuz 78 3,8 42,4 106 3,9 57,6 184 3,8 100,0
Rom 6 0,3 24,0 19 0,7 76,0 25 0,5 100,0
Alte grupuri etnice 36 1,8 29,0 88 3,2 71,0 124 2,6 100,0
Total 2 042 100,0 42,6 2 753 100,0 57,4 4 795 100,0 100,0

Distribuţia respondenţilor din studiu, în funcție de grupurile de vârstă, de sex şi mediul de rezidenţă,
a fost comparabilă cu cea a populaţiei generale.
Statutul marital
Majoritatea respondenţilor din studiu (64,7%) erau căsătoriţi, 10,9% nu au fost căsătoriţi niciodată,
11,7% erau văduvi, 7,7% erau divorţaţi, 2,6% erau convieţuitori şi 2,5% erau separaţi. Proporţia
persoanelor care nu au fost niciodată căsătorite a fost mai mare printre bărbaţi (14,4%) în comparaţie
cu femeile (8,7%), iar proporţia persoanelor văduve a fost de trei ori mai mare printre femei (15,5%) în
comparaţie cu bărbaţii (5,2%) (Anexa nr.3).
Educația
Numărul mediu al anilor de studii petrecuți în instituţiile educaționale a constituit 11,7 ani, bărbaţii
petrecând în medie 11,6 ani, iar femeile petrecând în medie 11,7 ani (tabelul 6). Grupurile de vârstă
mai tinere au avut tendinţa să petreacă ceva mai mulţi ani în educație/ şcolarizare în comparaţie cu
grupurile de vârstă mai mari.
Tabelul 6. Numărul mediu al anilor de educație pe sexe și grupuri de vârstă
Grupul de Bărbați Femei Ambele sexe

vârstă Numărul Numărul Numărul
(ani) n n n
mediu de ani mediu de ani mediu de ani
18–29 329 12,4 518 12,3 847 12,3
30–44 472 11,8 759 12,3 1 231 12,1
45–59 674 11,4 1 007 11,5 1 681 11,4
60–69 345 11,2 687 10,8 1 032 10,9
18–69 1 820 11,6 2 971 11,7 4 791 11,7
Rezultatele studiului au arătat, că 0,5% din populaţie nu a fost şcolarizată formal sau nu au finalizat
şcoala primară, 0,9% au finalizat şcoala primară, 17,2% au finalizat ciclul gimnazial1, 23,9% au finalizat
ciclul secundar/liceal2, 35,7% au finalizat colegiul sau şcoala profesională, iar 21,8% au finalizat
universitatea sau instruirea postuniversitară (Tabelul 7).
Compararea nivelului educaţional în funcție de sex denotă că femeile au avut o probabilitate mai mare
de a avea studii universitare sau postuniversitare finalizate, pe când bărbaţii au avut o probabilitate
mai mare de a avea şcoala medie/liceul sau colegiul/şcoala profesională finalizate (Anexa nr. 3).
Compararea nivelelor educaţionale conform grupurilor de vârstă a arătat că grupurile de vârstă 18-29
ani şi 45-59 ani (atât printre bărbaţi, cât şi printre femei) au avut o probabilitate mai mare de a avea
şcoala medie/liceul finalizată în comparaţie cu grupurile de vârstă 30-44 ani şi 60-69 ani. Proporţia
respondenţilor care au finalizat studiile universitare sau postuniversitare este mai mare în grupurile
de vârstă mai tinere (18-29 ani şi 30-44 ani) în comparaţie cu respondenţii din grupul de vârstă 45-69
de ani, femeile având o probabilitate mai mare de a avea finalizate aceste nivele educaţionale.
1 Educația gimnazială constituie educația completă de la 11 până la 16 ani.
2 Educația liceală cuprinde următorii trei ani de educație după nivelul gimnazial (16 – 18/19 ani).

Tabelul 7. Cel mai înalt nivel de educaţie, ambele sexe, pe grupuri de vârstă
Fără
Au finalizat Au finalizat
școlarizare Au finalizat Au finalizat
Grupul Au finalizat colegiul/ studiile
formală/ școala școala
de vârstă n gimnaziul* școala universitare/
n-au finalizat primară secundară/
(ani) (%) profesională postuniversitare
școala (%) liceul** (%)
(%) (%)
primară (%)
18–29 846 0,4 1,1 20,2 26,4 22,6 29,4
30–44 1 226 0,6 0,4 17,0 21,5 33,8 26,7
45–59 1 682 0,5 0,5 11,2 27,3 43,5 17,0
60–69 1 031 0,8 2,1 24,6 19,0 35,7 17,7
18–69 4 785 0,5 0,9 17,2 23,9 35,7 21,8
* Educație completă de la 11 până la 16 ani. ** Trei ani de educație după nivelul gimnazial (16 -18/19 ani).
Statutul ocupaţional
Mai puţin de jumătate (48,4%) din respondenţii participanți la studiu au fost angajaţi în câmpul muncii
(57,2% bărbaţi şi 43,2% femei). Conform rezultatelor studiului, din cei 48,4% respondenți angajați
în câmpul muncii, 21,6% de respondenţi au fost angajaţi în sectorul guvernamental, 17,0% au fost
angajaţi în sectorul neguvernamental şi 9,8% au fost angajaţi pe cont propriu. Bărbaţii au fost angajaţi
predominant în instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale (21,6%) sau angajaţi pe cont propriu
(15,9%), iar femeile au avut o probabilitate mai mare de angajare în instituţiile guvernamentale
(22,8%) (Tabelul 8 şi Anexa nr.3).
Tabelul 8. Angajarea în câmpul muncii, ambele sexe, pe grupuri de vârstă
Grupul de Angajați Angajați

Angajați pe cont Neremunerați
vârstă n guvernamentali neguvernamentali
propriu (%) (%)
(ani) (%) (%)
18–29 846 12,8 16,7 8,2 62,4
30–44 1 223 27,4 24,3 13,1 35,2
45–59 1 678 27,4 19,2 13,1 40,3
60–69 1 034 12,5 5,3 2,0 80,2
18–69 4 781 21,6 17,0 9,8 51,6
Rata populaţiei nesalariate şi neangajate în câmpul muncii (şomeri) a constituit 51,6%, cu o prevalenţă
mai mare printre femei (56,9%) în comparaţie cu bărbaţii (42,9%) (Anexa nr.3). Din numărul persoanelor
nesalariate, 8,9% au fost studenţi, 28,1% au fost casnici, 41,3% au fost pensionari şi 1,8% au fost altfel
„neplătiți” 3. Din cei neangajaţi în câmpul muncii (şomeri), 16,8% au fost apţi de muncă, iar 3,2% au fost
inapţi de muncă. Rata persoanelor casnice şi pensionate a fost mai mare printre femei (33,6% şi 44,1%,
respectiv) în comparaţie cu bărbaţii (16,2% şi 35,1%, respectiv), iar rata studenţilor a fost mai mare
printre bărbaţi (10,9%) în comparaţie cu femeile (7,9%). În acelaşi timp, rata bărbaților neangajați în
câmpul muncii (şomeri), dar apţi de muncă (30,6%) a fost de trei ori mai mare în comparaţie cu cea a
femeilor (10,4%) (Tabelul 9 şi Anexa nr.3).
3 Noţiunile nesalariat şi neplătit sunt utilizate aici în conformitate cu terminologia standardizată din chestionarul OMS.

Tabelul 9. Munca neremunerată și neangajarea în câmpul muncii, ambele sexe, pe
grupuri de vârstă
Ambele sexe
Grupul de
Neangajați în câmpul muncii
vârstă Neplătiți Pensionari
(ani) n Studenți (%) Casnici (%) Apți de muncă Inapți de
(%) (%)
(%) muncă (%)
18–29 528 2,5 40,7 40,9 0,2 14,6 1,1
30–44 431 1,6 0,9 55,0 4,4 32,9 5,1
45–59 677 3,1 0,0 30,3 35,2 25,7 5,8
60–69 829 0,4 0,0 4,1 91,6 2,5 1,4
18–69 2 465 1,8 8,9 28,1 41,3 16,8 3,2
Venitul gospodăriei
Venitul gospodăriei pentru populaţia participantă la studiu a fost evaluat în baza veniturilor medii
pe parcursul ultimului an. În total 3845 de persoane din 4807 respondenţi participanți la studiu
au răspuns la întrebarea „Care a fost venitul mediu al gospodăriei pe parcursul anului precedent?”,
avându-se în vedere venitul consolidat al persoanelor adulte (cu vârsta de 18 ani şi mai mult). Venitul
mediu anual per capita raportat a fost de 28762,2 MDL (Tabelul 10).
Tabelul 10. Venitul mediu anual per capita (MDL)
Venitul mediu anual per capital
n Media (MDL)
3 845 28 762,2
Consumul de tutun
Participanţii la studiu au fost întrebaţi despre statutul lor actual de fumător, experienţa anterioară
privind fumatul, vârsta la care au început să fumeze, durata fumatului, cantitatea de ţigarete fumate
zilnic, consumul produselor din tutun care nu se aprind, tipurile de produse din tutun folosite şi durata
expunerii la fumul de tutun.
Rata totală a fumătorilor actuali (fumători zilnici şi nezilnici) de toate produsele din tutun a constituit
25,3% (IÎ 95%: 23,4-27,2). Proporţia bărbaţilor fumători (43,6%) a fost mult mai mare în comparaţie
cu cea a femeilor fumătoare (5,6%). În acelaşi timp, s-a atestat o creştere considerabilă a proporţiei
fumătorilor în grupurile de vârstă tinere, atât la respondenţii bărbaţi, cât şi la respondenţii femei
(Tabelul 11).

Tabelul 11. Rata fumătorilor actuali, pe grupuri de vârstă și sexe
Bărbați Femei Ambele sexe
Grupul de
vârstă Fumători Fumători Fumători
(ani) n actuali IÎ 95% n actuali IÎ 95% n actuali IÎ 95%
(%) %) (%)
18–29 327 44,5 38,1–50,9 515 7,4 4,8–10,0 842 27,4 23,2–31,5
30–44 471 47,9 42,9–52,9 758 6,6 4,7–8,5 1 229 28,9 25,7–32,1
45–59 675 42,0 37,3–46,8 1 005 4,0 2,7–5,3 1 680 22,3 19,6–24,9
60–69 346 30,6 25,5–35,7 684 1,8 0,9–2,8 1 030 16,1 13,3–18,9
18–69 1 819 43,6 40,6–46,7 2 962 5,6 4,5–6,7 4 781 25,3 23,4–27,2
Nu a fost stabilită o diferenţă semnificativă statistic între rata bărbaţilor fumători actuali în funcţie
de mediul de rezidenţă, rural sau urban, dar prevalenţa a fost mai mare printre populaţia din mediul
rural (44,3%, IÎ 95%: 39,7-48,9 vs. 42,9%, IÎ 95%: 39,0-46,7). Diferenţa în prevalenţa fumatului la femei
în funcţie de mediul de rezidenţă, rural sau urban, a fost statistic semnificativă: 1,3% (IÎ 95%: 0,3-2,2) şi
10,4% (IÎ 95%: 8,4-12,5), respectiv (Figura 1). Proporţia fumătorilor actuali zilnici şi nezilnici a fost mai
mare în grupurile de vârstă tinere (18-44 ani) ale populaţiei participante la studiu (Figura 2).
Figura 1. Rata fumătorilor actuali, pe sexe și medii de rezidență
Figura 2. Statutul de fumător, pe grupuri de vârstă

Studiul SDS, efectuat în Republica Moldova în anul 2005 (8) a arătat că rata bărbaţilor care fumau
ţigarete a constituit 51,1%, iar cea a femeilor 7,1%. Astfel, putem spune că politicile anti-tutun au avut
un efect pozitiv în perioada 2005-2014. Studiul SDS a stabilit, de asemenea, că prevalenţa fumatului
printre femei a fost mult mai răspândită în mediul de rezidenţă urban (14%) în comparație cu mediul
rural (2%). Printre bărbaţi, diferenţa în funcţie de mediul de rezidenţă, urban-rural, a fost inversă în
comparaţie cu prezentul studiu: 49% în mediul urban şi 53% în mediul rural. Trebuie de menţionat
faptul că SDS a fost efectuat la populaţia cu vârsta între 15 şi 59 de ani pentru bărbaţi şi 15-49 de ani
pentru femei.
92% din toţi fumătorii curenţi de ambele sexe fumau zilnic în Republica Moldova. Proporția fumătorilor
zilnici printre bărbaţi a fost de 93% şi este mai înaltă în comparaţie cu cea înregistrată printre femei
(82,3%), dar grupul de vârstă cu cea mai mare prevalenţă a fumătorilor zilnici a fost cel al femeilor de
60-69 ani (100%). Rata fumătorilor zilnici creşte uşor concomitent cu vârsta respondenţilor (Figura 3).
Figura 3. Cota fumătorilor zilnici printre fumători, pe sexe și grupuri de vârstă
Studiul a stabilit că bărbaţii au început să fumeze mai devreme în comparaţie cu femeile (vârsta medie
= 17,5 ani la bărbaţi vs. 19,5 ani la femei). Aproape că nu au existat diferenţe între grupurile de vârstă
ale bărbaţilor referitor la vârsta medie a începutului fumatului, aceasta variind de la 17 ani în grupul
de vârstă 18-29 ani, până la 17,7 ani în grupul de vârstă 60-69 de ani. Variaţia printre femei a fost puţin
mai mare, de la 17,7 până la 24,5 ani în medie în grupul de vârstă respectiv (Figura 4).

Figura 4. Vârsta medie a începutului fumatului, pe sexe și grupuri de vârstă
Marea majoritate a fumătorilor (99%) fumau ţigarete fabricate. Cantitatea medie de ţigarete fumate în
fiecare zi de către fumătorii zilnici constituie 16,7 pentru toate grupurile de vârstă (IÎ 95%: 15,8-17,6).
Bărbaţii fumau în medie 17,2 ţigarete pe zi, iar femeile 11,4 țigarete pe zi. Cea mai mare cantitate de
ţigarete fumate zilnic s-a stabilit în grupul de vârstă 45-59 ani, pentru ambele sexe (Figura 5).
Figura 5. Cantitatea medie de țigarete fabricate fumate pe zi de către fumătorii zilnici,

pe sexe și grupuri de vârstă
Majoritatea fumătorilor zilnici (86%) fumau mai mult de 10 ţigarete pe zi (Figura 6). Cea mai mare cotă
a bărbaţilor fumători zilnici (55%, IÎ 95%: 50,4-59,9) fumau 15-24 de ţigarete pe zi în comparaţie cu
22,8% de femei (IÎ 95%: 14,5-31,1), care fumau aceeaşi cantitate.

Figura 6. Distribuția fumătorilor zilnici în funcție de cantitatea de țigarete fabricate sau
de tutun care se autorulează, fumate pe zi, pe sexe
Circa 40% din numărul total al respondenţilor fumători curenţi au încercat să renunţe să mai fumeze
pe parcursul ultimului an (39,9% de bărbaţi (IÎ 95%: 35,6-44,2) şi 34,7% de femei (IÎ 95%: 26,3-43,0)).
Diferenţa de sex privind proporţia celor care au încercat să renunţe să fumeze pare să nu fie statistic
semnificativă (Figura 7). Aproximativ 49% din respondenţii bărbaţi şi 39% din femeile fumătoare, care
au avut o vizită la medic sau alt lucrător medical în ultimele 12 luni au fost sfătuiți să renunțe la fumat.
Figura 7. Cota fumătorilor actuali care au încercat să renunțe să fumeze pe parcursul

ultimilor 12 luni, pe sexe și grupuri de vârstă

Circa 16,5% de respondenţi din populaţia de studiu au fost expuşi la fumul de tutun la domiciliu.
Contrar aşteptărilor, bărbaţii au fost expuşi mai mult în comparaţie cu femeile (17,3% vs. 15,7%)
(Figura 8). O diferenţă semnificativă între sexe poate fi observată referitor la expunerea la fumul de
tutun la locul de muncă. Astfel, distribuţia expunerii la fumul de tutun la locul de muncă a fost de 35%
pentru bărbaţi (IÎ 95%: 31,1-38,9) şi de 17,2% printre femei (IÎ 95%: 14.4-19,9) (Figura 9).
Figura 8. Cota respondenților expuși la fumul de tutun la domiciliu pe parcursul ultimilor

30 de zile, pe sexe și grupuri de vârstă
Figura 9. Cota respondenților expuși la fumul de tutun la locul de muncă pe parcursul

ultimelor 30 de zile, pe sexe și grupuri de vârstă

Concluzii
1. O pătrime din populaţia Republicii Moldova (25,3%) şi 4 din 10 bărbaţi sunt fumători actuali, ceea
ce îi plasează sub un risc înalt pentru BNT. Femeile din mediul urban fumează mai mult (10,4%) în
comparaţie cu cele din mediul rural (1,3%).
2. Nouă din zece fumători (92,0%) au fost fumători zilnici. Cota fumătorilor zilnici printre bărbaţii fumători
(93,0%) a fost mai înaltă în comparaţie cu cea a femeilor fumătoare (82,3%).
3. Ţigaretele fabricate sunt cel mai pe larg utilizat produs din tutun (utilizat de 99% din populația
studiată). Bărbaţii au fumat zilnic mai multe ţigarete (17,2) în comparaţie cu femeile (11,4).
4. Una din şase persoane (16,5%) a fost expusă la fumul de tutun acasă, iar una din patru persoane la
locul de muncă (26,2%), cu mai mulţi bărbaţi (35,0%) expuşi în comparaţie cu femeile (17,2%), ceea ce
creşte considerabil riscul pentru BNT printre persoanele expuse la fumul de tutun.
Consumul de alcool
Obiceiurile de consum ale alcoolului, frecvenţa consumului de alcool şi riscurile asociate cu consumul
de alcool au fost studiate în funcție de sex, vârstă şi mediul de rezidenţă al respondenţilor participanţi
în studiu.
61,9% (IÎ 95%: 66,3-73,2) din toţi respondenţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani au consumat alcool
pe parcursul ultimilor 30 de zile. Proporţia bărbaţilor (69,8%, IÎ 95%: 66,3-73,2) a fost semnificativ mai
înaltă în comparaţie cu cea a femeilor (53,5%, IÎ 95%: 50,5-56,4) (Figura 10 şi Tabelul 12). Cifrele arată
o descreştere a consumului de alcool în Republica Moldova în comparaţie cu rezultatele din SDS din
anul 2005 (8), care a raportat o prevalenţă de 81% printre bărbaţi şi 59% printre femei. Cu toate că, SDS
a analizat grupuri de vârstă diferite (15-59 ani pentru bărbaţi şi 15-49 pentru femei), prevalenţa mai
joasă a consumului de alcool în grupurile de vârstă mai tinere şi cele mai vârstnice susţine concluzia
noastră referitor la tendinţa pozitivă privind reducerea consumului de alcool.
Figura 10. Situația privind consumul de alcool, pe sexe

Tabelul 12. Distribuția consumatorilor actuali de alcool pe sexe și grupuri de vârstă

vârstă
(ani) n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
18–29 326 68,6 61,9–75,3 513 53,7 48,4–59,1 839 61,7 57,1–66,4
30–44 471 70,6 65,6–75,7 758 57,0 52,4–61,5 1 229 64,3 60,6–68,1
45–59 674 71,1 66,6–75,6 1 004 51,8 47,7–56,0 1 678 61,1 57,7–64,5
60–69 345 67,9 61,5–74,3 684 47,7 42,9–52,5 1 029 57,7 53,6–61,8
18–69 1 816 69,8 66,3–73,2 2 959 53,5 50,5–56,4 4 775 61,9 59,3–64,6
Rezultatele studiului denotă o prevalenţă mai mare a consumatorilor actuali de alcool în mediul rural.
64,5% (IÎ 95%: 60,6-68,3) din toţi respondenţii de ambele sexe din mediul rural au consumat alcool în
ultimele 30 de zile, pe când în mediul urban prevalenţa a constituit 59% (IÎ 95%: 55,5-62,5 (Figura 11).
Figura 11. Distribuția consumatorilor actuali de alcool pe sexe și medii de rezidență
Circa 9% de bărbaţi şi 3% de femei din populaţia studiată au consumat alcool în fiecare zi. Se atestă
creşterea ponderii consumatorilor zilnici de alcool de ambele sexe în comparaţie cu SDS 2005, în care
prevalenţa a constituit 3,8% pentru bărbaţi şi 0,7% pentru femei (8). Proporţia tuturor respondenţilor
care au consumat alcool zilnic constituie 6,1%, a celor care au consumat alcool 5-6 zile pe săptămână -
2,8%, iar a celor care au consumat alcool de 1-3 ori pe săptămână – 29,7%. Ceilalţi respondenţi (71,4%)
au raportat că au consumat alcool de 3 ori pe lună sau mai rar (Figura 12).

Figura 12. Frecvența consumului de alcool în ultimele 12 luni, pe sexe și grupuri de
vârstă
Obiceiurile de consum al alcoolului au fost analizate în continuare prin elucidarea frecvenţei

consumului de alcool în ultimele 30 de zile şi a numărului de băuturi standard per ocazie de consum
de alcool. În ultimele 30 de zile consumatorii actuali de alcool au consumat alcool în medie la 3,7
ocazii (IÎ 95%: 3,4-4,0), bărbaţii la 4,5 ocazii (IÎ 95%: 4,0-5,0) şi femeile la 2,6 ocazii (IÎ 95%: 2,4-2,9). Cel
mai mare număr mediu de ocazii de consum al alcoolului a fost înregistrat în grupul de vârstă 45-59
ani (Figura 13). Numărul mediu al ocaziilor de consum al alcoolului a fost mai mare printre populaţia
din mediul rural, cu 4,2 ocazii (IÎ 95%: 3,6-4,8) în comparație cu rezidenţii din mediul urban, cu 3,1
ocazii (IÎ 95%: 2,8-3,4) (Tabelul 13).
Figura 13. Numărul mediu de ocazii de consum al alcoolului în ultimele 30 de zile

printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile), pe sexe și grupuri de vârstă

Tabelul 13. Numărul mediu al ocaziilor de consum al alcoolului în ultimele 30 de zile
printre consumatorii actuali (ultimele 30 de zile), pe sexe și medii de rezidență

Numărul Numărul Numărul
n mediu de IÎ 95% n mediu de IÎ 95% n mediu de IÎ 95%
ocazii ocazii ocazii
Rural 513 5,4 4,4–6,3 617 2,7 2,3–3,0 1 130 4,2 3,6–4,8
Urban 666 3,5 3,1–3,9 822 2,6 2,2–2,9 1 488 3,1 2,8–3,4
Total 1 179 4,5 4,0–5,0 1 439 2,6 2,4–2,9 2 618 3,7 3,4–4,0
Consumatorii actuali de alcool au consumat în medie 3,4 băuturi la o ocazie de băut (IÎ 95%: 3,1-3,6),
bărbaţii consumând 4,2 băuturi (IÎ 95%: 3,8-4,6), iar femeile – 2,2 băuturi (IÎ 95%: 2,1-2,4). În toate
grupurile de vârstă, bărbaţii au consumat aproape de două ori mai mult alcool la o ocazie de băut în
comparaţie cu femeile (Figura 14). Este necesar de remarcat, că dacă numărul ocaziilor de băut a fost
mai mare printre populaţia rurală, atunci numărul mediu al băuturilor standard la o ocazie de băut
a fost mai mare printre populaţia urbană: 3,4 băuturi (IÎ 95%: 3,2-3,7) în comparație cu 3,3 băuturi (IÎ
95%: 2,9-3,8) pentru rezidenţii rurali (Tabelul 14).
Figura 14. Numărul mediu de băuturi standard la o ocazie de băut printre consumatorii
actuali de alcool (ultimele 30 de zile), pe sexe și grupuri de vârstă
Tabelul 14. Numărul mediu de băuturi standard la o ocazie de băut printre consumatorii
actuali de alcool (ultimele 30 de zile), pe sexe și medii de rezidență
băuturi băuturi băuturi
Rural 538 4,2 3,5–5,0 646 2,1 2,0–2,3 1 184 3,3 2,9–3,8
Urban 671 4,2 3,8–4,5 827 2,4 2,2–2,6 1 498 3,4 3,2–3,7
Total 1 209 4,2 3,8–4,6 1 473 2,2 2,1–2,4 2 682 3,4 3,1–3,6

Riscul asociat cu consumul de alcool a fost evaluat la consumatorii actuali de alcool (în ultimele 30 de zile)
în baza cantităţii medii de alcool consumat la o ocazie de băut în ultimele 30 de zile. Rezultatele au arătat,
că 97,5% din toţi consumatorii actuali de alcool (IÎ 95%: 96,9-98,2) au avut un risc mic asociat cu consumul
de alcool; 0,8% de bărbaţi (IÎ 95%: 0,3-1,2) şi 0,9% de femei (IÎ 95%: 0,3-1,4) au avut un risc mediu, iar 2,4%
de bărbaţi (IÎ 95%: 1,5-3,3) şi 0,7% de femei (IÎ 95%: 0,3-1,2) au avut un risc înalt (Tabelul 15).
Tabelul 15. Nivelele volumului consumului de alcool înalt, intermediar și jos printre
consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile), pe sexe
Nivel
Nivel înalt intermediar de Nivel jos
n de consum IÎ 95% consum IÎ 95% de consum IÎ 95%
(≥ 60 g) (%) (40,0–59,9 g) (< 40 g) (%)
(%)
Bărbați 1 147 2,4 1,5–3,3 0,8 0,3–1,2 96,9 95,9–97,9
Femei 1 431 0,7 0,3–1,2 0,9 0,3–1,4 98,4 97,7–99,1
Ambele sexe 2 578 1,7 1,1–2,2 0,8 0,5–1,2 97,5 96,9–98,2
Printre respondenții participanți la studiu, una din cinci persoane a consumat şase şi mai multe băuturi
la o ocazie cel puţin o dată pe parcursul ultimilor 30 de zile, cu o diferență semnificativă între bărbaţi
şi femei. Total, 29% de bărbaţi (IÎ 95%: 25,4-32,6) şi 9,2% de femei (IÎ 95%: 7,6-10,9) au raportat că au
consumat şase şi mai multe băuturi cel puţin o dată în ultimele 30 de zile. Este alarmant că proporţia
persoanelor cu experienţa menţionată este mai mare în grupurile de vârstă mai tinere, atât printre
bărbaţi, cât şi printre femei (Figura 15).
Figura 15. Consumul a șase și mai multe băuturi la o singură ocazie cel puțin o dată pe
parcursul ultimilor 30 de zile printre populația totală
Aproape jumătate din respondenţii consumatori actuali de alcool (ultimele 30 de zile) au raportat
că au consumat alcool neînregistrat (alcool produs în condiţii de casă, alcool adus de peste hotarele
Republicii Moldova, alcool nedestinat pentru băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial) pe
parcursul ultimilor 7 zile: 51,2% printre bărbaţi (IÎ 95%: 46,6-55,9) şi 40,2% printre femei (IÎ 95%: 36,1-
44,2) ) (Tabelul 16).

Tabelul 16. Consumul alcoolului neînregistrat*, pe sexe și medii de rezidență
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
Rural 567 70,0 64,2–75,9 634 53,0 47,1–58,8 1 201 63,0 58,0–67,9
Urban 674 27,7 22,4–32,9 814 24,1 19,5–28,6 1 488 26,2 21,9–30,4
Total 1 241 51,2 46,6–55,9 1 448 40,2 36,1–44,2 2 689 46,6 42,9–50,3
* Alcool produs în condiţii de casă, alcool adus de peste hotarele Republicii Moldova, alcool nedestinat pentru
băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial.
A fost efectuată analiza tipurilor de alcool consumat în ultimele 7 zile printre consumatorii actuali
de alcool (ultimele 30 de zile), inclusiv alcool înregistrat şi alcool neînregistrat (vin produs în condiţii
de casă, spirt şi altele). Este bine cunoscut faptul că rata consumului de alcool neînregistrat este
foarte înaltă în Republica Moldova, pe motivul existenței tradiţiilor locale de producere a alcoolului
în condiţii de casă.
Figura 16 arată, că în ultimele 7 zile, 37% din cantitatea totală de alcool consumat de consumatorii
actuali de alcool a fost alcool neînregistrat. Deşi diferenţa între bărbaţi şi femei nu este importantă,
consumul de alcool neînregistrat este, totuşi, mai mare printre femei. Consumul de vin de casă
constituie 28,8%, iar a băuturilor alcoolice produse în condiţii de casă – 5,9%. 6,1% din tot alcoolul
neînregistrat (2,3% din tot alcoolul consumat) a fost alcool adus de peste hotarele țării, alcool surogat
şi alte tipuri de alcool.
Figura 16. Consumul de alcool pe parcursul ultimelor șapte zile, pe tipuri și sexe

Concluzii
1. Doar una din şapte persoane a fost abstinentă pe parcursul vieţii referitor la consumul de alcool. Preva-
lenţa băutorilor curenţi a fost mai mare în mediul rural (64,5%), în comparaţie cu mediul urban (58,0%).
2. Frecvenţa consumului de alcool a fost mai mare printre bărbaţi în comparaţie cu femeile.
3. Bărbaţii au consumat mai multe băuturi standard (4,2) la o ocazie medie în comparaţie cu femeile (2,2).
4. Una din cinci persoane a fost băutor înrăit, iar băutul înrăit a fost mai răspândit printre bărbaţi (29,0%)
în comparaţie cu femeile (9,2%).
5. Una din două persoane a consumat alcool neînregistrat, aceasta datorându-se tradiţiilor locale de
producere a alcoolului în condiţii de casă.
Regimul alimentar
Consumul de fructe și legume
Consumul de fructe şi legume de către populaţia participantă la studiu a fost evaluat în funcţie de sex,
vârstă şi mediul de rezidenţă. Numărul mediu de zile pe săptămână în care au fost consumate fructe
şi legume a constituit 5,6 (IÎ 95%: 5,5-5,7) şi 5,9 (IÎ 95%: 5,7-6,0) (pentru fructe şi legume, respectiv).
Femeile au consumat mai frecvent fructe - 5,8 zile pe săptămână (IÎ 95%: 5,7-5,9) în comparaţie cu
bărbaţii - 5,4 zile pe săptămână (IÎ 95%: 5,2-5,6), diferenţa fiind semnificativă statistic, pe când bărbaţii
au consumat legume în medie 5,9 zile pe săptămână, iar femeile - 5,8 zile pe săptămână. Atât consumul
de fructe, cât şi cel de legume a fost mai frecvent printre grupurile de vârstă mai tinere (Tabelul 17
şi Tabelul 18). Trebuie de menţionat că colectarea datelor a fost făcută toamna, când disponibilitatea
de fructe şi legume se presupune a fi cea mai mare în ţară. Aceste date, privind consumul mai mare
de fructe şi legume toamna (legat de creşterea disponibilităţii sezoniere), sunt confirmate de datele
nepublicate din studiul privind consumul alimentar, efectuat în 19984.
S-a stabilit, că frecvenţa consumului de fructe a fost mai mare printre populaţia rurală (5,7 zile pe
săptămână cu IÎ 95%: 5,5-5,8) în comparaţie cu populaţia urbană (5,5 zile, IÎ 95%: 5,3-5,7). Și invers,
populaţia urbană a consumat mai frecvent legume (6 zile pe săptămână) în comparaţie cu cea rurală
(5,8 zile pe săptămână) (Figura 17).
Tabelul 17. Numărul mediu de zile dintr-o săptămână obișnuită în care au fost
consumate fructe, pe sexe și grupuri de vârstă
Grupul de Numărul Numărul Numărul
vârstă (ani) n mediu de IÎ 95% n mediu de IÎ 95% n mediu de IÎ 95%
zile zile zile
18–29 325 5,4 5,0–5,7 512 5,8 5,6–6,0 837 5,6 5,4–5,8
30–44 467 5,7 5,5–5,9 754 5,8 5,6–6,0 1 221 5,7 5,6–5,9
45–59 668 5,3 5,1–5,5 997 5,8 5,7–6,0 1 665 5,6 5,4–5,7
60–69 341 5,1 4,8–5,4 682 5,5 5,3–5,7 1 023 5,3 5,1–5,5
18–69 1 801 5,4 5,2–5,6 2 945 5,8 5,7–5,9 4 746 5,6 5,5–5,7
4 Studiu nepublicat din anul 1998 al Fondului Națiunilor Unite pentru Copii privind consumul alimentar şi aporturile nutriţionale ale familiilor din
Republica Moldova în primăvară-toamnă.

Tabelul 18. Numărul mediu de zile dintr-o săptămână obișnuită în care au fost
consumate legume, pe sexe și grupuri de vârstă
Grupul
de vârstă
(ani)
zile zile zile
18–29 323 5,9 5,6–6,2 511 5,7 5,4–6,0 834 5,8 5,6–6,1
30–44 464 6,2 6,0–6,4 755 6,0 5,8–6,1 1 219 6,1 6,0–6,2
45–59 667 5,7 5,5–5,9 997 5,9 5,7–6,0 1 664 5,8 5,6–5,9
60–69 340 5,7 5,4–5,9 681 5,6 5,4–5,8 1 021 5,6 5,5–5,8
18–69 1 794 5,9 5,8–6,1 2 944 5,8 5,7–6,0 4 738 5,9 5,7–6,0
Figura 17. Numărul mediu de zile dintr-o săptămână obișnuită în care au fost
consumate fructe și legume, pe sexe și medii de rezidență
S-a stabilit, că numărul porţiilor de fructe şi legume consumate pe zi este similar printre populația din
mediul urban şi rural, cu puțin mai multe porţii de fructe consumate în mediul rural (2,2 porții, IÎ 95% :
2,0-2,3) în comparație cu mediul urban (1,8 porții, IÎ 95%: 1,7-1,9) şi o frecvență mai mare a consumului
zilnic de legume printre populația din mediul urban (2,1 porții) în comparaţie cu populaţia din mediul
rural (în medie 2,0 porţii pe zi) (Figura 18).

Figura 18. Numărul mediu de porții de fructe și legume consumate în medie pe zi, pe
sexe și medii de rezidență
Numărul mediu de porţii de fructe şi legume a fost egal cu 4 şi a fost acelaşi pentru ambele sexe.
Frecvenţa consumului a fost mai mare în mediul rural (4,2 porţii, IÎ 95%: 3,9-4,4) în comparaţie cu
mediul urban (3,9 porţii pe zi, IÎ 95%: 3,7-4,1), ceea ce poate fi explicat, pe de o parte, prin accesul mai
mare la aceste produse în mediul rural, iar pe de alta de creşterea disponibilității fructelor şi legumelor
în perioada recoltării din toamnă, când populaţia din studiu a fost intervievată (Figura 19).
Figura 19. Numărul mediu de porții de fructe și/sau legume consumate în medie pe zi,
pe sexe și medii de rezidență
Majoritatea respondenţilor (66,4%) de ambele sexe au consumat 3 şi mai multe porţii de fructe şi/sau
legume pe zi (66% de bărbaţi şi 66,8% de femei). Aproximativ 5% din populaţia studiată au raportat,
că nu consumă deloc fructe şi legume (Figura 20).

Figura 20. Distribuția respondenților în funcție de numărul porțiilor de fructe și/sau
legume consumate pe zi
Consumul de uleiuri și grăsimi
A fost analizat consumul uleiurilor şi grăsimilor folosite cel mai frecvent la gătitul bucatelor în
gospodărie. 94,9% (IÎ 95%: 93,5-96,4) din numărul total de gospodării au folosit uleiul vegetal, 3,1% (IÎ
95%: 2,2-4,0) au folosit grăsimi animale la prepararea bucatelor, iar celelalte 2% nu aveau preferinţe sau
nu foloseau deloc uleiuri şi grăsimi (Tabelul 19). Studiul stării de sănătate a populaţiei din Republica
Moldova efectuat în anul 2005 (9) a arătat că 65,8% din populaţie consuma uleiuri vegetale, 31,2%
consumau uleiuri vegetale şi grăsimi animale în proporţie egală, iar 1,4% consumau grăsimi animale.
Trebuie de menţionat că studiul a fost efectuat printre populaţia cu vârsta cuprinsă între 18-≥75 ani
de ambele sexe.
Tabelul 19. Tipul de uleiuri sau grăsimi folosite cel mai frecvent la gătitul bucatelor în
gospodărie
Untură Nici unul
n Ulei Nu folosesc
IÎ 95% sau seu IÎ 95% în special/ IÎ 95% IÎ 95%
(gospodării) vegetal (%) (%)
(%) altele (%)
4 761 94,9 93,5–96,4 3,1 2,2–4,0 1,9 0,8–3,0 0,1 0,0–0,1

Comportamentul alimentar
Numărul mediu de mese consumate în afara gospodăriei a constituit 1,4 pentru ambele sexe şi printre
toate grupurile de vârstă (IÎ 95%: 1,3-1,6), cu o diferenţă semnificativă între bărbaţi şi femei: 1,7 mese
(IÎ 95%: 1,5-1,9) pentru bărbaţi şi 1,1 mese (IÎ 95%: 1,0-1,3) pentru femei. Diferenţa între grupurile de
vârstă este semnificativă, cu o medie de 2,1 mese consumate în afara gospodăriei în grupul de vârstă
18-29 de ani şi 0,3 mese în grupul de vârstă 60-69 de ani (Figura 21). Frecvenţa consumului alimentar
în afara gospodăriei diferă semnificativ şi în funcţie de mediul de rezidenţă: populaţia urbană a
consumat în medie de două ori mai multe mese în afara gospodăriei în comparaţie cu respondenţii
rurali (Figura 22).
Figura 21. Numărul mediu de mese consumate în afara gospodăriei, pe sexe și grupuri
de vârstă
Figura 22. Numărul mediu de mese consumate în afara gospodăriei, pe sexe și medii
de rezidență

Sarea alimentară
Consumul sării a fost analizat printre populaţia studiată prin adresarea întrebărilor persoanei
intervievate referitor la frecvenţa, cantitatea şi tipul sării folosite în gospodărie, obiceiurile de gătit
şi atitudinile referitor la sarea alimentară. 24,3% de respondenţi au menţionat, că adaugă sare mereu
sau deseori înainte de sau în timpul consumului, fără diferenţe semnificative între grupurile de vârstă.
Ponderea bărbaţilor care adaugă sare mereu sau deseori în bucatele consumate este mult mai mare
în comparaţie cu cea a femeilor (28%, IÎ 95%: 24,7-31,3 vs. 20,3%, IÎ 95%: 18,1-22,5). O prevalenţă mai
mare a fost stabilită printre populaţia rurală (25,2%, IÎ 95%: 21,6-28,7) în comparaţie cu rezidenţii
urbani (23,4%, IÎ 95%: 20,6-26,3). Trebuie de menţionat că cea mai mare diferenţă a fost între bărbaţii
din mediul urban şi cel rural, pe când între femeile din ambele medii de rezidenţă aproape că nu a fost
identificată vreo diferenţă (Tabelul 20).
Tabelul 20. Ponderea respondenților care adaugă sare mereu sau deseori înainte de
ori în timpul mâncării
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
Rural 791 26,4 22,2–30,6 1 220 20,2 17,3–23,2 2 011 23,4 20,6–26,3
Urban 1 000 29,8 24,8–34,8 1 724 20,4 17,0–23,7 2 724 25,2 21,6–28,7
Total 1 791 28,0 24,7–31,3 2 944 20,3 18,1–22,5 4 735 24,3 22,0–26,5
Majoritatea respondenţilor de toate vârstele (81,4%, IÎ 95%: 79,4-83,5) au raportat că utilizează sarea
iodată la gătitul sau prepararea bucatelor în gospodărie, fără diferenţe substanţiale între sexe. S-a
stabilit că consumul sării iodate descreşte cu vârsta, dar diferenţa nu este semnificativă statistic
(Figura 23).
O prevalență mai mare şi o diferenţă semnificativă statistic privind consumul de sare a fost stabilită
între rezidenţii rurali şi urbani: 74,4% (IÎ 95%: 71,0-77,8) din respondenţii din mediul rural foloseau
sarea iodată în comparaţie cu 89,2% (IÎ 95%: 87,4-91,0) din populaţia urbană (Tabelul 21).
Figura 23. Ponderea respondenților care utilizează sarea iodată la gătitul sau
prepararea bucatelor în gospodărie, pe sexe și grupuri de vârstă

Tabelul 21. Ponderea respondenților care folosesc sarea iodată la gătitul sau
prepararea bucatelor în gospodărie pe sexe și medii de rezidență
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
Rural 748 73,4 68,3–78,5 1 208 75,5 72,0–79,0 1 956 74,4 71,0–77,8
Urban 965 89,8 87,3–92,3 1 711 88,7 86,7–90,7 2 676 89,2 87,4–91,0
Total 1 713 81,1 78,0–84,2 2 919 81,7 79,7–83,8 4 632 81,4 79,4–83,5
Respondenţii au fost întrebaţi cât de des consumă alimente procesate cu conţinut înalt de sare.
32,4% (IÎ 95%: 30,1-34,7) din respondenţii de toate vârstele au răspuns afirmativ. Ponderea bărbaţilor
(36,5%, IÎ 95%: 33,2-39,8) care au raportat că consumă alimente procesate cu conţinut înalt de sare
a fost mai mare în comparaţie cu cea a femeilor (28,1%, IÎ 95%: 25,4-30,7), iar diferenţa între sexe
a fost semnificativă statistic (Figura 24). Proporţia respondenţilor care consumă asemenea produse
descreşte cu vârsta. Mai mult chiar, o diferenţă semnificativă a fost stabilită între rezidenţii din mediul
rural şi cel urban (Tabelul 22) cu o prevalenţă mai mare a celor din urmă (29%, IÎ 95%: 25,9-32,2, vs.
36,3%, IÎ 95%: 33,0-39,5).
Figura 24. Ponderea respondenților care consumă mereu sau deseori produse
alimentare procesate cu conținut înalt de sare, pe sexe și grupuri de vârstă
Tabelul 22. Ponderea respondenților care consumă mereu sau deseori produse
alimentare procesate cu conținut înalt de sare, pe sexe și medii de rezidență
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
Rural 794 32,0 27,5–36,4 1 218 25,8 21,6–30,0 2 012 29,0 25,9–32,2
Urban 999 41,7 37,0–46,5 1 723 30,6 27,4–33,7 2 722 36,3 33,0–39,5
Total 1 793 36,5 33,2–39,8 2 941 28,1 25,4–30,7 4 734 32,4 30,1–34,7

Doar 14,7% din toţi respondenţii cred că ei consumă prea multă sau exagerat de multă sare. Ponderea
bărbaţilor care au această percepţie este mai mare în comparaţie cu cea a femeilor. Proporţia
femeilor care consideră că consumă prea puţină sau exagerat de puţină sare este mai mare (13,5%) în
comparaţie cu cea a bărbaţilor (11,3%), pe când ponderea celor care folosesc (în opinia lor) „cantitatea
tocmai potrivită de sare” este egală printre ambele sexe (72,9%) (Figura 25).
Figura 25. Cantitatea de sare consumată autoraportată, pe sexe
Majoritatea absolută a respondenţilor consideră că consumul unei cantităţi foarte mari de sare poate
cauza probleme grave de sănătate (89,7%, IÎ 95%: 88,0-91,4). Prevalenţa femeilor (92,8%, IÎ 95%: 91,4-
94,3) care gândesc astfel este mai mare în comparație cu cea a bărbaţilor (92,8%, IÎ 95%: 91,4-94,3), iar
diferenţa este semnificativă statistic. Diferenţe semnificative în funcţie de vârstă nu au fost identificate
referitor la această întrebare specifică (Tabelul 23).
Tabelul 23. Ponderea respondenților care gândesc că consumul unei cantități mari de
sare poate dăuna grav sănătății, pe sexe și grupuri de vârstă
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18–29 299 83,8 77,4–90,2 487 93,3 90,5–96,0 786 88,2 84,3–92,1
30–44 428 90,1 86,9–93,3 713 93,1 90,8–95,4 1 141 91,5 89,5–93,6
45–59 567 85,3 81,7–88,9 929 92,9 90,7–95,1 1 496 89,4 87,2–91,7
60–69 286 89,6 85,7–93,5 612 90,6 87,9–93,3 898 90,1 87,7–92,5
18–69 1 580 86,6 83,8–89,4 2 741 92,8 91,4–94,3 4 321 89,7 88,0–91,4
Deşi ponderea respondenţilor care conştientizează că sarea poate cauza probleme serioase de
sănătate este mare, doar 30,7% dintre aceştia consideră că reducerea consumului de sare este foarte
importantă; 44,4% consideră că aceasta este oarecum important, iar 24,9% consideră că reducerea
consumului de sare nu este deloc important. Proporţia femeilor care consideră că reducerea consumului
de sare este foarte importantă sau oarecum importantă este mai mare (82,1%) în comparaţie cu cea
a bărbaţilor (75,1%) (Figura 26). Nu au fost identificate diferenţe semnificative privind răspunsul la
această întrebare în funcţie de vârstă.

Figura 26. Importanța reducerii consumului de sare pe sexe
Respondenţii au fost întrebaţi ce acţiuni întreprind pentru a controla regulat consumul de sare.
Analiza arată că mai puţin de jumătate (41,4%) din populaţia studiată întreprinde acţiuni de limitare a
consumului alimentelor procesate cu conținut mare de sare. O diferenţă semnificativă statistic a fost
identificată între sexe: 46,4% (IÎ 95%: 42,8-49,9) de femei şi 36,9% (IÎ 95%: 32,9-40,8) de bărbaţi (Figura
27). 41,5% de respondenți de ambele sexe (IÎ 95%: 38,7-44,3) au raportat că utilizează condimentele
sărate (cum ar fi sosurile), altele decât sarea, la gătit. Doar 15,8% (IÎ 95%: 13,2-18,4) din respondenţi
au menţionat că ei verifică conţinutul de sare sau sodiu de pe eticheta alimentului, iar 14,5% din
ei (IÎ 95%: 12,6-16,4) au afirmat că cumpără produse alimentare alternative cu conţinut redus de
sare/sodiu. Prevalenţa respondenţilor în ultimele două categorii este atât de mică din cauza lipsei
reglementărilor specifice privind etichetarea conţinutului de sare în produsele alimentare procesate
în Republica Moldova .
Figura 27. Ponderea respondenților care întreprind acțiuni specifice de control al

consumului de sare pe sexe

Concluzii
1. Populația din Republica Moldova consumă în medie 4 porții de fructe şi legume pe zi, cu o frecvenţă
mai mare în mediul rural (4,2) în comparaţie cu mediul urban (3,9).
2. Două treimi din populaţia Republicii Moldova consumă mai puţin de 5 porţii de fructe şi legume pe zi.
3. Populaţia studiată din Republica Moldova foloseşte predominant uleiul vegetal pentru gătitul
bucatelor.
4. Grupurile de vârstă tinere de ambele sexe şi populaţia din mediul urban iau mai frecvent masa în afara
gospodăriei.
5. Fiecare a patra persoană (24,3%) a raportat că adaugă sare în timpul consumului, cu o prevalenţă
mai mare printre bărbaţi (28%), în comparaţie cu femeile (20,3%) şi printre bărbaţii din mediul urban
(29,8%) în comparaţie cu cei din mediul rural (26,4%).
6. Populaţia cunoaşte, în general, beneficiile consumului sării iodate, 81,4% din respondenţi raportând
că folosesc sarea iodată la prepararea bucatelor în gospodărie (cu o prevalenţă mai mare printre
populaţia urbană (89,2%) în comparaţie cu cea rurală (74,4%)).
7. O treime din populaţie (32,4%) a consumat frecvent alimente procesate cu conţinut mare de sare, cu o
prevalenţă mai mare printre bărbaţi (36,5%) în comparaţie cu femeile (28,1%) şi o prevalenţă mai mare
în mediul urban (36,3%) în comparaţie cu mediul rural (29%).
8. Populaţia studiată conştientizează riscul crescut asociat cu consumul cantităților mari de sare. 89,7%
din respondenți consideră că consumul cantităţilor mari de sare prezintă riscuri serioase pentru
sănătate (cu o prevalenţă mai mare printre femei (92,8%) în comparaţie cu bărbaţii (86,6%)), dar doar
30,7% din respondenți conştientizează importanţa reducerii consumului de sare.
9. Populaţia nu conştientizează şi nu cunoaşte nivelul recomandat al consumului de sare, doar 14,7%

percepând că ei consumă prea multă sare. Mai mult de şapte din 10 persoane (72,9%) percep că
consumă „cantitatea tocmai potrivită de sare”.

Activitatea fizică
Activitatea fizică printre populaţia studiată a fost analizată, utilizându-se atât indicatorii continui,
precum timpul petrecut în activitate fizică de diferite tipuri, cât şi indicatorii de categorie, precum
limitele de separare pentru volume specifice de activitate fizică. A fost înregistrată activitatea fizică
totală pe zi, avându-se în vedere toate domeniile (activitatea fizică la locul de muncă, activitatea fizică
legată de deplasarea dintr-un loc în altul şi activitatea fizică în timpul liber).
Analiza datelor colectate a identificat, că una din zece persoane din populaţia studiată (sau 10,1%, IÎ
95%:8,6-11,5) nu corespunde recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate şi anume
efectuarea a 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână sau echivalentul
ei (19). Diferenţe semnificative între bărbaţi (10,7%, IÎ 95%: 8,5-12,9) şi femei (9,4%, IÎ 95%:7,7-11,1) nu
au fost identificate. Cea mai mare pondere a persoanelor care nu corespund recomandărilor OMS a
fost identificată în grupul de vârstă 60-69 ani (14,6%) (Figura 28).
De asemenea, au fost identificate diferențe între populaţia urbană şi cea rurală, cu o prevalenţă mai
mare a persoanelor ce nu corespund recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate în
mediul urban. Diferenţa între sexe în toate grupurile de vârstă constituie aproximativ 3% (Tabelul 24).
Figura 28. Proporția respondenților care nu corespund recomandărilor OMS privind

activitatea fizică pentru sănătate, pe grupuri de vârstă și sexe

Tabelul 24. Proporția respondenților care nu corespund recomandărilor OMS privind
activitatea fizică pentru sănătate, pe sexe și medii de rezidență
Nu Nu Nu
n corespund IÎ 95% n corespund IÎ 95% n corespund IÎ 95%
recom. (%) recom. (%) recom. (%)
Rural 750 9,3 5,8–12,8 1 176 8,0 5,3–10,6 1 926 8,7 6,5–10,9
Urban 993 12,1 9,5–14,8 1 689 11,0 8,9–13,1 2 682 11,6 9,8–13,4
Total 1 743 10,7 8,5–12,9 2 865 9,4 7,7–11,1 4 608 10,1 8,6–11,5
Notă: Recom.: recomandări.
În conformitate cu recomandările OMS (19), 63,2% din populaţia studiată se încadrează în categoria
persoanelor cu nivel înalt de activitate fizică, 24,8% au fost atribuite grupului cu nivel moderat de
activitate fizică, iar 12% au fost atribuite grupului cu nivel jos de activitate fizică.
Diferenţe semnificative între sexe nu au fost identificate, 66,3% de bărbaţi (IÎ 95%: 62,6-69,9) şi 59,9%
de femei (IÎ 95%: 56,9-62,9) făcând parte din grupul cu nivel înalt de activitate fizică, iar 12,9% de
bărbaţi (IÎ 95%: 10,5-15,3) şi 10,9% de femei (IÎ 95%: 9,1-12,7) au fost atribuite categoriei cu nivel jos
de activitate fizică (Figura 29).
Figura 29. Nivelul activității fizice totale conform recomandărilor OMS
Sursa: WHO Global recommendations on physical activity for health, 2010.32
Precum s-a menționat anterior, a fost înregistrată activitatea fizică zilnică totală, inclusiv activitatea
fizică la locul de muncă, activitatea fizică legată de deplasarea dintr-un loc în altul şi activitatea fizică
în timpul liber. Durata medie totală a activității fizice zilnice printre respondenţii cu vârsta cuprinsă
între 18 şi 69 de ani constituie 285,4 minute, cu o diferenţă semnificativă statistic între bărbaţi (313,2
minute, IÎ 95%:290,5-336,0) şi femei (255,7 minute, IÎ 95%:239,0-272,4). Diferenţe semnificative între
grupurile de vârstă de acelaşi sex nu au fost identificate (Figura 30).

Figura 30. Numărul mediu de minute de activitate fizică totală pe zi, pe sexe și grupuri
de vârstă
Studiul a arătat că populaţia din mediul rural, atât bărbații cât şi femeile, este mai expusă la activitatea
fizică. Cea mai mare deferenţă medie a fost stabilită printre femei, cu o medie de 318,6 minute (IÎ
95%: 290,0-347,1) pentru femeile din mediul rural în comparaţie cu 187,3 minute (IÎ 95%: 171,9-202,8)
pentru femeile din mediul urban (Tabelul 25).
Tabelul 25. Numărul mediu de minute de activitate fizică pe zi, pe sexe și medii de
rezidență
mediu mediu mediu
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
de de de
minute minute minute
Rural 750 361,7 324,6–398,8 1 176 318,6 290,0–347,1 1 926 341,0 312,1–369,8
Urban 993 259,7 235,4–283,9 1 689 187,3 171,9–202,8 2 682 224,6 207,6–241,6
Total 1 743 313,2 290,5–336,0 2 865 255,7 239,0–272,4 4 608 285,4 268,3–302,6
În Figura 31 este arătată distribuţia numărului mediu de minute de activitate fizică totală pe zi
provenită din toate cele 3 tipuri de activitate (activitatea fizică la locul de muncă, activitatea fizică la
deplasarea dintr-un loc în altul şi activitatea fizică în timpul liber). Referitor la durata timpului petrecut
în activitate fizică, cea mai mare diferenţă între sexe a fost atestată pentru activitatea fizică la locul de
muncă şi activitatea fizică în timpul liber.

Figura 31. Numărul mediu de minute de activitate fizică pe zi, pe sexe și tipuri de
activitate
Un alt indicator al activităţii fizice printre populaţia studiată a fost mediana timpului petrecut făcând
activitate fizică. Durata mediană a tuturor activităţilor fizice efectuate zilnic de către respondenţii
de toate vârstele a constituit 228,6 minute: 282,9 minute pentru bărbaţi şi 180 minute pentru femei
(Tabelul 26). Durata mediană a timpului petrecut făcând activitate fizică a fost mai mică în comparaţie
cu durata medie, în special pentru femei (Tabelul 25), fapt ce indică o distribuţie disproporțională a
indicatorului în populaţie, cu valoarea mediană distanțată mult de la medie.
Tabelul 26. Durata mediană (minute) a activității fizice pe zi, pe sexe și grupuri de
vârstă
Grupul Bărbați Femei Ambele sexe
de Durata Intervalul Durata Intervalul Durata Intervalul
vârstă n mediană interquartilic n mediană interquartilic n mediană interquartilic
(ani) (minute) (P25–P75) (minute) (P25–P75) (minute) (P25–P75)
18–29 316 282,9 60,0–462,9 505 120,0 40,0–317,1 821 171,4 60,0–390,0
30–44 459 317,1 62,1–524,3 731 220,0 60,0–445,7 1 190 270,0 60,0–480,0
45–59 638 300,0 60,0–514,3 967 240,0 60,0–437,1 1 605 270,0 60,0–471,4
60–69 330 180,0 60,0–428,6 662 171,4 40,0–381,4 992 180,0 48,6–398,6
18–69 1 743 282,9 60,0–480,0 2 865 180,0 60,0–402,9 4 608 228,6 60,0–445,7

Concluzii
1. Una din zece persoane a fost inactivă fizic şi nu a corespuns recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru
sănătate, având ca rezultat un risc crescut pentru BNT. Prevalenţa inactivităţii fizice a fost mai mare în mediul
urban în comparaţie cu cel rural şi creşte concomitent cu vârsta.
2. Populaţia din mediul rural, atât bărbaţii, cât şi femeile, a fost mai expusă la activitatea fizică în comparaţie cu
populația urbană, iar cea mai mare diferenţă a fost între femei.
3. Durata mediană zilnică a tuturor activităţilor fizice a constituit 228,6 minute, bărbaţii fiind de 1,5 ori mai activi
fizic în comparaţie cu femeile.
4. Aproape două treimi (63,4%) din timpul petrecut în activitate fizică a fost legat de locul de muncă şi aproape o
treime a fost legată de deplasarea dintr-un loc în altul. Bărbaţii petrec mai mult timp în activitate fizică la locul de
muncă, iar femeile petrec mai mult în activitatea fizică legată de deplasarea dintr-un loc în altul.
Anamneza tensiunii arteriale ridicate

Respondenţii au fost întrebaţi, dacă li s-a măsurat cândva tensiunea arterială şi dacă au fost diagnosticaţi
cu tensiune arterială ridicată. 8,5% de respondenţi din toate grupurile de vârstă au raportat că lor nu li
s-a măsurat niciodată tensiunea arterială; 69% au răspuns că lor li s-a măsurat tensiunea arterială, dar
că nu au fost diagnosticaţi cu hipertensiune; 4,3% că au fost diagnosticaţi cu tensiune arterială ridicată
mai mult de un an în urmă, iar 18,3% că au fost diagnosticaţi cu hipertensiune pe parcursul ultimilor
12 luni anterioare interviului. Această situație poate să se datoreze includerii depistării hipertensiunii
arteriale şi monitorizării ei de către asistenţa medicală primară ca indicator de performanţă5.
Deoarece prevalenţa tensiunii arteriale ridicate este mai mare, de obicei, la vârstnici, grupurile de
vârstă mai tinere au răspuns mai frecvent că ele nu au fost supuşi niciodată examenului medical
şi nu au fost diagnosticate cu hipertensiune, pe când grupurile vârstnice au prevalat în răspunsul
privind diagnosticarea tensiunii arteriale (Tabelul 27). Diferenţa statistică între sexe privind anamneza
tensiunii arteriale este semnificativă. 10,8% dintre bărbaţi (IÎ 95%: 8,6-13,0) nu şi-au măsurat niciodată
tensiunea arterială în comparație cu 6% femei (IÎ 95%: 4,6-7,3). Ponderea femeilor diagnosticate cu
tensiune arterială ridicată pe parcursul ultimilor 12 luni a fost mai mare (21,6%, IÎ 95%: 19,8-23,4) în
comparaţie cu cea a bărbaţilor (15,2%, IÎ 95%: 13,2-17,2) (Figura 32).
5 Ordinul comun al Ministerului Sănătății si Companiei Naționale de Asigurări în Medicina nr.142/68A din 27.02.2014 Despre aprobarea
Regulamentului privind criteriile de îndeplinire si modul de validare a indicatorilor de performanță.

Tabelul 27. Măsurătorile tensiunii arteriale și diagnosticul, pe grupuri de vârstă
Ambele sexe
A fost
Grupul Diagnosticați,
Nu a fost măsurată, Diagnosticați
de dar nu pe
măsurată dar nu pe parcursul
vârstă n IÎ 95% IÎ 95% parcursul IÎ 95% IÎ 95%
niciodată au fost ultimilor
(ani) ultimelor
(%) diagnosticați 12 luni (%)
12 luni (%)
(%)
18–29 836 11,1 8,1–14,1 81,3 77,8–84,7 2,5 1,3–3,6 5,2 3,1–7,3
30–44 1 223 8,3 6,1–10,5 75,6 72,5–78,8 5,5 4,0–7,1 10,5 8,5–12,6
45–59 1 668 6,4 4,9–7,9 57,3 53,9–60,7 4,4 3,2–5,6 31,9 28,8–35,0
60–69 1 026 5,5 3,7–7,4 38,3 34,8–41,8 6,7 4,9–8,5 49,4 45,9–53,0
18–69 4 753 8,5 7,1–9,9 69,0 66,8–71,1 4,3 3,5–5,1 18,3 16,8–19,8
Figura 32. Măsurătorile tensiunii arteriale și diagnosticul, pe sexe
Conformitatea cu/aderența la tratamentul pentru tensiunea arterială ridicată s-a dovedit a fi foarte
joasă. Mai puţin de jumătate din toţi respondenţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, diagnosticaţi
cu tensiune arterială ridicată, primeau medicamentele prescrise de medic sau alt lucrător medical.
Diferenţa între grupurile de vârstă a fost semnificativă statistic, iar proporţia celor care primeau
medicamente creşte de la 18% (IÎ 95%: 5,0-30,9) în grupul de vârstă 18-29 de ani până la 65,1% (IÎ 95%:
60,1-70,1) în grupul de vârstă 60-69 de ani (Figura 33).

Figura 33. Proporția persoanelor care primesc la moment tratament pentru tensiunea
arterială ridicată, prescris de medic sau alt lucrător medical, printre persoanele
diagnosticate
Concluzii
1. 8,5% din toți respondenţii au raportat că nu li s-a măsurat tensiunea arterială niciodată, cu o diferenţă
semnificativă între sexe (10,8% bărbaţi vs. 6% femei).
2. 4,3% din respondenți au fost diagnosticaţi cu tensiune arterială ridicată mai mult de un an până la
studiu, iar 18,3% respondenți au fost diagnosticaţi cu hipertensiune pe parcursul ultimilor 12 luni.
3. Conformitatea cu tratamentul pentru tensiunea arterială ridicată este foarte joasă (mai puțin de
jumătate).
Anamneza diabetului
Anamneza diabetului, inclusiv măsurarea nivelului de zahăr în sânge, diagnosticul stabilit şi tratamentul
pentru diabet au fost analizate printre respondenţi. 40,3% din toţi respondenţii nu şi-au măsurat în
trecut niciodată conţinutul de zahăr în sânge, iar 54,1% dintre respondenți au fost supuşi testării, dar
nu au fost diagnosticaţi cu diabet. 1,2% din toți respondenţii au fost diagnosticaţi cu glucoza sanguină
ridicată mai mult de 12 luni până la interviu, iar 4,3% pe parcursul ultimilor 12 luni (Tabelul 28). Proporţia
persoanelor care nu au fost supuse niciodată testării este mai mare în grupurile de vârstă mai tinere,
cu o diferenţă semnificativă statistic între grupurile de vârstă şi variază de la 56,1% (IÎ 95%: 51,2-61,0)
în grupul de vârstă 18 – 29 de ani, până la 22,8% (IÎ 95%: 19,3-26,4) în grupul de vârstă 60-69 de ani.
Aceeaşi tendinţă este caracteristică şi pentru cei care şi-au testat nivelul de zahăr în sânge, dar nu au
fost diagnosticaţi cu nivel ridicat de zahăr în sânge. Ponderea persoanelor, atât a celor diagnosticate
pe parcursul ultimilor 12 luni, cât şi anterior, se asociază de asemenea, cu vârsta, dar are o legătură
pozitivă şi anume, cea mai mare proporţie fiind atestată în grupul celor mai vârstnici.

Tabelul 28. Măsurătorile nivelului de zahăr în sânge și diagnosticul, pe grupuri de
vârstă
Ambele sexe
Grupul A fost Diagnosticați,
Nu a fost Diagnosticați
de măsurat, dar dar nu pe
măsurat pe parcursul
vârstă n IÎ 95% nu au fost IÎ 95% parcursul IÎ 95% IÎ 95%
niciodată ultimelor 12
(ani) diagnosticați ultimelor 12
(%) luni (%)
(%) luni (%)
18–29 836 56,1 51,2–61,0 43,4 38,5–48,3 0,3 0,0–0,6 0,3 0,0–0,6
30–44 1 223 37,6 34,0–41,2 59,1 55,5–62,7 0,8 0,2–1,5 2,5 1,4–3,5
45–59 1 667 29,8 26,6–33,1 60,1 56,6–63,5 2,2 1,3–3,2 7,9 6,3–9,5
60–69 1 026 22,8 19,3–26,4 60,4 56,4–64,3 2,9 1,5–4,2 13,9 11,2–16,7
18–69 4 752 40,3 37,7–43,0 54,1 51,5–56,8 1,2 0,9–1,6 4,3 3,6–5,0
Referitor la testarea nivelului de zahăr în sânge, diferenţe semnificative între sexe au fost identificate
printre respondenții din studiu: ponderea bărbaţilor de toate vârstele, care nu şi-au măsurat niciodată
nivelul de zahăr în sânge, a constituit 45,4% (IÎ 95%: 41,7-49,1) în comparaţie cu (34,9%, IÎ 95%: 32,0-
37,8) de femei din acelaşi grup de vârstă. Proporţia persoanelor care şi-au măsurat nivelul de zahăr
în sânge, dar nu au fost diagnosticate a constituit 50,1% (IÎ 95%: 46,5-53,7) printre bărbaţi şi 58,5%
(IÎ 95%: 55,5-61,4) printre femei. Nu au fost stabilite diferenţe semnificative statistic în funcţie de sex
privind proporţia persoanelor diagnosticate cu nivelul ridicat de zahăr în sânge (Figura 34).
Figura 34. Măsurătorile nivelului de zahăr în sânge și diagnosticul, pe sexe

Respondenţii diagnosticaţi anterior cu nivelul ridicat de zahăr în sânge sau cu diabet au fost
întrebaţi, dacă au primit medicaţie pentru diabet pe parcursul ultimilor 2 săptămâni, prescrisă de un
lucrător medical, sau dacă primesc insulină prescrisă de un medic sau alt lucrător medical. Diferenţe
nesemnificative au fost identificate între sexe, cu 36,7% de bărbaţi (IÎ 95%: 26,4-47,1) şi 35,7% de
femei (IÎ 95%: 28,2-43,3), care au primit medicamente pentru diabet prescrise de medic sau alt lucrător
medical. O discrepanţă mai mare a fost detectată referitor la tratamentul cu insulină, 13% de bărbaţi (IÎ
95%: 6,2-19,9) şi 10,8% de femei (IÎ 95%: 6,7-14,9) primind insulină prescrisă de medic sau alt lucrător
medical (Figura 35).
Figura 35. Proporția respondenților care primeau medicamente sau insulină prescrise
pentru diabet printre cei diagnosticați anterior
Concluzii
1. 40,3% din toți respondenţii nu şi-au măsurat niciodată nivelul de zahăr în sânge, cu o diferenţă
semnificativă între sexe (45,4% de bărbați vs. 34,9% de femei).
2. 1,2% dintre respondenţii de toate vârstele au fost diagnosticaţi cu nivelul ridicat de zahăr în sânge mai
mult de 12 luni anterior interviului, iar 4,3% pe parcursul ultimilor 12 luni.

Anamneza colesterolului ridicat
Șaizeci procente din respondenţii de toate vârstele au declarat că nu şi-au măsurat niciodată
colesterolul în sânge într-o instituţie medicală, iar 34,7% că şi-au testat nivelul de colesterol în sânge,
dar nu au fost diagnosticaţi cu nivelul de colesterol ridicat. Doar 0,9% din populaţia studiată a fost
diagnosticată cu nivelul ridicat de colesterol mai mult de 12 luni până la interviu, iar 4% în ultimele 12
luni. Proporţia persoanelor diagnosticate cu nivelul de colesterol ridicat creşte cu vârsta, iar proporţia
celor care nu şi-au testat niciodată nivelul de colesterol descreşte. Nu există diferenţe substanţiale în
funcție de sex referitor la măsurătorile colesterolului şi diagnostic (Tabelul 29 şi Figura 36). Trebuie de
menţionat că măsurarea colesterolului este obligatorie pentru grupul de vârstă 40-65 de ani şi este
parte a indicatorului de performanţă „determinarea indicelui SCORE” la nivelul asistenţei medicale
primare (ordinul MS şi CNAM). 6
Tabelul 29. Măsurătorile colesterolului total și diagnosticul, pe grupuri de vârstă

Ambele sexe
Au fost
Grupul A fost
Nu a fost diagnosticați, Diagnosticați
de măsurat, dar
măsurat dar nu pe pe parcursul
vârstă n IÎ 95% nu au fost IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
niciodată parcursul ultimilor 12
(ani) diagnosticați
(%) ultimilor 12 luni (%)
(%)
luni (%)
18–29 837 73,3 68,9–77,7 25,4 21,0–29,8 0,3 0,0–0,8 0,9 0,0–1,9
30–44 1 223 59,2 55,4–62,9 37,4 33,7–41,1 1,4 0,6–2,1 2,0 1,1–2,9
45–59 1 667 50,5 46,9–54,1 41,2 37,8–44,6 0,9 0,4–1,3 7,5 5,9–9,0
60–69 1 026 46,1 41,8–50,5 41,1 36,9–45,2 2,0 1,0–2,9 10,8 8,4–13,3
18–69 4 753 60,4 57,7–63,1 34,7 32,1–37,4 0,9 0,6–1,2 4,0 3,3–4,7
Figura 36. Măsurătorile colesterolului total și diagnosticul, pe sexe
6 Ordinul comun al Ministerului Sănătății si Companiei Naționale de Asigurări în Medicina nr.142/68A din 27.02.2014 Despre aprobarea
Regulamentului privind criteriile de îndeplinire si modul de validare a indicatorilor de performanță.

24,6% dintre cei diagnosticaţi cu nivelul ridicat de colesterol în sânge au luat tratament oral pe
parcursul ultimelor 2 săptămâni, conform prescripţiei medicului sau altui lucrător medical. Dintre
aceştia, 30,2% au fost bărbaţi (IÎ 95%: 18,0-42,4), iar 21,5% au fost femei (IÎ 95%: 15,6-27,4).
Concluzii
1. 60% din respondenţii de toate vârstele nu şi-au măsurat niciodată nivelul de colesterol în sânge.
2. Numai 0,9% din populaţia studiată a fost diagnosticată cu nivelul ridicat de colesterol în sânge mai
mult de 12 luni până la interviu, iar 4% pe parcursul ultimelor 12 luni.
3. 24,6% din respondenţii diagnosticaţi cu nivelul total de colesterol în sânge ridicat primeau tratament
oral pe parcursul a două săptămâni precedente, cu o diferenţă semnificativă între sexe (30,2% bărbaţi
vs. 21,5% femei).
Anamneza BCV
12,9% din toţi respondenţii au raportat că au suferit cândva un atac de cord sau dureri în piept din
cauza unei boli de inimă ori un atac vascular cerebral, iar proporţia persoanelor care au răspuns
afirmativ creşte gradual odată cu vârsta, de la 6,7% (IÎ 95%: 4,8-8,7) în grupul de vârstă 18-29 ani,
până la 27,9% (IÎ 95%: 24,2-31,6) în grupul de vârstă 60-69 ani. Bărbaţii au raportat cazurile de atac de
cord sau accident vascular cerebral mai puțin frecvent (9,7%, IÎ 95%: 7,9-11,4) în comparaţie cu femeile
(16,3%, IÎ 95%: 14,4-18,2), cu o diferenţă semnificativă statistic (Figura 37).
Figura 37. Rata respondenților care au suferit cândva un atac de cord sau dureri în
piept din cauza unei boli de inimă ori un atac vascular cerebral, pe sexe și grupuri de
vârstă
Șapte procente din toţi respondenţii au raportat că primesc regulat aspirină, iar 2% din ei au raportat
că primesc statine pentru prevenirea sau tratamentul bolilor de inimă (Figura 38). Proporţia femeilor
care au raportat, că folosesc aspirină pentru prevenirea sau tratamentul BCV este de două ori mai
mare în comparaţie cu cea a bărbaţilor: 10,1% pentru bărbați (IÎ 95%: 8,8-11,4) şi 4,8% pentru femei
(IÎ 95%: 3,7-5,8). Utilizarea statinelor a fost raportată mai rar, dar proporţia femeilor a fost mai mare
(2,5%, IÎ 95%: 1,8-3,2) în comparație cu cea a bărbaților (1,5%, IÎ 95%: 0,7-2,2).

Figura 38. Rata respondenților care la moment primesc cu regularitate aspirină și/sau
statine pentru prevenirea sau tratamentul bolilor de inimă
Concluzii
1. 12,9% din toţi respondenţii au raportat că au suferit în trecut un atac de cord sau dureri în piept din
cauza bolilor de inimă ori un accident vascular cerebral.
2. Șapte procente din toţi respondenţii au raportat că primesc cu regularitate aspirină, iar 2% dintre
aceştia că primesc statine pentru a preveni sau trata bolile de inimă. Proporţia femeilor care au
raportat că folosesc aspirină pentru prevenirea sau tratamentul BCV a fost de două ori mai mare în
comparaţie cu cea a bărbaţilor.
Sfaturi pentru stilul de viaţă

În Figura 39 este arătată proporţia respondenţilor, care au raportat diferite tipuri de sfaturi pentru
stilul de viaţă, oferite de un medic sau alt lucrător medical pe parcursul ultimilor trei ani. În continuare
sunt prezentate unele date referitor la aceştia.
• 41,6% din respondenţi au fost sfătuiţi să renunţe la fumat ori să nu înceapă fumatul: 50,4% dintre
bărbaţi (IÎ 95%: 46,5-54,3) şi 32,1% dintre femei (IÎ 95%: 28,1-36,1).
• 57,8% din respondenţi au fost sfătuiţi să reducă consumul de sare din raţia lor alimentară: 54,7%
dintre bărbaţi (IÎ 95%: 50,4-59,0) şi 61,2% dintre femei (IÎ 95%: 57,6-64,9).
• 62,5% din respondenţi au fost sfătuiţi să consume cel puţin cinci porţii de fructe şi/sau legume pe zi:
59,2% dintre bărbaţi (IÎ 95%: 55,2-63,2) şi 66,4% dintre femei (IÎ 95%: 63,3-69,6).
• 62,3% din respondenţi au fost sfătuiţi să reducă conţinutul de grăsimi în raţia lor alimentară: 58%
dintre bărbaţi (IÎ 95%: 54,0-62,0) şi 66,9% dintre femei (IÎ 95%: 63,8-70,0).
• 54,3 din respondenţi au fost sfătuiţi să înceapă sau să facă mai multă activitate fizică: 51,6% dintre
bărbaţi (IÎ 95%: 47,4-55,9) şi 57,2% dintre femei (IÎ 95%: 53,4-61,1).
• 52,1% din respondenţi au fost sfătuiţi să menţină masa corporală în limitele sănătoase sau să reducă
din greutate: 48,6% dintre bărbaţi (IÎ 95%: 44,1-53,1) şi 56% dintre femei (IÎ 95%: 52,1-59,9).

Diferenţa între răspunsurile date de persoanele din diferite grupuri de vârstă şi sex este foarte mică.
Cea mai mare diferenţă între sexe a fost referitor la sfaturile privind renunţarea la fumat, proporţia
bărbaţilor cu răspuns afirmativ fiind mai mare.
Figura 39. Ponderea respondenților care au raportat, că au primit sfaturi pentru stilul
de viață de la un medic sau un lucrător medical pe parcursul ultimilor trei ani, pe sexe
Concluzii
1. Consumul de fructe şi legume, reducerea consumului de grăsimi şi de sare în raţia alimentară au fost cele
mai frecvente sfaturi oferite populaţiei de către medic sau un lucrător medical. Femeile au raportat că au
primit mai frecvent asemenea sfaturi în comparaţie cu bărbaţii.
2. Mai mult de jumătate din populaţia studiată a primit sfaturi referitor la activitatea fizică pentru sănătate
şi masa corporală sănătoasă, prevalenţa femeilor fiind mai mare în comparaţie cu cea a bărbaţilor.
Screeningul cancerului cervical

Femeile respondente au fost întrebate dacă au fost supuse cândva testului de screening pentru
cancerul cervical. 63,2% (IÎ 95%: 59,5-66,9) din toate femeile cu vârsta de 18-69 de ani, participante
în studiu, au raportat că au fost supuse în trecut testului de screening pentru cancerul cervical. Cea
mai mare proporţie a femeilor cu răspuns afirmativ a fost în grupul de vârstă 45-59 de ani, cu 73,1% (IÎ
95%: 68,9-77,3), iar cea mai mică a fost în grupul de vârstă 18-29 de ani, cu 49,9% (IÎ 95%: 43,3-56,5).
Femeile din mediul rural au raportat mai frecvent, că au fost supuse testului de screening pentru
cancerul cervical pe parcursul vieţii în comparaţie cu populaţia urbană de femei (Figura 40 şi Tabelul
30). Trebuie de menţionat că în conformitate cu legislaţia naţională, toate femeile cu vârsta de 25-64 de
ani trebuie să fie supuse testului de screening pentru cancerul cervical o dată la fiecare doi ani (20), iar
screeningul pentru cancerul cervical este, de asemenea, un indicator de performanţă pentru asistenţa
medicală primară. Conform statisticilor oficiale ale Ministerului Sănătății, rata femeilor supuse testului
de screening pentru cancerul cervical în anii 2012-2013 a constituit 60,1% şi 59,9% (21).

Figura 40. Rata femeilor testate pentru cancerul cervical, pe grupuri de vârstă
Tabelul 30. Rata femeilor cu vârsta 18–69 ani testate pentru cancerul cervical, pe medii
de rezidență
n Testate cândva (%) IÎ 95%
Rural 1 063 66,0 60,6–71,4
Urban 1 574 60,2 55,3–65,2
Total 2 637 63,2 59,5–66,9
Procentul femeilor respondente cu vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani, care au fost supuse vreodată
testului de screening pentru cancerul cervical a fost de 69,7% (IÎ 95%: 65,7-73,7) (Table 31).
Tabelul 31. Rata femeilor cu vârsta 30–49 ani testate pentru cancerul cervical
939 69,7 65,7–73,7
Concluzii
1. Șase din 10 femei (63,2%) au fost supuse screeningului pentru cancerul cervical în trecut, cu o
prevalenţă mai mare printre femeile din mediul rural în comparaţie cu cele din mediul urban.
2. Șapte din 10 femei din grupul de vârstă cu cel mai mare risc pentru cancerul cervical (30-49 de ani)
au fost supuse screeningului pentru cancerul cervical. Femeile din grupul de vârstă 45-59 de ani au
avut cea mai mare acoperire cu screening pentru cancerul cervical (73,1%) în comparaţie cu femeile
din grupul de vârstă 18-29 de ani, care au avut cea mai mică acoperire pentru acest tip de screening
(49,9%).

Măsurătorile fizice
Hipertensiunea ca factor de risc pentru BNT a fost evaluată prin măsurarea tensiunii arteriale. Valoarea
medie a tensiunii arteriale sistolice (TAs) în populaţia studiată a constituit 132,8 mmHg (IÎ 95%: 131,8-
133,9); 134,6 mmHg pentru bărbaţi (IÎ 95%: 133,2-136,0) şi 130,9 mmHg pentru femei (IÎ 95%: 129,6-
132,3). Valoarea medie a tensiunii arteriale diastolice (TAd) a constituit 85,0 mmHg (IÎ 95%: 84,4-85,6)
în populaţia studiată; 85,0 mmHg (IÎ 95%: 84,4-85,6) printre bărbaţi şi 84,6 mmHg (IÎ 95%: 83,8-85,5)
printre femei (Figura 41). Atât TAs, cât şi TAd cresc concomitent cu vârsta. TAs în grupul de vârstă 60-69
de ani a fost cu aproximativ 30% mai mare în comparaţie cu cea în grupul de vârstă 18-29 de ani, pe
când diferenţa în TAd între aceleaşi grupuri este de circa 15%.
Figura 41. Valorile medii ale TAs și TAd (mmHg), pe sexe și grupuri de vârstă*
*n=4226.
Prevalenţa hipertensiunii în populaţia studiată a constituit 39,8% (IÎ 95%: 37,5-42,2); 40,3% (IÎ 95%:
37,0-43,7) pentru bărbaţi şi 39,3% (IÎ 95%: 36,6-42,1) pentru femei. Diferenţa între grupurile de vârstă
este semnificativă statistic, cu creşterea prevalenţei de la 16,9% (IÎ 95%: 13,3-20,5) în grupul de vârstă
cel mai tânăr până la 76,7% (IÎ 95%: 73,2-80,3) în grupul cel mai vârstnic (Figura 42). Rata persoanelor cu
TAs ≥160 şi/sau TAd ≥100 mmHg ori primesc tratament pentru tensiunea arterială ridicată a constituit
21,7% (IÎ 95%: 20,0-23,3); 19,3% (IÎ 95%: 16,9-21,6) pentru bărbaţi şi 24,2% (IÎ 95%: 22,1-26,3) pentru
femei.

Figura 42. Rata respondenților cu tensiunea arterială ridicată sau care primesc la
moment tratament pentru tensiunea arterială ridicată, pe sexe
Din toţi respondenţii care nu primeau tratament pentru hipertensiune, 33,2% (IÎ 95%: 30,7-35,6) aveau
TAs ≥140 şi/sau TAd ≥90 mmHg. Proporţia bărbaţilor din această categorie a constituit 35,9% (IÎ 95%:
32,4-39,3), iar cea a femeilor – 30,1% (IÎ 95%: 27,3-32,9) (Figura 43).
Figura 43. Rata respondenților cu tensiune arterială ridicată, cu excepția celor care
primesc tratament pentru tensiunea arterială ridicată, pe sexe
Respondenţii identificaţi cu tensiune arterială ridicată (TAs ≥140 şi/sau TAd ≥ 90 mmHg) şi cei care
primeau tratament pentru tensiunea arterială ridicată au fost analizaţi împreună: 4,1% (IÎ 95%: 3,0-5,2)
din ei primeau tratament pentru tensiunea arterială ridicată (TAs <140 şi TAd<90). 19,7% (IÎ 95%: 17,6-
21,9) primeau tratament, dar aveau tensiunea arterială ridicată (TAs ≥140 şi/sau TAd ≥90 mmHg). Ceilalţi
76,2% (IÎ 95%: 73,7-78,7) nu primeau tratament, dar aveau tensiunea arterială ridicată (Figura 44).

Rata respondenţilor cu tensiunea arterială controlată a fost mai mare printre populaţia urbană (5,2%, IÎ
95%: 3,6-6,8) în comparaţie cu populaţia rurală (3,4%, IÎ 95%: 1,9-4,9). De asemenea, populaţia urbană
a constituit o proporţie mai mare a persoanelor cu hipertensiune care primea tratament.
O diferenţă semnificativă statistic a fost identificată între bărbaţi şi femei referitor la distribuţia
tensiunii arteriale controlate: 6,0% de femei (IÎ 95%: 4,0-8,0) primeau tratament şi aveau TAs<140 şi
TAd<90 în comparaţie cu 2,4% printre bărbaţi (IÎ 95%: 1,4-3,4). În total, 84,1% (IÎ 95%: 80,9-87,3) dintre
bărbaţi nu primeau tratament, dar aveau tensiunea arterială ridicată în comparaţie cu 67,5% de femei
(IÎ 95%: 63,9-71,0). Și invers, proporţia femeilor care primeau tratament, dar aveau tensiunea arterială
ridicată a fost de două ori mai mare decât proporția bărbaţilor (Figura 44).
Figura 44. Respondenții cu tensiunea arterială tratată și/sau controlată printre cei cu
tensiunea arterială ridicată sau care la moment primesc tratament, pe sexe și medii de
rezidență
Măsurătorile antropometrice, precum înălţimea, greutatea, circumferinţa taliei şi cea a şoldurilor au

fost utilizate pentru calcularea Indicelui Masei Corporale (IMC) şi a valorii medii a raportului talie/
şolduri (RTȘ) pentru estimarea prevalenţei supragreutăţii şi obezităţii printre populaţia studiată (cu
excepţia femeilor gravide) conform vârstei, sexului şi mediului de rezidenţă.
Valoarea medie a înălţimii respondenţilor bărbaţi a constituit 173 cm (IÎ 95%: 172,6-173,5) şi a greutăţii
79,2 kg (IÎ 95%: 78,1-80,4), iar înălțimea medie a femeilor a fost de 161,8 cm (IÎ 95%: 161,4-162,2) şi
greutatea medie de 70,7 kg (IÎ 95%: 69,9-71,6). Greutatea şi înălţimea au fost utilizate pentru calcularea
IMC. Valoarea medie a IMC printre populaţia studiată de ambele sexe a constituit 26,6 (IÎ 95%: 26,4-
26,9); 26,2 (IÎ 95%: 26,0-26,5) pentru bărbaţi şi 27,0 (IÎ 95%: 26,7-27,4) pentru femei. Creşterea graduală
a IMC concomitent cu vârsta este arătată în Figura 45.

Figura 45. Valoarea medie a IMC (kg/m2), pe sexe și grupuri de vârstă
Nu există diferenţe între sexe referitor la acest indicator printre populaţia studiată. Cu toate acestea,
la dezagregarea datelor în funcţie de mediul de rezidenţă au fost depistate diferenţe semnificative
pentru femei, cu o valoare medie a IMC de 27,8 (IÎ 95%: 27,4-28,3) pentru femeile din mediul rural şi de
26,1 (IÎ 95%: 25,6-26,6) pentru femeile din mediul urban. Și invers, bărbaţii din mediul urban au avut o
valoare medie a IMC mai mare în comparaţie cu bărbaţii din mediul rural (Tabelul 32).
Tabelul 32. Valoarea medie a IMC (kg/m2), pe sexe și medii de rezidență

IMC IMC IMC
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
mediu mediu mediu
Rural 776 25,9 25,5–26,3 1 171 27,8 27,4–28,3 1 947 26,8 26,5–27,1
Urban 935 26,6 26,2–27,0 1 601 26,1 25,6–26,6 2 536 26,4 26,0–26,7
Total 1 711 26,2 26,0–26,5 2 772 27,0 26,7–27,4 4 483 26,6 26,4–26,9
Pentru clasificarea populaţiei studiate au fost utilizate patru categorii ale IMC: subponderalitate
(IMC<18,5), greutate normală (IMC=18,5-24,9), supraponderalitate (IMC=25,0-29,9) şi obezitate
(IMC≥30,0). 56% din toţi respondenţii de ambele sexe au avut IMC mai mare de 25, plasându-se astfel
în categoria persoanelor supraponderale sau obeze; 41,6% au fost plasate în categoria persoanelor
normoponderale, iar 2,5% în categoria celor subponderale (Figura 46). Ponderea combinată a
categoriilor supraponderal şi obez este foarte similară la femei şi bărbaţi. In acelaşi timp, prevalența
IMC ≥30,0 este mai mare printre femei (28,5%, IÎ 95%: 26,3-30,7) în comparaţie cu bărbaţii (17,8%,
IÎ 95%: 15,6-20,0), pe când prevalenţa bărbaţilor este mai mare în categoria celor supraponderali.
Diferenţele între sexe sunt semnificative statistic.

Studiul privind starea de sănătate a populației din Republica Moldova (9) a arătat că valoarea medie
a IMC a constituit 25,6 fără diferenţe între sexe (25,6 pentru ambele sexe) şi mediul de rezidenţă
(25,5 pentru mediul urban şi 25,6 pentru mediul rural). Prevalenţa supragreutăţii a fost mai răspândită
printre bărbaţi în comparaţie cu femeile (36,9 vs. 32,7) şi în mediul rural în comparaţie cu cel urban
(35,1 vs. 33,9). Din contra, prevalenţa obezităţii a fost mai mare printre femei în comparaţie cu bărbaţii
(17,1 vs.13,3) şi în mediul urban în comparaţie cu cel rural (16,3 vs.14,7). Cele menționate denotă că
situaţia s-a înrăutăţit în lipsa acţiunilor politice concrete de abordare a acestei probleme.
Figura 46. Distribuția conform categoriei IMC
RTȘ a fost calculat pentru toţi respondenţii (cu excepţia femeilor gravide) în baza măsurătorilor
circumferinţelor taliei şi şoldurilor. Rezultatele arată că raportul talie-şolduri este egal cu 0,9 la bărbaţi
şi cu 0,8 la femei (Tabelul 33). OMS defineşte obezitatea ca raportul talie – şolduri mai mare de 0,90
pentru bărbaţi şi mai mare de 0,86 pentru femei. Valorile pentru ambele sexe din prezentul studiu sunt
la limita de jos a obezităţii. Aproape că nu există diferenţe între grupurile de vârstă ale respondenţilor
referitor la media raportului talie – şolduri.
Tabelul 33. Media raportului talie-șolduri (RTȘ), pe sexe și grupuri de vârstă

Grupul de Bărbați Femei
vârstă
(ani) n Media RTȘ IÎ 95% n Media RTȘ IÎ 95%
18–29 303 0,9 0,9–0,9 461 0,8 0,8–0,8

30–44 427 0,9 0,9–0,9 693 0,8 0,8–0,8
45–59 599 0,9 0,9–0,9 946 0,9 0,9–0,9
60–69 314 0,9 0,9–1,0 636 0,9 0,9–0,9
18–69 1 643 0,9 0,9–0,9 2 736 0,8 0,8–0,8

Concluzii
3. Media TAs printre populaţia din Republica Moldova a constituit 132,8 mmHg, cu o valoare medie mai
mare printre bărbaţi (134,5 mmHg) în comparaţie cu femeile. Valoarea medie a TAd a constituit 85
mmHg fără diferenţe între sexe.
3. Prevalenţa hipertensiunii arteriale printre populaţia adultă din Republica Moldova a constituit 39,8%
fără diferenţe între sexe.
4. Opt din 10 (76,2%) persoane identificate cu hipertensiune arterială nu îşi controlau tensiunea
arterială, cu o prevalenţă mai mare printre populaţia din mediul rural şi printre bărbaţi. Aceasta poate
fi condiționată de nivelul jos de cunoştinţe despre hipertensiune ca factor de risc pentru BNT.
5. Greutatea corporală medie şi înălţimea medie a bărbaţilor din Republica Moldova au constituit 79,2
kg şi 173 cm, respectiv. Masa corporală medie a femeilor a constituit 70,7 kg, iar înălţimea medie 161,8
kg.
6. Valoarea medie a IMC în populația studiată a constituit 26,6; 26,2 la bărbaţi şi 27,0 la femei. Media IMC
la femeile rurale a fost mai mare în comparaţie cu cea a femeilor urbane şi bărbaţilor rurali.
7. Mai mult de una din două persoane (56%) a fost supraponderală sau obeză, bărbaţii prevalând
în categoria supraponderalilor, iar femeile prevalând în categoria celor obezi. Prevalenţa
supraponderalităţii şi obezităţii creşte odată cu vârsta.
8. Populaţia de ambele sexe a fost la limita de jos a obezităţii în baza raportului lor talie-şolduri.
Măsurătorile biochimice
Nivelul glucozei sanguine a fost evaluat, utilizându-se testele de diagnostic rapid şi prin măsurarea
valorilor în sângele capilar integral. Conform clasificării epidemiologice generale a diabetului,
participanţii la studiu cu pre-diabet (cu glicemia bazală între 5,6 şi 6,1 mmol/l) au fost consideraţi
ca aflaţi sub un risc ridicat de patologii cardiovasculare şi au fost incluşi în grupul celor cu glicemia
bazală modificată (GBM). Glucoza sanguină ridicată a fost considerată, atunci când valoarea glucozei
în sângele capilar integral a fost egală cu, sau mai mare de 6,1 mmol/l.
Valoare medie a glicemiei bazale a constituit 5,2 mmol/l (IÎ 95%: 5,1-5,2) în totalul populaţiei studiate,
inclusiv cei aflaţi la moment sub medicaţie pentru diabet; 5,1 (IÎ 95%: 5,0-5,2) mmol/l la bărbaţi şi 5,2
(IÎ 95%: 5,1-5,3) mmol/l la femei. Cele mai mici valori ale mediei glucozei bazale au fost înregistrate în
grupul de vârstă 18-29 de ani (4,8 mmol/l, IÎ 95%: 4,7-4,9), iar cele mai mari în grupul de vârstă 60-69
de ani (5,7 mmol/l, IÎ 95%: 5,6-5,9) (Figura 47).

Figura 47. Valoarea medie a nivelului glicemiei bazale (mmol/l), pe sexe și grupuri de
vârstă
Procentul respondenţilor cu GBM a fost analizat în baza limitelor glicemiei bazale menţionate mai sus.
Persoanele care nu au postit au fost excluse. 8,3% din totalul populaţiei studiate a avut GBM: aceasta
a fost depistată la 7,4% de bărbaţi (IÎ 95%: 5,6-9,2) şi 9,1% de femei (IÎ 95%: 7,7-10,6). Deşi prevalenţa
este mai înaltă printre femei, diferenţa nu este semnificativă statistic. Nivelul GBM diferă în funcţie de
grupul de vârstă, cu o prevalenţă de trei ori mai mare în grupul de vârstă 60-69 ani în comparaţie cu
grupul de vârstă 18-29 ani.
Figura 48. Prevalența GBM, pe sexe și grupuri de vârstă

12,3% din totalul populaţiei studiate a avut nivelul glucozei sanguine ≥ 6,1 mmol/l, cu 11,5% (IÎ 95%:
9,5-13,5) printre bărbaţi şi 13% (IÎ 95%: 11,4-14,6) printre femei. Proporţia populaţiei studiate cu
valorile glucozei sanguine ridicate creşte de la 5,3% (IÎ 95%: 3,0-7,6) în grupul de vârstă 18-29 ani până
la 23,3% (IÎ 95%: 19,6-27,0) în grupul de vârstă 60-69 ani (Figura 49).
Figura 49. Prevalența glucozei sanguine ridicate sau la moment primesc tratament
pentru diabet, pe sexe și grupuri de vârstă
Nivelul colesterolului sanguin a fost testat la populaţia studiată, inclusiv la participanţii care primeau
tratament pentru reducerea nivelului de colesterol. Valoarea medie a colesterolului total la populaţia
studiată a constituit 4,5 mmol/l (IÎ 95%: 4,5-4,6); 4,4 mmol/l (IÎ 95%: 4,4-4,5) la bărbaţi şi 4,6 mmol/l (IÎ
95%: 4,5-4,7) la femei. Valorile medii ale colesterolului total sanguin au tendinţa de creştere cu vârsta
la ambele sexe, iar diferenţa este semnificativă statistic (Tabelul 34).
Tabelul 34. Valoarea medie a colesterolului total (mmol/l), pe sexe și grupuri de vârstă
vârstă Media Media Media
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) mmol/l mmol/l mmol/l
18–29 218 4,0 3,9–4,2 394 4,2 4,1–4,4 612 4,1 4,0–4,2
30–44 354 4,5 4,4–4,6 606 4,5 4,5–4,6 960 4,5 4,4–4,6
45–59 506 4,7 4,6–4,8 821 4,9 4,8–5,0 1 327 4,8 4,8–4,9
60–69 277 4,7 4,5–4,8 571 5,1 4,9–5,2 848 4,9 4,8–5,0
18–69 1 355 4,4 4,4–4,5 2 392 4,6 4,5–4,7 3 747 4,5 4,5–4,6
În Figura 50 este arătată rata respondenţilor, care au avut nivelul colesterolului total ≥ 5,0 mmol/l
şi a celor cu nivelul colesterolului total sanguin ≥ 6,2 mmol/l. Respondenţii care la moment primeau
tratament pentru colesterolul ridicat au fost, de asemenea, incluşi în aceste categorii. 29,4% din
totalul populaţiei studiate au avut nivelul colesterolului sanguin total ≥ 5 mmol/l (IÎ 95%: 27,1-31,7),
iar 6,5% au avut nivelul colesterolului sanguin total ≥ 6,2 mmol/l (IÎ 95%: 5,4-7,5) sau primeau la
moment tratament pentru colesterolul ridicat. În ambele categorii proporţia femeilor este mai mare
în comparaţie cu cea a bărbaţilor, dar diferenţa nu este semnificativă statistic.

Figura 50. Rata respondenților cu nivelul colesterolului total ≥ 5,0 și ≥ 6,3 mmol/l sau
care la moment primesc tratament pentru colesterolul total ridicat, pe sexe
Valoarea medie a lipoproteinelor de densitate înaltă (HDL) printre toţi respondenţii a constituit 1,4
mmol/l (IÎ 95%: 1,4-1,4), cu un nivel mai înalt stabilit printre femei (1,5 mmol/l, IÎ 95%: 1,4-1,5) în
comparaţie cu populaţia de bărbaţi (1,3 mmol/l, IÎ 95%: 1,3-1,4) (Tabelul 35).
Tabelul 35. Valoarea medie a colesterolului HDL, pe sexe și grupuri de vârstă

vârstă HDL HDL HDL
(ani) n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
mediu mediu mediu
18–29 218 1,3 1,2–1,3 394 1,4 1,4–1,5 612 1,3 1,3–1,4
30–44 354 1,3 1,3–1,4 606 1,5 1,4–1,5 960 1,4 1,4–1,4
45–59 506 1,4 1,4–1,5 821 1,5 1,4–1,5 1 327 1,5 1,4–1,5
60–69 277 1,4 1,3–1,5 571 1,4 1,4–1,5 848 1,4 1,4–1,5
18–69 1 355 1,3 1,3–1,4 2 392 1,5 1,4–1,5 3 747 1,4 1,4–1,4
În Figura 51 este arătată proporția populației cu nivelul colesterolului HDL mai mic de 1,29 mmol/l
pentru femei şi mai mic de 1,03 mmol/l pentru bărbaţi. Printre femei, 39,8% (IÎ 95%: 36,9-42,8) au
nivelul colesterolului HDL mai mic de 1,29 mmol/l. Printre bărbaţi, 27,4% (IÎ 95%: 24,1-30,8) au nivelul
colesterolului HDL mai mic de 1,03 mmol/l. Diferenţe semnificative între grupurile de vârstă nu au fost
depistate.

Figura 51. Proporția populației cu nivelul de colesterol HDL redus
Concluzii
1. Valoarea medie a glicemiei bazale a constituit 5,2 mmol/l şi creşte cu vârsta la ambele sexe, situându-
se la limita minimă pentru pre-diabet în grupul celor mai vârstnici.
2. Una din 10 persoane (8,3%) a fost clasificată ca având GBM şi, astfel, cu un risc ridicat pentru BCV, cu o
prevalență mai mare printre femei în comparaţie cu bărbaţii.
3. Mai mult decât una din 10 persoane (12,3%) a avut glucoza sanguină ridicată şi diabet, iar proporţia a
crescut de peste 4 ori în grupul celor mai în vârstă în comparaţie cu grupul celor mai tineri.
4. Valoarea medie a colesterolului sanguin total a constituit 4,5 mmol/l şi a avut tendinţa de creştere cu
vârsta pentru ambele sexe.
5. Prevalenţa categoriei cu riscul înalt al nivelului de colesterol sau hipercolesterolemiei printre populaţie
a constituit 29,4%, iar prevalenţa hipercolesterolemiei a constituit 6,5%, fiind mai mare printre femei
în comparaţie cu bărbaţii.
6. Patru din 10 femei şi fiecare al patrulea bărbat are nivelul colesterolului HDL redus, ceea ce rezultă
într-un risc mai înalt pentru BCV.
Riscul BCV
Respondenţii cu vârsta cuprinsă între 40 şi 69 de ani au fost evaluaţi pentru determinarea celor cu
riscul de 10 ani pentru BCV ≥ 30% şi a celor cu BCV existente. Riscul de 10 ani pentru BCV ≥30%
a fost definit în baza vârstei, sexului, tensiunii arteriale, statutului de fumător (fumător actual sau
persoanele care au renunţat la fumat mai puţin de un an până la evaluare), colesterolului total şi
diabetului (diagnosticat anterior sau cu concentrația glicemiei bazale ≥6,1 mmol/l în sângele capilar).

Rata respondenţilor din grupul de vârstă 40-69 ani clasificați în categoria cu riscul de 10 ani pentru
BCV ≥30% sau cu BCV existentă a constituit 23% (IÎ 95%: 20,5-25,4). Prevalenţa a fost mai mare printre
femei cu 27% (IÎ 95%: 24,1-29,8) în comparaţie cu bărbaţii cu 18,5% (IÎ 95%: 14,8-22,3), iar diferenţa a
fost semnificativă statistic. Dintre respondenţii din grupul de vârstă 40-54 de ani, 16% (IÎ 95%: 13,3-
18,8) au riscul de 10 ani pentru BCV ≥30% ori cu BCV existentă în comparaţie cu 33,1% (IÎ 95%: 29,4-
36,7) în grupul de vârstă 55-69 de ani şi, iarăşi, diferenţa a fost semnificativă statistic (Tabelul 36).
Din grupul de respondenţi menţionat mai sus (40-69 ani, cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥30%, inclusiv
cei cu BCV existente), 51,3% (IÎ 95%: 46,0-56,6) primeau tratament medicamentos şi consiliere (inclusiv
controlul glicemiei) pentru prevenirea atacului de cord şi a accidentului vascular cerebral. Consilierea a
fost definită ca primirea sfatului de la un medic sau un lucrător medical referitor la: renunţarea la fumat
sau neînceperea fumatului; reducerea consumului de sare în rația alimentară; consumul a cel puţin 5
porţii de fructe şi/sau legume pe zi; reducerea consumului de grăsimi; începerea sau efectuarea unui
volum mai mare de activitate fizică; menţinerea masei corporale sănătoase sau reducerea greutăţii.
Diferenţe semnificative între sexe şi grupurile de vârstă nu au fost identificate (Figura 52).
Tabelul 36. Rata respondenților cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥ 30% sau cu BCV
existentă
vârstă
(ani) n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
40–54 408 10,9 7,2–14,6 656 20,8 17,0–24,7 1 064 16,0 13,3–18,8
55–69 396 30,1 24,1–36,1 775 35,6 31,6–39,7 1 171 33,1 29,4–36,7
40–69 804 18,5 14,8–22,3 1 431 27,0 24,1–29,8 2 235 23,0 20,5–25,4
Figura 52. Rata persoanelor eligibile care primesc terapie medicamentoasă și

consiliere pentru prevenirea atacului de cord și accidentului vascular cerebral*
*n=171.

Concluzii
1. Prevalența persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40 şi 69 de ani cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥30%
sau cu BCV existente a constituit 23% (95% IÎ: 20,5–25,4). Dintre aceştia, 51,3% (95% IÎ: 46,0–56,6)
primeau terapie medicamentoasă şi consiliere pentru prevenirea atacului de cord şi accidentului
vascular cerebral.
2. O diferență semnificativă statistic a fost stabilită între sexe, cu o prevalență mai mare printre femei
27% (95% IÎ: 24,1–29,8) în comparație cu bărbații 18,5% (95% IÎ: 14,8–22,3).
Sumarul factorilor de risc combinați

Factorii de risc combinați pentru BCV au fost analizaţi în populaţia studiată. În baza rezultatelor
interviului şi a măsurătorilor fizice şi chimice, au fost utilizaţi următorii factorii de risc:
• fumatul actual zilnic;
• consumul a mai puţin de cinci porţii de fructe şi/sau legume pe zi;
• necorespunderea recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate (<150 minute de
activitate fizică moderată pe săptămână sau echivalentul ei);
• supragreutatea sau obezitatea (IMC ≥ 25 kg/m2);
• tensiunea arterială ridicată (TAs ≥ 140 mmHg şi/sau TAd ≥ 90 mmHg sau actualmente primesc
tratament pentru tensiunea arterială ridicată).
Rata respondenţilor cu 0, 1-2 şi 3-5 factori de risc în funcţie de vârstă şi sex este arătată în Figura 53.
La 8% (IÎ 95%: 6,7-9,3) din populaţia studiată nu a fost identificat nici unul din cei cinci factori de risc
menționați mai sus; 61,7% (IÎ 95%: 59,7-63,7) de respondenți au 1-2 factori de risc, iar 30,3% (IÎ 95%:
28,0-32,6) de respondenți au 3-5 factori de risc din cei menţionaţi mai sus. Prevalenţa a 3-5 factori de
risc combinați a fost mult mai mare în grupul de vârstă 45-69 ani (47,6%, IÎ 95%: 44,7-50,5), pe când
prevalența a 1-2 factori de risc a fost mai mare în grupul de vârstă 18-44 ani (68,9%, IÎ 95%: 66,4-
71,5). Diferenţele au fost semnificative statistic. O proporţie mai mare de bărbaţi a avut 3-5 factori
de risc (35,2%, IÎ 95%: 31,8-38,6) în comparaţie cu femeile (25%, IÎ 95%: 22,4-27,5). In acelaşi timp,
rata femeilor cu 1-2 factori de risc (64,6%, IÎ 95%: 62,0-67,3) a fost mai mare în comparaţie cu cea a
bărbaţilor (59,1%, IÎ 95%: 55,9-62,2). Niciunul din factorii de risc menţionaţi nu a fost identificat la
5,7% de bărbaţi (IÎ 95%: 3,9-7,6), pe când rata femeilor fără niciunul din factorii de risc a constituit
10,4% (IÎ 95%: 8,7-12,2).

Figura 53. Sumarul factorilor de risc combinați, pe sexe și grupuri de vârstă
Asistenţa medicală
Nivelul asigurării medicale, precum şi accesul financiar şi fizic la asistenţa medicală a fost analizat în
baza chestionarului studiului aplicat. Dintre toți respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani,
66,4% (IÎ 95%: 64,1-68,8) au declarat că sunt asigurați medical la momentul interviului, cu o diferenţă
semnificativă statistic între femei şi bărbați, femeile având o acoperire mai bună (71,2%, IÎ 95%: 68,8-
73,6 pentru femei vs. 62,1%, IÎ 95%: 58,4-65,7 pentru bărbați). Rata celor asiguraţi creşte cu vârsta şi
atinge cel mai înalt nivel în grupul de vârstă 60-69 de ani din populaţia studiată (93%, IÎ 95%: 90,8-
95,1) (Figura 54). Rezultatele studiului au arătat un nivel mai jos de acoperire cu asigurare medicală
în comparaţie cu datele oficiale ale Ministerului Sănătăţii (MS). Raportul de activitate al MS pentru
anul 2013 (22) arată un nivel de acoperire a populaţiei cu asigurare medicală de 83,2%. Avându-se
în vedere, că în studiul STEPS a fost inclusă doar populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani şi
faptul, că copii şi pensionarii sunt asiguraţi de Stat, diferenţa actuală pare a fi chiar mai mare.
O diferenţă semnificativă statistic privind acoperirea cu asigurare medicală a fost identificată între
mediile de rezidenţă (Tabelul 37). Rata respondenţilor cu asigurare medicală printre populaţia urbană
a constituit 79,2% (IÎ 95%: 76,5-81,9) şi este cu mult mai mare în comparaţie cu cea printre respondenţii
din mediul rural: 55,1% (IÎ 95%: 51,7-58,5).

Figura 54. Rata respondenților acoperiți cu asigurare medială, pe sexe și grupuri de
vârstă
Tabelul 37. Rata respondenților acoperiți cu asigurare medicală, pe sexe și medii de

rezidență
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
Rural 800 48,0 42,8–53,2 1 218 62,9 59,4–66,5 2 018 55,1 51,7–58,5
Urban 1 005 78,3 74,4–82,3 1 727 80,2 77,2–83,1 2 732 79,2 76,5–81,9
Total 1 805 62,1 58,4–65,7 2 945 71,2 68,8–73,6 4 750 66,4 64,1–68,8
Participanţii la studiu au fost întrebaţi care dintre sursele financiare menţionate în chestionar au
fost utilizate de către ei pentru plata cheltuielilor de asistență medicală, cum ar fi medicamentele,
consultaţiile, tratamentul, spitalizarea şi îngrijirile pacientului pe parcursul ultimilor 12 luni. Rata
respondenţilor care utilizează diferite surse financiare pentru cheltuielile de asistență medicală
este prezentată în Figura 55. Majoritatea respondenţilor (66%, IÎ 95%: 63,3-68,8) au folosit veniturile
curente pentru a plăti cheltuielile de asistență medicală. Al doilea cel mai frecvent răspuns a fost
“plata sau rambursarea din contul asigurării medicale obligatorii” (26,6%, IÎ 95%: 24,2-28,9), urmat de
“suport de la membrii familiei sau prieteni din afara gospodăriei” (19,8%, IÎ 95%: 17,5-22,2), “împrumut
de la cineva din afara familiei şi prietenilor” (8,6%, IÎ 95%: 7,2-10,0), “economii” (8,3%, IÎ 95%: 6,7-9,9) şi
“obiecte vândute” (5%, IÎ 95%: 3,8-6,1).

Figura 55. Sursele financiare utilizate pentru acoperirea cheltuielilor de sănătate, pe
sexe
În baza datelor autoraportate a fost analizată rata respondenţilor cu BNT (bolile cardiovasculare,
inclusiv bolile inimii şi atacul vascular cerebral, cancerul, bolile respiratorii cronice). 14,8% (IÎ 95%:
13,3-16,2) din totalul populaţiei studiate (de ambele sexe cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani) au
raportat că au fost diagnosticaţi cu BNT (Tabelul 38). Prevalenţa BNT printre femei (18,2, IÎ 95%: 16,3-
20,1) a fost semnificativ mai înaltă în comparaţie cu cea printre bărbaţi: 11,6% (IÎ 95%: 9,7-13,4) şi
creşte cu vârsta la ambele sexe.
Tabelul 38. Rata respondenților cu BNT, pe sexe și grupuri de vârstă

vârstă
(ani) n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
18–29 324 5,2 2,4–8,0 510 6,7 3,9–9,5 834 5,9 3,9–7,8
30–44 469 6,8 4,5–9,1 754 12,2 9,4–15,0 1 223 9,3 7,5–11,0
45–59 667 18,9 15,2–22,6 999 28,0 24,6–31,3 1 666 23,6 21,1–26,2
60–69 344 31,9 25,9–37,9 682 43,2 38,7–47,8 1 026 37,6 33,6–41,6
18–69 1 804 11,6 9,7–13,4 2 945 18,2 16,3–20,1 4 749 14,8 13,3–16,2
Dintre respondenții cu BNT, 92,1% (IÎ 95%: 89,7-94,6) au declarat că au vizitat instituţia de asistență
medicală primară (instituția medicală) din cauza unei BNT, cu excepția spitalizărilor, cel puţin o dată
în trecut (Tabelul 39). 34,3% dintre aceştia (IÎ 95%: 30,1-38,5) au vizitat instituţia medicală din cauza
unei BNT existente pe parcursul ultimelor 30 de zile. Diferenţe semnificative între sexe şi grupurile de
vârstă nu au fost identificate.

Tabelul 39. Rata respondenților cu BNT, care au vizitat instituția medicală din cauza
BNT, pe sexe
vârstă
(ani) n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
18–69 284 91,8 88,7–95,0 676 92,4 88,9–95,9 960 92,1 89,7–94,6
Durata medie a deplasării la instituţia medicală în cadrul ultimei vizite, printre respondenţii cu BNT,
care au raportat că au vizitat vreodată instituţia medicală, constituie 79,7 minute (IÎ 95%: 67,7-91,7)
şi a fost mai mare printre femei (85,3 minute) în comparaţie cu bărbaţii (70,9 minute). Durata medie
a deplasării a constituit 97,2 minute (IÎ 95%: 78,1-116,3) pentru populația rurală, pe când pentru
populația urbană aceasta a constituit 56,2 minute (IÎ 95%: 44,4-68,1), iar diferenţa a fost semnificativă
statistic (Tabelul 40).
Tabelul 40. Durata medie a deplasării la și de la instituția medicală în cadrul ultimei

vizite cu ocazia unei BNT, pe sexe și medii de rezidență
Media Media Media

n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(minute) (minute) (minute)
Rural 102 80,9 60,6–101,1 230 107,7 81,1–134,3 332 97,2 78,–116,3
Urban 99 57,8 36,9–78,8 294 55,2 41,8–68,6 393 56,2 44,4–68,1
Total 201 70,9 56,4–85,5 524 85,3 69,1–101,5 725 79,7 67,7–91,7
Durata medie a perioadei de aşteptare la instituția medicală pe parcursul ultimei vizite, printre toţi
respondenţii cu o BNT, care au raportat că au vizitat vreodată instituţia medicală, a fost de 49,8 minute
(IÎ 95%: 40,4-59,2) şi a fost mai mare printre bărbaţi (55,1 minute, IÎ 95%: 36,6-73,5) în comparaţie cu
femeile (46,3 minute, IÎ 95%: 37,6-54,9) fără diferenţe semnificative statistic. În acelaşi timp, a fost
stabilită o diferenţă mare privind durata medie a perioadei de aşteptare între grupurile de vârstă, în
special printre bărbaţi (Figura 56).

Figura 56. Durata medie a perioadei de așteptare (în minute) în instituția medicală pe
parcursul ultimei vizite cu ocazia unei BNT, pe sexe și grupuri de vârstă
A fost făcută o analiză a numărului mediu de vizite la instituţia medicală specifică pe parcursul ultimilor
30 de zile printre respondenţii cu BNT, care au raportat că au vizitat instituţia medicală pe parcursul
ultimilor 30 de zile. Numărul mediu de vizite la instituţia medicală pentru toți respondenţii eligibili cu
vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani a constituit 1,7 (IÎ 95%: 1,3-2,1). Respondenţii au făcut o vizită la
un spital public în medie de 0,5 ori (IÎ 95%: 0,3-0,7), iar la un spital privat de 0,1 ori (IÎ 95%: 0,0-0,1) pe
parcursul ultimilor 30 de zile (Tabelul 41). Diferenţe semnificative între sexe şi între grupurile de vârstă
nu au fost identificate.
Tabelul 41. Numărul mediu de vizite la instituția medicală specifică
Ambele sexe
Grupul Numărul Numărul Numărul
de mediu de mediu de mediu de
vârstă n vizite la IÎ 95% n vizite la IÎ 95% n vizite la IÎ 95%
(ani) instituția un spital un spital
medicală public privat
18–69 319 1,7 1,3–2,1 317 0,5 0,3–0,7 317 0,1 0,0–0,1
Suma medie (MDL) a costurilor achitate de respondenţi pentru asistența medicală specifică şi total
pentru toate vizitele făcute în ultimele 30 de zile la instituţia medicală din cauza unei BNT, printre cei
cu BNT, care au vizitat instituţia medicală legat de această BNT în ultimele 30 de zile, a constituit 456,4
MDL (IÎ 95%: 354,3-558,6), fără diferenţe semnificative între sexe. Cea mai mare sumă a fost cheltuită
pentru medicamente: 369,7 MDL (IÎ 95%: 285,2-454,2) (Tabelul 42).

Tabelul 42. Suma medie (MDL) cheltuită în legătură cu vizitele la instituția medicală
din cauza unei BNT, pe sexe și tipuri de cheltuieli
n MDL IÎ 95% n MDL IÎ 95% n MDL IÎ 95%
Taxele
53 11,8 0,0–27,4 172 17,7 4,4–31,0 225 15,7 5,3–26,0
prestatorului
Medicamente 54 387,3 210,7–563,8 166 359,9 270,8–448,9 220 369,7 285,2–454,2
Teste 49 27,7 0,0–73,8 166 24,6 8,9–40,3 215 25,6 8,1–43,1
Transport 57 25,7 8,7–42,8 165 30,7 17,2–44,2 222 28,9 18,3–39,5
Alte cheltuieli 58 3,3 0,0–8,4 160 6,7 0,0–15,8 218 5,4 0,0–11,4
Total 79 356,3 216,0–496,6 228 514,6 382,4–646,9 307 456,4 354,3–558,6
Suma medie cheltuită de respondenţi pentru asistenţa medicală nelegată de vizita la instituţia
medicală pe parcursul ultimilor 30 de zile a constituit 223 MDL (IÎ 95%: 175,5-270,5), suma medie
fiind mai mare printre femei (249,7 MDL (IÎ 95%: 189,5-309,9) în comparaţie cu bărbaţii (182,6 MDL (IÎ
95%: 123,0-242,3)). Diferenţe semnificative între femei şi bărbaţi, precum şi între grupurile de vârstă
referitor la suma medie cheltuită pentru asistenţa medicală nelegată de vizita la instituţia medicală,
nu au fost identificate (Figura 57).
Figura 57. Suma medie (MDL) cheltuită pentru asistența medicală nelegată de vizita
la o instituție medicală sau spital, pe sexe și grupuri de vârstă
Din toţi respondenţii cu BNT, 21,6% (IÎ 95%: 17,9-25,4) au fost spitalizaţi din cauza acestei BNT pe
parcursul ultimilor 12 luni precedente studiului. Rata celor spitalizaţi a fost mai mare printre bărbaţi
în comparaţie cu femeile (24,2%, IÎ 95%: 17,9-30,5, vs. 19,9%, IÎ 95%: 16,0-23,8). Diferenţa este
nesemnificativă statistic (Figura 58).

Figura 58. Rata respondenților cu o BNT, care au fost spitalizați ca urmare a acestei
BNT, pe sexe și grupuri de vârstă
Dintre respondenţii de toate vârstele şi de ambele sexe cu BNT, 7,8% (IÎ 95%: 5,7-9,9) au primit îngrijiri
la domiciliu din partea unui membru de familie sau a unui prieten pe parcursul a 30 de zile precedente,
în legătură cu această BNT (Figura 59). S-a stabilit că proporţia celor care au raportat că au primit
îngrijiri la domiciliu creşte cu vârsta, de la 6,8% (IÎ 95%: 0-14,8) în grupul de vârstă 18-29 de ani până
la 11% (IÎ 95%: 7,4-14,5) în grupul de vârstă 60-69 de ani. Diferenţe semnificative între sexe nu au fost
identificate.
Figura 59. Rata respondenților cu o BNT, care au primit îngrijiri la domiciliu, pe sexe
și grupuri de vârstă

Concluzii
1. Mai puţin de şapte din 10 persoane (66,4%) deţineau asigurare medicală (autoraportată), cu o
prevalență mai mare printre femei (71,2%) în comparaţie cu bărbaţii (62,1%). Acoperirea populaţiei cu
asigurare medicală a fost mai mare în mediul urban (79,2%) în comparaţie cu cel rural (55,1%).
2. Veniturile curente au fost sursa principală utilizată pentru plata cheltuielilor de asistență medicală
(66%), urmate de asigurarea medicală (26,6%).
3. Prevalenţa autoraportată a BNT diagnosticate a constituit 14,8%, cu o prevalență mai mare printre
femei (18,2%) în comparație cu bărbaţii (11,6%), şi a fost în creştere cu vârsta printre ambele sexe.
4. Nouă din 10 (92,1%) persoane cu BNT au vizitat instituţia de asistenţă medicală cel puţin o dată. Durata
medie de deplasare la şi de la instituţia medicală la cea mai recentă vizită a constituit 80 de minute.
5. Suma medie cheltuită pentru asistenţa medicală în legătură cu vizita la o instituţie medicală din cauza
unei BNT în ultimele 30 de zile a constituit 456,4 MDL, 81% din această sumă fiind cheltuită pentru
medicamente. Suma medie cheltuită pentru asistenţa medicală nelegată de vizita la o instituţie
medicală în ultimele 30 de zile a constituit 223 MDL.

RECAPITULARE ȘI
CONCLUZII
Prezentul studiu privind prevalenţa factorilor de risc pentru BNT a fost efectuat, utilizându-se
metodologia de studiu validată internaţional, cu suportul financiar şi tehnic extern în baza capacităţilor
locale şi colaborării eficiente între părţile interesate. Sumarul general al rezultatelor studiului STEPS
este prezentat în cele ce urmează.
1. S-a stabilit că o pătrime din populaţia adultă din Republica Moldova cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69
de ani sunt fumători actuali zilnici; 62% sunt consumatori actuali de alcool; 66,6% consumă mai puţin
de 5 porţii de fructe şi legume pe zi; 10% sunt fizic inactivi; 56% sunt supraponderali; iar 40% sunt
hipertensivi.
2. Populaţia conştientizează riscul consumului înalt de sare, dar nu cunoaşte nivelul recomandat pentru
consumul de sare. Opt din 10 persoane conştientizează beneficiile consumului sării iodate.
3. Una din patru persoane adulte cu vârsta cuprinsă între 40 şi 69 de ani are riscul de 10 ani pentru BCV
mai mare de 30%.
4. Prevalenţa înaltă a factorilor de risc pentru BNT în mijlocul populaţiei adulte este dovedită prin faptul
că 8,3% au glicemia bazală modificată, iar 12,3% au glicemia bazală ridicată; 29,4% au colesterolul
total ridicat; iar 39,8% dintre femei şi 27,4% dintre bărbaţi au nivelele colesterolului HDL joase.
5. Analiza factorilor de risc combinaţi demonstrează că una din trei persoane adulte din Republica
Moldova, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani, şi unul din doi adulţi, cu vârsta mai mare de 45 de ani,
au trei sau mai mulţi factori de risc comportamentali pentru BNT. Bărbaţii tineri au un risc pentru BNT
de 2,5 ori mai mare în comparaţie cu femeile tinere, iar mai mult de jumătate dintre adulţii cu vârsta
de peste 45 de ani au un risc înalt pentru BNT.
6. Șase din 10 femei (63,2%) au fost supuse screeningului pentru cancerul cervical.
7. Șapte din 10 persoane deţin asigurare medicală autoraportată, cu o prevalenţă mai mare printre
femei (71,2%), în comparaţie cu bărbaţii (62,1%), şi o proporție mai mare a populaţiei urbane (83,2%),
în comparaţie cu cea rurală (55,1%).
8. Venitul curent este sursa principală utilizată pentru plata cheltuielilor de asistență medicală (66%).
Mai mult de două treimi din suma cheltuită pentru asistenţa medicală legată de vizita la o instituţie
medicală este pentru medicamente.
9. Rezultatele studiului vor servi ca repere de bază pentru stabilirea obiectivelor programelor publice
naţionale de sănătate şi a planurilor de acţiuni şi pentru evaluarea implementării acţiunilor politice
menite să reducă factorii de risc pentru BNT.

REFERINȚE
1. Alawan A. Global status report on noncommunicable diseases 2010. Geneva: World Health Organization;
2011 (http://www.who.int/nmh/publications/ncd_report_full_en.pdf, accessed 2 June 2014).
2. WHO global report: mortality attributable to tobacco. Geneva: World Health Organization; 2012 (http://
whqlibdoc.who.int/publications/2012/9789241564434_eng.pdf?ua=1, accessed 2 June 2014).
3. Global status report on alcohol and health. Geneva: World Health Organization; 2011(http://www.who.
int/substance_abuse/publications/global_alcohol_report/msbgsruprofiles.pdf).
4. A global brief on hypertension. Silent killer, global public health crisis. World Health Day 2013. Geneva:
World Health Organization; 2013 (http://www.who.int/iris/bitstream/10665/79059/1/WHO_DCO_
WHD_2013.2_eng.pdf?ua=1, accessed 6 June 2014).
5. Sănătatea publică în Moldova (anuar statistic), 2012. Chişinău: Centrul Național De Management în
Sănătate; 2012 (http://www.cnms.md/sites/deafault/files/Sănătatea publică în Moldova 2012.zip,
accessed 12 June 2014).
6. Davies P, Valuta D. Capacity assessment and recommendations for a national cervical cancer screening
program in the Republic of Moldova. Chişinãu: United Nations Population Fund Republic of Moldova
Country Office and European Cervical Cancer Association; 2014 (http://www.ecca.info/fileadmin/user_
upload/Reports/Cervical_Screening_Moldova_2014_en.pdf, accessed 2 June 2014).
7. Hotărârea Guvernului nr. 549 din 21 iulie 2011 cu privire la aprobarea Programului național de profilaxie
şi combatere a diabetului zaharat ”MoldDiab” pentru anii 2011–2015. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2011, nr.122-127, art. 621.
8. Republic of Moldova Demographic and Health Survey 2005. Calverton, MA: National Scientific and
Applied Center for Preventive Medicine (Moldova) and ORC Macro; 2006 (http://www.unece.org/
fileadmin/DAM/stats/gender/vaw/surveys/Moldova/DHS_Moldova.pdf, accessed 2 June 2014).
9. Rezultatele studiului asupra sănătății populației în Republica Moldova. Chişinău: Biroul Național de
Statistică din Republica Moldova; 2006.
10. Moldova (ages 13–15). Global Youth Tobacco Survey (GYTS). Fact sheet. Atlanta, GA: Centers for Disease
Control and Prevention; 2004 (http://nccd.cdc.gov/GTSSData/Ancillary/DataReports.aspx?CAID=1,
11. Moldova (ages 13–15). Global Youth Tobacco Survey (GYTS). Fact sheet. Atlanta, GA: Centers for Disease
Control and Prevention; 2008 (http://nccd.cdc.gov/GTSSData/Ancillary/DataReports.aspx?CAID=1,
12. Highlights on health in the Republic of Moldova 2005. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe;
2006 (http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/103566/E88552.pdf, accessed 2 June
2014).

13. European Health For All database [online database]. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe;
2012 (http://data.euro.who.int/hfadb/, accessed 6 June 2014).
14. Møller L, Anderson P, Moloney K. European status report on alcohol and health 2010. Copenhagen:
WHO Regional Office for Europe; 2010 (http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0004/128065/
e94533.pdf, accessed 2 June 2014).
15. Population census 2004 [website]. Chişinău: National Bureau of Statistics of the Republic of Moldova;
2004 (http://www.statistica.md/pageview.php?l=en&idc=295, accessed 2 June 2014).
16. Republic of Moldova Multiple Indicator Cluster Survey 2012. Summary report. New York, NY: United
Nations Children’s Fund (http://www.childinfo.org/files/Moldova_2012_MICS_Summary.pdf,
17. WHO STEPS surveillance manual. Part 6: templates and forms. Geneva: World Health Organization;
2008 (http://www.who.int/chp/steps/Part6.pdf, accessed 2 June 2014).
18. WHO STEPS surveillance manual: the WHO STEPwise approach to chronic disease risk factor surveillance.
Geneva: World Health Organization; 2005 (http://whqlibdoc.who.int/publications/2005/9241593830_
eng.pdf, accessed 1 June 2014).
19. Global recommendations on physical activity for health. Geneva: World Health Organization; 2010
(http://www.who.int/entity/dietphysicalactivity/publications/9789241599979/en/index.html,
20. Ordinul nr. 1239/253 din 19 decembrie 2012 al Ministerului Sănătății şi Companiei Naționale de
Asigurări în Medicină “Cu privire la aprobarea normelor metodologice pentru serviciile acordate în
cadrul programului unic de asigurări medicale obligatorii pentru anul 2013”. Chişinău: Ministerul
Sănătății al Republicii Moldova; 2012 (http://lex.justice.md/md/346100/, accesat la 30 mai 2014).
21. Indicatorii preliminari în format prescurtat privind sănătatea populației şi activitatea instituțiilor
medicale pentru anii 2012–2013. Chişinău: Centrul Național de Management în Sănătate; 2014 (www.
cnms.md, accesat la 4 mai 2014).
22. Raportul anual de activitate al Ministerului Sănătății pentru anul 2013. Chişinău; Ministerul Sănătății al
Republicii Moldova; 2014 (http://ms.gov.md/sites/default/files/raport_de_activitate_al_ministerului_
sanatatii_pentru_2013.pdf, accessed 24 April 24 2014).

ANEXA NR. 1
Studiul STEPS 2013 Republica Moldova
INDICATORII CHEIE (FACT SHEET)
În perioada februarie 2013 - mai 2014, în Republica Moldova a fost realizat primul studiu naţional
privind evaluarea factorilor de risc pentru bolile netransmisibile - STEPS. Colectarea datelor pe teren
s-a desfăşurat în perioada 30 septembrie – 9 noiembrie 2013. Republica Moldova a implementat PASUL
1, PASUL 2 ȘI PASUL 3. La PASUL 1 au fost colectate date socio-demografice şi comportamentale. La
PASUL 2 au fost colectate date referitor la măsurătorile fizice, cum ar fi înălțimea, greutatea, tensiunea
arterială şi pulsul. La PASUL 3 au fost colectate date privind măsurătorile biochimice pentru evaluarea
glucozei sanguine şi a nivelului de colesterol. La studiul populațional au participat persoane adulte cu
vârsta cuprinsă între 18 şi 69 de ani. Pentru asigurarea datelor reprezentative pentru această categorie
de vârstă, a fost utilizată metoda eşantionării în cuiburi în mai multe trepte. În total 4807 persoane
adulte au participat la studiu. Rata generală de răspuns a fost de 83,5%. În funcție de disponibilitatea
fondurilor următorul studiu STEPS va fi realizat în 2018.
Rezultatele pentru adulţi cu vârsta cuprinsă între 18 și

Ambele sexe Bărbaţi Femei
69 de ani (inclusiv intervalul de încredere (IÎ) 95%)
Pasul 1. Consumul de tutun
25,3% 43,6% 5,6%
Procentul fumătorilor curenți de tutun
(23,4-27,2) (40,6-46,7) (4,5-6,7)
23,3% 40,6% 4,6%
Procentul fumătorilor curenți care fumează zilnic tutun
(21,4-25,1) (37,5-43,7) (3,6-5,6)
Printre cei care fumează zilnic tutun:
17,7 17,5 19,5
Vârsta medie la care au început să fumeze (ani)
(17,3-18,0) (17,1-17,8) (18,3-20,6)
98,9% 98,8% 99,7%
Procentul fumătorilor zilnici care fumează ţigarete fabricate
(98,1-99,7) (97,9-99,7) (99,2-100,0)
Numărul mediu de ţigarete fabricate fumate zilnic (de către 16,7 17,2 11,4
fumătorii de ţigări fabricate) (15,8-17,6) (16,3-18,2) (9,6-13,2)
Pasul 1. Consumul de alcool
14,0% 10,8% 17,4%
Procentul persoanelor abstinente pe parcursul vieţii
(12,1-15,8) (8,5-13,2) (15,0-19,8)
Procentul persoanelor abstinente pe parcursul ultimilor 12 7,0% 5,7% 8,5%
luni (6,0-8,1) (4,4-7,0) (7,1-9,8)
Procentul consumătorilor curenţi (au băut alcool în ultimele 61,9% 69,8% 53,5%
30 de zile) (59,3-64,6) (66,3-73,2) (50,5-56,4)
Procentul persoanelor antrenate în consumul episodic
19,5% 29,0% 9,2%
abuziv de alcool (6 şi mai multe băuturi la o ocazie în
(17,3-21,7) (25,4-32,6) (7,6-10,9)
ultimele 30 de zile)

Pasul 1. Consumul de fructe și legume (într-o săptămână obișnuită)
5,6 5,4 5,8

Numărul mediu de zile în care au fost consumate fructe
(5,5-5,7) (5,2-5,6) (5,7-5,9)
Numărul mediu de porţii de fructe consumate în medie pe 2,0 1,9 2,1

zi (1,9-2,1) (1,8-2,1) (2,0-2,2)
5,9 5,9 5,8

Numărul mediu de zile în care au fost consumate legume
(5,7-6,0) (5,8-6,1) (5,7-6,0)
Numărul mediu de porţii de legume consumate în medie 2,0 2,1 2,0

pe zi (1,9-2,1) (2,0-2,2) (1,9-2,1)
Procentul persoanelor care consumă mai puţin de 5 porţii 66,6% 65,8% 67,5%
de fructe şi/sau legume în medie pe zi (63,9-69,4) (62,1-69,5) (64,5-70,6)
Pasul 1. Activitatea fizică
Procentul persoanelor cu activitate fizică insuficientă (<

10,1% 10,7% 9,4%
150 minute de activitate fizică de intensitate moderată pe
(8,6-11,5) (8,5-12,9) (7,7-11,1)
săptămână sau echivalentul ei)*
Mediana timpului de activitate fizică în medie pe zi 228,6 282,9 180,0

(minute) (cu intervalele dintre quintile) (60,0-445,7) (60,0-480,0) (60,0-402,9)
Procentul persoanelor neangajate în activitate fizică 75,7% 65,7% 86,5%

viguroasă (73,5-77,9) (62,2-69,1) (84,5-88,4)
Pasul 1. Screeningul pentru cancerul cervical
Procentul femeilor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani

69,7%
care au fost supuse testului de screening pentru cancerul - -
(65,7-73,7)
cervical
Pasul 2. Măsurătorile fizice
26,6 26,2 27,0

Valoarea medie a indicelui masei corporale - IMC (kg/m2)
(26,4-26,9) (26,0-26,5) (26,7-27,4)
55,9% 56,0% 55,9%

Procentul persoanelor supraponderale (IMC ≥ 25 kg/m2)
(53,7-58,2) (52,7-59,4) (53,1-58,7)
22,9% 17,8% 28,5%

Procentul persoanelor obeze (IMC ≥ 30 kg/m2)
(21,2-24,6) (15,6-20,0) (26,3-30,7)
89,2 85,7
Valoarea medie a circumferinţei taliei (cm)
(88,3-90,2) (84,8-86,6)
Valoarea medie a tensiunii arteriale sistolice - TAs(mmHg), 134,6

132,8 130,9
inclusiv la persoanele aflate la moment sub medicaţie (133,2-
(131,8-133,9) (129,6-132,3)
pentru TA înaltă 136,0)
Valoarea medie a tensiunii arteriale diastolice - TAd

85,0 85,3 84,6
(mmHg), inclusiv la persoanele aflate la moment sub
(84,4-85,6) (84,6-86,1) (83,8-85,5)
medicaţie pentru TA înaltă
Procentul persoanelor cu TA înaltă (TAs ≥ 140 şi/sau TAd ≥

39,8% 40,3% 39,3%
90 mmHg sau aflate la moment sub medicaţie pentru TA
(37,5-42,2) (37,0-43,7) (36,6-42,1)
înaltă)
Procentul persoanelor cu TA înaltă (TAs ≥ 140 şi/sau TAd ≥

76,2% 84,1% 67,5%
90 mmHg) care nu se află la moment sub medicaţie pentru
(73,7-78,7) (80,9-87,3) (63,9-71,0)
TA înaltă

Pasul 3. Măsurătorile biochimice
Valoarea medie a glicemiei bazale (mmol/l), inclusiv la
5,2 5,1 5,2
persoanele aflate la moment sub medicaţie pentru nivelul
(5,1-5,2) (5,0-5,2) (5,1-5,3)
ridicat al glucozei în sânge
Procentul persoanelor cu valoarea glicemiei bazale
8,3% 7,4% 9,1%
modificată (valoarea în sângele capilar integral ≥5,6 mmol/l
(7,1-9,5) (5,6-9,2) (7,7-10,6)
şi <6,1 mmol/l)
Procentul persoanelor cu nivelul ridicat al glicemiei bazale
12,3% 11,5% 13,0%
(valoarea în sângele capilar integral ≥ 6,1 mmol/l) sau aflate
(10,9-13,6) (9,5-13,5) (11,4-14,6)
la moment sub medicaţie pentru nivelul ridicat al glicemiei
Valoarea medie a colesterolului total, inclusiv la persoanele
4,5 4,4 4,6
aflate la moment sub medicaţie pentru nivelul ridicat de
(4,5-4,6) (4,4-4,5) (4,5-4,7)
colesterol (mmol/l)
Procentul persoanelor cu colesterolul total ridicat (valoarea
29,4% 26,7% 32,0%
în sângele capilar integral ≥ 5,0 mmol/l) sau aflate la
(27,1-31,7) (23,5-29,9) (29,3-34,8)
moment sub medicaţie pentru nivelul ridicat de colesterol
Riscul pentru bolile cardiovasculare (BCV)
Procentul persoanelor cu vârsta 40-69 de ani cu riscul de 10 23,0% 18,5% 27,0%
ani pentru BCV ≥ 30%, sau cu BCV existente** (20,5-25,4) (14,8-22,3) (24,1-29,8)
Sumarul factorilor de risc combinaţi
fumători curenţi zilnici mai puţin de 5 porţii supragreutate (IMC ≥ 25 kg/m 2)
de fructe şi/ori legume pe zi activitate fizică TA înaltă (TAs ≥ 140 şi/sau TAd ≥ 90 mmHg sau se află la
insuficientă moment sub medicaţie pentru TA înaltă)
Procentul persoanelor fără nici unul dintre factorii de risc 8,0% 5,7% 10,4%
menţionaţi mai sus (6,7-9,3) (3,9-7,6) (8,7-12,2)
Procentul persoanelor cu trei şi mai mulţi din factorii de risc 20,1% 27,6% 11,0%
menţionaţi mai sus, cu vârsta cuprinsă între 18-44 de ani (17,5-22,7) (23,5-31,8) (8,8-13,1)
* Pentru definiţia completă a activităţii fizice insuficiente, vedeţi Ghidul de analiză GPAQ
(http://www.who.int/chp/steps/GPAQ/en/index.html) sau Recomandările generale ale OMS
privind activitatea fizică pentru sănătate (http://www.who.int/dietphysicalactivity/factsheet_
recommendations/en/index.html)
** Riscul de 10 ani pentru BCV de ≥30% este definit în baza vârstei, sexului, tensiunii arteriale, statutului
de fumător (fumători curenţi sau care au abandonat fumatul mai puţin de 1 an înaintea evaluării),
colesterolului total şi diabetului (persoane diagnosticate anterior sau cu concentraţia glicemiei bazale
> 6,1 mmol/l).
Pentru informaţii suplimentare contactaţi:

• Responsabil de punctul focal de ţară STEPS - Carolina Cerniciuc, e-mail: carolina.cerniciuc@
ms.gov.md
• Coordonatorul naţional al Studiului STEPS – Galina Obreja, e-mail: gobreja@cnsp.md
• Oficiul OMS în Republica Moldova – Angela Ciobanu, e-mail: ciobanua@who.euro.int

ANEXA NR. 2
Instrumentul OMS STEPS
pentru supravegherea factorilor de risc
pentru bolile cronice
Republica Moldova
Informaţie cu privire la studiu
Locaţia și data Răspunsul Codul

Numărul de identificare al Clusterului/Centrului/
└─┴─┴─┴─┴─┴─┘ I1
Satului
Denumirea Clusterului/Centrului/Satului I2
Numărul de identificare al operatorului de interviu └─┴─┴─┘ I3

└─┴─┘ └─┴─┘ └─┴─┴─┴─┘
Data completării instrumentului I4
zz ll anul
Consimţământul, limba interviului și numele Răspunsul Codul

Da 1
Consimţământul a fost citit şi obţinut I5
Nu 2 dacă Nu, sfârșiţi
Româna 1
Limba interviului I6
Rusă 2
Ora interviului
└─┴─┘:└─┴─┘ I7
(conform ceasului de 24 ore)
ora min
Numele I8
Prenumele I9
Informaţie adiţională care ar putea fi de ajutor

Numărul telefonului de contact, în cazurile posibile I10

Pasul 1 Informaţie demografică
De bază: Informaţia demografică
Întrebarea Răspunsul Codul
Sexul (înregistraţi masculin / feminin Masculin 1

C1
conform observaţiei) Feminin 2
Care este data Dvs. de naştere? └─┴─┘ └─┴─┘ └─┴─┴─┴─┘

Dacă ştie, mergi la C4 C2
Nu ştiu 77 77 7777 zz ll anul
Câţi ani aveţi? Ani C3

└─┴─┘
În total, câţi ani aţi studiat la şcoală

şi în instituţiile de învăţământ cu Ani └─┴─┘ C4
program de zi (fără etapa preşcolară)?
Extinsă: Informaţia demografică

Fără/mai puţin decât şcoala primară 1
Școala primară finalizată (cl.1-4) 2
Gimnaziul finalizat (cl.5-9) 3
Care este cel mai înalt nivel de studii Liceul/ /şcoala medie finalizat 4
C5
pe care l-aţi finalizat? Colegiu/şcoala profesională
5
finalizat
Universitatea finalizată/ nivel
6
postuniversitar
Refuz 88
Român/moldovean 1
Rus 2
Ucrainean 3
Cărui grup etnic aparţineţi? Rom (Ţigan) 4 C6
Găgăuz 5
Alte grupuri etnice 6
Refuz 88
N-am fost căsătorit/ă niciodată 1
Căsătorit/ă la moment 2
Separat/ă 3
Care este starea Dvs. civilă? Divorţat/ă 4 C7
Văduv/ă 5
Concubinaj 6
Refuz 88

Angajat în sectorul
1
guvernamental
Angajat în sectorul non-
2
guvernamental
Angajat pe cont propriu 3
Neremunerat 4
Care din următoarele opţiuni descrie
Student 5
cel mai bine ocupaţia Dvs. de bază C8
din ultimele 12 luni? Casnic/casnică 6
Pensionar 7
Șomer (apt de 8
muncă)
Șomer (inapt de muncă) 9
Refuz 88
Câte personale cu vârsta peste 18 ani,
inclusiv şi Dvs., locuiesc în gospodăria Numărul de persoane └─┴─┘ C9
Dvs.?
└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘ Mergi la T1 C10b

Care sunt veniturile medii lunare ale
C10c
gospodăriei DVS în ultimele 12 luni?
Refuz 88 C10d
≤1500 1
Dacă nu cunoaşteţi suma, aţi putea
Mai mult decât 1500, ≤ 2500 2
oferi o estimare a veniturilor lunare
ale gospodăriei DVS în ultimele 12 Mai mult decât 2500, ≤ 3800 3
luni, dacă vă ofer unele opţiuni? Sunt
Mai mult decât 3800, ≤ 5700 4 C11
aceste venituri
Mai mult decât 5700 5
(CITIŢI OPŢIUNILE)
Nu ştiu 77
Refuz 88

Pasul 1 Măsurătorile legate de comportament
De bază: Consumul de tutun

Acum, Vă voi adresa câteva întrebări despre consumul de tutun.
La moment fumaţi careva produse din tutun, Da 1
cum ar fi ţigările, trabucurile sau pipele? T1
(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE) Nu 2 Dacă Nu, mergi la T8
Da 1
Fumaţi la moment produse din tutun zilnic? T2
Nu 2
Ce vârsta aveaţi când aţi început să fumaţi Vârsta (ani) └─┴─┘ Dacă ştie, mergi la
T3
pentru prima dată? Nu ştiu 77 T5a/T5aw
└─┴─┘ Dacă ştie, mergi la
Ţineţi minte cât de demult s-a întâmplat în ani T4a
T5a/T5aw
asta?
└─┴─┘ Dacă ştie, mergi la
SAU în luni T4b
T5a/T5aw
(ÎNREGISTRAŢI DOAR 1, NU TOATE 3)
Nu ştiu 77 SAU în săptămâni └─┴─┘ T4c
ZILNIC↓ SĂPTĂMÂNAL↓
Ţigări fabricate └─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T5a/T5aw
În medie, câte din următoarele produse le Ţigări învârtite cu

└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T5b/T5bw
fumaţi în fiecare zi/săptămână? mâna
Pipe umplute cu tutun └─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T5c/T5cw
(DACĂ MAI PUŢIN DECÂT ZILNIC, ÎNREGISTRAŢI Trabucuri, ţigări din
SĂPTĂMÂNAL) └─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T5d/T5dw
foi cigarillos
De câte ori aţi fumat
(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE TIP, UTILIZAŢI └─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T5e/T5ew
de narghilea (calian)
CARD-UL DE PREZENTARE)
└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘
Altele Dacă altele, mergi la T5other, T5f/T5fw
Nu ştiu 7777
altfel mergi la T6
Altele (Vă rugăm să T5other/
└─┴─┴─┴─┴─┴─┘
specificaţi): T5otherw
Pe parcursul ultimelor 12 luni, aţi încercat să Da 1

T6
lepădaţi fumatul? Nu 2
1 Dacă T2=Da, mergi la T12;
Da
dacă T2=Nu, mergi la T9
Pe parcursul vizitelor la medic sau la alt
2 Dacă T2=Da, mergi la T12;
lucrător medical în ultimele 12 luni, aţi fost Nu T7
dacă T2=Nu, mergi la T9
sfătuit să încetaţi fumatul de tutun?
Nici-o vizită în 3 Dacă T2=Da, mergi la T12;
ultimele 12 luni Dacă T2=Nu, mergi la T9
În trecut, aţi fumat vreodată careva Da 1
produse din tutun? (UTILIZAŢI CARD-UL DE T8
PREZENTARE) Nu 2 Dacă Nu, mergi la T12
1 Dacă T1=Da, mergi la T12,
Da
altfel mergi la T10
În trecut, aţi fumat vreodată zilnic? T9
2 Dacă T1=Da, mergi la T12,
Nu
altfel mergi la T10

Extinsă: Consumul de tutun
Ce vârsta aveaţi când aţi încetat să Vârsta (ani) T10
fumaţi? └─┴─┘ Dacă ştie, mergi la T12
Nu ştiu 77
Cu cât timp în urmă aţi încetat să Ani în urmă └─┴─┘ Dacă ştie, mergi la T12 T11a
fumaţi?
SAU luni în urmă └─┴─┘ Dacă ştie, mergi la T12 T11b
(ÎNREGISTRAŢI DOAR 1, NU TOATE 3) SAU săptămâni în T11c

└─┴─┘
Nu ştiu 77 urmă
Utilizaţi la moment careva produse Da 1 T12
din tutun care nu se aprind cum
ar fi tutunul de prizat, tutunul de
mestecat, betel]? (UTILIZAŢI CARD-UL Nu 2 Dacă Nu, mergi la T15
DE PREZENTARE)
Da 1 T13
Utilizaţi la moment produse din
tutun care nu se aprind zilnic? Nu 2 Dacă Nu, mergi la T14aw
ZILNIC↓ SĂPTĂMÂNAL↓
Tutun aspirat prin T14a/
└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘
gură T14aw
În medie, de câte ori pe zi/săptămână Tutun inhalat prin T14b/

└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘
utilizaţi …. nas T14bw
T14c/
Tutun de mestecat └─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘
(DACĂ MAI PUŢIN DECÂT ZILNIC, T14cw
ÎNREGISTRAŢI SĂPTĂMÂNAL) Tutun betel, de T14d/
└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘
mestecat T14dw
(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE TIP,
└─┴─┴─┴─┘└─┴─┴─┴─┘ T14e/
UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)
Dacă altele, mergi la T14 other, T14ew
Altele
dacă T13=Nu, mergi la T16, altfel
Nu ştiu 7777
mergi la T17
└─┴─┴─┴─┴─┴─┘ T14other/
Alte (Vă rugăm
Dacă T13=Nu, mergi la T16, altfel T14otherw
specificaţi):
mergi la T17
În trecut, aţi utilizat cândva produse Da 1 T15
din tutun care nu se aprind, cum ar fi
[tutunul de prizat, tutunul de mestecat, Nu 2 Dacă Nu, mergi la T17
betel]?
În trecut, aţi utilizat cândva produse Da 1 T16
din tutun care nu se aprind, cum ar fi
[tutunul de prizat, tutunul de mestecat, Nu 2
betel] zilnic?
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, a Da 1 T17

fumat cineva în casa Dvs.? Nu 2
Da 1 T18
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, a
fumat cineva lângă locul Dvs. de Nu 2
lucru (în clădire, în zona de muncă Nu lucrez într-un
sau într-un birou specific)? 3
spaţiu închis

De bază: Consumul de alcool
Următoarele întrebări sunt despre consumul de alcool.
Aţi consumat vreodată alcool, cum ar fi
Da 1
berea, vinul, cocktailuri cu alcool, lichior,
rachiu şi alte băuturi tari, ? A1
(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE SAU Nu 2 Dacă Nu, mergi la A16
ARĂTAŢI EXEMPLE)
Da 1 Dacă Da, mergi la A4
Aţi consumat alcool în ultimele 12 luni? A2
Nu 2
Aţi încetat să consumaţi alcool din cauza Da 1 Dacă Da, mergi la A16
motivelor de sănătate, cum ar fi impactul
A3
negativ asupra sănătăţii Dvs., sau la sfatul Nu 2 Dacă Nu, mergi la A16
medicului Dvs. sau a altui lucrător medical?
Zilnic 1
5-6 zile pe săptămână 2

În ultimele 12 luni, cât de frecvent aţi
consumat cel puţin o băutură alcoolică 3-4 zile pe săptămână 3
standard?
1-2 zile pe săptămână 4 A4
(CITIŢI RĂSPUNSURILE; UTILIZAŢI CARD-UL 1-3 zile pe lună 5
DE PREZENTARE)
Mai rar decât o dată pe
6
lună
Da 1
Aţi consumat alcool în ultimele 30 de zile? A5
Nu 2 Dacă Nu, mergi la A13
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, la câte

Numărul
ocazii aţi avut parte de cel puţin o băutură └─┴─┘ A6
Nu ştiu 77
alcoolică standard?
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, atunci când
aţi consumat alcool, câte băuturi standard Numărul
└─┴─┘ A7
în medie aţi consumat la o ocazie? Nu ştiu 77
(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE)
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, care a fost

cel mai mare număr de băuturi standard
Cel mai mare număr
pe care le-aţi consumat la o singură ocazie, └─┴─┘ A8
Nu ştiu 77
numărând toate tipurile de băuturi alcoolice
împreună?
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, de câte ori

Numărul de ori
aţi consumat șase sau mai multe băuturi └─┴─┘ A9
Nu ştiu 77
standard la o singură ocazie?
Luni └─┴─┘ A10a
Pe parcursul ultimelor 7 zile, câte băuturi Marţi └─┴─┘ A10b
standard aţi consumat în fiecare zi?
Miercuri └─┴─┘ A10c
(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE) Joi └─┴─┘ A10d
Vineri └─┴─┘ A10e
Nu ştiu 77 Sâmbătă └─┴─┘ A10f

Duminica └─┴─┘ A10g

De bază: Consumul de alcool, continuare
Tocmai V-am întrebat despre consumul de alcool pe parcursul ultimelor 7 zile. Întrebările adresate erau despre
alcool în general, pe când următoarele întrebări se referă la consumul de alcool produs în condiţii de casă,
alcoolul adus de peste hotare/dintr-o altă ţară, orice alt alcool care nu este destinat pentru a fi servit sau alcoolul
cumpărat/primit neoficial (din alte surse decât reţeaua comercială). Vă rugăm să vă gândiţi doar la aceste tipuri
de alcool când veţi da răspuns la următoarele întrebări.
Pe parcursul ultimelor 7 zile, aţi consumat Da 1

alcool produs în condiţii de casă, alcool
adus de peste hotare / dintr-o altă ţară,
alcool care nu este destinat pentru a A11
fi băut sau alt alcool cumpărat/primit Nu 2 Dacă Nu, mergi la A13
neoficial?
Băuturi tari produse în
condiţii de casă, de ex. └─┴─┘ A12a
rachiu, vişinată, ş.a.
În medie, câte băuturi standard a Vin de casă └─┴─┘ A12b
următoarelor tipuri de alcool aţi consumat Alcool adus de peste hotare
pe parcursul ultimelor 7 zile? └─┴─┘ A12c
/dintr-o altă ţară
Alcool care nu este destinat
(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE) pentru a fi băut, de ex.
medicamente în bază de └─┴─┘ A12d
Nu ştiu 77 alcool, parfumuri, loţiuni
după bărbierit
Alt alcool cumpărat/primit
└─┴─┘ A12e
neoficial
Extinsă: Consumul de alcool

Zilnic sau aproape zilnic 1
Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de des Săptămânal 2
V-aţi aflat în situaţia în care n-aţi putut să Lunar 3 A13
vă opriţi de băut, după ce aţi început? Mai rar decât lunar 4
Niciodată 5
n-aţi reuşit să faceţi ceea ce trebuia să
Lunar 3 A14
faceţi în mod normal, din cauza faptului că
aţi consumat alcool? Mai rar decât lunar 4
Niciodată 5
aţi avut nevoie de o băutură dimineața, Lunar 3 A15
pentru a vă trezi după o beţie mare? Mai rar decât lunar 4
Niciodată 5
Da, mai des decât lunar 1
Pe parcursul ultimelor 12 luni, aţi avut Da, lunar 2
probleme în familie sau probleme cu Da, de câteva ori dar mai rar
3 A16
partenerul Dvs. din cauza consumului de decât lunar
alcool de către o altă persoană? Da, o dată sau de două ori 4
Nu 5

De bază: Regimul alimentar
Următoarele întrebări se referă la fructele şi legumele pe care le consumaţi în mod obişnuit. Am aici şi un card
nutriţional care vă arată unele exemple de fructe şi legume locale. Fiecare imagine reprezintă dimensiunea
unei porţii. Atunci când veţi răspunde la aceste întrebări, Vă rugăm să vă gândiţi la o săptămână tipică din
ultimul an.
Într-o săptămână tipică, în câte zile mâncaţi

Numărul de zile └─┴─┘
fructe? D1
Nu ştiu 77 Dacă zero zile, mergi la D3
Câte porţii de fructe mâncaţi pe parcursul

Numărul de porţii
unei din aceste zile? └─┴─┘ D2
Nu ştiu 77
Într-o săptămână tipică, în câte zile mâncaţi

Numărul de zile └─┴─┘
legume (cu excepţia cartofilor)? D3
Nu ştiu 77 Dacă zero zile, mergi la D5
Câte porţii de legume (cu excepţia cartofilor)

Numărul de porţii
mâncaţi pe parcursul unei din aceste zile? └─┴─┘ D4
Nu ştiu 77
Extinsă: Regimul alimentar

Ulei vegetal 1
Untură sau seu 2
Unt sau unt topit 3
Margarină 4
Ce tip de uleiuri și grăsimi sunt utilizate cel 5 D5
mai des la prepararea bucatelor în gospodăria Altele Dacă altele, mergi la D5
Dvs.? other
(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTARE) Niciuna în mod special 6

(SELECTAŢI DOAR UNUL) Nu utilizez nimic 7
Nu ştiu 77
D5
Altele └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
other
În medie, câte mese pe săptămână le serviţi în

afara casei, adică câte din ele nu sunt pregătite Numărul
└─┴─┘ D6
acasă? Când spun mese, am în vedere dejunul, Nu ştiu 77
prânzul şi cina.

Sarea alimentară
Prin intermediul următoarelor întrebări, am dori să aflăm mai multe despre sare în regimul Dvs. alimentar. Sarea
alimentară include sarea ordinară de masă, sarea nerafinată cum ar fi sarea de mare, sarea iodată, pulbere de
sare (Extra), cuburi sărate, sarea grunjoasă şi sarea gemă şi sosuri sărate cum ar fi ketchup-ul, adjica, sosul de soia
(vezi card-ul de prezentare). Următoarele întrebări se referă la adăugarea sării în alimente înainte de mâncare, la
modul de preparare a bucatelor în casa Dvs., consumul alimentelor procesate cu nivel sporit de sare, cum ar fi
murăturile, marinadele, ierburile şi condimentele sărate, brânză de oi şi vacă sărate, salamuri, pastramă, jambon
şi alte produse din carne sărate, peşte sărat şi întrebări cu privire la controlul consumului de sare. Vă rugăm să
răspundeţi la întrebări, chiar dacă consideraţi ca regimul DVS alimentar are un nivel redus de sare.
Mereu 1
Cât de des adăugaţi sare sau un sos sărat,
cum ar fi ketchup-ul, adjica, sosul de soia în Deseori 2
alimente chiar înainte de a le mânca sau în timpul Uneori 3
DS1
mâncării? Rareori 4
(SELECTAŢI DOAR UNA) Niciodată 5
Nu ştiu 77
Mereu 1
Deseori 2
Cât de des adăugaţi sare, condimente sărate
Uneori 3
sau un sos sărat la pregătirea bucatelor în DS2
Rareori 4
gospodăria Dvs.?
Niciodată 5
Nu ştiu 77
Iodată 1
Ce fel de sare folosiţi la prepararea bucatelor în
Neiodată 2 DS21
gospodăria DVS ?
Nu ştiu 3
Cât de des mâncaţi alimente procesate cu un Mereu 1
nivel ridicat de sare? Alimentele procesate cu Deseori 2
un nivel ridicat de sare sunt alimentele care au
Uneori 3
fost modificate de la starea lor naturală, cum
Rareori 4
sunt gustările sărate ambalate, alimente sărate
conservate, alimente sărate pregătite rapid [ De Niciodată 5 DS3
ex.: murături, marinade, brânză de oi şi de vacă
sărate, salamuri, crenvurşti, pastramă, jambon şi
alte produse din carne sărate, peşte sărat, nuci/ Nu ştiu 77
biscuiţi săraţi].
Exagerat de mult 1
Prea mult 2
În volum tocmai potrivit 3
Câtă sare sau sosuri sărate credeţi că consumaţi? DS4
Prea puţin 4
Exagerat de puţin 5
Nu ştiu 77
Foarte important 1
Cât de important este pentru Dvs. să reduceţi Oarecum important 2
DS5
consumul de sare în regimul Dvs. alimentar? Nu este deloc important 3
Nu ştiu 77
Credeţi oare că prea multă sare sau sosuri sărate Da 1
în regimul Dvs. alimentar ar putea cauza o Nu 2 DS6
problemă de sănătate? Nu ştiu 77

Sarea alimentară, Continuare
Respectaţi careva din următoarele recomandări în mod regulat pentru a controla consumul Dvs. de sare?
(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE)
Limitarea consumului de alimente Da 1
DS7a
procesate Nu 2
Analizaţi conţinutul de sare şi sodiu pe Da 1
DS7b
etichetele alimentelor Nu 2
Cumpăraţi produse alternative cu nivel Da 1
DS7c
redus de sare/sodiu Nu 2
Utilizaţi alte mirodenii/condimente la Da 1
DS7d
gătitul bucatelor decât sarea Nu 2
Evitaţi consumul de bucate gătite în afara Da 1
DS7e
casei Nu 2
1
Întreprindeţi alte măsuri în mod specific Da
Dacă Da, mergi la 7other DS7f
pentru a controla consumul Dvs. de sare
Nu 2
Altele (Vă rugăm specificaţi) DS7 other

└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘
De bază: Activitatea fizică

Următoarele întrebări se referă la timpul pe care-l oferiţi pentru diferite tipuri de activităţi fizice într-o
săptămână obişnuită. Vă rugăm să răspundeţi la aceste întrebări, chiar dacă nu Vă consideraţi o persoană activă
din punct de vedere fizic.
Vă rugăm să vă gândiţi la timpul petrecut în muncă. Când vorbim despre muncă, avem în vedere lucrurile
pe care le realizaţi drept activitate remunerată sau neremunerată, studii/instruire, treburi casnice, recoltarea
culturilor agricole, pescuitul sau vânatul pentru alimente, căutarea unui loc de muncă. Atunci când veţi
răspunde la următoarele întrebări, să ştiţi că activităţile de o intensitate viguroasă’ sunt activităţi care necesită
efort fizic extenuant şi cauzează intensificarea respiraţiei şi creşterea ritmului cardiac, ‘activităţi de o intensitate
moderată’ sunt activităţi care necesită efort fizic moderat şi cauzează o intensificare redusă a respiraţiei şi
ritmului cardiac.
Munca
Implică oare munca Dvs. activităţi de
o intensitate viguroasă care cauzează Da 1
intensificarea respiraţiei sau creşterea
ritmului cardiac, de exemplu ridicarea şi
P1
ducerea unor încărcături grele, săpatul
sau lucrări de construcţie timp de cel Nu 2 Dacă Nu, mergi la P 4
puţin 10 minute în mod continuu?
Într-o săptămână obişnuită, timp de câte
Numărul de
zile realizaţi activităţi de o intensitate P2
zile
viguroasă drept parte din munca Dvs.? └─┘
Cât timp realizaţi activităţi de o intensitate P3
Ore : minute └─┴─┘: └─┴─┘
viguroasă la muncă într-o zi obişnuită? ore minute (a-b)

Implică oare munca Dvs. activităţi de Da 1
o intensitate moderată, care cauzează
o intensificare redusă a respiraţiei sau
ritmului cardiac, cum ar fi mersul pe jos P4
sau ducerea de încărcături uşoare timp Nu 2 Dacă Nu, mergi la P 7
de cel puţin 10 minute în mod continuu?
(UTILIZAŢI CARD-UL DE PREZENTAERE)
Într-o săptămână obişnuită, timp de câte

Numărul de
zile realizaţi activităţi de o intensitate P5
zile
moderată drept parte din munca Dvs.? └─┘
Cât timp realizaţi activităţi de o intensitate P6

Ore : minute └─┴─┘: └─┴─┘
moderată la muncă într-o zi obişnuită? (a-b)
ore minute
Deplasarea dintr-un loc în altul
Următoarele întrebări exclud activităţile fizice la locul de muncă pe care Dvs. le-aţi menţionat deja.
Acum aş dori să Vă întreb despre modalitatea obişnuită în care Dvs. vă deplasaţi dintr-un loc în altul. De
exemplu, spre locul de muncă, la cumpărături, la piaţă, la biserică.
Mergeţi pe jos sau utilizaţi o bicicletă (cu Da 1
pedale) timp de cel puţin 10 minute în
P7
mod continuu pentru a Vă deplasa dintr- Nu 2 Dacă Nu, mergi la P 10
un loc în altul?
Într-o săptămână obişnuită, în câte zile
mergeţi pe jos sau cu bicicleta timp de Numărul de
P8
cel puţin 10 minute în mod continuu zile
pentru a Vă deplasa dintr-un loc în altul? └─┘
Cât timp durează deplasarea pe jos sau P9

Ore : minute └─┴─┘: └─┴─┘
cu bicicleta într-o zi obişnuită? (a-b)
ore minute
Activităţi de recreere
Următoarele întrebări exclud activităţile de muncă şi cele de transportare pe care le-aţi menţionat deja.
Acum aş dori să Vă întreb despre activităţile de sport, fitness şi recreere (în timpul liber),
Practicaţi careva activităţi de intensitate
Da 1
viguroasă de sport, fitness şi recreere (în
timpul liber) care cauzează intensificarea
respiraţiei sau a ritmului cardiac, cum ar P10
fi alergare sau fotbal timp de cel puţin 10 Nu 2 Dacă Nu, mergi la P 13
minute în mod continuu?
Într-o săptămână obişnuită, în câte din
zile practicaţi activităţi de intensitate
Numărul de zile P11
viguroasă de sport, fitness sau recreere
(în timpul liber)? └─┘
Cât timp acordaţi activităţilor de
P12
intensitate viguroasă de sport, fitness Ore: minute └─┴─┘: └─┴─┘
(a-b)
sau recreere într-o zi obişnuită? ore minute

Practicaţi careva activităţi de intensitate
Da 1
moderată de sport, fitness sau recreere (în
timpul liber) care cauzează o intensificare
redusă a respiraţiei sau ritmului cardiac,
P13
cum ar fi mersul pe jos, ciclism, înot,
volei timp de cel puţin 10 minute în mod Nu 2 Dacă Nu, mergi la P16
continuu?
Într-o săptămână obişnuită, în câte
zile practicaţi activităţi de intensitate
Numărul de zile P14
moderată de sport, fitness sau recreere └─┘
(în timpul liber)?
Cât timp acordaţi activităţilor de
intensitate moderată de sport, fitness └─┴─┘: └─┴─┘ P15
Ore : minute
sau recreere (în timpul liber) într-o zi ore minute (a-b)
obişnuită?
Extinsă: Activitatea fizică

Conduita sedentară
Următoarea întrebare se referă la şezutul sau rezematul la locul de muncă, acasă, deplasarea dintr-un loc în
altul, sau timpul petrecut cu prietenii, inclusiv timpul petrecut aşezat la birou, călătoria cu maşina, trenul,
timpul petrecut citind, privind televizorul sau jucând cărţi, însă nu include timpul petrecut dormind.
Cât timp pe parcursul unei zile obişnuite └─┴─┘: └─┴─┘ P16

Ore: minute
î-l petreceţi fiind aşezaţi sau rezemaţi? ore minute (a-b)
De bază: Anamneza tensiunii arteriale ridicate

Întrebare: Răspunsul Codul
Aţi măsurat cândva tensiunea arterială la Da 1

H1
un medic sau un alt lucrător medical? Nu 2 Dacă Nu, mergi la H6
V-a spus cândva vreun medic sau alt Da 1
lucrător medical precum că aveţi tensiune H2a
arterială ridicată sau hipertensiune? Nu 2 Dacă Nu, mergi la H6
Da 1
Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni? H2b
Nu 2
Pe parcursul ultimilor două săptămâni, Da 1
aţi primit careva medicamente pentru
H3
tensiunea arterială ridicată, prescrise de Nu 2
un medic sau alt lucrător medical?
Aţi consultat cândva vreun tămăduitor Da 1
tradiţional pentru tensiunea arterială H4
ridicată sau hipertensiune? Nu 2
La moment urmaţi vreun remediu Da 1
tradiţional sau vreun tratament în bază
H5
de ierburi pentru tensiunea arterială Nu 2
ridicată?

De bază: Anamneza pentru diabet
Vi s-a măsurat cândva nivelul de zahăr în sânge la o Da 1
H6
instituţie medicală? Nu 2 Dacă Nu, mergi la H12
V-a spus cândva vreun medic sau alt lucrător medical Da 1

H7a
precum că aveţi nivel de zahăr ridicat sau diabet? Nu 2 Dacă Nu, mergi la H12
Da 1
Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni? H7b
Nu 2
Pe parcursul ultimilor două săptămâni, aţi primit Da 1

careva medicamente pentru diabet, prescrise de un H8
medic sau alt lucrător medical? Nu 2
Utilizaţi la moment insulină pentru diabet conform Da 1

H9
prescripţiei medicului sau unui alt lucrător medical? Nu 2
Aţi consultat cândva vreun tămăduitor tradiţional Da 1

H10
pentru diabet sau nivelul ridicat de zahăr în sânge? Nu 2
La moment urmaţi vreun remediu tradiţional sau Da 1

H11
vreun tratament în bază de ierburi pentru diabet? Nu 2
De bază: Anamneza pentru nivelul total de colesterol ridicat

Vi s-a măsurat cândva nivelul de colesterol (nivelul Da 1

de lipide în sânge) într-o instituţie medicală? H12
Nu 2 Dacă Nu, mergi la H17
V-a spus cândva vreun medic sau alt lucrător medical Da 1

precum că aveţi nivelul ridicat de colesterol? H13a
Nu 2 Dacă Nu, mergi la H17
Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni? Da 1

H13b
Nu 2
Pe parcursul ultimelor două săptămâni aţi primit Da 1

vreun tratament oral (medicamente) pentru nivelul
H14
ridicat total de colesterol prescris de un medic sau
Nu 2
un alt lucrător medical?
Aţi consultat cândva vreun tămăduitor tradiţional Da 1

pentru nivelul ridicat de colesterol? H15
Nu 2
La moment urmaţi vreun remediu tradiţional sau Da 1

vreun tratament în bază de ierburi pentru nivelul H16
ridicat de colesterol? Nu 2

De bază: Anamneza bolilor cardiovasculare
Aţi suferit cândva de criză cardiacă sau durere în piept Da 1
din cauza unei boli cardiace (angina) sau de atac H17
cerebral (accident sau incident vascular cerebral)? Nu 2
Utilizaţi la moment aspirină în mod regulat pentru a Da 1

H18
preveni sau trata boala cardiacă? Nu 2
Utilizaţi la moment statine (Lovastatin/Simvastatin/ Da 1
Atorvastatin sau orice alte statine) în mod regulat H19
pentru a preveni sau trata boala cardiacă? Nu 2
De bază: Sfaturi pentru stilul de viaţă

Pe parcursul ultimilor trei ani, v-a sfătuit vreun medic sau alt lucrător medical să urmaţi careva din următoarele
recomandări?
(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE)
Să renunţaţi la consumul tutunului sau să nu începeţi Da 1

H20a
să utilizaţi tutunul. Nu 2
Da 1
Să reduceţi utilizarea sării în regimul Dvs. alimentar. H20b
Nu 2
Să mâncaţi cel puţin cinci porţii de fructe şi/sau Da 1

H20c
legume în fiecare zi Nu 2
Să reduceţi utilizarea grăsimilor în regimul Dvs. Da 1

H20d
alimentar Nu 2
Da 1
Să începeţi sau să practicaţi mai multă activitate fizică H20e
Nu 2
Să menţineţi un nivel sănătos al masei corporale sau Da 1 Dacă C1=1 mergi la M1

H20f
să reduceţi din greutate Nu 2 Dacă C1=1 mergi la M1
De bază (doar pentru femei): Screening-ul cancerului cervical

Următoarea întrebare se referă la prevenirea cancerului cervical. Testele de screening pentru prevenirea
cancerului cervical pot fi realizate în diverse modalităţi, inclusiv inspectarea vizuală cu acid acetic/oţet (VIA),
frotiurile papanicolau şi testare papiloma virus uman (HPV). VIA este o inspectare a suprafeţei colului uterin
după tratarea acestuia cu acid acetic (sau oţet). Pentru frotiurile papanicolau şi testarea papiloma virus uman
(HPV), un medic sau o asistentă medicală utilizează un tampon pentru a şterge din interiorul vaginului, iau
o mostră şi o trimit la laborator. Este posibil chiar ca tamponul să vi se ofere Dvs. pentru a şterge înăuntrul
vaginului. În cazul unui frotiu papanicolau, laboratorul verifică dacă sunt schimbări de celule abnormale, iar în
cazul testării HPV se verifică virusul HP.
Întrebare Răspuns Cod
Aţi trecut cândva vreun test de screening pentru Da 1 CX1

cancer cervical, utilizând oricare din metodele
Nu 2
descrise mai sus?
Nu ştiu 77

Asistenţă medicală
Asistenţă medicală
Iar acum voi pune întrebări despre acoperirea asigurării Dvs. medicale şi utilizarea de către Dvs. a serviciilor
medicale în legătură cu orice boală netransmisibilă de care aţi putea suferi. BNT-urile includ bolile cardiovasculare
(cum ar fi bolile cardiace, bolile vasculare cerebrale şi accidentul vascular cerebral, arteriopatii periferice, tromboze
venoase profunde şi embolie pulmonară), cancer, boli respiratorii cronice (cum ar fi astmul, boli pulmonare
obstructive cronice, boli profesionale pulmonare sau hipertensiune pulmonară) şi diabetul.
Acoperirea asistenţei medicale
Oferiţi informaţie despre acoperirea asigurării Dvs. medicale curente. Acoperirea asigurării medicale înseamnă să
deţineţi polită de asigurare medicală obligatorie; care va acoperi costurile pentru asistenţa medicală în cazul în
care vă îmbolnăviţi sau suferiţi leziuni.
Dispuneţi la moment de asigurare Da 1

HC1
medicală? Nu 2 Dacă Nu, mergi la HC3
Venitul curent al oricărui Da 1

HC3a
membru al gospodăriei Nu 2
Economii (de ex. contul Da 1

HC3b
bancar) Nu 2
Plata sau rambursarea din Da 1

contul asigurării medicale HC3c
obligatorii Nu 2
Pe parcursul ultimelor 12 luni, care
Obiecte vândute (de ex. Da 1
din următoarele surse financiare HC3d
le-aţi utilizat pentru a achita pentru mobilă, animale, bijuterii) Nu 2
orice cheltuieli de sănătate cum ar fi Suport de la membri de Da 1
medicamente, consultaţii, tratament, familie sau prieteni din HC3e
spitalizare sau îngrijire de pacient? afara gospodăriei Nu 2
Împrumut de la cineva din Da 1

HC3f
afara familiei şi prietenilor Nu 2
1 Dacă Alte, mergi la
Da
Altele HC3other HC3g
Nu 2
Altele (Vă rugăm HC3
specificaţi): └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┘ other
Utilizarea asistenţei medicale
Vă rugăm să vă gândiţi la vizitele Dvs. la orice instituţie medicală şi tratamentele pe care le-aţi primit ce ţin de
BNT de care suferiţi
Aţi avut cândva sau suferiţi la moment Da 1
de vreo boală netransmisibilă (BNT)
cum ar fi boală cardiovasculară,
2 Dacă Nu, mergi la [următoarea HC4
inclusiv boli cardiace şi boli vasculare Nu
cerebrale, cancer, boli respiratorii secţiune]
cronice sau diabet?

Aţi vizitat cândva vreo instituţie Da 1
medicală din cauza BNT de care
HC5
suferiţi? Vă rugăm excludeţi orice Nu 2 Dacă Nu, mergi la HC11
spitalizare.
De cât timp aţi avut nevoie ultima
dată pentru a vă deplasa la instituţia
medicală pe care aţi vizitat-o (în └─┴─┘ : └─┴─┘ : └─┴─┘
Zile : ore : minute HC6
ambele direcţii)? zile ore minute
Nu ştiu 77:77:77
Cât de lungă a fost durata perioadei
de așteptare înainte de programare
pe parcursul ultimei vizite la instituţia └─┴─┘: └─┴─┘
ore : minute HC7
medicală? ore minute
Nu ştiu 77:77
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, aţi Da 1
vizitat vreo instituţie medicală din
HC8
cauza BNT de care suferiţi? Vă rugăm Nu 2 Dacă Nu, mergi la HC11
excludeţi orice spitalizare.
Asistenţă medicală, continuare

Centrul medicilor de
└─┴─┘ HC9a
familie/ centru de sănătate
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, de
câte ori aţi vizitat o instituţie medicală Spital public └─┴─┘ HC9b
din cauza BNT de care suferiţi?
Spital privat └─┴─┘ HC9c
(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE) └─┴─┘

Altele HC9e
Nu ştiu 77 Dacă Alte, mergi la HC9 other
Altele (Vă rugăm
└─┴─┴─┴─┴─┴─┘ HC9other
specificaţi):
Taxele prestatorului de └─┴─┴─┴─┴─┘
HC10a
servicii medicale [valuta locală]
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, └─┴─┴─┴─┴─┘
Medicamente HC10b
ţinând cont de toate vizitele Dvs. la [valuta locală]
o instituţie medicală din cauza BNT, └─┴─┴─┴─┴─┘
cât aţi plătit de sine-stătător pentru Teste HC10c
[valuta locală]
aceste vizite în total?
└─┴─┴─┴─┴─┘
Transport HC10d
[valuta locală]
(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE SAU
PUNEŢI SUMA TOTALĂ) └─┴─┴─┴─┴─┘
Altele HC10e
Nu ştiu 77777 [valuta locală]
└─┴─┴─┴─┴─┘
SAU suma totală HC10f
[valuta locală]
Pe parcursul ultimelor 30 de zile,
cât aţi plătit de sine-stătător pentru
asistenţa medicală ce nu ţine de └─┴─┴─┴─┴─┘
Suma HC11
vizitele la instituţia medicală sau spital, [valuta locală]
cum ar fi medicamentele de rutină?
Nu ştiu 77777

Pe parcursul ultimelor 12 luni, aţi fost Da 1
HC12
spitalizat din cauza unei BNT? Nu 2 Dacă Nu, mergi la HC15
Pe parcursul ultimelor 12 luni, timp
de câte zile aţi fost spitalizat din cauza
Numărul de zile └─┴─┴─┘ HC13
unei BNT?
Nu ştiu 777
Taxele prestatorului de └─┴─┴─┴─┴─┘
HC14a
servicii medicale [valuta locală]
└─┴─┴─┴─┴─┘
Pe parcursul ultimelor 12 luni, ţinând Medicamente HC14b
[valuta locală]
cont de toate vizitele la spital din
cauza unei BNT, cât aţi plătit de sine- └─┴─┴─┴─┴─┘
Teste HC14c
stătător pentru aceste vizite în total? [valuta locală]
└─┴─┴─┴─┴─┘
(ÎNREGISTRAŢI PENTRU FIECARE SAU Transport HC14d
[valuta locală]
SCRIEŢI SUMA TOTALĂ)
└─┴─┴─┴─┴─┘
Nu ştiu 77777 Altele HC14e
[valuta locală]
└─┴─┴─┴─┴─┘
SAU suma totală HC14f
[valuta locală]
Îngrijire la domiciliu
Vă rugăm să vă gândiţi la îngrijirea primită la domiciliu din partea membrilor de familie şi/sau prietenilor din
cauza BNT de care suferiţi.
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, v-a Da 1
oferit cineva din membrii de familie
HC15
sau prieten îngrijire la domiciliu din Nu 2 Dacă Nu, mergi la HC17
cauza BNT?
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, câte
ore pe săptămână V-a oferit îngrijire
Ore pe săptămână └─┴─┴─┘ HC16
această persoană/aceste persoane?
ore
Nu ştiu 777
Pierderea productivităţii
Vă rugăm să vă gândiţi la perioada de timp când n-aţi putut să îndepliniți activităţile DVS obişnuite (de ex. la locul
de muncă, munca la domiciliu, studii) din cauza BNT de care suferiţi.
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, aţi Da 1
pierdut vreo perioadă de timp din
activitatea Dvs. obișnuită (la locul de 2 Dacă Nu, mergi la HC17
muncă, munca la domiciliu, studii) din Nu
următoarea secţiune]
cauza unei BNT?
Pe parcursul ultimelor 30 de zile, câte
zile aţi pierdut din activitatea Dvs. └─┴─┘
Numărul de zile HC18
obişnuită din cauza unei BNT? zile
Nu ştiu 77

Pasul 2 Măsurătorile fizice
De bază: Tensiunea arterială

Numărul de identificare al operatorului
└─┴─┴─┘ M1
de interviu
Numărul de identificare al dispozitivului
└─┴─┘ M2
pentru tensiune arterială
Sistolică ( mmHg) └─┴─┴─┘ M4a
Prima indicaţie
Diastolică (mmHg) └─┴─┴─┘ M4b
A doua indicaţie
A treia indicaţie
Pe parcursul ultimelor două săptămâni, Da 1
aţi fost tratat de tensiune arterială
M7
ridicată cu medicamente prescrise de Nu 2
un medic sau al lucrător medical?
De bază: Înălţimea și greutatea
Da 1 Dacă Da, mergeţi la M 16
Pentru femei: Sunteţi gravidă? M8
Nu 2
Numărul de identificare al operatorului
└─┴─┴─┘ M9
de interviu
Numărul de identificare al dispozitivului M10a

└─┴─┘
pentru înălţime şi greutate
Înălţimea în centimetri (cm) └─┴─┴─┘. └─┘ M11
Greutatea
Dacă este prea mare pentru cântar în kilograme (kg) └─┴─┴─┘.└─┘ M12
666.6
De bază: Talia
Numărul de identificare al dispozitivului
└─┴─┘ M13
pentru talie
Circumferinţa taliei în centimetri (cm) └─┴─┴─┘.└─┘ M14
Extins: Circumferinţa șoldurilor și ritmul cardiac

Circumferinţa şoldurilor în centimetri (cm) └─┴─┴─┘.└─┘ M15

Ritmul cardiac
Prima indicaţie Bătăi pe minută └─┴─┴─┘ M16a
A doua indicaţie Bătăi pe minută └─┴─┴─┘ M16b
A treia indicaţie Bătăi pe minută └─┴─┴─┘ M16c

Pasul 3 Măsurătorile biochimice
De bază: Nivelul de glucoză în sânge

Pe parcursul ultimelor 12 ore aţi mâncat sau Da 1

B1
băut ceva în afară de apă? Nu 2
Numărul de identificare al lucrătorului medical └─┴─┴─┘ B2
Numărul de identificare al dispozitivului B3

└─┴─┘
Ora la care a fost recoltată proba de sânge └─┴─┘: └─┴─┘

Ore : minute B4
(conform ceasului de 24 de ore) ore minute
mmol/l └─┴─┘. └─┴─┘

Glicemia în condiţii de repaus alimentar
B5
Aţi luat azi insulină sau alte medicamente Da 1

prescrise de un medic sau alt lucrător medical B6
pentru nivelul ridicat de glucoză în sânge? Nu 2
De bază: Nivelul lipidelor în sânge

Numărul de identificare al dispozitivului └─┴─┘ B7
Colesterolul total
mmol/l └─┴─┘. └─┴─┘ B8
Pe parcursul ultimelor două săptămâni, aţi fost Da 1

tratat pentru nivelul ridicat de colesterol cu
B9
medicamente prescrise de un medic sau un alt Nu 2
lucrători medical?
Extins: Colesterolul HDL

Colesterolul HDL mmol/l └─┘. └─┴─┘ B11

ANEXA NR. 3
PREVALENȚA FACTORILOR DE RISC
PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE ÎN
REPUBLICA MOLDOVA STEPS - 2013
TABELE
Cuprins
indicatorii demografici.......................................................................................................................................113
consumul de tutun ............................................................................................................................................119
consumul de alcool ..........................................................................................................................................134
consumul de fructe și legume .........................................................................................................................151
sarea alimentară ................................................................................................................................................157
activitatea fizică ...............................................................................................................................................165
anamneza tensiunii arteriale ridicate...............................................................................................................178
anamneza diaBetului .........................................................................................................................................181
anamneza colesterolului ridicat ......................................................................................................................185
anamneza Bolilor cardiovasculare (Bcv) ........................................................................................................188
sfaturi pentru stilul de viață.............................................................................................................................190
screeningul cancerului cervical.......................................................................................................................192
măsurătorile fizice ...........................................................................................................................................193
măsurătorile Biochimice ....................................................................................................................................202
riscul Bolilor cardiovasculare (Bcv) ..............................................................................................................207
sumarul factorilor de risc comBinați...............................................................................................................200
asistența medicală .............................................................................................................................................210

Indicatorii demografici
Grupurile de vârstă Descrierea
pe sexe Informația sumară pe grupuri de vârstă și sexe a respondenților
Întrebările din instrument

• Sexul
• Care este data DVS de naştere?
Grupul de vârstă și sexul respondenților

vârstă (ani) n % n % n %
18-29 329 38,8 519 61,2 848 17,6
30-44 473 38,4 760 61,6 1233 25,7
45-59 678 40,2 1010 59,8 1688 35,1
60-69 347 33,4 691 66,6 1038 21,6

18-69 1827 38,0 2980 62,0 4807 100,0
Educația Descrierea
Numărul mediu de ani de educație printre respondenți
Întrebarea din instrument

• În total, câți ani ați învățat la şcoală şi în instituțiile de învățământ cu program
de zi (fără etapa preşcolară)?
Numărul mediu de ani de educație

vârstă (ani) n Media n Media n Media
18-29 329 12,4 518 12,3 847 12,3
30-44 472 11,8 759 12,3 1231 12,1
45-59 674 11,4 1007 11,5 1681 11,4
60-69 345 11,2 687 10,8 1032 10,9
18-69 1820 11,6 2971 11,7 4791 11,7

Cel mai înalt nivel de Descrierea
educație Cel mai înalt nivel de educație dobândit de către respondenți

• Care este cel mai înalt nivel de educație pe care l-ați finalizat?
Cel mai înalt nivel de educație

Bărbați
Fără
Liceul/ Colegiul/
Grupul de şcolarizare Școala Universitatea/
Gimnaziul şcoala şcoala
vârstă formală / primară nivelul
n finalizat medie profesională
(ani) mai puțin finalizată postuniversitar
(%) finalizată finalizată
decât şcoala (%) finalizat (%)
(%) (%)
primară (%)
18-29 329 0,3 0,9 18,8 27,7 24,0 28,3
30-44 471 0,6 0,6 18,9 20,2 36,3 23,4
45-59 675 0,0 0,4 12,0 27,1 44,7 15,7
60-69 345 0,6 2,0 18,8 20,0 39,4 19,1
18-69 1820 0,3 0,9 16,3 24,1 37,8 20,6

Femei
Fără
Grupul şcolarizare Liceul/
Școala Colegiul/ Universitatea/
de vârstă formală / Gimnaziul şcoala
primară şcoala nivelul
(ani) n mai puțin finalizat medie
finalizată profesională postuniversitar
decât şcoala (%) finalizată
(%) finalizată (%) finalizat (%)
primară (%)
(%)
18-29 517 0,4 1,2 21,1 25,5 21,7 30,2
30-44 755 0,5 0,3 15,8 22,4 32,3 28,7
45-59 1007 0,8 0,5 10,7 27,4 42,7 17,9
60-69 686 0,9 2,2 27,6 18,5 33,8 17,1
18-69 2965 0,7 0,9 17,7 23,7 34,3 22,6

Ambele sexe
Fără
Grupul de Liceul/ Colegiul/
şcolarizare Școala Universitatea/
vârstă Gimnaziul şcoala şcoala
formală / primară nivelul
(ani) n finalizat medie profesională
mai puțin finalizată postuniversitar
(%) finalizată finalizată
decât şcoala (%) finalizat (%)
(%) (%)
primară (%)
18-29 846 0,4 1,1 20,2 26,4 22,6 29,4
30-44 1226 0,6 0,4 17,0 21,5 33,8 26,7
45-59 1682 0,5 0,5 11,2 27,3 43,5 17,0
60-69 1031 0,8 2,1 24,6 19,0 35,7 17,7
18-69 4785 0,5 0,9 17,2 23,9 35,7 21,8

Etnia Descrierea
Rezultatele sumare privind etnia respondenților

• Cărui grup etnic aparțineți [inserați grupul etnic/grupul rasial/subgrupul
cultural/altele relevante]?
Grupul etnic al respondenților
Ambele sexe
Grupul de
Român/ Alte
vârstă Ucrainean
n moldovean Rus (%) Găgăuz (%) Rom (%) grupuri
(ani) (%)
(%) etnice (%)
18-29 848 80,3 8,3 4,0 4,4 0,5 2,6
30-44 1231 79,4 8,9 5,4 3,4 0,3 2,5
45-59 1682 76,8 8,4 7,4 4,2 0,7 2,6
60-69 1034 73,7 10,3 9,5 3,3 0,6 2,7
18-69 4795 77,4 8,9 6,7 3,8 0,5 2,6
Starea civilă Descrierea

Starea civilă a respondenților

• Care este starea DVS civilă?
Starea civilă
Bărbați
Grupul de N-au fost
vârstă căsătoriți Căsătoriți la Concubinaj
n Separați (%) Divorțați (%) Văduvi (%)
(ani) niciodată moment (%) (%)
(%)
18-29 328 57,3 35,1 3,7 1,5 0,0 2,4
30-44 466 10,3 74,0 4,1 7,9 0,2 3,4
45-59 668 3,4 75,9 3,3 9,4 5,5 2,4
60-69 345 0,3 73,9 1,4 6,4 16,2 1,7
18-69 1807 14,4 67,6 3,2 7,0 5,2 2,5
Starea civilă
Femei
Grupul de N-au fost
vârstă căsătorite Căsătorite la Divorțate Concubinaj
n Separate (%) Văduve (%)
(ani) niciodată moment (%) (%) (%)
(%)
18-29 518 34,6 56,6 1,5 2,9 0,2 4,2
30-44 751 5,6 78,0 2,1 8,1 2,7 3,5
45-59 997 2,0 65,8 2,4 12,0 15,3 2,4
60-69 680 2,2 46,5 1,9 6,3 42,5 0,6
18-69 2946 8,7 62,8 2,1 8,1 15,7 2,6
Starea civilă

Ambele sexe
Grupul de
N-au fost
vârstă Căsătoriți la Concubinaj
n căsătoriți Separați (%) Divorțați (%) Văduvi (%)
(ani) moment (%) (%)
niciodată (%)
18-29 846 43,4 48,2 2,4 2,4 0,1 3,5
30-44 1217 7,4 76,5 2,9 8,1 1,7 3,5
45-59 1665 2,6 69,8 2,8 11,0 11,4 2,4
60-69 1025 1,6 55,7 1,8 6,3 33,7 1,0
18-69 4753 10,9 64,7 2,5 7,7 11,7 2,6
Angajarea în câmpul Descrierea

muncii Proporția respondenților salariați şi a celor nesalariați (Nesalariați sunt
considerate persoanele neplătite, studenții, casnicii, pensionarii şi şomerii)

• Care din următoarele opțiuni descrie cel mai bine ocupația DVS de bază
din ultimele 12 luni ?
Angajarea în câmpul muncii
Bărbați
Grupul de
vârstă Angajat în sectorul Angajat pe cont
n non-guvernamental Nesalariat (%)
(ani) guvernamental (%) propriu (%)
(%)
18-29 328 13,7 22,6 14,3 49,4
30-44 467 22,1 29,3 20,8 27,8
45-59 673 22,6 21,7 19,3 36,4
60-69 347 16,4 10,1 4,0 69,5
18-69 1815 19,7 21,6 15,9 42,9
Femei
Grupul de
Angajat în
n sectorul non- Nesalariat (%)
guvernamental (%)
18-29 518 12,2 12,9 4,2 70,7
30-44 756 30,7 21,2 8,3 39,8
45-59 1005 30,6 17,5 8,9 43,0
60-69 687 10,5 2,9 1,0 85,6
18-69 2966 22,8 14,3 6,1 56,9

Ambele sexe
Grupul de
n non-guvernamental Nesalariat (%)
(%)
18-29 846 12,8 16,7 8,2 62,4
30-44 1223 27,4 24,3 13,1 35,2
45-59 1678 27,4 19,2 13,1 40,3
60-69 1034 12,5 5,3 2,0 80,2
18-69 4781 21,6 17,0 9,8 51,6

Munca neremunerată Descrierea
și șomajul Proporția respondenților angajați la munci neremunerate

• Care din următoarele opțiuni descrie cel mai bine ocupația DVS de bază
din ultimele 12 luni ?
Munca neremunerată și șomajul

Bărbați
Grupul de
Șomeri
vârstă Neplătiți Studenți Pensionari
n Casnici (%) Apți de Inapți de
(ani) (%) (%) (%)
muncă (%) muncă (%)
18-29 162 6,2 52,5 9,9 0,0 29,0 2,5
30-44 130 2,3 0,0 25,4 9,2 57,7 5,4
45-59 245 3,3 0,0 24,5 23,7 41,6 6,9
60-69 241 0,4 0,0 7,1 84,2 5,8 2,5

18-69 778 2,8 10,9 16,2 35,1 30,6 4,4

Femei
Grupul de
Șomeri
(ani) n Casnici (%) Apți de Inapți de
(%) (%) (%)
18-29 366 0,8 35,5 54,6 0,3 8,2 0,5
30-44 301 1,3 1,3 67,8 2,3 22,3 5,0
45-59 432 3,0 0,0 33,6 41,7 16,7 5,1
60-69 588 0,3 0,0 2,9 94,6 1,2 1,0
18-69 1687 1,3 7,9 33,6 44,1 10,4 2,7

Ambele sexe
Grupul de
Șomeri
(ani) n Casnici (%) Apți de Inapți de
(%) (%) (%)
18-29 528 2,5 40,7 40,9 0,2 14,6 1,1
30-44 431 1,6 0,9 55,0 4,4 32,9 5,1
45-59 677 3,1 0,0 30,3 35,2 25,7 5,8
60-69 829 0,4 0,0 4,1 91,6 2,5 1,4
18-69 2465 1,8 8,9 28,1 41,3 16,8 3,2

Venitul anual per Descrierea
capita Valoarea medie a venitului anual per capita raportat de către respondenți,
în valuta națională

• Câte persoane cu vârsta mai mare de 18 ani, inclusiv DVS, locuiesc în
gospodăria DVS?
• Care a fost venitul mediu al gospodăriei DVS în ultimul an?
Venitul mediu anual per capita
n Media (MDL)
3845 28 762,2
Veniturile estimate ale Descrierea

gospodăriei Sumarul veniturilor gospodăriilor participante

• Dacă nu cunoaşteți suma, ați putea oferi o estimare a veniturilor lunare
ale gospodăriei DVS, dacă vă ofer unele opțiuni?
Veniturile lunare estimate ale gospodăriei
Quintila 1 Quintila 2 Quintila 3 Quintila 4

Quintila 5
n (≤1500 MDL) (1501-2500 (2501-3800 (3801-5700
(>5700 MDL) (%)
(%) MDL) (%) MDL) (%) MDL) (%)
394 42,1 24,1 12,7 8,4 12,7

Consumul de tutun
Fumatul actual Descrierea
Fumătorii actuali printre toți respondenții

• La moment fumați careva produse din tutun, precum țigaretele,
trabucurile sau pipele?
Rata fumătorilor actuali

Grupul
Fumători
de vârstă Fumători Fumători
n IÎ 95% n actuali IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) actuali (%) actuali (%)
(%)
18-29 327 44,5 38,1-50,9 515 7,4 4,8-10,0 842 27,4 23,2-31,5
30-44 471 47,9 42,9-52,9 758 6,6 4,7-8,5 1229 28,9 25,7-32,1
45-59 675 42,0 37,3-46,8 1005 4,0 2,7-5,3 1680 22,3 19,6-24,9
60-69 346 30,6 25,5-35,7 684 1,8 0,9-2,8 1030 16,1 13,3-18,9
18-69 1819 43,6 40,6-46,7 2962 5,6 4,5-6,7 4781 25,3 23,4-27,2
Rata fumătorilor actuali

Fumători
Fumători Fumători
n IÎ 95% n actuali IÎ 95% n IÎ 95%
actuali (%) actuali (%)
(%)
Rural 809 44,3 39,7-48,9 1226 1,3 0,3-2,2 2035 23,9 21,1-26,7
Urban 1010 42,9 39,0-46,7 1736 10,4 8,4-12,5 2746 27,0 24,5-29,4
Total 1819 43,6 40,6-46,7 2962 5,6 4,5-6,7 4781 25,3 23,4-27,2

Statutul de fumător Descrierea
Statutul de fumător al tuturor respondenților

• Fumați la moment produse din tutun zilnic?
• În trecut, ați fumat vreodată careva produse din tutun?
Statutul de fumător
Bărbați
Fumători actuali Nefumători
Grupul
de vârstă Nu au fost
Foşti
n Zilnici Ne zilnici niciodată
(ani) IÎ 95% IÎ 95% fumători IÎ 95% IÎ 95%
(%) (%) fumători
(%)
(%)
18-29 327 40,1 33,8-46,4 4,4 1,7-7,1 11,3 7,9-14,8 44,2 37,5-50,8
30-44 471 44,7 39,6-49,7 3,2 1,2-5,3 18,5 14,7-22,4 33,6 29,0-38,1
45-59 675 40,4 35,8-45,0 1,6 0,7-2,5 27,8 23,2-32,5 30,2 25,6-34,7
60-69 346 29,3 24,3-34,4 1,3 0,0-2,5 32,2 26,1-38,3 37,2 31,3-43,1
18-69 1819 40,6 37,5-43,7 3,1 1,9-4,2 19,6 17,3-21,9 36,8 33,6-39,9
Femei
Grupul Nu au
de vârstă Foşti fost
n Zilnici Ne zilnici
(ani) IÎ 95% IÎ 95% fumători IÎ 95% niciodată IÎ 95%
(%) (%)
(%) fumători
(%)
18-29 515 6,5 4,0-9,0 0,9 0,3-1,6 8,8 6,4-11,3 83,7 80,2-87,2
30-44 758 5,3 3,6-7,0 1,3 0,5-2,2 6,6 4,4-8,7 86,8 84,1-89,6
45-59 1005 2,9 1,8-4,1 1,1 0,4-1,8 2,4 1,5-3,2 93,6 92,0-95,2
60-69 684 1,8 0,9-2,8 0,0 0,0-0,0 1,7 0,7-2,7 96,5 95,0-97,9
18-69 2962 4,6 3,6-5,6 1,0 0,6-1,4 5,6 4,5-6,6 88,8 87,2-90,4
Ambele sexe
Grupul Nu au
de vârstă Foşti fost
n Zilnici Ne zilnici
(ani) IÎ 95% IÎ 95% fumători IÎ 95% niciodată IÎ 95%
(%) (%)
(%) fumători
(%)
18-29 842 24,6 20,5-28,6 2,8 1,3-4,3 10,2 8,0-12,4 62,5 58,1-66,8
30-44 1229 26,5 23,4-29,7 2,4 1,1-3,6 13,0 10,7-15,3 58,1 54,8-61,4
45-59 1680 20,9 18,4-23,5 1,3 0,8-1,9 14,6 12,2-17,0 63,1 60,0-66,3
60-69 1030 15,5 12,6-18,3 0,6 0,0-1,2 16,8 13,5-20,1 67,1 63,3-70,9
18-69 4781 23,3 21,4-25,1 2,1 1,4-2,7 12,8 11,5-14,1 61,8 59,7-63,9

Fumatul zilnic Descrierea
Rata fumătorilor zilnici printre fumători

Fumători zilnici printre fumători
de Fumători
Fumători Fumători
vârstă n IÎ 95% n IÎ 95% n zilnici IÎ 95%
zilnici (%) zilnici (%)
(ani) (%)
18-29 145 90,1 84,2-96,0 45 87,3 78,3-96,3 190 89,8 84,5-95,0
30-44 223 93,2 89,0-97,5 65 80,0 68,2-91,9 288 91,8 87,6-96,1
45-59 300 96,2 94,1-98,2 50 73,2 57,7-88,7 350 94,0 91,6-96,4
60-69 108 95,8 91,9-99,8 17 100,0 100,0-100,0 125 96,1 92,3-99,8
18-69 776 93,0 90,3-95,7 177 82,3 76,0-88,7 953 91,9 89,4-94,3
Începutul și durata Descrierea

fumatului Vârsta medie a începutului şi durata medie a fumatului, în ani, printre
fumători (fără totalul pentru grupurile de vârstă privind media duratei
fumatului, deoarece vârsta influențează aceste valori).

• Ce vârstă aveați când ați început să fumați pentru prima dată?
• Țineți minte cât de demult s-a întâmplat asta?
Vârsta medie a începutului fumatului
de vârstă Vârsta Vârsta Vârsta
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) medie medie medie
18-29 128 17,0 16,4-17,6 37 17,7 16,0-19,3 165 17,1 16,5-17,6
30-44 208 17,8 17,2-18,4 51 20,0 18,1-21,9 259 18,0 17,4-18,6
45-59 280 17,7 17,0-18,3 34 22,4 20,0-24,9 314 18,0 17,3-18,6
60-69 98 17,7 16,4-19,1 17 24.5 19,0-30,0 115 18,1 16,8-19,5
18-69 714 17,5 17,1-17,8 139 19,5 18,3-20,6 853 17,7 17,3-18,0
Durata medie a fumatului (ani)

de vârstă Durata Durata Durata
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) medie medie medie
18-29 128 7,3 6,6-8,1 37 6,3 4,5-8,2 165 7,2 6,5-7,9
30-44 208 18,9 18,0-19,7 51 16,6 14,1-19,1 259 18,6 17,8-19,4
45-59 280 34,5 33,6-35,3 34 29,0 25,8-32,2 314 34,1 33,3-34,9
60-69 98 45,4 43,9-46,8 17 39,1 33,5-44,6 115 45,0 43,6-46,4
18-69 714 20,6 19,4-21,8 139 14,7 12,2-17,1 853 20,0 18,9-21,1

Fumătorii de țigarete Descrierea
fabricate Rata fumătorilor care fumează țigarete printre fumătorii zilnici şi printre
fumătorii actuali

• În medie, câte din următoarele produse le fumați în fiecare zi?
Fumătorii de țigarete fabricate printre fumătorii zilnici

vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 131 99,3 97,8-100,0 37 100,0 100,0-100,0 168 99,3 98,1-100,0
30-44 211 99,6 98,9-100,0 51 99,1 97,4-100,0 262 99,5 98,9-100,0
45-59 286 96,9 94,1-99,8 39 100,0 100,0-100,0 325 97,2 94,5-99,8
60-69 103 100,0 100,0-100,0 17 100,0 100,0-100,0 120 100,0 100,0-100,0
18-69 731 98,8 97,9-99,7 144 99,7 99,2-100,0 875 98,9 98,1-99,7
Fumătorii de țigarete fabricate printre fumătorii actuali

de vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 144 99,3 98,0-100,0 45 100,0 100,0-100,0 189 99,4 98,2-100,0
30-44 221 99,6 99,0-100,0 63 99,3 97,9-100,0 284 99,6 99,0-100,0
45-59 298 96,8 94,0-99,6 49 100,0 100,0-100,0 347 97,1 94,5-99,6
60-69 107 100,0 100,0-100,0 17 100,0 100,0-100,0 124 100,0 100,0-100,0
18-69 770 98,8 98,0-99,7 174 99,8 99,3-100,0 944 98,9 98,1-99,7

Consumatorii actuali Descrierea
de tutun Rata consumatorilor de tutun zilnici şi actuali (zilnici şi non-zilnici),
inclusiv tutun de fumat şi produse din tutun care nu se aprind, printre toți
respondenții

• Utilizați la moment careva produse din tutun care nu se aprind cum ar fi
tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel?
• Utilizați la moment produse din tutun care nu se aprind zilnic?
Consumatorii actuali de tutun

de
vârstă n (%) IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 326 44,6 38,2-51,1 515 7,5 4,9-10,1 841 27,4 23,3-31,6
30-44 471 47,9 42,9-52,9 758 6,6 4,7-8,5 1229 28,9 25,7-32,1
45-59 675 42,0 37,3-46,8 1004 4,0 2,7-5,3 1679 22,3 19,-25,0
60-69 346 30,6 25,5-35,7 684 1,8 0,9-2,8 1030 16,1 13,3-18,9
18-69 1818 43,7 40,6-46,7 2961 5,7 4,5-6,8 4779 25,4 23,5-27,3
Consumatorii de tutun zilnici

vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 326 40,2 33,9-46,6 515 6,5 4,0-9,0 841 24,6 20,6-28,6
30-44 471 44,7 39,6-49,7 758 5,3 3,6-7,0 1229 26,5 23,4-29,7
45-59 675 40,4 35,8-45,0 1004 2,9 1,8-4,1 1679 20,9 18,4-23,5
60-69 346 29,3 24,3-34,4 684 1,8 0,9-2,8 1030 15,5 12,6-18,3
18-69 1818 40,6 37,5-43,8 2961 4,6 3,6-5,6 4779 23,3 21,4-25,2

Cantitatea de tutun Descrierea
utilizată printre Cantitatea medie de tutun utilizată de fumătorii zilnici pe zi, pe tipuri
fumătorii zilnici, pe
tipuri Întrebările din instrument
• În medie, câte din următoarele produse le fumați zilnic?
Cantitatea medie de tutun utilizată de fumătorii zilnici, pe tipuri

Bărbați
Numărul
Grupul de Numărul
mediu de
vârstă mediu de
n IÎ 95% n alte tipuri de IÎ 95%
(ani) țigarete
produse din
fabricate
tutun
18-29 131 16,1 14,5-17,7 131 1,0 0,1-1,8
30-44 209 16,6 15,1-18,2 207 0,3 0,0-0,6
45-59 284 19,8 18,5-21,2 285 0,0 0,0-0,0
60-69 103 15,8 14,1-17,5 102 0,6 0,1-1,1
18-69 727 17,2 16,3-18,2 725 0,5 0,2-0,8

Femei
Numărul
Grupul de Numărul
mediu de
vârstă mediu de
(ani) țigarete
produse din
fabricate
tutun
18-29 37 9,2 7,2-11,2 37 0,6 0,0-1,1
30-44 50 13,1 8,9-17,3 52 0,1 0,0-0,3
45-59 39 13,7 11,7-15,7 39 0,0 -
60-69 17 13,2 10,0-16,4 17 0,0 -
18-69 143 11,4 9,6-13,2 145 0,3 0,0-0,6

Ambele sexe
Numărul
Grupul de Numărul
mediu de
vârstă mediu de
(ani) țigarete
produse din
fabricate
tutun
18-29 168 15,3 13,8-16,8 168 0,9 0,2-1,6
30-44 259 16,3 14,9-17,7 259 0,3 0,1-0,6
45-59 323 19,4 18,1-20,6 324 0,0 0,0-0,0
60-69 120 15,6 14,0-17,3 119 0,6 0,1-1,1
18-69 870 16,7 15,8-17,6 870 0,5 0,2-0,8

Consumul tutunului Descrierea
de fumat Rata fumătorilor actuali, care fumează fiecare din următoarele produse

• În medie, câte din următoarele produse le fumați în fiecare zi/
săptămână?
Rata fumătorilor actuali, care fumează fiecare din următoarele produse

Bărbați
Grupul de Țigarete
Țigarete
vârstă care se Pipe cu
n fabricate IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(ani) autorulează tutun (%)
(%)
(%)
18-29 145 99,0 97,5-100,0 6,1 0,0-13,5 0,0 -
30-44 223 97,9 95,5-100,0 3,4 0,4-6,4 0,6 0,0-1,4
45-59 300 96,3 93,4-99,2 1,0 0,0-2,1 0,5 0,0-1,5
60-69 108 98,4 95,3-100,0 8,2 2,1-14,4 0,0 0,0-0,0
18-69 776 97,9 96,7-99,1 4,1 1,2-7,0 0,3 0,0-0,7

Grupul de Bărbați
vârstă Trabucuri Narghilea
n IÎ 95% IÎ 95% Altele (%) IÎ 95%
(ani) (%) (%)
18-29 145 2,2 0,0-4,4 8,3 3,6-13,1 0,0 -
30-44 223 0,0 - 3,0 0,4-5,6 0,0 -
45-59 300 0,2 0,0-0,6 0,7 0,0-1,8 0,3 0,0-0,8
60-69 108 0,0 0,0-0,0 0,0 - 0,0 0,0-0,0
18-69 776 0,9 0,1-1,7 4,2 2,2-6,1 0,1 0,0-0,2

Femei
Grupul de Țigarete
Țigarete
(%)
(%)
18-29 45 100,0 100,0-100,0 0,0 - 0,0 -
30-44 65 97,9 95,4-100,0 0,0 - 0,0 -
45-59 50 97,1 91,3-100,0 0,0 - 0,0 -
60-69 17 100,0 100,0-100,0 0,0 - 0,0 -
18-69 177 98,7 97,2-100,0 0,0 - 0,0 -

Grupul de Femei
n IÎ 95% IÎ 95% Altele (%) IÎ 95%
(ani) (%) (%)
18-29 45 1,7 0,0-5,1 13,5 0,2-26,8 0,0 -
30-44 65 0,0 - 4,7 0,0-10,2 0,0 -
45-59 50 0,0 - 0,0 - 0,0 -
60-69 17 0,0 - 0,0 - 0,0 -
18-69 177 0,7 0,0-2,2 7,3 1,1-13,6 0,0 -

Ambele sexe
Grupul de Țigarete
Țigarete
(%)
(%)
18-29 190 99,1 97,8-100,0 5,3 0,0-11,9 0,0 -
30-44 288 97,9 95,7-100,0 3,0 0,4-5,7 0,5 0,0-1,3
45-59 350 96,4 93,7-99,0 0,9 0,0-1,9 0,4 0,0-1,3
60-69 125 98,5 95,6-100,0 7,7 1,9-13,5 0,0 -
18-69 953 98,0 96,9-99,1 3,6 1,0-6,3 0,3 0,0-0,6

Grupul de Ambele sexe
n IÎ 95% IÎ 95% Altele (%) IÎ 95%
(ani) (%) (%)
18-29 190 2,2 0,2-4,1 9,0 4,5-13,4 0,0 -
30-44 288 0,0 - 3,2 0,8-5,6 0,0 -
45-59 350 0,2 0,0-0,6 0,6 0,0-1,6 0,3 0,0-0,8
60-69 125 0,0 - 0,0 - 0,0 -
18-69 953 0,8 0,1-1,6 4,5 2,6-6,4 0,1 0,0-0,2

Frecvența fumatului Descrierea
zilnic de țigarete Rata fumătorilor zilnici de țigarete, care fumează cantitățile specificate de
țigarete fabricate sau care se autorulează pe zi

• În medie, câte din următoarele produse le fumați în fiecare zi?
Rata fumătorilor zilnici, care fumează cantitățile specificate de țigarete fabricate sau autorulate pe zi
Grupul Bărbați
de vârstă <5 țig. 5-9 țig. 10-14 15-24 ≥25 țig.
n IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(ani) (%) (%) țig. (%) țig. (%) (%)
18-29 130 5,3 0,4-10,2 7,6 2,7-12,5 20,0 12,0-28,0 58,3 48,4-68,2 8,7 0,4-17,1
30-44 206 4,1 1,1-7,1 9,1 4,4-13,9 26,1 18,5-33,7 50,0 41,7-58,3 10,7 6,0-15,3
45-59 281 1,9 0,4-3,4 5,1 2,7-7,5 13,9 9,2-18,5 59,5 52,5-66,5 19,6 14,2-25,0
60-69 103 4,1 0,0-8,6 7,8 1,7-13,9 30,6 19,9-41,2 46,9 35,5-58,4 10,6 4,4-16,8
18-69 720 4,0 1,8-6,2 7,5 5,1-9,9 21,2 17,1-25,3 55,1 50,4-59,9 12,2 8,5-15,9
Notă: țig.: țigarete
Grupul Femei
de
<5 țig. 5-9 țig. 10-14 15-24 ≥25 țig.
vârstă n IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(%) (%) țig. (%) țig. (%) (%)
(ani)
18-29 37 14,8 3,0-26,6 35,9 15,7-56,1 34,0 14,3-53,7 11,7 0,7-22,7 3,6 0,0-10.5
30-44 50 18,9 5,0-32,8 21,2 8,3-34,2 28,1 11,7-44,5 21,5 8,8-34,1 10,3 0,0-22,9
45-59 39 11,0 1,1-20,9 10,1 0,0-20,9 29,6 15,5-43,8 45,7 29,4-62,0 3,6 0,0-9,4
60-69 17 14,0 0,5-27,5 11,1 0,0-26,2 22,9 0,9-44,8 52,0 26,4-77,6 0,0 0,0-0,0
18-69 143 15,3 7,8-22,8 25,5 14,6-36,4 30,9 19,9-41,9 22,8 14,5-31,1 5,5 0,2-10,8
Grupul Ambele sexe
de
<5 țig. 5-9 țig. 10-14 15-24 ≥25 țig.
vârstă n IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(%) (%) țig. (%) țig. (%) (%)
(ani)
18-29 167 6,5 2,0-11,0 11,1 5,3-16,9 21,7 14,3-29,2 52,6 43,5-61,6 8,1 0,7-15,5
30-44 256 5,5 2,5-8,5 10,3 5,5-15,0 26,3 19,2-33,3 47,4 39,7-55,1 10,6 6,2-15,0
45-59 320 2,6 1,0-4,2 5,5 3,1-7,9 15,1 10,6-19,5 58,5 51,9-65,0 18,4 13,4-23,4
60-69 120 4,7 0,3-9,0 8,0 2,2-13,8 30,1 20,0-40,2 47,2 36,3-58,2 10,0 4,1-15,8
18-69 863 5,1 3,0-7,2 9,2 6,6-11,9 22,1 18,2-26,0 52,0 47,6-56,4 11,6 8,1-15,0

Foștii fumători zilnici Descrierea
și foștii fumători Rata foştilor fumători zilnici printre toți respondenții şi printre cei care
au fumat zilnic vreodată, precum şi durata medie, în ani, de când foştii
fumători au încetat să fumeze

• În trecut, ați fumat vreodată zilnic produse din tutun?
• În trecut, ați fumat vreodată zilnic?
• Ce vârstă aveați când ați încetat să fumați?
Foștii fumători zilnici (cei care nu fumează la moment) printre toți respondenții
Grupul de
Foştii Foştii Foştii
vârstă
n fumători IÎ 95% n fumători IÎ 95% n fumători IÎ 95%
(ani)
zilnici (%) zilnici (%) zilnici (%)
18-29 327 7,5 4,2-10,8 515 2,4 1,1-3,6 842 5,2 3,3-7,0
30-44 471 15,1 11,4-18,7 758 3,6 1,8-5,3 1229 9,8 7,6-11,9
45-59 675 24,0 19,6-28,4 1005 1,8 1,0-2,7 1680 12,5 10,2-14,8
60-69 346 25,8 20,3-31,3 684 1,0 0,2-1,9 1030 13,3 10,5-16,2
18-69 1819 15,7 13,5-17,8 2962 2,4 1,6-3,2 4781 9,3 8,1-10,4
Foștii fumători zilnici (cei care nu fumează la moment) printre respondenții care au fost cândva fumători
zilnici
Grupul de Foştii
Foştii Foştii
vârstă fumători
n fumători IÎ 95% n fumători IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) zilnici
zilnici (%) zilnici (%)
(%)
18-29 159 15,8 9,4-22,3 53 26,8 13,8-39,7 212 17,3 11,5-23,2
30-44 282 25,2 19,4-31,0 78 40,2 25,8-54,6 360 26,9 21,5-32,3
45-59 433 37,2 31,2-43,3 62 38,4 23,9-52,9 495 37,3 31,6-43,1
60-69 191 46,8 38,8-54,8 24 36,3 15,0-57,6 215 46,3 38,6-54,0
18-69 1065 27,8 24,4-31,3 217 34,2 26,3-42,1 1282 28,5 25,3-31,7
Numărul mediu de ani de la încetarea fumatului

Grupul de
vârstă
n mediu IÎ 95% n mediu IÎ 95% n mediu IÎ 95%
(ani)
de ani de ani de ani
18-29 48 5,4 3,7-7,0 53 5,4 4,2-6,6 101 5,4 4,3-6,5
30-44 89 13,2 11,0-15,3 48 11,8 9,6-13,9 137 12,8 11,1-14,5
45-59 167 21,0 18,4-23,5 34 19,1 13,9-24,3 201 20,8 18,4-23,2
60-69 103 31,1 27,5-34,7 13 32,7 25,5-39,9 116 31,2 27,8-34,7
18-69 407 16,9 15,3-18,6 148 10,0 8,5-11,6 555 15,5 14,1-16,9

Renunțarea la fumat Descrierea
Rata fumătorilor actuali, care au încercat să renunțe să mai fumeze pe
parcursul ultimelor 12 luni

• Pe parcursul ultimelor 12 luni, ați încercat să renunțați să fumați?
Fumătorii actuali, care au încercat să renunțe să mai fumeze

vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 145 37,5 28,9-46,1 45 32,6 18,5-46,8 190 36,9 29,1-44,7
30-44 223 43,7 36,2-51,1 65 40,9 27,1-54,8 288 43,4 36,6-50,2
45-59 300 36,9 30,5-43,4 50 28,7 15,8-41,7 350 36,2 30,1-42,2
60-69 108 45,3 33,9-56,7 17 38,3 10,2-66,4 125 44,9 34,1-55,7

18-69 776 39,9 35,6-44,2 177 34,7 26,3-43,0 953 39,3 35,3-43,3
Sfaturile privind Descrierea

renunțarea la fumat Rata fumătorilor actuali care au fost sfătuiți de un medic sau alt lucrător
medical să renunțe la fumat printre fumătorii care au fost în vizită la un
medic sau la un alt lucrător medical pe parcursul ultimelor 12 luni

• Pe parcursul vizitelor la medic sau la un alt lucrător medical în ultimele
12 luni, ați fost sfătuit să încetați fumatul de tutun?
Fumătorii actuali care au fost sfătuiți să renunțe la fumat
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 103 31,6 21,7-41,5 37 23,8 7,6-40,1 140 30,5 21,7-39,4
30-44 158 62,3 53,5-71,1 50 50,7 34,9-66,4 208 61,0 53,0-69,1
45-59 210 51,2 42,6-59,9 36 47,9 28,5-67,3 246 50,9 42,8-59,0
60-69 80 66,3 54,0-78,7 15 69,5 43,5-95,6 95 66,6 54,9-78,2
18-69 551 49,2 43,5-55,0 138 39,3 27,7-50,8 689 48,1 42,8-53,4

Utilizatorii actuali Descrierea
de produse din tutun Rata utilizatorilor actuali de produse din tutun care nu se aprind printre
care nu se aprind
toți respondenții

• Utilizați la moment produse din tutun care nu se aprind, cum ar fi
Utilizatorii actuali de produse din tutun care nu se aprind

vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 326 0,0 0,0-0,0 515 0,1 0,0-0,2 841 0,0 0,0-0,1
30-44 471 0,1 0,0-0,4 758 0,0 0,0-0,0 1229 0,1 0,0-0,2
45-59 675 0,1 0,0-0,3 1004 0,0 0,0-0,0 1679 0,0 0,0-0,1
60-69 346 0,0 0,0-0,0 684 0,0 0,0-0,0 1030 0,0 0,0-0,0
18-69 1818 0,1 0,0-0,2 2961 0,0 0,0-0,1 4779 0,0 0,0-0,1

Utilizarea produselor Descrierea
din tutun care nu se Utilizarea produselor din tutun care nu se aprind printre toți respondenții
aprind
• În trecut, ați utilizat vreodată produse din tutun care nu se aprind, cum
ar fi tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel?
Utilizarea produselor din tutun care nu se aprind

Bărbați
Grupul Utilizatori actuali Nu sunt utilizatori
de Nu au
vârstă Utilizatori Utilizatori
n Utilizatori utilizat
(ani) IÎ 95% ne zilnici IÎ 95% în trecut IÎ 95% IÎ 95%
zilnici (%) niciodată
(%) (%)
(%)
18-29 326 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 0,4 0,0-1,2 99,6 98,8-100,0
30-44 471 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,4 0,5 0,0-1,3 99,3 98,5-100,0
45-59 675 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,3 0,6 0,0-1,3 99,3 98,6-100,0
60-69 346 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 0,3 0,0-0,8 99,7 99,2-100,0
18-69 1818 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,2 0,5 0,1-0,9 99,5 99,0-99,9

Femei
Grupul Utilizatori actuali Nu sunt utilizatori
de Nu au
vârstă Utilizatori Utilizatori
(%) (%)
(%)
18-29 515 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,2 0,1 0,0-0,4 99,8 99,4-100,0
30-44 758 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,3 99,9 99,7-100,0
45-59 1004 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 100,0 100,0-100,0
60-69 684 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 100,0 100,0-100,0
18-69 2961 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,1 0,1 0,0-0,2 99,9 99,8-100,0

Ambele sexe
Utilizatori actuali Nu sunt utilizatori
Grupul
Nu au
de vârstă Utilizatori Utilizatori
(%) (%)
(%)
18-29 841 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,1 0,3 0,0-0,7 99,7 99,2-100,0
30-44 1229 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,2 0,3 0,0-0,7 99,6 99,2-100,0
45-59 1679 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,1 0,3 0,0-0,6 99,7 99,3-100,0
60-69 1030 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,0 0,1 0,0-0,4 99,9 99,6-100,0
18-69 4779 0,0 0,0-0,0 0,0 0,0-0,1 0,3 0,1-0,5 99,7 99,4-99,9

Foștii utilizatori Descrierea
zilnici de produse Rata foştilor consumatori zilnici de produse din tutun care nu se aprind
din tutun care nu se
printre toți respondenții şi printre respondenții care au utilizat vreodată
aprind
produse din tutun care nu se aprind zilnic

ar fi tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel?
ar fi tutunul de prizat, tutunul de mestecat, betel, zilnic?
Foștii utilizatori zilnici de produse din tutun care nu se aprind (care nu folosesc la moment tutunul)
printre toți respondenții
Grupul de
Foştii Foştii Foştii
vârstă
n utilizatori IÎ 95% n utilizatori IÎ 95% n utilizatori IÎ 95%
(ani)
zilnici (%) zilnici (%) zilnici (%)
18-29 326 0,0 0,0-0,0 515 0,1 0,0-0,4 841 0,1 0,0-0,2
30-44 471 0,5 0,0-1,3 758 0,1 0,0-0,3 1229 0,3 0,0-0,8
45-59 675 0,1 0,0-0,2 1004 0,0 0,0-0,0 1679 0,0 0,0-0,1
60-69 346 0,0 0,0-0,0 684 0,0 0,0-0,0 1030 0,0 0,0-0,0
18-69 1818 0,2 0,0-0,4 2961 0,1 0,0-0,2 4779 0,1 0,0-0,3
Expunerea la fumul Descrierea

de tutun în locuință în Rata respondenților expuşi la fumul de tutun în locuință în ultimele 30 de
ultimele 30 de zile
zile

• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, a fumat cineva în locuința DVS?
Expunerea la fumul de tutun în locuință pe parcursul ultimelor 30 de zile

vârstă Expuşi Expuşi Expuşi
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) (%) (%) (%)
18-29 326 19,8 14,6-24,9 515 16,9 12,5-21,3 841 18,4 14,8-22,0
30-44 471 15,1 11,2-19,0 758 15,9 12,3-19,5 1229 15,5 12,5-18,5
45-59 675 18,0 14,2-21,7 1004 14,6 11,5-17,7 1679 16,2 13,6-18,8
60-69 346 13,3 9,3-17,3 684 14,6 11,0-18,1 1030 13,9 11,2-16,7
18-69 1818 17,3 14,6-20,0 2961 15,7 13,2-18,2 4779 16,5 14,4-18,7

Expunerea la fumul Descrierea
de tutun la locul de Rata respondenților expuşi la fumul de tutun la locul de muncă pe
muncă în ultimele 30
parcursul ultimelor 30 de zile
de zile
• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, a fumat cineva în imediata apropiere
de locul DVS de muncă (în clădire, în zona de muncă sau într-un birou
specific)?
Expunerea la fumul de tutun la locul de muncă pe parcursul ultimelor 30 de zile

vârstă Expuşi Expuşi Expuşi
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) (%) (%) (%)
18-29 285 38,8 32,1-45,4 440 20,3 14,9-25,7 725 30,1 25,4-34,7
30-44 375 31,0 25,2-36,9 654 16,4 12,8-20,1 1029 24,0 20,3-27,7
45-59 538 38,1 32,8-43,4 839 16,8 13,0-20,5 1377 26,8 23,3-30,4
60-69 254 22,9 17,0-28,8 563 9,3 6,2-12,4 817 15,8 12,3-19,3
18-69 1452 35,0 31,1-38,9 2496 17,2 14,4-19,9 3948 26,2 23,5-28,9

Consumul de alcool
Starea consumului de Descrierea
alcool Consumul de alcool printre toți respondenții

• Ați consumat vreodată alcool, cum ar fi bere, vin, cocktailuri cu alcool,
lichior, rachiu şi alte băuturi tari?
• Ați consumat alcool în ultimele 12 luni?
• Ați consumat alcool în ultimele 30 de zile?
Starea consumului de alcool
Bărbați
Băutori Au băut în Abstinenți
Grupul
actuali ultimele pe Abstinenți
de vârstă
n (ultimele IÎ 95% 12 luni, la IÎ 95% parcursul IÎ 95% pe viață IÎ 95%
(ani)
30 zile) moment ultimilor (%)
(%) nu (%) 12 luni (%)
18-29 326 68,6 61,9-75,3 15,4 10,3-20,5 2,7 1,1-4,4 13,2 8,1-18,4
30-44 471 70,6 65,6-75,7 13,1 9,5-16,7 6,1 3,5-8,7 10,2 7,1-13,2
45-59 674 71,1 66,6-75,6 12,3 9,1-15,6 8,1 5,8-10,4 8,5 5,9-11,0
60-69 345 67,9 61,5-74,3 12,8 7,9-17,8 9,2 5,7-12,8 10,1 6,4-13,8
18-69 1816 69,8 66,3-73,2 13,7 11,3-16,1 5,7 4,4-7,0 10,8 8,5-13,2
Femei
Au
Băutori Abstinenți
Grupul băut în
actuali pe Abstinenți
de vârstă ultimele
n (ultimele IÎ 95% IÎ 95% parcursul IÎ 95% pe viață IÎ 95%
(ani) 12 luni, la
30 zile) ultimilor (%)
moment
(%) 12 luni (%)
nu (%)
18-29 513 53,7 48,4-59,1 22,2 17,9-26,5 4,7 2,6-6,8 19,4 14,6-24,1
30-44 758 57,0 52,4-61,5 20,8 17,5-24,1 6,6 4,5-8,8 15,6 12,1-19,0
45-59 1004 51,8 47,7-56,0 19,9 16,7-23,0 10,8 8,4-13,2 17,5 14,4-20,6
60-69 684 47,7 42,9-52,5 18,0 14,5-21,5 18,9 15,2-22,6 15,4 12,2-18,6
18-69 2959 53,5 50,5-56,4 20,7 18,6-22,8 8,5 7,1-9,8 17,4 15,0-19,8
Ambele sexe
Au
Grupul Băutori Abstinenți
băut în
de actuali pe Abstinenți
ultimele
vârstă n (ultimele IÎ 95% IÎ 95% parcursul IÎ 95% pe viață IÎ 95%
12 luni, la
(ani) 30 zile) ultimilor (%)
moment
(%) 12 luni (%)
nu (%)
18-29 839 61,7 57,1-66,4 18,6 14,9-22,2 3,6 2,3-4,9 16,1 12,4-19,8
30-44 1229 64,3 60,6-68,1 16,7 14,2-19,1 6,4 4,4-8,3 12,7 10,1-15,2
45-59 1678 61,1 57,7-64,5 16,2 13,8-18,7 9,5 7,8-11,2 13,2 10,8-15,5
60-69 1029 57,7 53,6-61,8 15,4 12,3-18,5 14,1 11,4-16,8 12,8 10,2-15,3
18-69 4775 61,9 59,3-64,6 17,1 15,3-18,9 7,0 6,0-8,1 14,0 12,1-15,8

Starea consumului de alcool (mediul urban)
Grupul de Băutori Băutori Băutori
vârstă actuali actuali actuali
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) (ultimele 30 (ultimele 30 (ultimele
zile) (%) zile) (%) 30 zile) (%)
18-29 216 65,8 57,1-74,4 338 50,5 43,9-57,2 554 58,6 52,6-64,5
30-44 271 72,1 65,6-78,5 426 56,9 50,9-62,9 697 65,1 60,2-70,1
45-59 342 62,7 56,5-68,9 551 45,6 40,8-50,5 893 53,7 49,5-57,8
60-69 180 74,8 67,9-81,7 418 41,3 34,7-47,8 598 56,1 51,1-61,0
46,2-
18-69 1009 67,7 63,0-72,4 1733 50,0 2742 59,0 55,5-62,5
53,7
Starea consumului de alcool (mediul rural)
Grupul de Băutori Băutori Băutori
vârstă actuali actuali actuali
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) (ultimele 30 (ultimele (ultimele
zile) (%) 30 zile) (%) 30 zile) (%)
18-29 110 71,8 61,6-82,0 175 57,6 49,1-66,1 285 65,4 58,2-72,6
30-44 200 69,4 61,8-76,9 332 57,0 50,3-63,8 532 63,7 58,1-69,2
45-59 332 76,6 70,5-82,8 453 56,2 50,0-62,3 785 66,1 61,3-70,9
60-69 165 63,2 53,6-72,8 266 54,2 47,2-61,2 431 59,1 52,7-65,4
18-69 807 71,6 66,6-76,5 1226 56,6 52,3-61,0 2033 64,5 60,6-68,3
Încetarea consumului Descrierea

de alcool din cauza Rata foştilor consumatori de alcool (cei care nu au consumat alcool pe
sănătății parcursul ultimilor 12 luni) care au încetat să consume alcool din cauza
sănătății, cum ar fi impactul negativ al consumului de alcool asupra
sănătății sau la sfatul medicului sau al altui lucrător medical printre
respondenții care au băut pe parcursul vieții, dar nu şi în ultimele 12 luni

• Ați consumat alcool în ultimele 12 luni?
• Ați încetat să consumați alcool din cauza sănătății, cum ar fi impactul
negativ al consumului de alcool asupra sănătății DVS sau la sfatul
medicului sau al altui lucrător medical?
Încetarea consumului de alcool din cauza sănătății

Au
Grupul de Au încetat Au încetat
încetat
vârstă din cauza din cauza
n IÎ 95% n din cauza IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) sănătății sănătății
sănătății
(%) (%)
(%)
18-29 13 6,0 0,0-17,8 27 44,3 21,1-67,4 40 28,8 11,5-46,2
30-44 31 47,0 27,0-67,1 49 32,0 17,5-46,5 80 39,8 27,5-52,0
45-59 58 49,1 33,6-64,6 123 53,3 42,3-64,3 181 51,6 42,9-60,3
60-69 36 59,7 37,9-81,4 142 63,7 54,0-73,4 178 62,4 52,1-72,7
18-69 138 42,7 32,2-53,3 341 49,3 41,5-57,2 479 46,5 40,0-53,1

Frecvența consumului Descrierea
de alcool Frecvența consumului de alcool în ultimele 12 luni printre respondenții
care au consumat alcool în ultimele 12 luni

• Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de frecvent ați consumat cel puțin o
băutură alcoolică standard?
Frecvența consumului de alcool în ultimele 12 luni
Grupul Bărbați
de 5-6 zile/ 3-4 zile/ 1-2 zile/
Zilnic 1-3 zile/ < 1 dată/
vârstă n IÎ 95% săpt. IÎ 95% săpt. IÎ 95% săpt. IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(%) lună (%) lună (%)
(ani) (%) (%) (%)
18-29 270 3,2 0,4-6,0 1,0 0,0-2,2 11,3 6,1-16,6 22,0 16,2-27,8 32,1 25,7-38,5 30,4 24,0-36,8
30-44 387 10,2 6,6-13,8 3,3 1,1-5,5 7,8 4,7-10,9 29,5 24,1-34,8 27,8 22,5-33.2 21,4 16,2-26,6
45-59 555 13,4 10,3-16,4 7,6 5,0-10,2 13,7 10,2-17,1 29,3 24,8-33,8 21,8 17,4-26,2 14,3 10,7-17,9
60-69 271 14,0 9,2-18,7 7,8 4,1-11,4 14,3 9,6-19,0 20,5 14,1-26,9 22,3 16,2-28,4 21,2 14,5-27,8
18-69 1483 8,9 7,1-10,6 4,0 2,9-5,1 11,1 8,8-13,4 26,0 23,1-28,9 27,3 24,1-30,5 22,8 19,4-26,1
Notă: săpt.: săptămână

Grupul Femei
de 5-6 zile/ 3-4 zile/ 1-3 zile/
Zilnic 1-2 zile/ < 1 dată/
vârstă n IÎ 95% săpt. IÎ 95% săpt. IÎ 95% IÎ 95% lună IÎ 95% IÎ 95%
(%) săpt. (%) lună (%)
(ani) (%) (%) (%)
18-29 389 1,3 0,0-2,8 0,3 0,0-0,8 2,4 0,4-4,5 13,5 9,4-17,5 24,9 19,7-30,1 57,7 51,4-63,9
30-44 588 2,2 0,8-3,6 1,5 0,4-2,7 2,6 0,9-4,3 19,9 16,0-23,9 32,9 28,6-37,1 40,8 36,4-45,2
45-59 678 4,0 2,2-5,7 1,7 0,4-3,0 5,1 3,0-7,1 19,5 15,5-23,6 29,3 25,3-33,4 40,4 36,2-44,5
60-69 424 5,6 2,8-8,4 4,0 1,0-6,9 4,7 1,8-7,5 16,7 12,8-20,6 22,0 17,3-26,7 47,0 41,3-52,8
18-69 2079 2,7 1,9-3,6 1,4 0,8-1,9 3,4 2,3-4,6 17,4 15,0-19,7 28,2 25,7-30,8 46,9 43,6-50,2
Frecvența consumului de alcool în ultimele 12 luni

Grupul Ambele sexe
de 5-6 zile/
Zilnic 3-4 zile/ 1-2 zile/ 1-3 zile/ < 1 dată/
vârstă n IÎ 95% săpt. IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(%) săpt. (%) săpt. (%) lună (%) lună (%)
(ani) (%)
18-29 659 2,4 0,7-4,1 0,7 0,0-1,4 7,4 4,0-10,8 18,3 14,7-21,8 29,0 24,9-33,0 42,4 37,6-47,1
30-44 975 6,7 4,5-8,8 2,5 1,2-3,8 5,5 3,5-7,4 25,2 21,8-28,6 30,1 26,7-33,5 30,1 26,5-33,7
45-59 1233 8,9 7,1-10,7 4,8 3,2-6,4 9,6 7,3-11,8 24,6 21,6-27,7 25,4 22,5-28,3 26,7 23,7-29,8
60-69 695 10,2 7,3-13,0 6,1 3,7-8,4 9,9 7,1-12,7 18,8 14,9-22,7 22,1 18,2-26,1 32,9 28,3-37,4
18-69 3562 6,1 5,0-7,2 2,8 2,1-3,5 7,6 6,1-9,1 22,1 20,2-24,0 27,7 25,6-29,8 33,7 31,2-36,2

Ocazii de consum de Descrierea
alcool în ultimele 30 Numărul mediu de ocazii la care s-a băut cel puțin o băutură în ultimele 30
de zile
de zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)

• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, la câte ocazii ați consumat cel puțin o
băutură alcoolică?
Numărul mediu de ocazii de consum de alcool în ultimele 30 de zile printre consumatorii actuali de
alcool (ultimele 30 de zile)
Grupul de
vârstă
n mediu de IÎ 95% n mediu IÎ 95% n mediu IÎ 95%
(ani)
ocazii de ocazii de ocazii
18-29 203 3,1 2,5-3,8 268 2,1 1,8-2,4 471 2,7 2,3-3,1
30-44 316 4,0 3,3-4,8 417 2,7 2,2-3,2 733 3,5 3,0-4,0
45-59 442 6,4 5,3-7,4 471 3,1 2,6-3,5 913 4,9 4,2-5,6
60-69 218 5,7 4,5-6,9 283 3,3 2,3-4,3 501 4,7 3,8-5,5
18-69 1179 4,5 4,0-5,0 1439 2,6 2,4-2,9 2618 3,7 3,4-4,0
Numărul mediu de ocazii de consum de alcool în ultimele 30 de zile printre consumatorii actuali de
ocazii de ocazii de ocazii
Rural 513 5,4 4,4-6,3 617 2,7 2,3-3,0 1130 4,2 3,6-4,8
Urban 666 3,5 3,1-3,9 822 2,6 2,2-2,9 1488 3,1 2,8-3,4
18-69 1179 4,5 4,0-5,0 1439 2,6 2,4-2,9 2618 3,7 3,4-4,0
,

Băuturi standard per Descrierea
ocazie de consum de Numărul mediu de băuturi standard consumate la o ocazie de consum de
alcool
alcool printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)
Întrebarea din chestionar

• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, atunci când ați consumat alcool, câte
băuturi standard în medie ați consumat la o ocazie?
Numărul mediu de băuturi standard consumate la ocazie printre consumatorii actuali de alcool
(ultimele 30 de zile)
Grupul de
vârstă
(ani)
18-29 210 3,8 3,2-4,4 269 2,2 1,9-2,4 479 3,1 2,8-3,5
30-44 318 4,6 3,6-5,7 421 2,4 2,2-2,7 739 3,7 3,1-4,4
45-59 457 4,3 3,8-4,8 487 2,2 2,0-2,4 944 3,4 3,1-3,7
60-69 224 3,9 3,3-4,4 296 2,0 1,8-2,3 520 3,1 2,7-3,4
18-69 1209 4,2 3,8-4,6 1473 2,2 2,1-2,4 2682 3,4 3,1-3,6
Numărul mediu de băuturi standard consumate la ocazie printre consumatorii actuali de alcool
Numărul
Numărul Numărul
mediu
n mediu de IÎ 95% n mediu de IÎ 95% n IÎ 95%
de
băuturi băuturi
băuturi
Rural 538 4,2 3,5-5,0 646 2,1 2,0-2,3 1184 3,3 2,9-3,8
Urban 671 4,2 3,8-4,5 827 2,4 2,2-2,6 1498 3,4 3,2-3,7
18-69 1209 4,2 3,8-4,6 1473 2,2 2,1-2,4 2682 3,4 3,1-3,6

Nivelele Descrierea
(volumul) Rata respondenților cu diferite nivele de consum de alcool
medii ale
(O băutură standard conține aproximativ 10 g de alcool pur)
consumului
de alcool
printre toți
• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, la câte ocazii ați avut parte de cel puțin o băutură
respondenții
alcoolică standard?
• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, atunci când ați consumat alcool, câte băuturi
standard în medie ați consumat la o ocazie?
Consumul de alcool în volum mare printre toți respondenții (≥60g de alcool pur în medie la o ocazie
printre bărbați și ≥40g de alcool pur în medie la o ocazie printre femei)
Grupul de
Volum mare
vârstă ≥60g ≥40g
n IÎ 95% n IÎ 95% n consumat IÎ 95%
(ani) (%) (%)
(%)
18-29 306 0,0 0,0-0,0 510 0,0 0,0-0,0 816 0,0 0,0-0,0
30-44 448 2,0 0,5-3,6 745 0,6 0,0-1,2 1193 1,4 0,5-2,2
45-59 620 2,8 1,4-4,2 978 0,6 0,1-1,1 1598 1,6 0,9-2,4
60-69 322 3,0 0,9-5,1 666 0,5 0,0-1,1 988 1,7 0,6-2,8
18-69 1696 1,6 1,0-2,2 2899 0,4 0,1-0,6 4595 1,0 0,7-1,3
Consumul de alcool în volum intermediar printre toți respondenții (40,0-59,9g de alcool pur în medie la
o ocazie printre bărbați și 20,0-39,9g de alcool pur în medie la o ocazie printre femei)
Grupul de
40,0- 20,0- Volum
vârstă
n 59,9g IÎ 95% n 39,9g IÎ 95% n intermediar IÎ 95%
(ani)
(%) (%) consumat (%)
18-29 306 0,1 0,0-0,4 510 0,4 0,0-0,9 816 0,2 0,0-0,5
30-44 448 0,4 0,0-1,0 745 0,6 0,0-1,4 1193 0,5 0,1-1,0
45-59 620 1,2 0,4-2,1 978 0,2 0,0-0,4 1598 0,7 0,2-1,1
60-69 322 0,3 0,0-0,6 666 1,1 0,0-2,3 988 0,7 0,1-1,3
18-69 1696 0,5 0,2-0,8 2899 0,5 0,2-0,8 4595 0.5 0,3-0,7
Consumul de alcool în volum mic printre toți respondenții (<40g de alcool pur în medie la o ocazie
printre bărbați și <20g de alcool pur în medie la o ocazie printre femei)
Grupul de
Volum mic
vârstă
n <40g (%) IÎ 95% n <20g (%) IÎ 95% n consumat IÎ 95%
(ani)
(%)
18-29 306 66,1 59,1-73,1 510 53,1 47,8-58,4 816 59,9 55,1-64,6
30-44 448 66,4 61,0-71,8 745 55,0 50,2-59,7 1193 61,0 57,1-64,9
45-59 620 65,0 60,2-69,7 978 49,6 45,4-53,8 1598 56,8 53,4-60,2
60-69 322 62,1 55,2-68,9 666 44,4 39,7-49,1 988 52,9 48,8-57,1
18-69 1696 65,5 62,0-69,0 2899 51,7 48,8-54,7 4595 58,7 56,1-61,3

Nivelele medii ale Descrierea
volumului de consum Rata consumatorilor actuali de alcool (ultimele 30 de zile) cu diferite nivele
de alcool printre
ale consumului de alcool
consumatorii actuali
de alcool (ultimele 30 (o băutură standard conține aproximativ 10 g de alcool pur)
de zile)
• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, la câte ocazii ați avut parte de cel puțin
o băutură alcoolică?
• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, atunci când ați consumat alcool, câte
băuturi standard în medie ați consumat la o ocazie?
Volumul consumului de alcool mare, intermediar și mic printre consumatorii actuali de alcool
Bărbați
Grupul de Volum
Volum mare
vârstă intermediar Volum mic
n (≥60g) IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(ani) (40,0-59,9g) (<40g) (%)
(%)
(%)
18-29 198 0,0 0,0-0,0 0,2 0,0-0,5 99,8 99,5-100,0
30-44 308 3,0 0,7-5,2 0,7 0,0-1,4 96,4 94,0-98,8
45-59 429 4,1 2,0-6,1 1,8 0,5-3,1 94,1 91,7-96,6
60-69 212 4,6 1,4-7,8 0,4 0,0-0,9 95,0 91,6-98,4
18-69 1147 2,4 1,5-3,3 0,8 0,3-1,2 96,9 95,9-97,9
Femei
Grupul de Volum
Volum mare
vârstă intermediar Volum mic
n (≥40g) IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(ani) (20,0-39,9g) (<20g) (%)
(%)
(%)
18-29 267 0,0 0,0-0,0 0,7 0,0-1,7 99,3 98,3-100,0
30-44 413 1,0 0,0-2,2 1,1 0,0-2,4 97,8 96,1-99,6
45-59 469 1,2 0,2-2,1 0,4 0,0-0,8 98,5 97,4-99,5
60-69 282 1,1 0,0-2,3 2,5 0,0-4,9 96,5 93,8-99,2
18-69 1431 0,7 0,3-1,2 0,9 0,3-1,4 98,4 97,7-99,1
Ambele sexe
Grupul de
Volum
vârstă Volum mare Volum mic
n IÎ 95% intermediar IÎ 95% IÎ 95%
(ani) (%) (%)
(%)
18-29 465 0,0 0,0-0,0 0,4 0,0-0,9 99,6 99,1-100,0
30-44 721 2,1 0,7-3,6 0,9 0,2-1,6 97,0 95,4-98,6
45-59 898 2,7 1,5-4,0 1,2 0,4-1,9 96,1 94,6-97,6
60-69 494 3,1 1,2-5,0 1,3 0,2-2,4 95,6 93,4-97,9
18-69 2578 1,7 1,1-2,2 0,8 0,5-1,2 97,5 96,9-98,2

Cel mai mare număr Descrierea
de băuturi în ultimele Cel mai mare număr de băuturi consumate la o singură ocazie în ultimele
30 de zile
30 zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele 30 de zile)

• Pe parcursul ultimilor 30 de zile, care a fost cel mai mare număr de
băuturi alcoolice standard pe care le-ați consumat la o singură ocazie,
numărând toate tipurile de băuturi alcoolice împreună?
Media numărului maxim de băuturi standard consumate la o ocazie în ultimele 30 de zile

Grupul de
Media Media Media
vârstă
n numărului IÎ 95% n numărului IÎ 95% n numărului IÎ 95%
(ani)
maxim maxim maxim
18-29 207 4,6 4,0-5,3 265 2,5 2,2-2,8 472 3,8 3,3-4,2
30-44 316 5,2 4,4-5,9 421 2,7 2,5-3,0 737 4,1 3,7-4,6
45-59 448 5,1 4,6-5,7 488 2,6 2,3-2,9 936 4,0 3,7-4,3
60-69 224 4,5 3,9-5,1 294 2,4 2,1-2,7 518 3,6 3,2-4,0
18-69 1195 4,9 4,5-5,3 1468 2,6 2,4-2,7 2663 3,9 3,7-4,2
Șase sau mai multe Descrierea

băuturi la o singură Rata respondenților care au consumat şase sau mai multe băuturi la
ocazie
orice ocazie în ultimele 30 de zile pe parcursul unei singure ocazii printre
populația totală

• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, de câte ori ați consumat şase sau mai
multe băuturi standard la o singură ocazie?
Șase sau mai multe băuturi la o singură ocazie cel puțin o dată pe parcursul ultimelor 30 de zile printre
populația totală
Grupul de
vârstă ≥6 ≥6 ≥6
(ani) n băuturi IÎ 95% n băuturi IÎ 95% n băuturi IÎ 95%
(%) (%) (%)
18-29 326 28,5 21,6-35,3 513 9,2 5,9-12,5 839 19,6 15,5-23,7
30-44 471 30,6 25,8-35,3 758 10,0 7,5-12,6 1229 21,1 18,1-24,1
45-59 674 29,1 23,9-34,2 1004 9,0 6,6-11,4 1678 18,7 15,8-21,5
60-69 345 25,2 19,7-30,7 684 7,8 4,7-10,9 1029 16,4 13,1-19,7
18-69 1816 29,0 25,4-32,6 2959 9,2 7,6-10,9 4775 19,5 17,3-21,7

Șase sau mai multe Descrierea
băuturi la o singură Numărul mediu al ocaziilor din ultimele 30 de zile în care consumatorii
ocazie
actuali de alcool (în ultimele 30 de zile) au consumat şase sau mai multe
băuturi la o singură ocazie

• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, de câte ori ați consumat şase sau mai
multe băuturi standard la o singură ocazie?
Numărul mediu al ocaziilor la care au fost consumate 6 sau mai multe băuturi la o singură ocazie în
ultimele 30 de zile printre consumatorii actuali de alcool
de Numărul Numărul Numărul
vârstă n mediu de IÎ 95% n mediu de IÎ 95% n mediu IÎ 95%
(ani) ocazii ocazii de ocazii
18-29 210 1,0 0,5-1,5 269 0,3 0,2-0,4 479 0,7 0,4-1,1
30-44 321 1,3 0,9-1,8 422 0,4 0,2-0,5 743 0,9 0,7-1,2
45-59 443 1,9 1,4-2,4 489 0,5 0,3-0,8 932 1,3 1,0-1,6
60-69 223 2,0 1,3-2,8 294 0,5 0,2-0,8 517 1,4 0,9-1,8
18-69 1197 1,4 1,1-1,7 1474 0,4 0,3-0,5 2671 1,0 0,8-1,2

Consumul de alcool în Descrierea
ultimele 7 zile Frecvența consumului de alcool în ultimele 7 zile printre consumatorii
actuali de alcool (ultimele 30 de zile)

• Pe parcursul ultimelor 7 zile, câte băuturi standard de orice băutură
alcoolică ați consumat în fiecare zi?
Frecvența consumului de alcool în ultimele 7 zile

Grupul de Bărbați
vârstă 5-6 zile 3-4 zile 1-2 zile 0 zile
n Zilnic (%) IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(ani) (%) (%) (%) (%)
18-29 212 4,2 0,5-7,9 7,3 2,7-11,9 14,3 8,2-20,4 51,1 42,0-60,3 23,0 16,5-29,6
30-44 321 12,2 7,9-16,4 6,6 3,3-9,9 17,0 12,0-22,1 43,9 37,2-50,6 20,3 15,3-25,3
45-59 450 20,2 15,9-24,4 10,6 7,4-13,9 20,2 15,7-24,7 38,2 32,7-43,7 10,8 7,3-14,3
60-69 222 20,6 14,3-27,0 10,8 6,3-15,3 20,4 13,5-27,2 34,4 26,9-41,9 13,8 8,6-19,0
18-69 1205 12,1 9,9-14,3 8,2 6,1-10,4 17,2 14,1-20,2 44,2 40,0-48,3 18,3 15,3-21,2

Grupul de Femei
(ani) (%) (%) (%) (%)
18-29 267 1,4 0,0-3,4 1,1 0,0-2,6 8,8 4,8-12,8 50,3 43,2-57,5 38,4 31,2-45,6
30-44 421 3,3 1,3-5,2 2,8 0,8-4,8 9,1 5,4-12,7 52,9 46,6-59,1 32,0 26,6-37,3
45-59 483 7,6 4,8-10,4 3,4 0,8-6,0 8,0 5,0-11,0 50,5 44,7-56,4 30,4 25,7-35,2
60-69 291 7,2 3,7-10,6 7,2 3,0-11,4 7,4 4,1-10,8 47,2 40,3-54,2 30,9 24,9-37,0
18-69 1462 4,3 3,0-5,5 2,8 1,6-4,0 8,5 6,5-10,6 50,9 47,4-54,4 33,6 30,2-36,9

(ani) (%) (%) (%) (%)
18-29 479 3,1 0,7-5,4 4,8 1,9-7,6 12,1 7,8-16,3 50,8 44,9-56,7 29,3 24,3-34,2
30-44 742 8,5 5,8-11,2 5,0 2,9-7,2 13,7 10,4-17,1 47,6 43,1-52,2 25,1 21,4-28,8
45-59 933 14,5 11,8-17,3 7,4 5,1-9,7 14,7 11,7-17,7 43,8 39,5-48,1 19,6 16,4-22,9
60-69 513 14,9 10,8-18,9 9,3 6,0-12,5 14,9 10,6-19,1 39,9 34,7-45,1 21,1 17,2-25,1
18-69 2667 8,8 7,3-10,3 5,9 4,6-7,3 13,5 11,4-15,6 47,0 44,1-49,9 24,7 22,4-27,1

Băuturi standard pe zi Descrierea
în ultimele 7 zile Numărul mediu de băuturi consumate în medie pe zi în ultimele 7 zile
printre consumatorii curenți de alcool (ultimele 30 de zile)

• Pe parcursul ultimilor 7 zile, câte băuturi standard de orice băutură
alcoolică ați consumat în fiecare zi?
Numărul mediu de băuturi standard consumate în medie în fiecare zi pe parcursul ultimilor 7 zile printre
consumatorii actuali de alcool
vârstă Numărul Numărul Numărul
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) mediu mediu mediu
18-29 212 0,8 0,6-0,9 267 0,3 0,2-0,4 479 0,6 0,5-0,7
30-44 321 1,0 0,8-1,3 421 0,4 0,3-0,5 742 0,8 0,6-0,9
45-59 450 1,5 1,3-1,6 483 0,5 0,4-0,5 933 1,0 0,9-1,1
60-69 222 1,4 1,1-1,6 291 0,5 0,4-0,6 513 1,0 0,8-1,2
18-69 1205 1,1 1,0-1,2 1462 0,4 0,4-0,4 2667 0,8 0,7-0,9
Consumul de alcool Descrierea

neînregistrat Rata respondenților care au consumat alcool neînregistrat (produs în
condiții de casă, alcool adus de peste hotare/dintr-o altă țară, alcool care
nu este destinat pentru a fi băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial)
pe parcursul ultimilor 7 zile printre consumatorii actuali de alcool (ultimele
30 de zile)

• Ați consumat alcool pe parcursul ultimilor 30 de zile?
• Pe parcursul ultimilor 7 zile, ați consumat alcool produs în condiții de
casă, alcool adus de peste hotare/dintr-o altă țară, alcool care nu este
destinat pentru a fi băut sau alt alcool cumpărat/primit neoficial?
Consumul de alcool neînregistrat
Grupul de Au consumat Au consumat Au consumat
vârstă alcool alcool alcool
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) neînregistrat neînregistrat neînregistrat
(%) (%) (%)
18-29 210 39,0 30,5-47,6 263 27,1 20,1-34,1 473 34,2 28,2-40,2
30-44 326 47,5 40,6-54,4 413 44,9 38,8-51,1 739 46,5 41,5-51,5
45-59 475 67,9 62,7-73,1 481 47,1 41,0-53,2 956 58,7 54,1-63,4
60-69 230 62,0 54,5-69,5 291 50,1 43,4-56,9 521 57,1 51,4-62,8
18-69 1241 51,2 46,6-55,9 1448 40,2 36,1-44,2 2689 46,6 42,9-50,3
Consumul de alcool neînregistrat
Au consumat Au consumat Au consumat
alcool alcool alcool
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
neînregistrat neînregistrat neînregistrat
(%) (%) (%)
Rural 567 70,0 64,2-75,9 634 53,0 47,1-58,8 1201 63,0 58,0-67,9
Urban 674 27,7 22,4-32,9 814 24,1 19,5-28,6 1488 26,2 21,9-30,4
Total 1241 51,2 46,6-55,9 1448 40,2 36,1-44,2 2689 46,6 42,9-50,3

Băuturi standard de Descrierea
alcool neînregistrat Numărul mediu de băuturi standard de alcool neînregistrat consumate
pe zi în ultimele 7 zile
în medie pe zi în ultimele 7 zile printre consumatorii actuali de alcool
Întrebarea din chestionar

• În medie, câte băuturi standard de următoarele tipuri de alcool ați
consumat pe parcursul ultimelor 7 zile?
Numărul mediu al băuturilor standard de alcool neînregistrat consumate în medie pe zi în ultimele 7
zile printre consumatorii actuali
Grupul de
vârstă
(ani)
18-29 62 0,7 0,5-0,9 64 0,4 0,3-0,5 126 0,6 0,4-0,7
30-44 131 1,0 0,6-1,3 151 0,4 0,3-0,5 282 0,7 0,5-1,0
45-59 265 0,8 0,7-1,0 194 0,4 0,4-0,5 459 0,7 0,6-0,8
60-69 125 0,8 0,6-1,0 136 0,5 0,3-0,6 261 0,7 0,5-0,8
18-69 583 0,8 0,7-0,9 545 0,4 0,4-0,5 1128 0,7 0,6-0,8
Proporția alcoolului Descrierea

neînregistrat în Proporția alcoolului neînregistrat în consumul total de alcool pe parcursul
consumul total de
ultimilor 7 zile printre consumatorii actuali (ultimele 30 de zile)
alcool
• Pe parcursul ultimilor 7 zile, câte băuturi standard ați consumat în
fiecare zi?
Proporția alcoolului neînregistrat în consumul total de alcool pe parcursul ultimilor 7 zile
Alcool Alcool Alcool
neînregistrat neînregistrat neînregistrat
Grupul de vârstă
(% din (% din (% din
(ani) n n n
consumul consumul consumul
total de total de total de
alcool) alcool) alcool)
18-29 153 33,2 163 31,2 305 32,8
30-44 254 41,6 269 35,6 508 40,2
45-59 381 36,0 310 42,0 664 37,2
60-69 187 34,2 192 46,8 367 36,9
18-69 933 36,8 911 37,8 1844 37,0

Tipurile de alcool Descrierea
neînregistrat Proporția fiecărui tip de alcool neînregistrat în consumul total de alcool
neînregistrat pe parcursul ultimilor 7 zile printre consumatorii actuali de

Consumul de alcool neînregistrat pe parcursul ultimilor 7 zile, pe tipuri

Bărbați
Grupul de
Alcool produs Vin produs Alcool adus de
vârstă Alcool
n în condiții de în condiții de peste hotare Altele (%)
(ani) surogat (%)
casă (%) casă (%) (%)
18-29 60 13,1 74,4 4,8 0,0 7,7
30-44 127 17,0 79,4 2,5 0,0 1,1
45-59 241 17,0 77,1 2,6 0,9 2,4
60-69 121 14,7 82,6 2,0 0,1 0,7
18-69 549 16,0 77,9 3,0 0,3 2,9

Femei
Grupul de
vârstă Alcool
(ani) surogat (%)
casă (%) casă (%) (%)
18-29 64 12,5 76,0 11,5 0,0 0,0
30-44 147 12,1 80,5 4,4 1,3 1,6
45-59 191 11,3 84,5 2,2 0,2 1,8
60-69 133 12,8 86,3 0,9 0,0 0,1
18-69 535 12,0 81,8 4,5 0,5 1,2

Ambele sexe
Grupul de
vârstă Alcool
(ani) surogat (%)
casă (%) casă (%) (%)
18-29 314 13,0 74,7 6,2 0,0 6,1
30-44 512 16,0 79,6 2,9 0,3 1,2
45-59 680 15,7 78,8 2,5 0,7 2,3
60-69 378 14,2 83,6 1,7 0,0 0,5
18-69 1084 15,1 78,7 3,3 0,3 2,5

Frecvența controlul Descrierea
diminuat asupra Frecvența aflării în situația de a nu se fi putut opri de băut, după ce au
consumului de alcool
început pe parcursul ultimilor 12 luni printre consumatorii de alcool din
ultimele 12 luni

• Ați consumat alcool pe parcursul ultimilor 12 luni?
• Pe parcursul ultimilor 12 luni, cât de des v-ați aflat în situația, în care

n-ați putut să vă opriți de băut odată ce ați început?
Frecvența aflării în situația de a nu se fi putut opri de băut odată ce au început, pe parcursul ultimilor 12
luni printre consumatorii de alcool din ultimele 12 luni
Bărbați
Grupul de
Mai rar
vârstă Lunar sau Niciodată
n IÎ 95% decât lunar IÎ 95% IÎ 95%
(ani) mai des (%) (%)
(%)
18-29 272 0,0 0,0-0,0 2,3 0,1-4,4 97,7 95,6-99,9
30-44 392 1,4 0,0-2,7 5,0 2,9-7,0 93,7 91,1-96,2
45-59 557 4,3 2,5-6,1 8,3 5,5-11,1 87,4 84,0-90,9
60-69 273 4,2 1,7-6,7 6,1 3,0-9,1 89,7 85,8-93,6
18-69 1494 1,9 1,2-2,5 5,0 3,6-6,3 93,2 91,6-94,7
Frecvența aflării în situația de a nu se fi putut opri de băut odată ce au început, pe parcursul ultimilor 12
luni printre consumatorii de alcool din ultimele 12 luni
Femei
Grupul de
Mai rar
(%)
18-29 390 0,0 0,0-0,0 2,0 0,5-3,5 98,0 96,5-99,5
30-44 590 0,4 0,0-0,8 0,9 0,0-1,9 98,7 97,7-99,7
45-59 696 1,0 0,3-1,7 1,3 0,4-2,2 97,7 96,5-98,9
60-69 429 1,2 0,1-2,3 1,2 0,0-2,3 97,7 96,1-99,2
18-69 2105 0,5 0,2-0,8 1,4 0,8-2,1 98,1 97,4-98,8
Frecvența aflării în situația de a nu se fi putut opri de băut odată ce au început, pe parcursul ultimilor
12 luni printre consumatorii de alcool din ultimele 12 luni
Ambele sexe
Grupul de
Mai rar
(%)
18-29 662 0,0 0,0-0,0 2,2 0,8-3,5 97,8 96,5-99,2
30-44 982 0,9 0,1-1,7 3,2 2,0-4,4 95,9 94,4-97,4
45-59 1253 2,7 1,7-3,7 4,9 3,2-6,6 92,4 90,4-94,3
60-69 702 2,8 1,4-4,3 3,8 2,0-5,7 93,3 91,0-95,6
18-69 3599 1,3 0,9-1,6 3,4 2,5-4,2 95,4 94,5-96,3

Frecvența Descrierea
nereușitelor de a face Frecvența nereuşitelor de a face ceea ce trebuia de făcut în mod normal,
ceea ce trebuia de
din cauza consumului de alcool pe parcursul ultimilor 12 luni printre
făcut în mod normal
din cauza consumului consumatorii de alcool din ultimele 12 luni
de alcool
• Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de des n-aţi reuşit să faceţi ceea ce

trebuia să faceţi în mod normal, din cauza faptului că aţi consumat
alcool?
Frecvența nereușitelor de a face ceea ce trebuia de făcut în mod normal, pe parcursul ultimilor 12 luni
printre consumatorii de alcool din ultimele 12 luni
Bărbați
Grupul de
Mai rar
(%)
18-29 272 2,1 0,0-4,7 5,8 2,4-9,2 92,1 87,9-96,2
30-44 392 1,7 0,3-3,1 6,3 3,7-8,8 92,1 89,2-95,0
45-59 557 3,6 2,0-5,2 8,9 6,5-11,3 87,5 84,5-90,5
60-69 273 3,8 1,5-6,2 7,1 3,8-10,4 89,0 85,1-93,0
18-69 1494 2,5 1,4-3,6 6,9 5,2-8,5 90,6 88,8-92,5
Femei
Grupul de
Mai rar
(%)
18-29 390 0,0 0,0-0,0 0,8 0,0-1,7 99,2 98,3-100,0
30-44 590 0,4 0,0-0,9 1,3 0,3-2,4 98,2 97,1-99,4
45-59 696 0,9 0,2-1,6 1,6 0,6-2,6 97,5 96,2-98,8
60-69 429 0,7 0,0-1,5 0,6 0,0-1,5 98,8 97,6-100,0
18-69 2105 0,4 0,2-0,7 1,2 0,7-1,7 98,4 97,8-99,0
Ambele sexe
Grupul de
Mai rar
(%)
18-29 662 1,2 0,0-2,7 3,7 1,6-5,7 95,2 92,7-97,6
30-44 982 1,1 0,3-1,9 4,1 2,5-5,6 94,8 93,1-96,5
45-59 1253 2,3 1,4-3,2 5,4 4,1-6,7 92,3 90,7-93,9
60-69 702 2,4 1,0-3,8 4,1 2,2-6,1 93,5 91,1-95,8
18-69 3599 1,6 0,9-2,2 4,3 3,3-5,2 94,1 93,0-95,2

Frecvența consumului Descrierea
matinal de alcool ului Frecvența nevoii de a consuma prima băutură dimineața, pentru a se trezi
de alcool
după o beție mare pe parcursul ultimelor 12 luni printre consumatorii de
alcool din ultimele 12 luni

• Pe parcursul ultimelor 12 luni, cât de des aţi avut nevoie de o băutură

dimineața, pentru a vă trezi după o beţie mare?
Frecvența nevoii de a consuma prima băutură dimineața pentru a se trezi pe parcursul ultimilor 12 luni
Bărbați
Grupul de
Mai rar
(%)
18-29 272 3,6 0,1-7,0 3,9 1,3-6,4 92,6 88,5-96,7
30-44 392 2,0 0,4-3,6 3,6 1,7-5,4 94,4 92,0-96,8
45-59 557 5,3 3,3-7,4 8,7 6,2-11,3 86,0 82,6-89,3
60-69 273 5,7 2,6-8,9 6,4 3,4-9,4 87,8 83,5-92,2
18-69 1494 3,7 2,3-5,2 5,2 3,9-6,6 91,0 89,1-92,9
Femei
Grupul de
Mai rar
(%)
18-29 390 0,5 0,0-1,4 0,5 0,0-1,3 99,0 97,8-100,0
30-44 590 0,3 0,0-0,8 1,0 0,1-1,9 98,7 97,7-99,7
45-59 696 1,0 0,3-1,7 0,6 0,0-1,2 98,4 97,4-99,4
60-69 429 0,7 0,0-1,5 1,8 0,1-3,4 97,6 95,8-99,4
18-69 2105 0,6 0,2-1,0 0,8 0,4-1,2 98,6 98,0-99,2
Ambele sexe
Grupul de
Mai rar
(%)
18-29 662 2,2 0,2-4,2 2,4 0,9-3.9 95,4 92,9-97,8
30-44 982 1,3 0,3-2,2 2,4 1,3-3,5 96,3 94,9-97,7
45-59 1253 3,2 2,1-4,3 4,8 3,4-6,2 92,0 90,2-93,8
60-69 702 3,4 1,6-5,2 4,3 2,5-6,1 92,3 89,7-94,8
18-69 3599 2,3 1,5-3,1 3,2 2,4-4,0 94,5 93,4-95,6

Frecvența Descrierea
problemelor în Frecvența problemelor în familie sau cu partenerul din cauza consumului
familie/cu partenerul
de alcool de către o altă persoană în ultimele 12 luni printre toți
din cauza consumului
de alcool de către o respondenții
altă persoană
• Pe parcursul ultimelor 12 luni, aţi avut probleme în familie sau probleme
cu partenerul Dvs. din cauza consumului de alcool de către o altă
persoană?
Frecvența problemelor în familie/cu partenerul din cauza consumului de alcool de către o altă persoană
pe parcursul ultimelor 12 luni printre toți respondenții
Bărbați
Grupul de
Mai rar
(%)
18-29 326 0,6 0,0-1,4 4,7 1,4-8,0 94,7 91,3-98,1
30-44 470 0,6 0,0-1,3 2,7 1,0-4,3 96,8 95,0-98,6
45-59 672 2,8 1,4-4,2 5,3 3,4-7,3 91,9 89,6-94,2
60-69 345 2,0 0,4-3,7 4,6 2,2-6,9 93,4 90,6-96,2
18-69 1813 1,3 0,7-1,8 4,2 2,8-5,7 94,5 93,0-96,0
Femei
Grupul de
Mai rar
(%)
18-29 512 0,9 0,0-1,9 2,8 1,2-4,5 96,3 94,4-98,1
30-44 756 0,6 0,0-1,2 1,9 0,9-2,9 97,5 96,4-98,7
45-59 1002 2,7 1,1-4,3 3,1 1,9-4,4 94,2 92,2-96,2
60-69 684 2,1 0,6-3,5 2,3 1,0-3,6 95,6 93,7-97,5
18-69 2954 1,4 0,8-2,1 2,6 1,9-3,4 96,0 95,0-96,9
Ambele sexe
Grupul de
Mai rar
(%)
18-29 838 0,7 0,1-1,4 3,8 1,9-5,8 95,4 93,4-97,4
30-44 1226 0,6 0,1-1,0 2,3 1,3-3,3 97,1 96,0-98,3
45-59 1674 2,7 1,7-3,8 4,2 3,0-5,4 93,1 91,5-94,6
60-69 1029 2,1 1,0-3,1 3,4 2,0-4,9 94,5 92,8-96,3
18-69 4767 1,4 1,0-1,8 3,5 2,6-4,3 95,2 94,3-96,1

Consumul de fructe și legume
Consumul de fructe Descrierea
și legume (numărul Numărul mediu de zile în care s-au consumat fructe şi legume
mediu de zile)
• Într-o săptămână obişnuită, în câte zile mâncați fructe?
• Într-o săptămână obişnuită, în câte zile mâncați legume?

Numărul mediu de zile în care s-au consumat fructe într-o săptămână obișnuită
Grupul de
vârstă
(ani)
zile zile zile
18-29 325 5,4 5,0-5,7 512 5,8 5,6-6,0 837 5,6 5,4-5,8
30-44 467 5,7 5,5-5,9 754 5,8 5,6-6,0 1221 5,7 5,6-5,9
45-59 668 5,3 5,1-5,5 997 5,8 5,7-6,0 1665 5,6 5,4-5,7
60-69 341 5,1 4,8-5,4 682 5,5 5,3-5,7 1023 5,3 5,1-5,5
18-69 1801 5,4 5,2-5,6 2945 5,8 5,7-5,9 4746 5,6 5,5-5,7
Numărul mediu de zile în care s-au consumat fructe într-o săptămână obișnuită
zile zile zile
Rural 803 5,5 5,2-5,8 1219 5,9 5,7-6,0 2022 5,7 5,5-5,8
Urban 998 5,3 5,1-5,6 1726 5,7 5,5-5,8 2724 5,5 5,3-5.7
TOTAL 1801 5,4 5,2-5,6 2945 5,8 5,7-5,9 4746 5,6 5,5-5,7
Numărul mediu de zile în care s-au consumat legume într-o săptămână obișnuită
Grupul de
vârstă
(ani)
zile zile zile
18-29 323 5,9 5,6-6,2 511 5,7 5,4-6,0 834 5,8 5,6-6,1
30-44 464 6,2 6,0-6,4 755 6,0 5,8-6,1 1219 6,1 6,0-6,2
45-59 667 5,7 5,5-5,9 997 5,9 5,7-6,0 1664 5,8 5,6-5,9
60-69 340 5,7 5,4-5,9 681 5,6 5,4-5,8 1021 5,6 5,5-5,8
18-69 1794 5,9 5,8-6,1 2944 5,8 5,7-6,0 4738 5,9 5,7-6,0
Numărul mediu de zile în care s-au consumat legume într-o săptămână obișnuită
zile zile zile
Rural 795 5,8 5,5-6,0 1219 5,7 5,5-6,0 2014 5,8 5,6-6,0
Urban 999 6,1 5,9-6,2 1725 5,9 5,7-6,1 2724 6,0 5,8-6,2
Total 1794 5,9 5,8-6,1 2944 5,8 5,7-6,0 4738 5,9 5,7-6,0

Consumul de fructe Descrierea
și legume (numărul Numărul mediu de porții de fructe, legume şi de fructe şi legume
mediu de porții)
combinate în medie pe zi

• Câte porții de fructe mâncați pe parcursul unei din aceste zile?
• Câte porții de legume mâncați pe parcursul unei din aceste zile?
Numărul mediu de porții de fructe consumate în medie pe zi

Grupul de
vârstă
(ani)
porții de porții de porții
18-29 324 1,9 1,7-2,1 511 2,2 2,0-2,4 835 2,1 1,9-2,2
30-44 462 2,1 1,9-2,3 745 2,1 1,9-2,3 1207 2,1 2,0-2,2
45-59 665 1,9 1,8-2,0 988 2,0 1,9-2,1 1653 2,0 1,9-2,1
60-69 340 1,7 1,5-1,9 677 1,8 1,6-1,9 1017 1,7 1,6-1,9
18-69 1791 1,9 1,8-2,1 2921 2,1 2,0-2,2 4712 2,0 1,9-2,1
Numărul mediu de porții de fructe consumate în medie pe zi

Rural 795 2,1 1,9-2,3 1206 2,2 2,0-2,4 2001 2,2 2,0-2,3
Urban 996 1,7 1,6-1,8 1715 1,9 1,8-2,0 2711 1,8 1,7-1,9
Total 1791 1,9 1,8-2,1 2921 2,1 2,0-2,2 4712 2,0 1,9-2,1
Numărul mediu de porții de legume consumate în medie pe zi

Grupul de
vârstă
(ani)
18-29 322 2,0 1,8-2,2 509 1,9 1,7-2,1 831 2,0 1,8-2,1
30-44 459 2,2 2,1-2,4 750 2,1 1,9-2,2 1209 2,1 2,0-2,3
45-59 663 2,0 1,8-2,1 989 2,0 1,8-2,1 1652 2,0 1,8-2,1
60-69 340 2,1 1,8-2,3 678 1,8 1,7-2,0 1018 2,0 1,8-2,1
18-69 1784 2,1 2,0-2,2 2926 2,0 1,9-2,1 4710 2,0 1,9-2,1
Numărul mediu de porții de legume consumate în medie pe zi

Rural 787 2,0 1,8-2,2 1210 2,0 1,8-2,1 1997 2,0 1,8-2,2
Urban 997 2,1 2,0-2,3 1716 2,0 1,9-2,1 2713 2,1 2,0-2,2
Total 1784 2,1 2,0-2,2 2926 2,0 1,9-2,1 4710 2,0 1,9-2,1

Numărul mediu de porții de fructe și/sau legume consumate în medie pe zi
Grupul de
vârstă
(ani)
18-29 325 4,0 3,6-4,3 511 4,1 3,8-4,5 836 4,0 3,8-4,3
30-44 462 4,3 4,0-4,5 750 4,1 3,9-4,4 1212 4,2 4,0-4,4
45-59 666 3,9 3,6-4,1 992 4,0 3,8-4,2 1658 3,9 3,7-4,1
60-69 340 3,8 3,4-4,2 678 3,6 3,4-3,8 1018 3,7 3,4-3,9
18-69 1793 4,0 3,8-4,2 2931 4,0 3,9-4,2 4724 4,0 3,9-4,2
Numărul mediu de porții de fructe și/sau legume consumate în medie pe zi

Rural 796 4,1 3,8-4,4 1211 4,2 3,9-4,5 2007 4,2 3,9-4,4
Urban 997 3,9 3,7-4,1 1720 3,9 3,7-4,1 2717 3,9 3,7-4,1
Total 1793 4,0 3,8-4,2 2931 4,0 3,9-4,2 4724 4,0 3,9-4,2

Consumul de fructe și Descrierea
legume pe zi Frecvența consumului de fructe şi/sau legume

Numărul de porții de fructe și/sau legume consumate în medie pe zi
Bărbați
Nu
Grupul
consumă
de
fructe 1-2 porții 3-4 porții ≥5 porții
vârstă n IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
şi/sau (%) (%) (%)
(ani)
legume
(%)
18-29 325 7,1 2,6-11,7 26,2 19,7-32,7 34,9 29,0-40,8 31,7 24,9-38,6
30-44 462 3,0 1,6-4,4 25,3 20,5-30,1 30,4 25,7-35,1 41,3 36,1-46,4
45-59 666 4,8 3,1-6,5 33,7 28,9-38,4 30,3 26,2-34,5 31,2 26,6-35,8
60-69 340 6,6 3,9-9,2 36,4 29,8-42,9 28,1 22,7-33,6 28,9 22,8-35,0
18-69 1793 5,3 3,4-7,2 28,8 25,4-32,1 31,8 28,9-34,7 34,2 30,5-37,9

Femei
Nu
Grupul
consumă
de
şi/sau (%) (%) (%)
(ani)
legume
(%)
18-29 511 4,8 2,4-7,1 27,2 22,4-32,0 35,9 31,0-40,7 32,2 26,6-37,7
30-44 750 3,8 2,2-5,4 27,6 23,1-32,1 33,7 29,3-38,0 34,9 30,3-39,5
45-59 992 4,4 3,0-5,9 28,5 24,7-32,3 35,0 31,3-38,8 32,0 28,1-36,0
60-69 678 6,8 4,3-9,4 36,6 31,8-41,4 28,7 24,4-33,0 27,9 23,5-32,3
18-69 2931 4,6 3,5-5,7 28,6 25,7-31,5 34,3 31,7-36,9 32,5 29,4-35,5

Ambele sexe
Nu
Grupul
consumă
de
şi/sau (%) (%) (%)
(ani)
legume
(%)
18-29 836 6,0 3,4-8,7 26,7 22,4-31,0 35,4 31,7-39,0 31,9 27,3-36,6
30-44 1212 3,4 2,2-4,6 26,4 22,9-29,8 31,9 28,6-35,3 38,3 34,5-42,1
45-59 1658 4,6 3,5-5,8 31,0 27,8-34,2 32,8 29,8-35,7 31,6 28,4-34,8
60-69 1018 6,7 4,9-8,5 36,5 32,3-40,7 28,4 24,8-32,0 28,4 24,3-32,5
18-69 4724 4,9 3,8-6,1 28,7 26,2-31,1 33,0 31,0-35,0 33,4 30,6-36,1

Consumul de fructe și Descrierea
legume pe zi Procentul respondenților care consumă mai puțin de cinci porții de fructe
şi/sau legume pe zi

Mai puțin de cinci porții de fructe și/sau legume în medie pe zi

Grupul de
< cinci < cinci < cinci
vârstă
n porții pe IÎ 95% n porții pe IÎ 95% n porții pe IÎ 95%
(ani)
zi (%) zi (%) zi (%)
18-29 325 68,3 61,4-75,1 511 67,8 62,3-73,4 836 68,1 63,4-72,7
30-44 462 58,7 53,6-63,9 750 65,1 60,5-69,7 1212 61,7 57,9-65,5
45-59 666 68,8 64,2-73,4 992 68,0 64,0-71,9 1658 68,4 65,2-71,6
60-69 340 71,1 65,0-77,2 678 72,1 67,7-76,5 1018 71,6 67,5-75,7
18-69 1793 65,8 62,1-69,5 2931 67,5 64,5-70,6 4724 66,6 63,9-69,4
Tipul de ulei utilizat Descrierea

cel mai des Tipul de ulei utilizat cel mai des la prepararea bucatelor în gospodărie
(prezentat numai pentru ambele sexe, deoarece se referă la gospodărie şi
nu la persoane individuale)

• Ce tip de ulei sau grăsime sunt utilizate cel mai des la prepararea
bucatelor în gospodăria DVS?
Tipul de ulei sau grăsime utilizate cel mai des la prepararea bucatelor în gospodărie
Niciunul
Ulei Untură Nu
n în mod
vegetal IÎ 95% sau seu IÎ 95% IÎ 95% utilizează IÎ 95%
(gospodăriilor) special/
(%) (%) nimic (%)
Altele (%)
4761 94,9 93,5-96,4 3,1 2,2-4,0 1,9 0,8-3,0 0,1 0,0-0,1

Mesele consumate în Descrierea
afara casei Numărul mediu de mese pe săptămână consumate în afara casei

• În medie, câte mese pe săptămână le consumați în afara casei, adică
câte din mese nu sunt pregătite acasă? Când spun mese, am în vedere
dejunul, prânzul şi cina.
Numărul mediu de mese consumate în afara casei

Grupul de
vârstă
(ani)
mese de mese de mese
18-29 316 2,5 2,1-2,9 500 1,6 1,3-1,9 816 2,1 1,8-2,3
30-44 451 1,7 1,4-2,0 739 1,2 1,0-1,4 1190 1,5 1,3-1,7
45-59 648 1,1 0,8-1,3 971 0,8 0,7-1,0 1619 1,0 0,8-1,1
60-69 338 0,4 0,2-0,5 677 0,2 0,1-0,3 1015 0,3 0,2-0,4
18-69 1753 1,7 1,5-1,9 2887 1,1 1,0-1,3 4640 1,4 1,3-1,6
Numărul mediu de mese consumate în afara casei

mese de mese de mese
Rural 766 0,9 0,7-1,1 1183 0,7 0,5-0,8 1949 0,8 0,6-1,0
Urban 987 2,6 2,3-2,9 1704 1,6 1,4-1,8 2691 2,1 1,9-2,3
Total 1753 1,7 1,5-1,9 2887 1,1 1,0-1,3 4640 1,4 1,3-1,6

Sarea alimentară
Adaosul de sare în Descrierea
mâncare Procentul respondenților care adaugă mereu sau deseori sare sau un sos
sărat în alimente chiar înainte de a le mânca sau în timpul mâncării

• Cât de des adăugați sare sau un sos sărat, cum ar fi ketchup-ul, adjica,
sosul de soia în alimente chiar înainte de a le mânca sau în timpul
mâncării?
Adaugă sare mereu sau deseori chiar înainte de a mânca sau în timpul mâncării
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 323 26,9 20,1-33,7 511 23,3 18,5-28,1 834 25,2 20,4-30,0
30-44 462 23,5 19,3-27,8 755 17,0 13,8-20,3 1217 20,5 17,7-23,2
45-59 664 33,5 29,0-37,9 997 19,5 16,7-22,4 1661 26,2 23,4-29,0
60-69 342 31,6 25,9-37,3 681 21,7 17,8-25,6 1023 26,6 23,0-30,3
Total 1791 28,0 24,7-31,3 2944 20,3 18,1-22,5 4735 24,3 22,0-26,5
Adaugă sare mereu sau deseori chiar înainte de a mânca sau în timpul mâncării
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
Rural 791 26,4 22,2-30,6 1220 20,2 17,3-23,2 2011 23,4 20,6-26,3
Urban 1000 29,8 24,8-34,8 1724 20,4 17,0-23,7 2724 25,2 21,6-28,7
Total 1791 28,0 24,7-31,3 2944 20,3 18,1-22,5 4735 24,3 22,0-26,5

Consumul sării iodate Descrierea
Procentul tuturor respondenților care utilizează sarea iodată la gătitul sau
prepararea bucatelor acasă

• Ce fel de sare folosiți la gătitul sau prepararea bucatelor în gospodărie?
Utilizează sarea iodată la gătitul sau prepararea bucatelor acasă

vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 309 84,3 78,4-90,2 501 83,6 79,6-87,6 810 84,0 80,2-87,7
30-44 444 84,5 80,6-88,4 753 85,0 82,1-87,9 1197 84,7 82,1-87,3
45-59 629 76,8 72,3-81,2 994 80,3 77,0-83,7 1623 78,7 75,9-81,5
60-69 331 70,6 65,0-76,1 671 70,6 66,1-75,1 1002 70,6 66,9-74,2
Total 1713 81,1 78,0-84,2 2919 81,7 79,7-83,8 4632 81,4 79,4-83,5
Utilizează sarea iodată la gătitul sau prepararea bucatelor acasă

n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
Rural 748 73,4 68,3-78,5 1208 75,5 72,0-79,0 1956 74,4 71,0-77,8
Urban 965 89,8 87,3-92,3 1711 88,7 86,7-90,7 2676 89,2 87,4-91,0
Total 1713 81,1 78,0-84,2 2919 81,7 79,7-83,8 4632 81,4 79,4-83,5
Adaosul de sare la Descrierea

gătitul bucatelor Procentul tuturor respondenților care adaugă mereu sau deseori sare la
gătitul sau prepararea bucatelor acasă

• Cât de des adăugați sare, condimente sărate sau un sos sărat la gătitul
sau prepararea bucatelor în gospodăria DVS?
Adaugă sare mereu sau deseori la gătitul sau prepararea bucatelor acasă
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 323 51,1 44,3-58,0 511 49,2 43,2-55,2 834 50,2 45,3-55,2
30-44 460 50,0 44,3-55,7 756 52,1 47,1-57,1 1216 51,0 46,8-55,1
45-59 661 54,7 49,3-60,0 998 50,2 45,4-55,0 1659 52,3 48,0-56,6
60-69 343 56,1 49,4-62,7 683 48,2 43,4-52,9 1026 52,1 47,6-56,5
Total 1787 52,2 48,3-56,0 2948 50,2 46,6-53,8 4735 51,2 48,0-54,4

Consumul produselor Descrierea
alimentare procesate Procentul tuturor respondenților care consumă mereu sau deseori produse
sărate
alimentare procesate cu un nivel ridicat de sare

• Cât de des consumați produse alimentare procesate cu un nivel ridicat
de sare?
Consumă mereu sau deseori produse alimentare procesate cu conținut ridicat de sare
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 324 39,0 32,0-45,9 511 32,0 26,6-37,5 835 35,8 31,1-40,4
30-44 464 36,8 31,7-41,9 753 27,9 24,0-31,8 1217 32,7 29,3-36,1
45-59 663 34,1 30,0-38,1 995 26,2 22,4-30,0 1658 30,0 27,1-32,9
60-69 342 32,4 26,6-38,1 682 21,1 17,0-25,2 1024 26,6 22,9-30,3
Total 1793 36,5 33,2-39,8 2941 28,1 25,4-30,7 4734 32,4 30,1-34,7
Consumă mereu sau deseori produse alimentare procesate cu conținut ridicat de sare
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
Rural 794 32,0 27,5-36,4 1218 25,8 21,6-30,0 2012 29,0 25,9-32,2
Urban 999 41,7 37,0-46,5 1723 30,6 27,4-33,7 2722 36,3 33,0-39,5
Total 1793 36,5 33,2-39,8 2941 28,1 25,4-30,7 4734 32,4 30,1-34,7

Consumul de sare Descrierea
Procentul tuturor respondenților care cred că consumă exagerat de multă
sau prea multă sare

• Câtă sare sau sosuri sărate credeți că consumați?
Cred că consumă exagerat de multă sau prea multă sare

vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 319 10,6 6,3-14,9 506 12,6 9,4-15,9 825 11,6 8,8-14,3
30-44 460 17,6 13,3-21,8 751 12,1 9,3-14,9 1211 15,0 12,4-17,6
45-59 654 19,1 15,6-22,5 991 16,1 12,7-19,5 1645 17,5 15,0-20,0
60-69 335 20,7 15,3-26,1 670 13,3 10,2-16,5 1005 17,0 13,6-20,3
Total 1768 15,8 13,3-18,2 2918 13,6 11,8-15,3 4686 14,7 13,1-16,3
Cantitatea de sare consumată auto-raportată

Bărbați
Grupul Cantitatea
Exagerat Prea Prea Exagerat
de vârstă tocmai
n de multă IÎ 95% multă IÎ 95% IÎ 95% puțină IÎ 95% de puțină IÎ 95%
(ani) potrivită
(%) (%) (%) (%)
(%)
18-29 319 1,1 0,0-2,3 9,6 5,5-13,7 77,6 71,8-83,4 11,3 6,5-16,1 0,5 0,0-1,2
30-44 460 2,7 0,9-4,5 14,9 11,1-18,6 71,9 67,1-76,7 10,0 6,5-13,6 0,5 0,0-1,1
45-59 654 2,9 1,3-4,4 16,2 12,9-19,5 70,2 65,8-74,5 9,1 6,2-12,0 1,6 0,5-2,8
60-69 335 4,3 1,8-6,8 16,4 11,5-21,3 65,6 59,2-71,9 12,2 7,9-16,5 1,6 0,1-3,0
Total 1768 2,3 1,4-3,2 13,5 11,2-15,8 72,9 70,0-75,8 10,4 8,3-12,6 0,9 0,4-1,3

Femei
Grupul Cantitatea
de vârstă tocmai
(ani) potrivită
(%) (%) (%) (%)
(%)
18-29 506 1,1 0,3-1,9 11,5 8,3-14,7 74,5 69,7-79,3 12,5 8,8-16,3 0,4 0,0-0,8
30-44 751 0,9 0,0-1,7 11,2 8,5-13,9 76,8 73,2-80,4 10,8 8,2-13,4 0,3 0,0-0,7
45-59 991 2,5 1,3-3,8 13,6 10,4-16,8 68,1 63,7-72,5 13,8 10,8-16,7 2,0 0,9-3,1
60-69 670 1,9 0,8-3,0 11,4 8,6-14,3 71,4 67,3-75,5 13,3 10,4-16,3 1,9 0,8-3,1
Total 2918 1,5 1,0-2,1 12,0 10,3-13,8 72,9 70,3-75,6 12,5 10,8-14,3 1,0 0,6-1,4

Ambele sexe
Grupul Cantitatea
de vârstă tocmai
(ani) potrivită
(%) (%) (%) (%)
(%)
18-29 825 1,1 0,3-1,9 10,5 7,8-13,1 76,1 72,5-79,8 11,9 8,8-14,9 0,4 0,0-0,9
30-44 1211 1,8 0,8-2,9 13,2 10,8-15,5 74,2 71,1-77,2 10,4 8,3-12,5 0,4 0,1-0,8
45-59 1645 2,7 1,7-3,7 14,8 12,5-17,2 69,1 65,8-72,5 11,6 9,3-13,8 1,8 1,0-2,7
60-69 1005 3,1 1,7-4,5 13,9 10,8-17,0 68,5 64,5-72,5 12,8 10,0-15,5 1,8 0,8-2,7
Total 4686 1,9 1,4-2,5 12,8 11,2-14,3 72,9 70,8-75,1 11,4 10,0-12,9 0,9 0,6-1,3
Cunoștințele despre Descrierea

sare Procentul respondenților care cred că consumul unei cantități prea mari
de sare ar putea cauza o problemă gravă de sănătate

• Credeți oare că prea multă sare sau sosuri sărate în regimul DVS alimentar
ar putea cauza o problemă de sănătate?
Cred că consumul prea mare de sare poate cauza o problemă gravă de sănătate
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 299 83,8 77,4-90,2 487 93,3 90,5-96,0 786 88,2 84,3-92,1
30-44 428 90,1 86,9-93,3 713 93,1 90,8-95,4 1141 91,5 89,5-93,6
45-59 567 85,3 81,7-88,9 929 92,9 90,7-95,1 1496 89,4 87,2-91,7
60-69 286 89,6 85,7-93,5 612 90,6 87,9-93,3 898 90,1 87,7-92,5
Total 1580 86,6 83,8-89,4 2741 92,8 91,4-94,3 4321 89,7 88,0-91,4

Reducerea Descrierea
consumului de sare în Procentul respondenților care cred că reducerea consumului de sare în
regimul alimentar
regimul alimentar este foarte importantă, oarecum importantă sau nu
este deloc importantă

• Cât de important este pentru DVS să reduceți consumul de sare în
regimul DVS alimentar?
Importanța reducerii consumului de sare în regimul alimentar

Bărbați
Grupul de Nu este
Foarte Oarecum
vârstă deloc
n important IÎ 95% important IÎ 95% IÎ 95%
(ani) important
(%) (%)
(%)
18-29 314 31,4 24,6-38,3 42,5 35,1-49,9 26,0 19,2-32,9
30-44 441 33,5 28,6-38,5 43,9 38,6-49,3 22,6 17,9-27,2
45-59 600 27,3 23,3-31,3 46,5 41,4-51,6 26,2 21,4-31,0
60-69 303 27,6 21,5-33,8 47,8 41,0-54,5 24,6 18,5-30,7
Total 1658 30,7 27,3-34,1 44,4 40,5-48,2 24,9 21,4-28,4

Femei
Grupul de Nu este
Foarte Oarecum
vârstă deloc
(ani) important
(%) (%)
(%)
18-29 500 34,7 29,4-40,0 47,1 42,0-52,2 18,2 13,6-22,9
30-44 725 36,3 31,8-40,9 45,5 40,6-50,4 18,2 14,3-22,1
45-59 961 38,6 34,6-42,7 44,1 40,0-48,1 17,3 13,9-20,7
60-69 642 35,6 31,0-40,2 46,7 41,6-51,9 17,7 13,6-21,7
Total 2828 36,4 33,5-39,3 45,7 42,8-48,6 17,9 15,4-20,4

Ambele sexe
Grupul de Nu este
Foarte Oarecum
vârstă deloc
(ani) important
(%) (%)
(%)
18-29 814 32,9 28,3-37,6 44,6 39,5-49,7 22,4 17,9-26,9
30-44 1166 34,9 31,4-38,3 44,6 40,9-48,4 20,5 17,3-23,7
45-59 1561 33,4 30,3-36,5 45,2 41,7-48,7 21,4 18,1-24,7
60-69 945 31,8 27,7-35,8 47,2 42,9-51,6 21,0 17,1-24,9
Total 4486 33,5 31,0-36,0 45,0 42,2-47,8 21,5 19,0-24,0

Controlul consumului Descrierea
de sare Procentul respondenților care respectă regulat recomandările pentru a
controla consumul de sare

• Respectați careva din următoarele recomandări în mod regulat pentru a
controla consumul DVS de sare?
Limitează consumul de alimente procesate

vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 325 38,5 31,5-45,6 512 47,0 40,5-53,6 837 42,5 37,2-47,7
30-44 469 40,2 34,4-45,9 756 45,6 40,9-50,3 1225 42,7 38,6-46,8
45-59 670 32,6 27,7-37,5 1000 45,5 40,9-50,1 1670 39,3 35,5-43,1
60-69 344 31,4 25,2-37,6 683 48,9 44,1-53,8 1027 40,3 36,0-44,5
Total 1808 36,9 32,9-40,8 2951 46,4 42,8-49,9 4759 41,4 38,3-44,6
Analizează conținutul de sare sau sodiu pe eticheta alimentelor

vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 325 19,1 12,3-26,0 512 18,7 12,3-25,2 837 18,9 13,5-24,3
30-44 469 12,9 9,0-16,7 756 17,3 13,6-21,0 1225 14,9 12,0-17,9
45-59 670 12,0 8,7-15,2 1000 16,3 13,2-19,3 1670 14,2 11,8-16,6
60-69 344 9,6 6,2-12,9 683 14,2 10,5-17,9 1027 11,9 9,1-14,8
Total 1808 14,5 11,4-17,7 2951 17,1 14,2-20,1 4759 15,8 13,2-18,4
Cumpără produse alternative cu conținut redus de sare/sodiu

vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 325 13,9 8,9-18,9 512 14,6 10,1-19,2 837 14,2 10,5-17,9
30-44 469 14,4 10,7-18,1 756 16,9 13,3-20,4 1225 15,5 12,8-18,3
45-59 670 11,4 8,3-14,4 1000 17,7 14,8-20,7 1670 14,7 12,3-17,0
60-69 344 8,8 5,7-11,9 683 14,8 11,6-18,0 1027 11,8 9,4-14,2
Total 1808 12,9 10,5-15,4 2951 16,2 13,9-18,5 4759 14,5 12,6-16,4
Utilizează alte mirodenii/condimente decât sarea la gătitul bucatelor

vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 325 40,8 33,9-47,7 512 46,2 39,8-52,6 837 43,3 38,1-48,5
30-44 469 42,3 36,8-47,8 756 43,8 39,0-48,7 1225 43,0 38,9-47,1
45-59 670 35,9 31,1-40,7 1000 40,4 36,1-44,7 1670 38,3 34,8-41,7
60-69 344 40,5 34,4-46,6 683 39,7 34,7-44,6 1027 40,1 36,0-44,1
Total 1808 40,0 36,5-43,4 2951 43,2 39,8-46,5 4759 41,5 38,7-44,3

Evită consumul de bucate gătite în afara casei
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 325 27,8 21,4-34,1 512 38,7 32,9-44,4 837 32,8 28,2-37,4
30-44 469 37,1 31,3-42,9 756 36,8 32,2-41,3 1225 37,0 32,9-41,0
45-59 670 39,3 34,2-44,4 1000 46,3 42,0-50,5 1670 42,9 39,3-46,6
60-69 344 45,3 38,6-52,0 683 47.9 43,1-52,8 1027 46,6 42,1-51,2
Total 1808 35,1 31,4-38,9 2951 41,3 38,1-44,5 4759 38,1 35,2-41,0
Întreprind alte măsuri pentru a controla în mod specific consumul lor de sare
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 325 0,0 0,0-0,0 512 0,2 0,0-0,4 837 0,1 0,0-0,2
30-44 469 0,0 0,0-0,0 756 0,7 0,0-1,4 1225 0,3 0,0-0,6
45-59 670 0,1 0,0-0,4 1000 0,4 0,0-0,8 1670 0,3 0,0-0,5
60-69 344 0,3 0,0-0,9 683 0,0 0,0-0,0 1027 0,2 0,0-0,4
Total 1808 0,1 0,0-0,1 2951 0,4 0,1-0,6 4759 0,2 0,1-0,3

Activitatea fizică
Introducere Activitatea (sau inactivitatea) fizică a populației poate fi descrisă prin
diferite modalități. Cele mai obişnuite două modalități sunt:
1. estimarea mediei sau medianei activității fizice a populației, utilizând
indicatorul continuu, cum ar fi echivalentul metabolic al timpului (MET)-
minute pe săptămână sau timpul petrecut în activitate fizică,
2. clasificarea anumitor cote ale populației în grupuri specifice prin

stabilirea limitelor de separare pentru anumite cantități de activitate
fizică
La analiza datelor GPAQ au fost utilizați atât indicatorii continui, cât şi

indicatorii de categorie.
MET MET este utilizat frecvent pentru exprimarea intensității activității fizice,
precum şi pentru analiza datelor din GPAQ.
Aplicarea valorilor MET pentru nivelele de activitate fizică ne permite să

calculăm activitatea fizică totală. MET este raportul dintre rata metabolică
pe durata muncii persoanei şi rata metabolică în stare de repaus. Un MET
se defineşte ca costul energiei în poziția de şezut liniştit şi este echivalent
consumului de energie de 1 kcal/kg/oră. Pentru analiza datelor GPAQ au
fost adoptate liniile directoare existente. Conform estimărilor, consumul
de energie al persoanei este de patru ori mai mare în situația de activitate
moderată şi de opt ori mai mare în situația de activitate viguroasă, în
comparație cu poziția de şezut liniştit.
De aceea, pentru calcularea activității fizice totale a persoanei utilizând

datele GPAQ, au fost folosite următoarele valori:
Domeniul Valoarea MET

Muncă Valoarea MET moderată = 4,0
Transport Valoarea MET la ciclism sau mersul pe jos = 4,0
Recreere Valoarea MET moderată = 4,0

Recomandările OMS Pentru calcularea indicatorilor de categorie privind volumul recomandat
privind activitatea de activitate fizică pentru sănătate, au fost luate în considerare timpul
fizică pentru sănătate
total petrecut în activitate fizică pe parcursul unei săptămâni obişnuite şi
intensitatea activității fizice.
Pe parcursul săptămânii, o persoană adultă trebuie să facă cel puțin

(inclusiv activitatea la locul de muncă, de deplasare dintr-un loc în altul
şi în timpul liber):
• 150 minute de activitate fizică de intensitate moderată sau
• 75 minute de activitate fizică de intensitate viguroasă sau
• O combinație echivalentă a activității fizice moderate şi viguroase care

să ajungă la cel puțin 600 MET-minute.
Fostele recomandări Tabelele care prezintă limitele de separare din fostele recomandări sunt,
cu scop de comparare de asemenea, incluse în analiza datelor GPAQ în scop de comparare.
Cele trei nivele de activitate fizică sugerate pentru clasificarea populației

sunt jos, moderat şi înalt. Criteriile pentru aceste trei nivele sunt arătate în
cele ce urmează.
Înalt
În această categorie sunt incluse persoanele care întrunesc oricare din
următoarele criterii:
• cel puțin 3 zile de activitate fizică viguroasă, atingând minimul de cel
puțin 1500 MET-minute/săptămână sau
•7 sau mai multe zile de orice combinație de mers pe jos, activități de

intensitate moderată sau viguroasă, atingând minimul de cel puțin
3000 MET-minute/săptămână.
Moderat
În această categorie sunt incluse persoanele care nu întrunesc criteriile
pentru categoria „înalt”, dar care corespund următoarelor criterii:
• 3 sau mai multe zile de activitate fizică viguroasă de cel puțin 20 de
minute pe zi sau
• 5 sau mai multe zile de activitate fizică moderată sau de mers pe jos de
cel puțin 30 de minute pe zi sau
• 5 sau mai multe zile de orice combinație de mers pe jos, activitate fizică
de intensitate moderată ori viguroasă, ajungând la un minim de cel
puțin 600 MET-minute/săptămână.
Jos
În această categorie sunt incluse persoanele care nu întrunesc nici unul
din criteriile menționate mai sus.

Nu corespund Descrierea
recomandărilor OMS Procentul respondenților care nu corespund recomandărilor OMS privind
privind activitatea
activitatea fizică pentru sănătate (respondenții care fac mai puțin de 150
fizică pentru sănătate
de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână sau
echivalentul ei)

• Activitatea fizică la locul de muncă
• Deplasarea dintr-un loc în altul
• Activitățile de recreere
Nu corespund recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate

Grupul de
Nu Nu Nu
vârstă
(ani)
18-29 316 8,3 4,2-12,4 505 10,3 6,9-13,8 821 9,2 6,5-11,9
30-44 459 11,0 7,3-14,8 731 7,6 5,4-9,7 1190 9,4 7,2-11,7
45-59 638 12,2 9,2-15,3 967 8,4 6,4-10,5 1605 10,3 8,4-12,1
60-69 330 14,5 10,4-18,7 662 14,7 11,3-18,1 992 14,6 12,0-17,3
18-69 1743 10,7 8,5-12,9 2865 9,4 7,7-11,1 4608 10,1 8,6-11,5
Nu corespund recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru sănătate

Nu Nu Nu
Rural 750 9,3 5,8-12,8 1176 8,0 5,3-10,6 1926 8,7 6,5-10,9
Urban 993 12,1 9,5-14,8 1689 11,0 8,9-13,1 2682 11,6 9,8-13,4
Total 1743 10,7 8,5-12,9 2865 9,4 7,7-11,1 4608 10,1 8,6-11,5

Nivelele activității Descrierea
fizice totale conform Procentul respondenților clasificați în trei categorii de activitate fizică
fostelor recomandări
totală conform fostelor recomandări

Nivelul activității fizice totale conform fostelor recomandări

Grupul de Femei
vârstă
n Jos (%) IÎ 95% Moderat (%) IÎ 95% Înalt (%) IÎ 95%
(ani)
18-29 505 11,3 7,8-14,9 35,8 30,6-41,0 52,9 47,5-58,2
30-44 731 9,0 6,6-11,4 27,7 23,7-31,8 63,3 58,8-67,9
45-59 967 10,2 8,0-12,4 23,9 20,8-27,1 65,9 61,9-69,9
60-69 662 17,2 13,5-20,9 26,6 22,6-30,6 56,2 51,3-61,1
18-69 2865 10,9 9,1-12,7 29,2 26,7-31,6 59,9 56,9-62,9
Nivelul activității fizice totale conform fostelor recomandări

vârstă
n Jos (%) IÎ 95% Moderat (%) IÎ 95% Înalt (%) IÎ 95%
(ani)
18-29 821 10,6 7,8-13,5 28,8 24,5-33,2 60,5 55,9-65,2
30-44 1190 11,4 8,9-13,9 23,0 20,1-25,9 65,6 62,1-69,1
45-59 1605 12,4 10,2-14,7 22,2 19,4-25,0 65,3 61,7-69,0
60-69 992 17,1 14,3-20,0 23,5 20,0-27,1 59,3 55,2-63,5
18-69 4608 12,0 10,4-13,5 24,8 22,6-27,1 63,2 60,4-65,9

Activitatea fizică Descrierea
totală (media) Media minutelor de activitate fizică totală în medie pe zi

Media minutelor de activitate fizică totală în medie pe zi

n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) minutelor minutelor minutelor
18-29 316 299,2 259,2-339,3 505 206,7 181,8-231,6 821 256,3 229,7-283,0
30-44 459 333,5 301,5-365,5 731 277,4 253,6-301,2 1190 307,8 285,8-329,7
45-59 638 323,5 292,4-354,5 967 295,8 270,5-321,1 1605 309,0 286,3-331,7
60-69 330 271,7 239,5-304,0 662 238,6 211,8-265,4 992 254,9 232,3-277.5
18-69 1743 313,2 290,5-336,0 2865 255,7 239,0-272,4 4608 285,4 268,3-302,6
Media minutelor de activitate fizică totală în medie pe zi

Media Media Media
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
minutelor minutelor minutelor
Rural 750 361,7 324,6-398,8 1176 318,6 290,0-347,1 1926 341,0 312,1-369,8
Urban 993 259,7 235,4-283,9 1689 187,3 171,9-202,8 2682 224,6 207,6-241,6
Total 1743 313,2 290,5-336,0 2865 255,7 239,0-272,4 4608 285,4 268,3-302,6
Activitatea fizică Descrierea

totală (mediana) Mediana minutelor de activitate fizică totală în medie pe zi

Mediana minutelor de activitate fizică totală în medie pe zi

Grupul de Intervalul Intervalul Intervalul
vârstă Mediana inter- Mediana inter- Mediana inter-
n n n
(ani) minutelor quartilic minutelor quartilic minutelor quartilic
(P25-P75) (P25-P75) (P25-P75)
18-29 316 282,9 60,0-462,9 505 120,0 40,0-317,1 821 171,4 60,0-390,0
30-44 459 317,1 62,1-524,3 731 220,0 60,0-445,7 1190 270,0 60,0-480,0
45-59 638 300,0 60,0-514,3 967 240,0 60,0-437,1 1605 270,0 60,0-471,4
60-69 330 180,0 60,0-428,6 662 171,4 40,0-381,4 992 180,0 48,6-398,6
18-69 1743 282,9 60,0-480,0 2865 180,0 60,0-402,9 4608 228,6 60,0-445,7

Activitatea fizică pe Descrierea
domenii specifice Media minutelor petrecute în activitate fizică la locul de muncă, la
(media)
deplasarea dintr-un loc în altul şi în timpul liber

Media minutelor de activitate fizică în medie pe zi (Bărbați)

Grupul de La locul de muncă La deplasarea dintr-un loc în altul În timpul liber
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
18-29 316 202,3 169,0-235,5 316 74,1 62,6-85,7 316 22,8 10,5-35,1
30-44 459 249,2 220,0-278,4 459 76,7 67,2-86,1 459 7,7 3,7-11,7
45-59 638 235,3 207,6-263,0 638 85,1 75,8-94,4 638 3,1 1,4-4,7
60-69 330 181,1 152,9-209,2 330 87,1 75,9-98,3 330 3,6 0,7-6,4
18-69 1743 222,9 202,9-242,8 1743 78,8 72,8-84,8 1743 11,6 6,8-16,3
Media minutelor de activitate fizică în medie pe zi (Bărbați)

La locul de muncă La deplasarea dintr-un loc în altul În timpul liber
Media Media Media
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
Rural 750 271,0 237,7-304,2 750 84,3 74,6-94,0 750 6,4 3,0-9,9
Urban 993 169,7 150,7-188,7 993 72,7 65,8-79,7 993 17,2 8,2-26,3
Total 1743 222,9 202,9-242,8 1743 78,8 72,8-84,8 1743 11,6 6,8-16,3
Media minutelor de activitate fizică în medie pe zi (Femei)

n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
18-29 505 125,0 104,6-145,4 505 76,9 65,9-88,0 505 4,8 3,1-6,5
30-44 731 194,5 173,0-215,9 731 79,1 70,0-88,2 731 3,8 1,5-6,2
45-59 967 204,8 183,6-226,0 967 88,7 78,8-98,7 967 2,3 1,3-3,2
60-69 662 162,4 139,7-185,0 662 74,4 64,1-84,7 662 1,8 0,8-2,8
18-69 2865 171,4 157,1-185,8 2865 80,8 74,3-87,3 2865 3,5 2,6-4,4
Media minutelor de activitate fizică în medie pe zi (Femei)

Media Media Media
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
Rural 1176 226,8 203,1-250,5 1176 90,0 78,7-101,2 1176 1,8 0,5-3,1
Urban 1689 111,2 96,8-125,6 1689 70,8 64,7-76,8 1689 5,3 4,0-6,6
Total 2865 171,4 157,1-185,8 2865 80,8 74,3-87,3 2865 3,5 2,6-4,4

Media minutelor de activitate fizică în medie pe zi (Ambele sexe)
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
18-29 821 166,4 144,8-188,1 821 75,4 67,1-83,8 821 14,5 7,7-21,3
30-44 1190 224,1 203,7-244,4 1190 77,8 70,5-85,0 1190 5,9 3,5-8,3
45-59 1605 219,4 199,2-239,6 1605 87,0 79,6-94,4 1605 2,7 1,7-3,6
60-69 992 171,6 151,6-191,6 992 80,7 73,0-88,3 992 2,7 1,2-4,2
18-69 4608 198,0 183,0-213,1 4608 79,8 74,6-84,9 4608 7,7 5,1-10,2
Media minutelor de activitate fizică în medie pe zi (Ambele sexe)

Media Media Media
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
Rural 1926 249,7 224,5-275,0 1926 87,0 78,3-95,7 1926 4,2 2,3-6,1
Urban 2682 141,3 127,1-155,6 2682 71,8 66,5-77,1 2682 11,4 6,6-16,2
Total 4608 198,0 183,0-213,1 4608 79,8 74,6-84,9 4608 7,7 5,1-10,2

Activitatea fizică pe Descrierea
domenii specifice Mediana minutelor petrecute în activitate fizică la locul de muncă, la
(mediana)
deplasarea dintr-un loc în altul şi în timpul liber în medie pe zi

Mediana minutelor de activitate fizică la locul de muncă în medie pe zi

Grupul de Intervalul Intervalul
Intervalul
vârstă Mediana inter- Mediana inter- Mediana
n n n inter-quartilic
(ani) minutelor quartilic minutelor quartilic minutelor
(P25-P75)
(P25-P75) (P25-P75)
18-29 316 145,7 0,0-377,1 505 0,0 0,0-214,3 821 42,9 0,0-308,6
30-44 459 205,7 0,0-420,0 731 128,6 0,0-360,0 1190 171,4 0,0-411,4
45-59 638 214,3 0,0-411,4 967 154,3 0,0-360,0 1605 180,0 0,0-411,4
60-69 330 85,7 0,0-308,6 662 0,0 0,0-308,6 992 68,6 0,0-308,6
18-69 1743 171,4 0,0-411,4 2865 68,6 0,0-334,3 4608 120,0 0,0-360,0
Mediana minutelor de activitate fizică la deplasarea dintr-un loc în altul în medie pe zi

n n n
(P25-P75) (P25-P75) (P25-P75)
18-29 316 60,0 21,4-120,0 505 51,4 25,7-90,0 821 60,0 25,7-102,9
30-44 459 60,0 20,0-120,0 731 60,0 28,6-90,0 1190 60,0 25,0-102,9
45-59 638 60,0 20,0-120,0 967 60,0 25,7-120,0 1605 60,0 21,4-120,0
60-69 330 60,0 20,0-120,0 662 42,9 20,0-90,0 992 60,0 20,0-120,0
18-69 1743 60,0 20,0-120,0 2865 60,0 25,7-102,9 4608 60,0 25,0-120,0
Mediana minutelor de activitate fizică în timpul liber în medie pe zi

n n n
(P25-P75) (P25-P75) (P25-P75)
18-29 316 0,0 0,0-17,1 505 0,0 0,0-0,0 821 0,0 0,0-0,0
30-44 459 0,0 0,0-0,0 731 0,0 0,0-0,0 1190 0,0 0,0-0,0
45-59 638 0,0 0,0-0,0 967 0,0 0,0-0,0 1605 0,0 0,0-0,0
60-69 330 0,0 0,0-0,0 662 0,0 0,0-0,0 992 0,0 0,0-0,0
18-69 1743 0,0 0,0-0,0 2865 0,0 0,0-0,0 4608 0,0 0,0-0,0

Fără activitate fizică Descrierea
pe domenii Procentul respondenților fără activitate fizică la locul de muncă, la
deplasarea dintr-un loc în altul şi în timpul liber

• Activitatea la locul de muncă
Fără activitate fizică la locul de muncă

Fără Fără
Grupul de Fără
activitate activitate
vârstă activitate
n la locul IÎ 95% n la locul IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) la locul de
de muncă de muncă
muncă (%)
(%) (%)
18-29 316 40,4 33,3-47,4 505 54,8 48,9-60,6 821 47,0 41,8-52,3
30-44 459 38,0 32,5-43,4 731 42,8 37,7-47,8 1190 40,2 36,1-44,3
45-59 638 39,6 34,2-45,0 967 39,5 34,8-44,2 1605 39,5 35,3-43,8
60-69 330 43,3 36,4-50,1 662 50,2 44,7-55,8 992 46,8 42,0-51,6
18-69 1743 39,7 35,6-43,8 2865 46,5 43,0-50,0 4608 43,0 39,7-46,3
Fără activitate fizică la deplasarea dintr-un loc în altul

Fără Fără Fără
Grupul de
activitate la activitate la activitate la
vârstă
n deplasarea IÎ 95% n deplasarea IÎ 95% n deplasarea IÎ 95%
(ani)
dintr-un loc dintr-un loc dintr-un loc
în altul (%) în altul (%) în altul (%)
18-29 316 14,1 8,9-19,3 505 5,4 3,1-7,8 821 10,1 7,1-13,0
30-44 459 16,3 11,8-20,7 731 7,2 4,8-9,7 1190 12,1 9,3-14,9
45-59 638 14,1 10,7-17,5 967 7,6 5,5-9,8 1605 10,7 8,7-12,7
60-69 330 15,9 11,5-20,3 662 10,4 7,8-13,0 992 13,1 10,5-15,6
18-69 1743 14,9 12,2-17,6 2865 7,1 5,7-8,4 4608 11,1 9,5-12,8
Fără activitate fizică în timpul liber

Grupul de Fără Fără Fără
vârstă activitate activitate activitate
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) în timpul în timpul în timpul
liber (%) liber (%) liber (%)
18-29 316 68,3 61,3-75,3 505 84,6 79,6-89,6 821 75,9 71,2-80,6
30-44 459 82,8 78,8-86,7 731 91,7 89,6-93,7 1190 86,9 84,5-89,3
45-59 638 92,4 90,0-94,8 967 92,7 90,6-94,7 1605 92,6 91,0-94,1
60-69 330 94,2 91,4-97,0 662 94,9 93,0-96,8 992 94,5 92,8-96,3
18-69 1743 81,1 77,9-84,3 2865 89,9 88,0-91,9 4608 85,4 83,4-87,4

Structura activității Descrierea
fizice totale Cota activității fizice la locul de muncă, la deplasarea dintr-un loc în altul
şi în timpul liber în structura totală a activității fizice

Structura activității fizice totale
Bărbați
Grupul de Activitatea la
Activitatea Activitatea
vârstă deplasarea
n la locul de IÎ 95% IÎ 95% în timpul IÎ 95%
(ani) dintr-un loc în
muncă (%) liber (%)
altul (%)
18-29 301 46,5 40,6-52,3 43,8 38,7-48,9 9,7 6,6-12,9
30-44 432 53,6 48,9-58,4 41,4 36,9-45,9 5,0 3,4-6,6
45-59 595 52,7 48,1-57,3 45,3 40,7-49,8 2,0 1,0-2,9
60-69 294 47,1 41,5-52,7 51,5 45,9-57,0 1,4 0,5-2,3
18-69 1622 50,3 46,8-53,7 44,1 41,0-47,2 5,6 4,3-7,0
Bărbați
Activitatea la
deplasarea
dintr-un loc
în altul (%)
Rural 704 59,0 53,8-64,2 38,5 33,5-43,5 2,6 1,5-3,6
Urban 918 40,7 36,9-44,6 50,3 46,8-53,7 9,0 6,5-11,5
Total 1622 50,3 46,8-53,7 44,1 41,0-47,2 5,6 4,3-7,0
Femei
vârstă deplasarea
(ani) dintr-un loc în
altul (%)
18-29 484 34,7 30,2-39,3 61,2 56,8-65,5 4,1 2,8-5,5
30-44 710 47,0 42,6-51,3 50,2 45,9-54,5 2,8 1,8-3,8
45-59 928 49,3 45,2-53,5 49,1 44,9-53,2 1,6 0,8-2,3
60-69 613 42,8 38,0-47,6 55,8 51,1-60,4 1,4 0,6-2,3
18-69 2735 43,2 40,3-46,2 54,0 51,2-56,9 2,7 2,1-3,3
Femei
Activitatea la
deplasarea
dintr-un loc în
altul (%)
Rural 1134 55,1 50,7-59,4 44,0 39,7-48,2 1,0 0,4-1,5
Urban 1601 30,3 26,9-33,8 65,0 61,7-68,4 4,6 3,6-5,7
Total 2735 43,2 40,3-46,2 54,0 51,2-56,9 2,7 2,1-3,3

Ambele sexe
vârstă deplasarea
(ani) dintr-un loc
în altul (%)
18-29 785 41,0 36,8-45,2 51,9 48,1-55,7 7,1 5,1-9,1
30-44 1142 50,5 46,9-54,1 45,5 42,1-49,0 4,0 2,9-5,0
45-59 1523 50,9 47,2-54,7 47,3 43,6-51,0 1,8 1,2-2,4
60-69 907 44,9 41,0-48,9 53,7 49,8-57,5 1,4 0,8-2,1

18-69 4357 46,8 44,0-49,6 49,0 46,4-51,6 4,2 3,4-5,0

Ambele sexe
Activitatea la
deplasarea
dintr-un loc
în altul (%)
Rural 1838 57,1 52,8-61,3 41,2 37,0-45,3 1,8 1,2-2,4
Urban 2519 35,6 32,5-38,7 57,5 54,7-60,2 6,9 5,3-8,4
Total 4357 46,8 44,0-49,6 49,0 46,4-51,6 4,2 3,4-5,0
Fără activitate fizică Descrierea

viguroasă Procentul respondenților ne angajați în activitate fizică viguroasă

Neangajați în activitate fizică viguroasă

Grupul de Neangajați Neangajați Neangajați
vârstă în activitate în activitate în activitate
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) viguroasă viguroasă viguroasă
(%) (%) (%)
18-29 316 61,7 55,0-68,5 505 90,8 87,2-94,4 821 75,2 70,9-79,5
30-44 459 64,6 59,4-69,9 731 86,0 82,9-89,1 1190 74,4 71,0-77,9
45-59 638 68,2 63,6-72,8 967 81,3 77,7-84,9 1605 75,0 72,0-78,1
60-69 330 77,6 71,9-83,3 662 88,8 85,3-92,2 992 83,3 79,9-86,7
18-69 1743 65,7 62,2-69,1 2865 86,5 84,5-88,4 4608 75,7 73,5-77,9

Sedentarismul Descrierea
Minute petrecute în activități sedentare într-o zi obişnuită

• Comportamentul sedentar
Minute petrecute în activități sedentare în medie pe zi
Bărbați
Grupul de vârstă Intervalul inter-
Mediana
(ani) n Media minutelor IÎ 95% quartilic
minutelor
(P25-P75)
18-29 325 203,4 174,7-232,2 180,0 60,0-300,0
30-44 469 151,3 136,9-165,8 120,0 60,0-240,0
45-59 668 154,9 142,1-167,8 120,0 60,0-180,0
60-69 344 180,5 162,3-198,6 120,0 80,0-240,0
18-69 1806 173,3 160,1-186,5 120,0 60,0-240,0

Bărbați
Intervalul inter-
Media Mediana
n IÎ 95% quartilic
minutelor minutelor
(P25-P75)
Rural 801 127,5 115,0-140,0 60,0 0-90,0
Urban 1005 226,7 205,2-248,2 120,0 0-180,0

Total 1806 173,3 160,1-186,5 120,0 60,0-240,0

Femei
Media Mediana
(ani) n IÎ 95% quartilic
minutelor minutelor
(P25-P75)
18-29 512 211,9 184,1-239,6 180,0 80,0-300,0
30-44 754 159,3 146,9-171,7 120,0 60,0-240,0
45-59 1000 149,8 139,9-159,7 120,0 60,0-180,0
60-69 682 171,0 157,6-184,3 120,0 60,0-240,0

18-69 2948 174,8 163,4-186,2 120,0 60,0-240,0

Femei
Intervalul inter-
Rural/ Urban Mediana
n Media minutelor IÎ 95% quartilic
minutelor
(P25-P75)
Rural 1220 134,9 123,2-146,6 120,0 60,0-180,0
Urban 1728 218,7 200,0-237,4 180,0 120,0-300,0
Total 2948 174,8 163,4-186,2 120,0 60,0-240,0

Ambele sexe
Media Mediana
(ani) n IÎ 95% quartilic
minutelor minutelor
(P25-P75)
18-29 837 207,3 183,3-231,4 180,0 60,0-300,0
30-44 1223 155,0 144,6-165,4 120,0 60,0-240,0
45-59 1668 152,3 143,4-161,1 120,0 60,0-180,0
60-69 1026 175,7 163,7-187,6 120,0 60,0-240,0
18-69 4754 174,0 163,3-184,8 120,0 60,0-240,0

Ambele sexe
Intervalul inter-
Media Mediana
n IÎ 95% quartilic
minutelor minutelor
(P25-P75)
Rural 2021 131,0 120,7-141,3 120,0 60,0-180,0
Urban 2733 222,8 204,9-240,7 180,0 120,0-300,0
Total 4754 174,0 163,3-184,8 120,0 60,0-240,0

Anamneza tensiunii arteriale ridicate
Măsurătorile Descrierea
tensiunii arteriale și Măsurătorile tensiunii arteriale şi diagnosticul printre toți respondenții
diagnosticul
• Ați măsurat cândva tensiunea arterială la un medic sau un alt lucrător
medical?
• V-a spus cândva un medic sau alt lucrător medical precum că aveți
tensiune arterială ridicată sau hipertensiune?
• Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni?
Măsurătorile tensiunii arteriale și diagnosticul

Bărbați
Grupul de
Niciodată Măsurată, Diagnosticată, Diagnosticată în
vârstă
n măsurată IÎ 95% nediagnosticată IÎ 95% dar nu în ultimele IÎ 95%I ultimele 12 luni IÎ 95%
(ani)
(%) (%) 12 luni (%) (%)
18-29 325 14,1 9,2-19,0 80,2 74,6-85,7 1,1 0,0-2,2 4,6 1,6-7,7
30-44 469 10,5 7,0-14,0 73,4 68,7-78,2 6,5 4,0-9,1 9,5 6,6-12,4
45-59 668 7,8 5,5-10,1 60,6 55,4-65,7 4,7 2,8-6,7 26,9 22,3-31,5
60-69 344 7,4 4,1-10,6 43,6 37,7-49,4 6,5 3,7-9,3 42,6 37,0-48,2
18-69 1806 10,8 8,6-13,0 69,8 66,7-73,0 4,2 3,0-5,3 15,2 13,2-17,2

Femei
Grupul de Diagnosticată,
Niciodată Măsurată, Diagnosticată
vârstă dar nu în
n măsurată IÎ 95% nediagnosticată IÎ 95% IÎ 95% în ultimele 12 IÎ 95%
(ani) ultimele 12 luni
(%) (%) luni (%)
(%)
18-29 511 7,6 5,0-10,2 82,6 78,7-86,4 4,0 1,8-6,2 5,8 3,0-8,6
30-44 754 5,8 3,8-7,7 78,2 74,6-81,8 4,3 2,6-6,1 11,7 9,1-14,4
45-59 1000 5,1 3,5-6,7 54,3 50,5-58,1 4,1 2,8-5,4 36,5 33,0-40,0
60-69 682 3,7 2,0-5,5 33,1 29,2-37,1 6,9 4,8-9,1 56,2 52,0-60,3
18-69 2947 6,0 4,6-7,3 68,0 65,7-70,3 4,4 3,4-5,4 21,6 19,8-23,4

Ambele sexe
Grupul de Diagnosticată,
Niciodată Măsurată, Diagnosticată
vârstă dar nu în
n măsurată IÎ 95% nediagnosticată IÎ 95% IÎ 95% în ultimele 12 IÎ 95%
(ani) ultimele 12
(%) (%) luni (%)
luni (%)
18-29 836 11,1 8,1-14,1 81,3 77,8-84,7 2,5 1,3-3,6 5,2 3,1-7,3
30-44 1223 8,3 6,1-10,5 75,6 72,5-78,8 5,5 4,0-7,1 10,5 8,5-12,6
45-59 1668 6,4 4,9-7,9 57,3 53,9-60,7 4,4 3,2-5,6 31,9 28,8-35,0
60-69 1026 5,5 3,7-7,4 38,3 34,8-41,8 6,7 4,9-8,5 49,4 45,9-53,0
18-69 4753 8,5 7,1-9,9 69,0 66,8-71,1 4,3 3,5-5,1 18,3 16,8-19,8
Tratamentul tensiunii Descrierea

arteriale printre cei Rezultatele tratamentului tensiunii arteriale ridicate printre respondenții
diagnosticați
diagnosticați anterior cu tensiune arterială ridicată

medical?
• Pe parcursul ultimelor două săptămâni, ați primit careva medicamente
pentru tensiunea arterială ridicată, prescrise de un medic sau alt lucrător
medical?
Actualmente primesc medicamente pentru tensiunea arterială ridicată prescrise de un medic sau alt
lucrător medical printre cei diagnosticați
Grupul de
Primesc Primesc Primesc
vârstă
n medicamente IÎ 95% n medicamente IÎ 95% n medicamente IÎ 95%
(ani)
(%) (%) (%)
18-29 18 8,0 0,0-19,4 42 24,8 6,0-43,6 60 18,0 5,0-30,9
30-44 78 27,2 15,9-38,5 113 18,1 9,5-26,7 191 23,0 16,1-29,9
45-59 209 48,3 39,4-57,3 397 58,0 51,9-64,1 606 54,0 48,8-59,2
60-69 172 53,9 45,2-62,7 424 73,6 68,4-78,8 596 65,1 60,1-70,1
18-69 477 40,1 34,1-46,1 976 50,8 46,1-55,5 1453 46,1 42,3-49,8

Sfaturi referitor la Descrierea
tensiunea arterială Procentul respondenților care au cerut sfaturi sau au primit tratament de
de la un tămăduitor
la un tămăduitor tradițional pentru tensiunea arterială ridicată printre cei
tradițional
diagnosticați cu tensiune arterială ridicată

medical?
• Ați consultat cândva vreun tămăduitor tradițional pentru tensiunea
arterială ridicată?
• La moment primiți vreun remediu tradițional sau vreun tratament în
bază de ierburi pentru tensiunea arterială ridicată?
Au consultat un tămăduitor tradițional printre cei anterior diagnosticați
Grupul de
Au consultat Au consultat Au consultat
vârstă
n un tămăduitor IÎ 95% n un tămăduitor IÎ 95% n un tămăduitor IÎ 95%
(ani)
tradițional (%) tradițional (%) tradițional (%)
18-29 18 0,0 0,0-0,0 42 1,0 0,0-3,1 60 0,6 0,0-1,8
30-44 78 4,4 0,4-8,4 113 4,1 0,4-7,8 191 4,3 1,6-7,0
45-59 209 11,5 3,6-19,3 397 6,8 3,6-10,0 606 8,8 4,9-12,6
60-69 171 4,2 1,2-7,2 424 9,3 4,9-13,7 595 7,1 4,2-10,0
18-69 476 6,8 3,2-10,5 976 6,3 4,2-8,3 1452 6,5 4,4-8,7
La moment primesc un remediu tradițional sau un tratament în bază de ierburi pentru tensiunea
arterială ridicată printre cei diagnosticați anterior
Grupul de
vârstă
n remediu IÎ 95% n remediu IÎ 95% n remediu IÎ 95%
(ani)
tradițional (%) tradițional (%) tradițional (%)
18-29 18 0,0 0,0-0,0 42 0,0 0,0-0,0 60 0,0 0,0-0,0
30-44 78 2,4 0,0-5,3 113 3,0 0,0-6,3 191 2,7 0,5-4,8
45-59 209 10,0 4,9-15,0 397 6,6 3,6-9,6 606 8,0 5,1-10,9
60-69 171 4,0 1,2-6,9 424 11,3 7,5-15,1 595 8,2 5,5-10,8
18-69 476 5,7 3,3-8,1 976 6,3 4,5-8,1 1452 6,0 4,5-7,6

Anamneza diabetului
zahărului în sânge și Măsurătorile zahărului în sânge şi diagnosticul printre toți respondenții
diagnosticul
• Vi s-a măsurat cândva nivelul de zahăr în sânge într-o instituție medicală?
• V-a spus cândva vreun medic sau alt lucrător medical precum că aveți
nivel de zahăr în sânge ridicat sau diabet?
Măsurătorile zahărului în sânge și diagnosticul
Bărbați
Grupul de Diagnosticat,
Măsurat, Diagnosticat
vârstă Niciodată dar nu în
n IÎ 95% nediagnosticat IÎ 95% IÎ 95% în ultimele IÎ 95%
(ani) măsurat (%) ultimele
(%) 12 luni (%)
12 luni (%)
18-29 325 58,8 51,6-65,9 40,8 33,7-48,0 0,4 0,0-0,9 0,0 0,0-0,0
30-44 469 40,3 35,3-45,4 57,2 52,1-62,4 0,6 0,0-1,2 1,8 0,6-3,1
45-59 668 38,0 33,3-42,7 52,9 48,2-57,5 2,1 0,7-3,5 7,0 4,6-9,5
60-69 344 30,3 24,4-36,3 54,8 48,3-61,4 2,0 0,5-3,6 12,8 8,7-16,9
18-69 1806 45,4 41,7-49,1 50,1 46,5-53,7 1,0 0,6-1,5 3,5 2,7-4,3
Femei
n IÎ 95% nediagnosticat IÎ 95% IÎ 95% în ultimele 12 IÎ 95%
(ani) măsurat (%) ultimele 12
(%) luni (%)
luni (%)
18-29 511 52,9 47,2-58,6 46,4 40,5-52,3 0,1 0,0-0,3 0,6 0,0-1,3
30-44 754 34,4 30,0-38,8 61,3 56,8-65,8 1,1 0,0-2,2 3,2 1,5-4,9
45-59 999 22,3 18,8-25,9 66,7 62,5-70,8 2,4 1,1-3,7 8,6 6,5-10,7
60-69 682 15,5 12,2-18,8 65,8 61,6-70,0 3,7 1,9-5,4 15,1 12,0-18,1
18-69 2946 34,9 32,0-37,8 58,5 55,5-61,4 1,4 0,9-2,0 5,2 4,3-6,0
Ambele sexe
Grupul de
Măsurat, Diagnosticat, dar Diagnosticat
vârstă Niciodată
n IÎ 95% nediagnosticat IÎ 95% nu în ultimele IÎ 95% în ultimele IÎ 95%
(ani) măsurat (%)
(%) 12 luni (%) 12 luni (%)
18-29 836 56,1 51,2-61,0 43,4 38,5-48,3 0,3 0,0-0,6 0,3 0,0-0,6
30-44 1223 37,6 34,0-41,2 59,1 55,5-62,7 0,8 0,2-1,5 2,5 1,4-3,5
45-59 1667 29,8 26,6-33,1 60,1 56,6-63,5 2,2 1,3-3,2 7,9 6,3-9,5
60-69 1026 22,8 19,3-26,4 60,4 56,4-64,3 2,9 1,5-4,2 13,9 11,2-16,7
18-69 4752 40,3 37,7-43,0 54,1 51,5-56,8 1,2 0,9-1,6 4,3 3,6-5,0

Tratamentul Descrierea
diabetului printre cei Rezultatele tratamentului diabetului printre cei diagnosticați anterior cu
diagnosticați
nivelul de zahăr în sânge ridicat sau diabet

• Vi s-a măsurat cândva nivelul de zahăr în sânge la o instituție medicală?
pentru diabet, prescrise de un medic sau alt lucrător medical?
• Utilizați la moment insulină pentru diabet conform prescripției
medicului sau unui alt lucrător medical?
Primesc la moment medicamente prescrise pentru diabet printre cei anterior diagnosticați
Grupul de
vârstă
(ani)
(%) (%) (%)
18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0
30-44 13 44,2 14,6-73,9 26 15,9 0,8-31,0 39 27,2 10,9-43,5
45-59 56 29,4 15,6-43,2 110 38,9 26,5-51,2 166 34,8 25,3-44,2
60-69 50 49,0 32,1-65,9 139 47,5 37,4-57,5 189 48,1 37,9-58,3
18-69 121 36,7 26,4-47,1 280 35,7 28,2-43,3 401 36,2 30,0-42,3
Primesc la moment insulină prescrisă pentru diabet printre cei anterior diagnosticați
Grupul de vârstă Primesc Primesc
Primesc
(ani) n IÎ 95% n insulină IÎ 95% n insulină IÎ 95%
insulină (%)
(%) (%)
18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0
30-44 13 11,0 0,0-31,3 26 5,9 0,0-13,2 39 7,9 0,0-17,3
45-59 56 9,7 2,1-17,2 110 10,2 3,2-17,2 166 10,0 5,0-14,9
60-69 50 21,2 6,4-36,0 139 16,3 9,2-23,4 189 18,5 9,6-27,3
18-69 121 13,0 6,2-19,9 280 10,8 6,7-14,9 401 11,7 7,8-15,7

diabetului printre cei Rezultatele tratamentului diabetului printre cei diagnosticați anterior cu
diagnosticați
nivelul de zahăr în sânge ridicat sau diabet

Primesc la moment medicamente prescrise pentru diabet printre cei anterior diagnosticați
Grupul de
vârstă
(ani)
(%) (%) (%)
18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0
30-44 13 44,2 14,6-73,9 26 15,9 0,8-31,0 39 27,2 10,9-43,5
45-59 56 29,4 15,6-43,2 110 38,9 26,5-51,2 166 34,8 25,3-44,2
60-69 50 49,0 32,1-65,9 139 47,5 37,4-57,5 189 48,1 37,9-58,3
18-69 121 36,7 26,4-47,1 280 35,7 28,2-43,3 401 36,2 30,0-42,3
Primesc la moment insulină prescrisă pentru diabet printre cei anterior diagnosticați
Grupul de
Primesc Primesc
vârstă Primesc
n IÎ 95% n insulină IÎ 95% n insulină IÎ 95%
(ani) insulină (%)
(%) (%)
18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0
30-44 13 11,0 0,0-31,3 26 5,9 0,0-13,2 39 7,9 0,0-17,3
45-59 56 9,7 2,1-17,2 110 10,2 3,2-17,2 166 10,0 5,0-14,9
60-69 50 21,2 6,4-36,0 139 16,3 9,2-23,4 189 18,5 9,6-27,3
18-69 121 13,0 6,2-19,9 280 10,8 6,7-14,9 401 11,7 7,8-15,7

Sfaturi referitor Descrierea
la diabet de la Procentul respondenților care au cerut sfaturi sau au primit tratament de la
un tămăduitor
un tămăduitor tradițional pentru diabet printre cei anterior diagnosticați
tradițional
nivelul de zahăr în sânge ridicat sau diabet?
• Ați consultat cândva vreun tămăduitor tradițional pentru diabet sau
nivelul înalt de zahăr în sânge?
• La moment primiți vreun remediu tradițional sau vreun tratament în
bază de ierburi pentru diabet?
Au consultat un tămăduitor tradițional pentru diabet printre cei anterior diagnosticați

Au Au
Au
Grupul de consultat consultat
consultat un
vârstă un un
n tămăduitor IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) tămăduitor tămăduitor
tradițional
tradițional tradițional
(%)
(%) (%)
18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0
30-44 13 0,0 0,0-0,0 26 4,7 0,0-11,4 39 2,8 0,0-6,9
45-59 56 2,2 0,0-4,8 110 4,2 0,4-8,0 166 3,3 0,9-5,8
60-69 50 7,6 0,0-16,5 139 5,9 1,8-10,0 189 6,6 1,3-11,9
18-69 121 3,4 0,3-6,4 280 4,6 2,1-7,2 401 4,1 2,0-6,2
Primesc la moment tratament tradițional sau tratament în bază de ierburi pentru diabet printre cei
anterior diagnosticați
Grupul de Primesc Primesc Primesc
vârstă tratament tratament tratament
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) tradițional tradițional tradițional
(%) (%) (%)
18-29 2 0,0 0,0-0,0 5 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0
30-44 13 0,0 0,0-0,0 26 4,2 0,0-12,5 39 2,5 0,0-7,5
45-59 56 4,3 0,0-9,8 110 7,8 2,5-13,1 166 6,3 2,1-10,5
60-69 50 13,0 2,5-23,6 139 7,9 2,8-13,0 189 10,1 4,1-16,2
18-69 121 6,1 1,8-10,3 280 6,9 3,5-10,3 401 6,6 3,7-9,4

Anamneza colesterolului total ridicat
colesterolului și Măsurătorile colesterolului total şi diagnosticul printre toți respondenții
diagnosticul
• Vi s-a măsurat cândva nivelul de colesterol (nivelul de lipide în sânge)
într-o instituție medicală?
nivelul de colesterol ridicat?
Măsurătorile colesterolului total și diagnosticul

Bărbați
(%) luni (%)
luni (%)
18-29 326 73,3 66,4-80,1 25,1 18,4-31,8 0,6 0,0-1,4 1,1 0,0-2,6
30-44 469 62,0 56,6-67,3 35,2 29,9-40,6 0,9 0,0-1,8 1,9 0,6-3,2
45-59 668 57,1 52,2-61,9 37,7 33,1-42,3 0,3 0,0-0,8 5,0 2,7-7,2
60-69 344 53,7 46,9-60,6 38,9 32,5-45,4 0,4 0,0-1,0 6,9 3,6-10,2
18-69 1807 64,0 60,3-67,7 32,6 28,9-36,2 0,6 0,2-1,0 2,8 1,9-3,8

Femei
n IÎ 95% nediagnosticat IÎ 95% IÎ 95% în ultimele IÎ 95%
(%) 12 luni (%)
luni (%)
18-29 511 73,4 68,9-77,9 25,7 21,3-30,1 0,1 0,0-0,2 0,8 0,0-1,9
30-44 754 56,0 51,2-60,7 40,0 35,1-44,8 1,9 0,7-3,2 2,1 0,9-3,3
45-59 999 44,5 40,5-48,5 44,4 40,4-48,5 1,4 0,6-2,1 9,7 7,5-12,0
60-69 682 38,6 34,0-43,3 43,2 38,1-48,3 3,5 1,7-5,2 14,7 11,7-17,8
18-69 2946 56,5 53,6-59,4 37,0 34,2-39,8 1,3 0,8-1,8 5,2 4,3-6,1

Ambele sexe
(%) luni (%)
luni (%)
18-29 837 73,3 68,9-77,7 25,4 21,0-29,8 0,3 0,0-0,8 0,9 0,0-1,9
30-44 1223 59,2 55,4-62,9 37,4 33,7-41,1 1,4 0,6-2,1 2,0 1,1-2,9
45-59 1667 50,5 46,9-54,1 41,2 37,8-44,6 0,9 0,4-1,3 7,5 5,9-9,0
60-69 1026 46,1 41,8-50,5 41,1 36,9-45,2 2,0 1,0-2,9 10,8 8,4-13,3
18-69 4753 60,4 57,7-63,1 34,7 32,1-37,4 0,9 0,6-1,2 4,0 3,3-4,7

colesterolului printre Rezultatele tratamentului colesterolului printre respondenții diagnosticați
cei diagnosticați
anterior cu colesterolul ridicat

• Pe parcursul ultimelor două săptămâni ați primit vreun tratament oral
(medicamente) pentru nivelul de colesterol total ridicat prescris de un
medic sau alt lucrător medical?
La moment primesc tratament oral (medicamente) prescris pentru colesterolul total ridicat printre cei
Grupul de
Primesc Primesc
vârstă Primesc
n medicamente IÎ 95% n medicamente IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) medicamente (%)
(%) (%)
18-29 4 0,0 0,0-0,0 3 0,0 0,0-0,0 7 0,0 0,0-0,0
30-44 13 42,9 13,1-72,6 25 11,6 0,0-29,1 38 25,6 8,9-42,3
45-59 31 21,3 3,5-39,2 119 21,9 13,5-30,3 150 21,7 14,0-29,4
60-69 23 56,9 33,4-80,3 120 30,4 21,5-39,2 143 37,9 28,4-47,3
18-69 71 30,2 18,0-42,4 267 21,5 15,6-27,4 338 24,6 19,0-30,2

Sfaturi privind Descrierea
colesterolul de Procentul respondenților care au cerut sfaturi sau au primit tratament de
la un tămăduitor
la un tămăduitor tradițional pentru nivelul ridicat de colesterol printre cei
tradițional

• Ați consultat cândva vreun tămăduitor tradițional pentru nivelul ridicat
de colesterol?
• La moment urmați vreun remediu tradițional sau vreun tratament în
bază de ierburi pentru nivelul ridicat de colesterol?
Au consultat un tămăduitor tradițional pentru nivelul ridicat de colesterol printre cei anterior
diagnosticați
Au Au
Au
Grupul de consultat consultat
consultat un
vârstă un un
n tămăduitor IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) tămăduitor tămăduitor
tradițional
tradițional tradițional
(%)
(%) (%)
18-29 4 0,0 0,0-0,0 3 7,8 0,0-25,2 7 2,4 0,0-7,5
30-44 13 0,0 0,0-0,0 25 0,0 0,0-0,0 38 0,0 0,0-0,0
45-59 31 1,8 0,0-5,2 119 4,8 0,0-11,6 150 4,0 0,0-8,9
60-69 23 0,0 0,0-0,0 120 4,4 0,0-9,1 143 3,2 0,0-6,6
18-69 71 0,7 0,0-2,0 267 4,0 0,2-7,8 338 2,8 0,3-5,3
La moment primesc tratament tradițional sau în bază de ierburi pentru colesterolul ridicat printre cei
Grupul de Primesc Primesc Primesc
vârstă tratament tratament tratament
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) tradițional tradițional tradițional
(%) (%) (%)
18-29 4 0,0 0,0-0,0 3 7,8 0,0-25,2 7 2,4 0,0-7,5
30-44 13 0,0 0,0-0,0 25 0,0 0,0-0,0 38 0,0 0,0-0,0
45-59 31 2,4 0,0-7,4 119 0,8 0,0-2,3 150 1,2 0,0-3,0
60-69 23 5,9 0,0-17,5 120 4,4 0,0-8,8 143 4,8 0,0-10,7
18-69 71 2,1 0,0-5,1 267 1,9 0,3-3,6 338 2,0 0,3-3,7

Anamneza bolilor cardiovasculare (BCV)
Anamneza bolilor Descrierea
cardiovasculare Procentul respondenților care au suferit cândva o criză cardiacă sau durere
în piept din cauza unei boli de inimă (angină) sau un atac vascular cerebral
printre toți respondenții

• Ați suferit cândva o criză cardiacă sau durere în piept din cauza unei boli
cardiace (angină) sau un atac vascular cerebral (accident sau incident
vascular cerebral)?
Au suferit cândva o criză cardiacă sau durere în piept din cauza unei boli de inimă ori un atac vascular
cerebral
Grupul de vârstă BCV în BCV în BCV în
(ani) n anamneză IÎ 95% n anamneză IÎ 95% n anamneză IÎ 95%
(%) (%) (%)
18-29 326 5,6 2,8-8,3 511 8,1 5,2-11,0 837 6,7 4,8-8,7
30-44 469 6,8 4,3-9,3 754 12,8 10,0-15,6 1223 9,6 7,6-11,6
45-59 667 13,4 9,9-16,8 999 23,8 20,6-26,9 1666 18,8 16,3-21,3
60-69 344 25,0 19,3-30,8 682 30,7 26,5-34,9 1026 27,9 24,2-31,6
18-69 1806 9,7 7,9-11,4 2946 16,3 14,4-18,2 4752 12,9 11,5-14,2

Prevenirea și Descrierea
tratamentul bolilor Procentul respondenților care la moment primesc aspirină sau statine în
de inimă
mod regulat pentru prevenirea sau tratamentul bolilor de inimă

• Utilizați la moment aspirină în mod regulat pentru a preveni sau trata
boala de inimă?
• Utilizați la moment statine (Lovostatin/Simvastatin/Atorvastatin sau
orice alte statine) în mod regulat pentru a preveni sau trata boala de
inimă?
Primesc la moment aspirină în mod regulat pentru a preveni sau trata boala de inimă
Grupul de
vârstă
n aspirină IÎ 95% n aspirină IÎ 95% n aspirină IÎ 95%
(ani)
(%) (%) (%)
18-29 326 0,9 0,0-2,1 511 1,3 0,2-2,4 837 1,1 0,3-1,9
30-44 469 3,1 1,2-5,0 754 4,9 3,0-6,9 1223 3,9 2,4-5,5
45-59 667 7,9 5,8-10,0 999 18,1 15,2-21,0 1666 13,2 11,2-15,2
60-69 344 16,6 11,8-21,3 682 29,7 25,4-34,0 1026 23,2 20,0-26,4
18-69 1806 4,8 3,7-5,8 2946 10,1 8,8-11,4 4752 7,3 6,5-8,2
Primesc la moment statine în mod regulat pentru a preveni sau trata boala de inimă
Grupul de
vârstă
n statine IÎ 95% n statine IÎ 95% n statine IÎ 95%
(ani)
(%) (%) (%)
18-29 326 0,2 0,0-0,5 511 0,4 0,0-1,2 837 0,3 0,0-0,7
30-44 469 0,4 0,0-1,0 754 1,3 0,3-2,3 1223 0,8 0,2-1,4
45-59 667 3,7 1,1-6,3 999 3,9 2,5-5,2 1666 3,8 2,3-5,3
60-69 344 3,7 1,6-5,8 682 8,7 6,0-11,3 1026 6,2 4,4-8,0
18-69 1806 1,5 0,7-2,2 2946 2,5 1,8-3,2 4752 2,0 1,4-2,5

Sfaturi pentru stilul de viață
Sfaturi pentru stilul Descrierea
de viață Procentul respondenților care au primit, pe parcursul ultimilor trei ani,
sfaturi pentru stilul de viață de la un medic sau alt lucrător medical printre
toți respondenții

• Pe parcursul ultimilor trei ani, v-a sfătuit vreun medic sau alt lucrător
medical să urmați careva din următoarele sfaturi?
Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să renunțe la consumul de tutun sau să nu înceapă
să utilizeze tutunul
vârstă Sfătuiți Sfătuiți Sfătuiți
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) (%) (%) (%)
18-29 324 47,3 40,2-54,4 511 37,7 30,7-44,8 835 42,9 37,5-48,3
30-44 469 55,4 49,9-60,9 754 29,5 24,9-34,1 1223 43,5 39,2-47,8
45-59 667 52,0 46,5-57,5 999 31,5 26,4-36,6 1666 41,3 37,0-45,7
60-69 344 41,4 34,5-48,4 682 22,5 18,1-26,9 1026 31,9 27,4-36,3
18-69 1804 50,4 46,5-54,3 2946 32,1 28,1-36,1 4750 41,6 38,2-45,0
Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să reducă consumul de sare în regimul alimentar
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) (%) (%) (%)
18-29 324 49,3 41,6-57,1 511 58,4 51,7-65,2 835 53.5 47,7-59,4
30-44 469 55,6 49,9-61,3 754 58,6 54,0-63,2 1223 57,0 52,8-61,1
45-59 667 60,2 55,1-65,3 999 65,8 61,2-70,5 1666 63,1 59,3-66,9
60-69 344 57,3 50,4-64,2 682 64,0 59,1-68,8 1026 60,7 56,1-65,3
18-69 1804 54,7 50,4-59,0 2946 61,2 57,6-64,9 4750 57,8 54,4-61,3
Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să mănânce cel puțin cinci porții de fructe și/sau
legume în fiecare zi
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) (%) (%) (%)
18-29 324 56,0 48,2-63,8 510 68,0 62,1-74,0 834 61,5 56,0-67,1
30-44 469 58,3 52,8-63,9 754 64,6 60,3-68,9 1223 61,2 57,2-65,2
45-59 667 63,8 59,1-68,5 999 66,3 61,7-70,8 1666 65,1 61,4-68,8
60-69 344 61,6 55,4-67,9 682 66,8 62,2-71,5 1026 64,3 60,1-68,4
18-69 1804 59,2 55,2-63,2 2945 66,4 63,3-69,6 4749 62,7 59,6-65,8

Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să reducă consumul de grăsimi în regimul alimentar
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) (%) (%) (%)
18-29 324 52,3 44,6-60,1 510 67,2 61,4-73,0 834 59,2 53,7-64,7
30-44 469 59,5 53,8-65,1 754 63,9 59,5-68,3 1223 61,5 57,5-65,5
45-59 667 64,5 59,7-69,3 999 68,8 64,6-73,1 1666 66,8 63,2-70,3
60-69 344 57,3 50,7-63,9 682 68,4 64,0-72,8 1026 62,9 58,6-67,3
18-69 1804 58,0 54,0-62,0 2945 66,9 63,8-70,0 4749 62,3 59,2-65,4
Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să înceapă sau să facă mai multă activitate fizică
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) (%) (%) (%)
18-29 324 49,9 42,3-57,6 510 59,8 53,2-66,4 834 54,5 48,7-60,3
30-44 469 51,9 45,9-58,0 754 56,1 51,1-61,0 1223 53,8 49,4-58,3
45-59 667 54,8 49,5-60,0 999 58,1 53,1-63,2 1666 56,5 52,4-60,7
60-69 344 48,6 41,8-55,5 682 49,5 44,4-54,7 1026 49,1 44,3-53,9
18-69 1804 51,6 47,4-55,9 2945 57,2 53,4-61,1 4749 54,3 50,8-57,9
Au fost sfătuiți de un medic sau un lucrător medical să mențină un nivel sănătos al masei corporale sau
să reducă din greutate
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) (%) (%) (%)
18-29 324 44,0 36,1-52,0 510 57,0 50,1-63,9 834 50,0 43,9-56,1
30-44 469 52,0 45,8-58,2 754 52,5 47,5-57,5 1223 52,2 47,7-56,7
45-59 667 51,3 45,9-56,8 999 59,0 53,9-64,2 1666 55,4 51,0-59,7
60-69 344 47,2 40,3-54,1 682 53,3 48,2-58,4 1026 50,3 45,7-54,9
18-69 1804 48,6 44,1-53,1 2945 56,0 52,1-59,9 4749 52,1 48,4-55,9

Screeningul cancerului cervical
Screeningul Descrierea
cancerului cervical Procentul respondenților femei care au trecut cândva testul de screening
pentru cancerul cervical printre toate femeile respondente

• Ați trecut cândva vreun test de screening pentru cancerul cervical,
utilizând oricare din metodele descrise mai sus?
Grupul de vârstă Femei

(ani) n Testate cândva (%) IÎ 95%
18-29 459 49,9 43,3-56,5
30-44 689 68,1 63,5-72,7
45-59 890 73,1 68,9-77,3
60-69 599 63,3 58,2-68,5
18-69 2637 63,2 59,5-66,9
Femei 18-69 ani

Rural 1063 66,0 60,6-71,4
Urban 1574 60,2 55,3-65,2
Total 2637 63,2 59,5-66,9
Screeningul Descrierea
cancerului cervical Procentul respondenților femei cu vârsta de 30-49 ani care au trecut
printre femeile cu
cândva testul de screening pentru cancerul cervical printre toate femeile
vârsta 30-49 ani
cu vârsta de 30-49 ani.

• Ați trecut cândva vreun test de screening pentru cancerul cervical,
utilizând oricare din metodele descrise mai sus?

(ani) n Testate cândva (%) IÎ 95%
30-49 939 69,7 65,7-73,7
Femei 30-49 ani

Rural 394 72,4 66,6-78,1
Urban 545 66,5 61,0-72,1
Total 939 69,7 65,7-73,7

Măsurătorile fizice
Tensiunea arterială Descrierea
Valoarea medie a tensiunii arteriale printre toți respondenții, inclusiv cel
aflați la moment sub medicație pentru tensiunea arterială ridicată

• Indicațiile 1-3 pentru tensiunea arterială sistolică şi diastolică
Media tensiunii arteriale sistolice (mmHg)

vârstă
n Media IÎ 95% n Media IÎ 95% n Media IÎ 95%
(ani)
18-29 291 127,3 125,1-129,6 455 117,0 115,3-118,6 746 122,5 120,9-124,1
30-44 421 132,4 130,6-134,2 670 125,0 123,6-126,4 1091 129,0 127,9-130,2
45-59 585 141,2 138,8-143,5 898 143,5 141,6-145,5 1483 142,4 140,7-144,1
60-69 304 151,6 148,0-155,2 602 155,2 152,5-157,9 906 153,4 151,1-155,7
18-69 1601 134,6 133,2-136,0 2625 130,9 129,6-132,3 4226 132,8 131,8-133,9
Media tensiunii arteriale diastolice (mmHg)

vârstă
n Media IÎ 95% n Media IÎ 95% n Media IÎ 95%
(ani)
18-29 291 80,2 78,9-81,6 455 77,5 76,1-78,8 746 78,9 77,9-80,0
30-44 421 86,5 85,2-87,7 670 84,4 83,4-85,4 1091 85,5 84,7-86,3
45-59 585 88,9 87,7-90,1 898 90,5 89,4-91,7 1483 89,8 88,9-90,6
60-69 304 91,1 89,2-93,0 602 90,7 89,4-92,0 906 90,9 89,7-92,1
18-69 1601 85,3 84,6-86,1 2625 84,6 83,8-85,5 4226 85,0 84,4-85,6

Tensiunea arterială Descrierea
ridicată Procentul respondenților cu tensiune arterială ridicată

• Pe parcursul ultimilor două săptămâni, ați fost tratat de tensiune

arterială ridicată cu medicamente prescrise de un medic sau alt lucrător
medical?
TAs ≥ 140 și/sau TAd ≥ 90 mmHg, cu excepția celor sub medicație pentru tensiunea arterială ridicată
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 290 20,4 14,8-26,0 449 10,9 7,0-14,9 739 16,0 12,4-19,6
30-44 407 35,7 30,1-41,3 653 25,9 22,2-29,6 1060 31,2 27,7-34,8
45-59 516 52,1 46,7-57,5 687 52,6 47,9-57,3 1203 52,4 48,6-56,1
60-69 228 61,5 53,8-69,1 341 65,8 60,0-71,6 569 63,3 58,2-68,4
18-69 1441 35,9 32,4-39,3 2130 30,1 27,3-32,9 3571 33,2 30,7-35,6
TAs ≥ 140 și/sau TAd ≥ 90 mmHg sau la moment sub medicație pentru tensiune arterială ridicată
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 291 20,6 14,9-26,2 456 12,7 8,5-16,9 747 16,9 13,3-20,5
30-44 424 38,0 32,4-43,5 671 28,6 24,8-32,4 1095 33,7 30,2-37,2
45-59 588 58,2 53,3-63,2 908 63,7 60,0-67,4 1496 61,1 57,8-64,4
60-69 315 72,2 66,2-78,2 616 81,3 77,6-85,0 931 76,7 73,2-80,3
18-69 1618 40,3 37,0-43,7 2651 39,3 36,6-42,1 4269 39,8 37,5-42,2
TAs ≥ 160 și/sau TAd ≥ 100 mmHg, cu excepția celor sub medicație pentru tensiunea arterială ridicată
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 290 5,8 2,0-9,7 449 1,8 0,5-3,2 739 4,0 1,9-6,1
30-44 407 12,1 8,7-15,5 653 9,8 6,9-12,6 1060 11,0 8,9-13,2
45-59 516 20,4 15,8-25,0 687 25,2 21,0-29,4 1203 22,8 19,4-26,1
60-69 228 32,6 25,8-39,3 341 36,1 29,7-42,6 569 34,1 29,4-38,8
18-69 1441 13,2 10,9-15,5 2130 12,7 10,8-14,5 3571 13,0 11,5-14,5
TAs ≥ 160 și/sau TAd ≥ 100 mmHg sau la moment sub medicație pentru tensiunea arterială ridicată
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 291 6,0 2,2-9,8 456 3,8 1,6-6,0 747 5,0 2,7-7,2
30-44 424 15,1 11,5-18,8 671 13,0 9,9-16,1 1095 14,2 11,9-16,5
45-59 588 30,5 25,5-35,5 908 42,8 39,0-46,6 1496 37,0 33,6-40,3
60-69 315 51,3 44,9-57,7 616 65,1 60,6-69,6 931 58,2 54,3-62,1
18-69 1618 19,3 16,9-21,6 2651 24,2 22,1-26,3 4269 21,7 20,0-23,3

Tratamentul și Descrierea
controlul tensiunii Procentul respondenților cu tensiunea arterială ridicată tratată şi/sau
arteriale ridicate
controlată printre respondenții cu tensiune arterială ridicată (TAs ≥140
şi/sau TAd ≥ 90 mmHg) sau la moment sub medicație pentru tensiunea
arterială ridicată

• Pe parcursul ultimilor două săptămâni, ați fost tratat de tensiune
arterială ridicată cu medicamente prescrise de un medic sau un alt
lucrător medical?
Respondenții cu tensiunea arterială ridicată tratată și/sau controlată

Bărbați
Primesc Nu primesc
Grupul de Primesc
medicație şi medicație şi
vârstă medicație şi
n IÎ 95% TAs≥140 şi/ IÎ 95% TAs≥140 şi/ IÎ 95%
(ani) TAs<140 şi
sau TAd≥90 sau TAd≥90
TAd<90 (%)
(%) (%)
18-29 62 1,0 0,0-2,8 0,0 0,0-0,0 99,0 97,2-100,0
30-44 165 1,4 0,0-3,0 6,5 2,3-10,8 92,1 87,4-96,7
45-59 347 2,9 1,0-4,8 18,2 12,5-23,8 78,9 73,2-84,7
60-69 226 4,4 1,7-7,1 30,7 23,4-38,0 64,9 57,3-72,5
18-69 800 2,4 1,4-3,4 13,5 10,6-16,5 84,1 80,9-87,3

Bărbați
Primesc Nu primesc
Primesc
medicație şi
TAs<140 şi
TAd<90 (%)
(%) (%)
Rural 380 1,0 0,2-1,8 12,4 8,1-16,7 86,6 82,2-91,0
Urban 420 4,3 2,2-6,5 15,2 11,4-19,0 80,4 76,0-84,9
Total 800 2,4 1,4-3,4 13,5 10,6-16,5 84,1 80,9-87,3

Femei
Primesc Nu primesc
Grupul de Primesc
(ani) TAs<140 şi
TAd<90 (%)
(%) (%)
18-29 50 10,4 0,0-22,8 4,5 0,0-9,8 85,1 72,0-98,2
30-44 178 1,8 0,0-3,7 10,4 4,9-16,0 87,8 82,1-93,5
45-59 558 7,0 4,5-9,4 28,8 24,3-33,2 64,2 59,2-69,3
60-69 476 5,8 3,4-8,2 48,6 43,4-53,8 45,6 40,5-50,7
18-69 1262 6,0 4,0-8,0 26,5 23,5-29,5 67,5 63,9-71,0

Femei
Primesc Nu primesc
Primesc
medicație şi
TAs<140 şi
TAd<90 (%)
(%) (%)
Rural 586 5,9 3,0-8,9 23,5 19,6-27,4 70,6 65,8-75,4
Urban 676 6,2 4,0-8,4 31,3 26,8-35,8 62,5 57,7-67,3
Total 1262 6,0 4,0-8,0 26,5 23,5-29,5 67,5 63,9-71,0

Ambele sexe
Primesc Nu primesc
Grupul de Primesc
(ani) TAs<140 şi
TAd<90 (%)
(%) (%)
18-29 112 4,3 0,0-9,0 1,6 0,0-3,4 94,2 89,2-99,2
30-44 343 1,5 0,3-2,7 8,1 4,7-11,4 90,4 86,8-94,0
45-59 905 5,1 3,5-6,8 24,0 20,6-27,3 70,9 67,3-74,5
60-69 702 5,1 3,3-7,0 40,3 35,6-44,9 54,6 49,8-59,4
18-69 2062 4,1 3,0-5,2 19,7 17,6-21,9 76,2 73,7-78,7

Ambele sexe
Primesc Nu primesc
Primesc
medicație şi
TAs<140 şi
TAd<90 (%)
(%) (%)
Rural 966 3,4 1,9-4,9 17,8 14,9-20,7 78,8 75,3-82,3
Urban 1096 5,2 3,6-6,8 22,7 19,8-25,6 72,1 68,8-75,4
Total 2062 4,1 3,0-5,2 19,7 17,6-21,9 76,2 73,7-78,7

Media ritmului Descrierea
cardiac Media ritmului cardiac (pulsului) (bătăi pe minută).

• Indicațiile 1-3 ale ritmului cardiac (pulsului)
Media pulsului (bătăi pe minută)

Grupul de Media Media Media
vârstă bătăilor bătăilor bătăilor
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) pe pe pe
minută minută minută
18-29 314 74,1 72,9-75,4 494 76,9 75,7-78,2 808 75,4 74,5-76,4
30-44 450 78,0 76,7-79,4 728 75,2 74,3-76,1 1178 76,7 75,9-77,6
45-59 633 78,0 76,9-79,2 979 75,4 74,6-76,3 1612 76,7 75,9-77,4
60-69 332 77,0 75,4-78,7 661 76,7 75,6-77,9 993 76,9 75,8-77,9
18-69 1729 76,6 75,8-77,4 2862 76,0 75,4-76,6 4591 76,3 75,8-76.8
Înălțimea, greutatea Descrierea

și IMC Media înălțimii, greutății şi indicelui masei corporale printre toți
respondenții (cu excepția femeilor gravide)

• Pentru femei: sunteți gravidă?
• Înălțimea
• Greutatea
Media înălțimii (cm)

vârstă Media Media
n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) înălțimii (cm) înălțimii (cm)
18-29 314 174,9 174,1-175,7 464 163,4 162,7-164,1
30-44 447 173,3 172,5-174,1 700 161,9 161,2-162,5
45-59 629 171,6 170,9-172,4 972 161,0 160,4-161,6
60-69 326 169,0 167,9-170,0 646 159,0 158,2-159,9
18-69 1716 173,0 172,6-173,5 2782 161,8 161,4-162,2
Media greutății (kg)

vârstă Media Media
n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) greutății (kg) greutății (kg)
18-29 314 74,9 73,5-76,3 464 62,1 60,5-63,7
30-44 447 81,0 79,0-82,9 699 70,0 68,7-71,3
45-59 629 82,8 79,9-85,8 970 77,7 76,7-78,7
60-69 326 80,7 78,2-83,2 647 78,1 76,4-79,7
18-69 1716 79,2 78,1-80,4 2780 70,7 69,9-71,6

Media IMC (kg/m 2)
Grupul de
Media Media Media
vârstă
n IMC (kg/ IÎ 95% n IMC (kg/ IÎ 95% n IMC (kg/ IÎ 95%
(ani)
m 2) m 2) m 2)
18-29 314 24,4 24,0-24,8 464 23,2 22,7-23,8 778 23,9 23,6-24,2
30-44 446 26,7 26,2-27,2 698 26,7 26,2-27,2 1144 26,7 26,4-27,1
45-59 625 27,5 27,0-27,9 967 29,9 29,6-30,3 1592 28,8 28,5-29,1
60-69 326 28,2 27,4-29,0 643 30,8 30,2-31,4 969 29,5 29,0-30,0
18-69 1711 26,2 26,0-26,5 2772 27,0 26,7-27,4 4483 26,6 26,4-26,9
Media IMC (kg/m 2)

Media Media Media
n IMC (kg/ IÎ 95% n IMC (kg/ IÎ 95% n IMC (kg/ IÎ 95%
m 2) m 2) m 2)
Rural 776 25,9 25,5-26,3 1171 27,8 27,4-28,3 1947 26,8 26,5-27,1
Urban 935 26,6 26,2-27,0 1601 26,1 25,6-26,6 2536 26,4 26,0-26,7
Total 1711 26,2 26,0-26,5 2772 27,0 26,7-27,4 4483 26,6 26,4-26,9

Categoriile IMC Descrierea
Procentul respondenților în fiecare categorie IMC (cu excepția femeilor
gravide)

• Înălțimea
• Greutatea
Clasificarea IMC
Grupul de Bărbați
vârstă Subponderali Normoponderali Supraponderali Obezi
n IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(ani) <18,5 (%) 18,5-24,9 (%) 25,0-29,9 (%) ≥30,0 (%)
18-29 314 1,7 0,2-3,2 58,7 52,0-65,4 34,1 27,5-40,7 5,5 3,0-8,0
30-44 446 0,9 0,1-1,7 36,2 30,8-41,5 43,1 38,3-48,0 19,8 15,5-24,1
45-59 625 1,0 0,0-1,9 32,2 27,9-36,5 40,8 36,0-45,5 26,1 22,2-29,9
60-69 326 1,4 0,0-2,8 31,1 25,4-36,8 31,3 25,4-37,1 36,2 30,3-42,1
18-69 1711 1,2 0,6-1,9 42,7 39,3-46,1 38,2 35,1-41,4 17,8 15,6-20,0
Clasificarea IMC
Grupul de Femei
vârstă Subponderali Normoponderali Supraponderali Obezi
n IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(ani) <18,5 (%) 18,5-24,9 (%) 25,0-29,9 (%) ≥30,0 (%)
18-29 464 10,4 6,9-13,8 64,6 59,7-69,4 15,5 11,9-19,2 9,5 5,9-13,1
30-44 698 1,8 0,8-2,8 44,7 40,2-49,3 30,5 26,3-34,7 23,0 19,2-26,8
45-59 967 0,2 0,0-0,5 20,0 17,1-22,9 34,1 30,8-37,4 45,7 42,1-49,4
60-69 643 0,2 0,0-0,5 14,6 11,2-18,0 34,8 30,3-39,3 50,4 45,8-54,9
18-69 2772 3,9 2,6-5,1 40,3 37,7-42,9 27,3 25,3-29,3 28,5 26,3-30,7
Clasificarea IMC
vârstă Subponderali Normoponderali Supraponderali Obezi ≥30,0
n IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(ani) <18,5 (%) 18,5-24,9 (%) 25,0-29,9 (%) (%)
18-29 778 5,6 3,7-7,4 61,3 57,2-65,4 25,8 22,0-29,7 7,3 5,1-9,5
30-44 1144 1,3 0,7-1,9 40,0 36,3-43,8 37,4 34,0-40,8 21,2 18,3-24,2
45-59 1592 0,6 0,1-1,0 25,7 23,2-28,3 37,2 34,3-40,2 36,5 33,6-39,4
60-69 969 0,8 0,1-1,5 22,9 19,4-26,4 33,0 29,4-36,7 43,3 39,5-47,1
18-69 4483 2,5 1,8-3,2 41,6 39,4-43,8 33,1 31,1-35,0 22,9 21,2-24,6

IMC ≥ 25 Descrierea
Procentul respondenților clasificați ca supraponderali (IMC≥25) (cu
excepția femeilor gravide)

• Înălțimea
• Greutatea
IMC≥25
vârstă IMC ≥ 25 IMC ≥ 25 IMC ≥ 25
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) (%) (%) (%)
18-29 314 39,6 33,0-46,2 464 25,0 20,5-29,6 778 33,1 29,1-37,1
30-44 446 63,0 57,6-68,3 698 53,5 48,8-58,1 1144 58,7 54,9-62,4
45-59 625 66,8 62,6-71,1 967 79,8 76,9-82,7 1592 73,7 71,1-76,2
60-69 326 67,5 61,8-73,2 643 85,2 81,8-88,6 969 76,3 72,8-79,9
18-69 1711 56,0 52,7-59,4 2772 55,9 53,1-58,7 4483 55,9 53,7-58,2
IMC≥25
IMC ≥ 25 IMC ≥ 25 IMC ≥ 25
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(%) (%) (%)
Rural 776 52,4 47,7-57,1 1171 62,4 58,8-66,0 1947 57,1 54,2-60,0
Urban 935 60,4 55,5-65,2 1601 48,6 44,5-52,6 2536 54,7 51,2-58,1
Total 1711 56,0 52,7-59,4 2772 55,9 53,1-58,7 4483 55,9 53,7-58,2
Circumferința taliei Descrierea

Media circumferinței taliei printre toți respondenții (cu excepția femeilor gravide)

• Măsurătoarea circumferinței taliei
Circumferința taliei (cm)

Bărbați Femei
Grupul de vârstă Media Media
(ani) n circumferinței IÎ 95% n circumferinței IÎ 95%
(cm) (cm)
18-29 303 83,4 81,4-85,4 461 75,9 74,5-77,3
30-44 428 89,6 88,2-91,0 694 83,4 82,2-84,6
45-59 600 94,1 92,8-95,4 946 94,1 93,0-95,3
60-69 314 97,2 95,0-99,5 636 96,8 95,3-98,2
18-69 1645 89,2 88,3-90,2 2737 85,7 84,8-86,6

Circumferința Descrierea
șoldurilor Media circumferinței şoldurilor printre toți respondenții (cu excepția
femeilor gravide)

• Măsurătoarea circumferinței şoldurilor
Circumferința șoldurilor (cm)

Bărbați Femei
Grupul de
Media Media
vârstă
n circumferinței IÎ 95% n circumferinței IÎ 95%
(ani)
(cm) (cm)
18-29 303 94,2 92,2-96,2 461 94,5 93,3-95,8
30-44 427 99,1 97,7-100,4 693 101,7 100,5-102,9
45-59 599 100,3 99,3-101,3 946 108,3 107,3-109,3
60-69 314 102,6 100,9-104,3 636 109,8 108,4-111,2
18-69 1643 98,0 97,0-98,9 2736 102,3 101,5-103,0
Raportul talie/șolduri Descrierea

Media raportului talie-şolduri printre toți respondenții (cu excepția femeilor
gravide)

• Măsurătoarea circumferinței taliei
• Măsurătoarea circumferinței şoldurilor
Media raportului talie/șolduri

Bărbați Femei
Grupul de vârstă Media Media
(ani) n raportului IÎ 95% n raportului IÎ 95%
talie-şolduri talie-şolduri
18-29 303 0,9 0,9-0,9 461 0,8 0,8-0,8
30-44 427 0,9 0,9-0,9 693 0,8 0,8-0,8
45-59 599 0,9 0,9-0,9 946 0,9 0,9-0,9
60-69 314 0,9 0,9-1,0 636 0,9 0,9-0,9
18-69 1643 0,9 0,9-0,9 2736 0,8 0,8-0,8

Măsurătorile biochimice
Media glicemiei Descrierea
bazale Media rezultatelor glucozei bazale, inclusiv cei la moment sub medicație
pentru diabet (respondenții care nu au postit au fost excluşi)

• Pe parcursul ultimelor 12 ore ați mâncat sau băut ceva în afară de apă?
• Măsurătoarea glucozei sanguine
Media glucozei sanguine bazale (mmol/l)

vârstă Media, Media, Media,
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
18-29 210 4,8 4,7-5,0 393 4,8 4,7-4,8 603 4,8 4,7-4,9
30-44 352 5,1 4,9-5,2 601 5,1 5,0-5,2 953 5,1 5,0-5,2
45-59 501 5,4 5,2-5,5 816 5,5 5,4-5,7 1317 5,5 5,4-5,6
60-69 274 5,5 5,3-5,8 560 5,9 5,7-6,1 834 5,7 5,6-5,9
18-69 1337 5,1 5,0-5,2 2370 5,2 5,1-5,3 3707 5,2 5,1-5,2

Glucoza sanguină Descrierea
ridicată Clasificarea respondenților după nivelele glucozei sanguine şi rata
respondenților la moment sub medicație pentru glucoza sanguină ridicată
(respondenții care nu au postit au fost excluşi)

• Pe parcursul ultimilor două săptămâni, ați primit careva medicamente
• Pe parcursul ultimelor 12 ore ați mâncat sau băut ceva în afară de apă?
• Măsurătoarea glucozei sanguine
• Ați luat azi insulină sau alte medicamente prescrise de un medic sau alt
lucrător medical?
GBM*
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 210 4,7 1,4-7,9 393 5,0 2,5-7,5 603 4,8 2,8-6,9
30-44 352 7,1 3,1-11,0 601 10,5 7,5-13,4 953 8,6 6,1-11,2
45-59 501 10,0 7,2-12,8 816 10,6 8,2-13,0 1317 10,3 8,5-12,1
60-69 274 10,1 6,0-14,2 560 14,0 10,5-17,5 834 12,1 9,5-14,7
18-69 1337 7,4 5,6-9,2 2370 9,1 7,7-10,6 3707 8,3 7,1-9,5
Glucoza sanguină ridicată** sau la moment sub medicație pentru diabet

vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 210 6,1 2,2-9,9 393 4,5 2,2-6,9 603 5,3 3,0-7,6
30-44 352 10,4 7,0-13,9 601 10,8 8,2-13,5 953 10,6 8,4-12,9
45-59 501 15,7 12,1-19,4 816 19,5 16,4-22,6 1317 17,8 15,4-20,1
60-69 274 20,5 15,0-25,9 560 25,9 21,5-30,3 834 23,3 19,6-27,0
18-69 1337 11,5 9,5-13,5 2370 13,0 11,4-14,6 3707 12,3 10,9-13,6
* Glicemia bazală modificată se defineşte ca valoarea în sângele capilar integral: ≥5,6mmol/l şi <6,1mmol/l
** nivelul ridicat al glicemiei se defineşte ca valoarea în sângele capilar ≥ 6,1 mmol/l

La moment primesc medicație pentru diabet
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 329 0,0 0,0-0,0 519 0,0 0,0-0,0 848 0,0 0,0-0,0
30-44 473 1,3 0,2-2,3 760 0,9 0,1-1,7 1233 1,1 0,4-1,8
45-59 678 3,1 1,7-4,5 1010 4,7 2,9-6,4 1688 3,9 2,8-5,0
60-69 347 7,6 4,4-10,8 691 9,6 7,1-12,2 1038 8,6 6,4-10,9
18-69 1827 1,9 1,3-2,4 2980 2,6 2,0-3,2 4807 2,2 1,8-2,7
Colesterolul total Descrierea

Media colesterolului total printre toți respondenții, inclusiv cei care la
moment primesc medicație pentru colesterolul total ridicat

• Măsurătoarea colesterolului total
Media colesterolului total (mmol/l)

Grupul de Media Media Media
vârstă nivelului nivelului nivelului
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) de de de
colesterol colesterol colesterol
18-29 218 4,0 3,9-4,2 394 4,2 4,1-4,4 612 4,1 4,0-4,2
30-44 354 4,5 4,4-4,6 606 4,5 4,5-4,6 960 4,5 4,4-4,6
45-59 506 4,7 4,6-4,8 821 4,9 4,8-5,0 1327 4,8 4,8-4,9
60-69 277 4,7 4,5-4,8 571 5,1 4,9-5,2 848 4,9 4,8-5,0
18-69 1355 4,4 4,4-4,5 2392 4,6 4,5-4,7 3747 4,5 4,5-4,6

Colesterolul total Descrierea
ridicat Procentul respondenților cu nivelul ridicat al colesterolului total şi
procentul respondenților care la moment primesc medicație pentru
nivelul ridicat al colesterolului

• Măsurătoarea colesterolului total
• Pe parcursul ultimilor două săptămâni, ați fost tratat pentru nivelul
ridicat de colesterol cu medicamente prescrise de un medic sau un alt
lucrător medical?
Colesterolul total ≥ 5,0 mmol/l sau la moment primesc medicație pentru nivelul ridicat de colesterol
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 218 15,5 9,7-21,4 394 20,0 15,1-24,9 612 17,8 13,9-21,7
30-44 354 27,4 22,3-32,5 606 26,7 22,7-30,7 960 27,1 23,7-30,5
45-59 506 35,3 30,0-40,5 821 42,3 38,0-46,6 1327 39,1 35,5-42,6
60-69 277 37,7 30,7-44,7 571 52,8 47,5-58,2 848 45,6 41,2-50,0
18-69 1355 26,7 23,5-29,9 2392 32,0 29,3-34,8 3747 29,4 27,1-31,7
Colesterolul total ≥ 6,2 mmol/l sau la moment primesc medicație pentru nivelul ridicat de colesterol
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 218 3,2 0,5-5,9 394 3,7 1,4-5,9 612 3,4 1,7-5,2
30-44 354 4,8 2,0-7,6 606 5,3 3,3-7,4 960 5,1 3,3-6,8
45-59 506 8,4 5,3-11,5 821 9,3 7,1-11,6 1327 8,9 7,0-10,8
60-69 277 11,1 6,3-15,9 571 15,3 11,4-19,2 848 13,3 10,1-16,4
18-69 1355 5,9 4,3-7,4 2392 7,1 5,8-8,3 3747 6,5 5,4-7,5

Lipoproteinele de Descrierea
densitate înaltă (HDL) Media HDL printre toți respondenții şi rata respondenților cu nivelul jos
al HDL

• Măsurătoarea colesterolului HDL
Media HDL (mmol/l)

n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
18-29 218 1,3 1,2-1,3 394 1,4 1,4-1,5 612 1,3 1,3-1,4
30-44 354 1,3 1,3-1,4 606 1,5 1,4-1,5 960 1,4 1,4-1,4
45-59 506 1,4 1,4-1,5 821 1,5 1,4-1,5 1327 1,5 1,4-1,5
60-69 277 1,4 1,3-1,5 571 1,4 1,4-1,5 848 1,4 1,4-1,5
18-69 1355 1,3 1,3-1,4 2392 1,5 1,4-1,5 3747 1,4 1,4-1,4
Procentul respondenților cu HDL < 1,03 mmol/l

Grupul de vârstă Bărbați
(ani) n % IÎ 95%
18-29 218 31,7 24,1-39,2
30-44 354 27,7 22,5-33,0
45-59 506 23,4 18,6-28,1
60-69 277 23,6 17,6-29,5
18-69 1355 27,4 24,1-30,8
Procentul respondenților cu HDL < 1,29 mmol/l

(ani) n % IÎ 95%
18-29 394 41,2 35,0-47,4
30-44 606 38,2 33,4-43,0
45-59 821 39,7 35,3-44,1
60-69 571 40,2 34,9-45,5
18-69 2392 39,8 36,9-42,8

Riscul bolilor cardiovasculare
Riscul BCV ≥30% sau Descrierea
cu BCV existente Procentul respondenților cu vârsta 40-69 ani cu riscul de 10 ani pentru
bolile cardiovasculare (BCV)* ≥ 30% sau cu BCV existente
Întrebările din instrument (combinate de la pasul 1, 2 și 3)

• Sexul, vârsta
• Fumătorii actuali şi foştii fumători
• Anamneza pentru diabet, BCV
• Măsurătorile tensiunii arteriale sistolice
• Starea de nemâncare (postire), măsurătorile glucozei şi colesterolului
total
Procentul respondenților cu riscul de 10 ani pentru BCV ≥ 30% sau cu BCV existente
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
40-54 408 10,9 7,2-14,6 656 20,8 17,0-24,7 1064 16,0 13,3-18,8
55-69 396 30,1 24,1-36,1 775 35,6 31,6-39,7 1171 33,1 29,4-36,7
40-69 804 18,5 14,8-22,3 1431 27,0 24,1-29,8 2235 23,0 20,5-25,4
* Riscul de 10 ani pentru BCV ≥ 30% se defineşte în baza vârstei, sexului, tensiunii arteriale, statutului
de fumător (fumător actual sau cei care au renunțat la fumat mai puțin de 1 an până la evaluare),
colesterolului total şi diabetului (diagnosticat anterior sau cu concentrația glicemiei bazale în sângele
capilar integral > 6,1 mmol/l).

Terapia Descrierea
medicamentoasă și Procentul persoanelor eligibile (definite ca persoane cu vârsta 40-69 ani
consilierea pentru cei
cu riscul de 10 ani pentru bolile cardiovasculare (BCV)* ≥ 30%, inclusiv
cu risc pentru BCV
≥30% sau cu BCV cei cu BCV existente) care primesc terapie medicamentoasă şi consiliere**
existente (inclusiv controlul glicemiei) pentru a preveni atacul de cord şi accidentul
vascular cerebral
Întrebările din instrument (combinate de la pasul 1, 2 şi 3)

• Sexul, vârsta
• Fumătorii actuali şi foştii fumători
• Anamneza pentru diabet, BCV
• Sfaturile pentru stilul de viață
• Măsurătorile tensiunii arteriale sistolice
• Starea de nemâncare (postire), măsurătorile glucozei şi a colesterolului
total
Rata persoanelor eligibile care primesc terapie medicamentoasă și consiliere pentru a preveni atacul de
cord și accidentul vascular cerebral
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
40-54 50 37,0 18,2-55,8 133 45,9 36,5-55,4 183 43,0 34,2-51,8
55-69 121 47,6 37,0-58,1 290 64,2 57,2-71,2 411 57,1 50,8-63,5
40-69 171 43,8 34,3-53,3 423 55,9 49,9-61,9 594 51,3 46,0-56,6
* Riscul de 10 ani pentru BCV ≥30% se defineşte în baza vârstei, sexului, tensiunii arteriale, statutului
de fumător (fumător actual sau cei care au renunța la fumat mai puțin de 1 an până la evaluare),
colesterolului total şi diabetului (diagnosticat anterior sau cu concentrația glicemiei bazale în sângele
capilar integral > 6,1 mmol/l).
**Consilierea se defineşte ca primirea sfaturilor de la un medic sau alt lucrător medical privind
renunțarea la fumat sau neînceperea fumatului, reducerea consumului de sare în regimul alimentar,
consumul a cel puțin cinci porții de fructe şi/sau legume pe zi, începerea sau efectuarea unul volum
mai mare de activitate fizică, menținerea greutății corporale sănătoase sau reducerea greutății.

Sumarul factorilor de Descrierea
risc combinați Procentul respondenților cu 0, 1-2 sau 3-5 din următorii factori de risc
Întrebările din instrument (combinate de la pasul 1 şi 2)

• Fumatul actual zilnic
• Consumul a mai puțin de cinci porții de fructe şi/sau legume pe zi
• Necorespunderea recomandărilor OMS privind activitatea fizică pentru
sănătate (<150 minute de activitate fizică moderată pe săptămână, sau
echivalentul ei)
• Supragreutate sau obezitate (IMC ≥ 25 kg/m2)
• Tensiunea arterială ridicată (TAs ≥ 140 şi/sau TAd ≥ 90 mmHg sau la
moment primesc tratament pentru tensiunea arterială ridicată)

Grupul de Bărbați
vârstă 0 factori de 1-2 factori 3-5 factori
n IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(ani) risc (%) de risc (%) de risc (%)
18-44 681 7,7 5,0-10,3 64,7 60,6-68,8 27,6 23,5-31,8
45-69 832 2,0 0,9-3,1 48,1 43,9-52,3 49,9 45,6-54,1
18-69 1513 5,7 3,9-7,6 59,1 55,9-62,2 35,2 31,8-38,6

Grupul de Femei
n IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
18-44 1041 15,0 12,3-17,7 74,1 71,0-77,1 11,0 8,8-13,1
45-69 1418 3,7 2,4-5,0 50,8 47,1-54,4 45,5 41,8-49,2
18-69 2459 10,4 8,7-12,2 64,6 62,0-67,3 25,0 22,4-27,5

n IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
18-44 1722 11,0 9,1-12,8 68,9 66,4-71,5 20,1 17,5-22,7
45-69 2250 2,9 2,1-3,7 49,5 46,7-52,3 47,6 44,7-50,5
18-69 3972 8,0 6,7-9,3 61,7 59,7-63,7 30,3 28,0-32,6

Asistența medicală
Asigurarea medicală Descrierea
Procentul respondenților care dispun de asigurare medicală

• Dispuneți la moment de asigurare medicală

vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 324 57,2 49,7-64,6 510 65,2 59,8-70,5 834 60,8 56,0-65,7
30-44 469 58,2 52,6-63,7 754 66,2 62,4-70,1 1223 61,9 58,3-65,5
45-59 667 63,7 59,4-68,0 999 73,8 70,2-77,5 1666 69,0 66,1-71,8
60-69 345 89,4 85,5-93,2 682 96,5 94,9-98,1 1027 93,0 90,8-95,1
18-69 1805 62,1 58,4-65,7 2945 71,2 68,8-73,6 4750 66,4 64,1-68,8

n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
Rural 800 48,0 42,8-53,2 1218 62,9 59,4-66,5 2018 55,1 51,7-58,5
Urban 1005 78,3 74,4-82,3 1727 80,2 77,2-83,1 2732 79,2 76,5-81,9
Total 1805 62,1 58,4-65,7 2945 71,2 68,8-73,6 4750 66,4 64,1-68,8

Sursele financiare Descrierea
pentru cheltuielile de Procentul respondenților care folosesc diverse surse financiare pentru
sănătate
cheltuielile de sănătate

• Pe parcursul ultimelor 12 luni, care din următoarele surse financiare
le-ați utilizat pentru a achita orice cheltuieli de sănătate cum ar fi
medicamentele, consultațiile, tratamentul, spitalizarea sau îngrijirile de
pacient?
Tipurile de surse financiare utilizate pentru cheltuielile de sănătate
Bărbați
Plata sau
Grupul de
rambursarea
vârstă Venitul Economiile
n IÎ 95% IÎ 95% din contul IÎ 95%
(ani) curent (%) (%)
asigurării
medicale (%)
18-29 324 60,9 53,6-68,2 5,0 1,8-8,2 19,5 14,0-25,1
30-44 469 61,9 56,5-67,4 6,4 3,5-9,4 19,8 15,7-23,8
45-59 667 61,5 57,1-66,0 9,2 6,6-11,8 28,6 24,3-33,0
60-69 344 65,8 59,9-71,6 12,5 8,3-16,7 40,8 34,3-47,4
18-69 1804 61,8 58,1-65,5 7,2 5,3-9,0 23,9 20,9-26,8

Bărbați
Suport de
Împrumut
Grupul la membri
de la cineva
de Obiecte de familie
din afara
vârstă n vândute IÎ 95% sau prieteni IÎ 95% IÎ 95% Altele (%) IÎ 95%
familie şi
(ani) (%) din afara
prietenilor
gospodăriei
(%)
(%)
18-29 324 4,3 0,6-8,0 16,8 11,1-22,5 7,7 3,3-12,0 0,0 0,0-0,0
30-44 469 5,5 2,8-8,3 16,6 12,4-20,8 6,3 3,9-8,8 0,2 0,0-0,5
45-59 667 4,8 2,7-7,0 14,6 11,3-17,9 8,0 5,0-11,0 0,1 0,0-0,3
60-69 344 5,6 2,8-8,5 20,2 15,3-25,0 8,4 4,5-12,2 0,0 0,0-0,0
18-69 1804 4,9 3,1-6,7 16,5 13,6-19,4 7,4 5,3-9,5 0,1 0,0-0,2

Femei
Plata sau
Grupul de
rambursarea
vârstă Venitul Economiile
n IÎ 95% IÎ 95% din contul IÎ 95%
(ani) curent (%) (%)
asigurării
medicale (%)
18-29 510 69,8 63,9-75,7 7,2 4,3-10,2 23,6 18,7-28,6
30-44 754 67,1 62,1-72,1 9,7 6,8-12,5 25,0 21,0-29,0
45-59 999 73,2 69,4-77,0 11,6 8,8-14,4 35,3 31,2-39,3
60-69 682 75,2 70,8-79,6 10,6 7,7-13,4 43,9 38,7-49,0
18-69 2945 70,6 67,6-73,6 9,5 7,6-11,5 29,5 26,7-32,3

Femei
Suport de Împrumut
la membri de la
Grupul
Obiecte de familie cineva
de vârstă Altele
n vândute IÎ 95% sau prieteni IÎ 95% din afara IÎ 95% IÎ 95%
(ani) (%)
(%) din afara familie şi
gospodăriei prietenilor
(%) (%)
18-29 510 4,0 1,5-6,6 22,8 18,1-27,5 8,3 5,5-11,2 0,2 0,0-0,5
30-44 754 4,1 2,2-6,0 22,1 18,1-26,1 8,9 6,3-11,5 0,1 0,0-0,3
45-59 999 6,2 4,2-8,1 24,2 20,4-28,0 10,9 8,3-13,6 0,0 0,0-0,1
60-69 682 7,0 4,6-9,5 27,4 23,2-31,5 14,1 10,8-17,5 0,3 0,0-1,0
18-69 2945 5,0 3,7-6,3 23,5 20,8-26,1 9,9 8,2-11,5 0,1 0,0-0,3

Ambele sexe
Plata sau
Grupul de rambursarea
vârstă Venitul Economiile din contul
n IÎ 95% IÎ 95% IÎ 95%
(ani) curent (%) (%) asigurării
medicale
(%)
18-29 834 65,0 59,7-70,3 6,0 3,8-8,3 21,4 17,3-25,5
30-44 1223 64,3 60,2-68,4 7,9 5,7-10,1 22,2 19,0-25,3
45-59 1666 67,6 64,6-70,7 10,5 8,2-12,7 32,1 28,9-35,3
60-69 1026 70,5 66,6-74,4 11,5 8,8-14,2 42,4 37,8-46,9
18-69 4749 66,0 63,3-68,8 8,3 6,7-9,9 26,6 24,2-28,9

Ambele sexe
Suport de
Grupul la membri Împrumut de
de Obiecte de familie la cineva din
Altele
vârstă n vândute IÎ 95% sau prieteni IÎ 95% afara familie IÎ 95% IÎ 95%
(%)
(ani) (%) din afara şi prietenilor
gospodăriei (%)
(%)
18-29 834 4,2 1,9-6,4 19,6 15,4-23,7 8,0 5,3-10,6 0,1 0,0-0,2
30-44 1223 4,9 3,0-6,7 19,1 16,0-22,2 7,5 5,7-9,4 0,1 0,0-0,3
45-59 1666 5,5 3,9-7,1 19,6 16,8-22,4 9,5 7,4-11,6 0,1 0,0-0,2
60-69 1026 6,4 4,5-8,2 23,8 20,4-27,2 11,3 8,7-13,9 0,2 0,0-0,5
18-69 4749 5,0 3,8-6,1 19,8 17,5-22,2 8,6 7,2-10,0 0,1 0,0-0,2

Prevalența bolilor Descrierea
netransmisibile Procentul respondenților care au avut cândva sau suferă la moment de o
boală netransmisibilă

• Ați avut cândva sau suferiți la moment de vreo boală netransmisibilă
(BNT) cum ar fi boală cardiovasculară, inclusiv boală de inimă şi accident
vascular cerebral, cancer, boli respiratorii cronice sau diabet?
Procentul respondenților care au avut cândva sau suferă la moment de o boală netransmisibilă
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 324 5,2 2,4-8,0 510 6,7 3,9-9,5 834 5,9 3,9-7,8
30-44 469 6,8 4,5-9,1 754 12,2 9,4-15,0 1223 9,3 7,5-11,0
45-59 667 18,9 15,2-22,6 999 28,0 24,6-31,3 1666 23,6 21,1-26,2
60-69 344 31,9 25,9-37,9 682 43,2 38,7-47,8 1026 37,6 33,6-41,6
18-69 1804 11,6 9,7-13,4 2945 18,2 16,3-20,1 4749 14,8 13,3-16,2
Au vizitat cândva o Descrierea

instituție medicală Procentul respondenților care au vizitat cândva o instituție medicală din
din cauza BNT
cauza unei BNT, printre cei cu BNT

• Ați vizitat cândva vreo instituție medicală din cauza BNT de care suferiți?
Vă rugăm să excludeți orice spitalizare.
Procentul respondenților care au vizitat instituția medicală din cauza unei BNT
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 16 97,0 91,1-100,0 28 77,4 56,5-98,4 44 86,7 74,3-99,1
30-44 39 86,3 76,1-96,5 85 94,9 90,4-99,3 124 91,5 86,7-96,2
45-59 126 91,7 86,6-96,8 268 94,2 91,4-97,0 394 93,3 90,6-95,9
60-69 103 92,6 87,8-97,5 295 94,4 90,9-97,9 398 93,6 90,7-96,6
18-69 284 91,8 88,7-95,0 676 92,4 88,9-95,9 960 92,1 89,7-94,6

Timpul de deplasare Descrierea
la și de la instituția Media timpului de deplasare la instituția medicală la ultima vizită, printre
medicală la ultima
cei cu BNT care au vizitat cândva instituția medicală
vizită
• De cât timp ați avut nevoie ultima dată pentru a vă deplasa la instituția
medicală pe care ați vizitat-o (în ambele direcții)?
Media timpului (minute) de deplasare la și de la instituția medicală la ultima vizită legată de BNT
Grupul de
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) minute minute minute
18-29 14 48,7 30,7-66,8 20 70,2 40,0-100,5 34 58,7 41,6-75,9

30-44 21 69,2 31,0-107,4 71 74,5 51,2-97,8 92 72,9 53,0-92,8
45-59 93 74,1 49,8-98,5 199 96,8 66,8-126,7 292 88,3 66,6-110,0
60-69 73 83,8 53,6-114,0 234 79,3 63,1-95,4 307 81,1 65,0-97,2
18-69 201 70,9 56,4-85,5 524 85,3 69,1-101,5 725 79,7 67,7-91,7
Media timpului (minute) de deplasare la și de la instituția medicală la ultima vizită legată de BNT
Media, Media, Media,

n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
minute minute minute
Rural 102 80,9 60,6-101,1 230 107,7 81,1-134,3 332 97,2 78,1-116,3
Urban 99 57,8 36,9-78,8 294 55,2 41,8-68,6 393 56,2 44,4-68,1
Total 201 70,9 56,4-85,5 524 85,3 69,1-101,5 725 79,7 67,7-91,7

Perioada de așteptare Descrierea
la ultima vizită la Media timpului de aşteptare înainte de programare pe parcursul ultimei
instituția medicală
vizite la instituția medicală printre respondenții cu BNT care au vizitat
cândva instituția medicală

• Cât de lungă a fost durata perioadei de aşteptare înainte de programare

pe parcursul ultimei vizite la instituția medicală?
Media perioadei de așteptare (minute) înainte de programare pe parcursul ultimei vizite la instituția
medicală din cauza BNT
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) minute minute minute
18-29 14 15,7 6,5-25,0 20 21,0 8,6-33,3 34 18,1 10,6-25,5
30-44 30 86,8 4,4-169,1 76 47,3 24,1-70,6 106 62,0 28,0-95,9
45-59 102 47,6 35,5-59,7 229 55,0 42,0-67,9 331 52,3 43,0-61,7
60-69 84 72,2 35,1-109,4 258 37,5 25,8-49,3 342 52,0 34,5-69,5
18-69 230 55,1 36,6-73,5 583 46,3 37,6-54,9 813 49,8 40,4-59,2
Vizite la instituția Descrierea

medicală din cauza Procentul respondenților care au vizitat instituția medicală din cauza BNT
BNT în ultimele 30 de
pe parcursul ultimelor 30 de zile printre cei cu BNT
zile
• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, ați vizitat vreo instituție medicală din
cauza BNT de care suferiți? Vă rugăm să excludeți orice spitalizare.
Rata respondenților care au vizitat instituția medicală din cauza BNT în ultimele 30 de zile
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 15 26,5 3,5-49,5 22 20,0 0,0-41,2 37 23,4 8,0-38,9
30-44 32 26,8 9,8-43,8 79 27,1 16,1-38,2 111 27,0 17,6-36,4
45-59 115 30,8 22,1-39,6 245 42,7 35,4-50,0 360 38,2 32,2-44,2
60-69 93 40,6 28,6-52,6 280 36,4 29,6-43,2 373 38,1 31,7-44,5
18-69 255 31,9 25,0-38,9 626 35,9 31,0-40,9 881 34,3 30,1-38,5

Vizite la instituții Descrierea
medicale specifice în Numărul mediu de vizite la instituții medicale specifice pe parcursul
ultimele 30 de zile ultimelor 30 de zile printre respondenții cu BNT care au vizitat instituția
medicală în ultimele 30 de zile

(BNT) cum ar fi boală cardiovasculară, inclusiv boală de inimă şi
accidentul vascular cerebral, cancerul, bolile respiratorii cronice sau
diabetul?
• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, de câte ori ați vizitat o instituție
medicală din cauza BNT de care suferiți?
Numărul mediu de vizite la instituții medicale specifice în ultimele 30 de zile

Bărbați
Numărul
Numărul Numărul
Grupul mediu de
mediu de mediu de
de vârstă vizite la
n IÎ 95% n vizite la IÎ 95% n vizite la IÎ 95%
(ani) centrul
spitalul spitalul
de
public privat
sănătate
18-29 5 1,5 0,2-2,8 5 0,7 0,3-1,1 5 0,2 0,0-0,7
30-44 8 0,9 0,3-1,4 8 0,6 0,0-1,3 8 0,1 0,0-0,4
45-59 38 1,6 0,9-2,2 37 0,3 0,1-0,5 37 0,04 0,0-0,1
60-69 34 2,2 0,8-3,5 34 0,3 0,1-0,6 34 0,0 0,0-0,0
18-69 85 1,6 1,1-2,2 84 0,4 0,3-0,6 84 0,1 0,0-0,1

Femei
Numărul
Numărul Numărul
Grupul mediu de
mediu de mediu de
(ani) centrul
spitalul spitalul
de
public privat
sănătate
18-29 3 3,8 0,0-8,8 3 0,1 0,0-0,4 3 0,1 0,0-0,4
30-44 22 0,9 0,6-1,2 22 0,5 0,3-0,7 22 0,4 0,0-0,9
45-59 104 1,8 1,2-2,4 103 0,6 0,1-1,1 103 0,0 0,0-0,1
60-69 105 1,5 1,2-1,9 105 0,4 0,2-0,5 105 0,0 0,0-0,0
18-69 234 1,7 1,2-2,2 233 0,5 0,2-0,8 233 0,1 0,0-0,2

Ambele sexe
Numărul
Numărul Numărul
Grupul mediu de
mediu de mediu de
(ani) centrul
spitalul spitalul
de
public privat
sănătate
18-29 8 2,4 0,1-4,8 8 0,5 0,1-0,9 8 0,2 0,0-0,5
30-44 30 0,9 0,6-1,2 30 0,6 0,3-0,8 30 0,3 0,0-0,7
45-59 142 1,7 1,2-2,2 140 0,5 0,2-0,9 140 0,0 0,0-0,1
60-69 139 1,8 1,1-2,5 139 0,3 0,2-0,5 139 0,0 0,0-0,0
18-69 319 1,7 1,3-2,1 317 0,5 0,3-0,7 317 0,1 0,0-0,1
Cheltuielile pentru Descrierea

vizitele la instituțiile Suma medie în MDL cheltuită de respondenți pentru acoperirea costurilor
medicale în ultimele
specifice de asistență medicală şi total pentru toate vizitele din ultimele
30 de zile
30 de zile la instituția medicală din cauza BNT, printre respondenții cu BNT
care au vizitat instituția medicală din cauza BNT în ultimele 30 de zile

• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, ținând cont de toate vizitele DVS la
instituția medicală din cauza BNT, cât ați plătit de sine-stătător pentru
aceste vizite în total?
Suma medie de MDL cheltuită pentru vizitele la instituția medicală din cauza BNT
Media Media Media
IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95% n
MDL MDL MDL
Taxele prestatorului 53 11,8 0,0-27,4 172 17,7 4,4-31,0 225 15,7 5,3-26,0
Medicamentele 54 387,3 210,7-563,8 166 359,9 270,8-448,9 220 369,7 285,2-454,2
Testele 49 27,7 0,0-73,8 166 24,6 8,9-40,3 215 25,6 8,1-43,1
Transportul 57 25,7 8,7-42,8 165 30,7 17,2-44,2 222 28,9 18,3-39,5
Alte cheltuieli 58 3,3 0,0-8,4 160 6,7 0,0-15,8 218 5,4 0,0-11,4
Total 79 356,3 216,0-496,6 228 514,6 382,4-646,9 307 456,4 354,3-558,6

asistența medicală ce Suma medie cheltuită de respondenți pentru asistența medicală, ce nu
nu ține de vizitele la
ține de vizitele la instituția medicală sau spital, pe parcursul ultimilor 30
instituția medicală, în
ultimele 30 de zile de zile

• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, cât ați plătit de sine-stătător pentru
asistența medicală ce nu ține de vizitele la instituția medicală sau spital,
cum ar fi medicamentele de rutină?
Suma medie de MDL cheltuită pentru asistența medicală,

ce nu ține de vizitele la instituția medicală sau spital
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) MDL MDL MDL
18-29 16 202,5 20,9-384,1 26 299,4 137,0-461,7 42 252,5 134,0-371,0
30-44 31 220,0 87,1-352,9 80 288,8 151,3-426,3 111 264,2 164,8-363,7
45-59 106 200,6 110,8-290,4 245 206,4 111,1-301,7 351 204,3 131,3-277,3
60-69 94 118,8 66,9-170,7 267 276,1 205,8-346,4 361 210,0 161,3-258,8
18-69 247 182,6 123,0-242,3 618 249,7 189,5-309,9 865 223,0 175,5-270,5
Spitalizați în ultimele Descrierea

12 luni din cauza BNT Procentul respondenților care au fost spitalizați din cauza unei BNT pe
parcursul ultimelor 12 luni, printre cei cu BNT

• Pe parcursul ultimelor 12 luni, ați fost spitalizat din cauza unei BNT?
Procentul respondenților cu BNT care au fost spitalizați din cauza acestei BNT
vârstă Spitalizați Spitalizați Spitalizați
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
(ani) (%) (%) (%)
18-29 16 12,3 0,0-30,5 28 6,9 0,0-14,6 44 9,5 0,0-19,0
30-44 39 31,1 14,6-47,7 85 13,6 4,9-22,3 124 20,5 12,0-29,0
45-59 126 21,3 12,3-30,4 268 24,3 17,8-30,8 394 23,1 17,3-29,0
60-69 103 31,4 21,4-41,5 295 23,1 17,7-28,4 398 26,6 21,5-31,6
18-69 284 24,2 17,9-30,5 676 19,9 16,0-23,8 960 21,6 17,9-25,4

Numărul zilelor de Descrierea
spitalizare din cauza Numărul mediu de zile de spitalizare printre respondenții spitalizați din
unei BNT
cauza unei BNT, pe parcursul ultimilor 12 luni

• Pe parcursul ultimilor 12 luni, timp de câte zile ați fost spitalizat din
cauza unei BNT?
Numărul mediu de zile de spitalizare din cauza unei BNT

Grupul de
vârstă
(ani)
zile de zile de zile
18-29 2 5,3 3,7-6,9 3 19,5 0,0-40,6 5 10,7 1,0-20,5
30-44 11 13,0 7,9-18,1 11 12,9 9,9-15,9 22 12,9 9,8-16,1
45-59 28 10,5 8,8-12,3 58 14,4 11,2-17,7 86 13,1 10,8-15,3
60-69 32 22,2 9,6-34,7 70 13,1 9,2-17,0 102 17,6 11,2-24,1
18-69 73 14,5 9,9-19,1 142 14,1 11,8-16,4 215 14,3 11,9-16,6

spitalizare în ultimele Suma medie de MDL cheltuită de respondenți pentru acoperirea costurilor
12 luni specifice de asistență medicală şi în total, pe parcursul ultimilor 12 luni,
pentru spitalizare din cauza unei BNT, printre cei cu BNT care au vizitat
spitalul în ultimele 12 luni

• Pe parcursul ultimilor 12 luni, ținând cont de toate vizitele la spital din
cauza unei BNT, cât ați plătit de sine-stătător pentru aceste vizite în
total?
Suma medie de MDL cheltuită pentru spitalizarea din cauza unei BNT
n Numărul Numărul Numărul
Media, MDL n mediu de IÎ 95% n mediu de IÎ 95% n mediu de IÎ 95%
zile zile zile
Taxele prestatorului 44 90,8 0,0-190,0 86 18,6 0,4-36,7 130 48,3 6,2-90,4
Medicamentele 40 1006,4 0,0-2044,6 86 557,3 355,9-758,7 126 731,8 316,2-1147,3
Testele 42 11,2 0,0-22,3 81 84,8 0,0-178,3 123 53,6 0,0-109,0
Transportul 45 105,2 19,3-191,1 86 60,7 32,5-88,8 131 79,5 40,0-119,1
Alte cheltuieli 43 277,7 0,0-743,3 81 118,7 0,0-285,8 124 184,8 0,0-397,1
Total 67 1853,8 636,0-3071,7 132 1559,7 938,9-2180,6 199 1688,8 1057,0-2320,6

Îngrijire la domiciliu Descrierea
din cauza unei BNT Procentul respondenților care au primit îngrijiri la domiciliu din partea
membrilor de familie sau prietenilor pe parcursul ultimilor 30 de zile din
cauza unei BNT, printre cei cu BNT

• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, v-a oferit cineva din membrii de familie
sau prieteni îngrijire la domiciliu din cauza unei BNT?
Procentul respondenților cu BNT care au primit îngrijire la domiciliu
Au primit Au primit Au primit
Grupul de
îngrijire îngrijire îngrijire
vârstă
n la IÎ 95% n la IÎ 95% n la IÎ 95%
(ani)
domiciliu domiciliu domiciliu
(%) (%) (%)
18-29 16 4,5 0,0-13,4 28 8,9 0,0-21,5 44 6,8 0,0-14,8
30-44 39 9,2 0,0-19,5 85 1,7 0,0-4,0 124 4,6 0,3-9,0
45-59 126 5,7 1,9-9,6 268 8,9 4,9-12,9 394 7,7 4,6-10,7
60-69 103 11,7 5,5-18,0 295 10,4 5,6-15,1 398 11,0 7,4-14,5
18-69 284 7,7 4,4-10,9 676 7,9 5,2-10,6 960 7,8 5,7-9,9
Ore pe săptămână Descrierea

petrecute oferind Media timpului pe săptămână, pe parcursul ultimelor 30 de zile, petrecut
îngrijire la domiciliu
de un membru de familie sau prieten pentru oferirea îngrijirilor pentru un
respondent cu BNT, printre cei cu BNT

• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, v-a oferit cineva din membrii de familie
sau prieteni îngrijire la domiciliu din cauza unei BNT?
• Pe parcursul ultimilor 30 de zile, câte ore pe săptămână v-a oferit îngrijire
această persoană/aceste persoane?
Timpul mediu (ore) petrecut oferind îngrijire la domiciliu pentru BNT
Media, Media, Media,
n IÎ 95% n IÎ 95% n IÎ 95%
ore ore ore
Rural 13 22,9 0,0-53,7 20 6,8 3,7-10,0 33 11,9 2,0-21,8
Urban 12 9,0 1,3-16,7 30 8,4 0,0-18,4 42 8,7 2,0-15,3
Total 25 16,2 0,0-32,9 50 7,5 3,1-11,8 75 10,5 4,2-16,9

Pierderea Descrierea
productivității din Procentul respondenților, care au pierdut o perioadă anumită de timp din
cauza BNT activitatea obişnuită în ultimele 30 de zile din cauza unei BNT, printre cei
cu BNT

• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, ați pierdut vreo perioadă de timp din
activitatea DVS obişnuită (la locul de muncă, munca la domiciliu, studii)
din cauza unei BNT?
Procentul respondenților care au pierdut o anumită perioadă de timp

din activitatea obișnuită din cauza unei BNT
vârstă
n % IÎ 95% n % IÎ 95% n % IÎ 95%
(ani)
18-29 16 14,5 0,0-33,4 28 0,0 0,0-0,0 44 6,8 0,0-16,1
30-44 39 16,3 3,7-28,9 85 8,4 1,0-15,8 124 11,5 4,9-18,2
45-59 126 8,9 3,5-14,2 268 10,1 5,9-14,3 394 9,6 6,2-13,1
60-69 103 15,9 8,0-23,7 295 8,8 5,2-12,4 398 11,8 7,7-15,8
18-69 284 12,8 7,8-17,8 676 8,3 5,6-11,0 960 10,1 7,4-12,9
Numărul mediu de Descrierea

zile de activitate Numărul mediu de zile de activitate obişnuită pierdută din cauza unei BNT
obișnuită pierdută printre cei cu o BNT
din cauza unei BNT
• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, ați pierdut vreo perioadă de timp din
activitatea DVS obişnuită (la locul de muncă, munca la domiciliu, studii)
din cauza unei BNT?
• Pe parcursul ultimelor 30 de zile, câte zile ați pierdut din activitatea DVS
obişnuită din cauza unei BNT?
Numărul mediu de zile de activitate obișnuită pierdute din cauza unei BNT
Grupul de
vârstă
(ani)
zile de zile de zile
18-29 2 6,9 0,0-16,7 0 0,0 0,0 2 6,9 0,0-16,2
30-44 4 15,4 3,5-27,2 7 5,9 1,8-10,0 11 10,3 3,0-17,5
45-59 11 10,8 2,3-19,3 26 7,2 4,6-9,9 37 8,5 5,1-11,8
60-69 16 13,1 7,2-19,1 25 10,4 5,8-14,9 41 12,0 8,2-15,8
18-69 33 11,6 6,6-16,5 58 7,7 5,5-9,9 91 9,7 7,0-12,3

Biroul Regional OMS
pentru Europa
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este o

agenție specializată a Națiunilor Unite, creată în
1948, nemijlocit responsabilă de sănătatea publică
și aspectele de sănătate la nivel internațional.
Biroul Regional OMS pentru Europa este unul din
cele șase birouri regionale din lume, fiecare având
propriile programe de lucru adaptate la condițiile
specifice de sănătate ale țărilor respective.
Statele Membre
Albania
Andora
Armenia
Austria
Azerbaidjan
Belarus
Belgia
Bosnia și Herțegovina
Bulgaria
Croația
Cipru
Republica Cehă
Danemarca
Elveția
Estonia
Federația Rusă
Finlanda
Fosta Republică Iugoslavă Macedonia
Franța
Georgia
Germania
Grecia
Ungaria
Islanda
Irlanda
Israel
Italia
Kazahstan
Kîrgîzsatn
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Marea Britanie
Monaco
Muntenegru
Norvegia
Olanda
Polonia
Portugalia
Republica Moldova
România
San Marino
Serbia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia World Health Organization
Tadjikistan
Turcia Regional Office for Europe
Turkmenistan
Ucraina UN City, Marmorvej 51, DK-2100 Copenhagen Ø, Denmark
Uzbekistan
Tel.: +45 45 33 70 00 Fax: +45 45 33 70 01 Email: contact@euro.who.int
Original: ENGLISH Website: www.euro.who.int

Studiul STEPS in RM 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul STEPS in RM 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PREVALENŢA

WHO Regional Office for Europe

DK -2100 Copenhagen Ø, Denmark

Tel.: +45 45 33 70 00; Fax: + 45 45 33 70 01

© Organizația Mondială a Sănătății 2014

2 PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

CUVÂNT ÎNAINTE ............................................................................................................................ 6

LISTA CONTRIBUABILILOR ............................................................................................................. 9

SUMAR EXECUTIV .........................................................................................................................11

Bolile netransmisiBile (Bnt) la nivel gloBal ...............................................................................................................13

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI ..........................................................................................16

scopul studiului ..............................................................................................................................................................16

METODOLOGIA STUDIULUI .........................................................................................................17

designul studiului ..........................................................................................................................................................17

REZULTATELE STUDIULUI ............................................................................................................27

PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

RECAPITULARE ȘI CONCLUZII .....................................................................................................86

ANEXA NR. 2 INSTRUMENTUL STEPS AL OMS PENTRU SUPRAVEGHEREA FACTORILOR DE

ANEXA NR. 3 PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE ÎN

4 PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

IMC indicele masei corporale

BCV boală cardiovasculară

DALY ani de viață ajustați în funcție de dizabilitate

TAd tensiune arterială diastolică

GPAQ chestionar privind activitatea fizică generală

GBM glicemie bazală modificată

HDL lipoproteine de densitate înaltă

HPV papillomavirus uman

MET echivalentul metabolic al timpului

MICS Studiu de indicatori multipli în cuiburi

BNT boli netransmisibile

PDA asistent digital personal

UPE unitate primară de eşantionare

USE unitate secundară de eşantionare

TAs tensiune arterială sistolică

STEPS abordarea supravegherii pe paşi a OMS

IVA inspecție vizuală cu acid acetic

RTȘ raportul talie–şolduri

PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut impactul bolilor netransmisibile şi a reafirmat angajamentul

6 PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

Andrei Usatîi Jarno Habicht

PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

8 PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

Cercetătorul principal, coordonatorul de teren

Comitetul de coordonare STEPS din cadrul Ministerului Sănătății

Echipa de analiză statistică

PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

10 PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

Studiul a avut următoarele obiective:

• determinarea prevalenţei factorilor de risc comportamentali pentru bolile netransmisibile printre

PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

Indicatorii cheie (fact sheet) STEPS sunt prezentaţi în anexa nr.1.

12 PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

BNT în Republica Moldova

• bolile sistemului circulator (641,6 la 100 000 populaţie)

• neoplasmele (163,2 la 100 000 populaţie)

• hepatitele cronice şi cirozele (81,6 la 100 000 populaţie)

• traumele şi otrăvirile (86,8 la 100 000 populaţie)

• diabetul (9,8 la 100 000 populaţie).

14 PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE

Prevalenţa factorilor de risc pentru BNT în Republica

PREVALENŢA FACTORILOR DE RISC PENTRU BOLILE NETRANSMISIBILE