Disciplina: Finanțe publice

Data: 08.02.2022
TIMP DE LUCRU: 30 MIN.

EXAMEN - TEST GRILA

NOTĂ:
Pe o foaie A4 se scrie numele si prenumele, numărul la fiecare din cele 9 întrebări grilă cu
răspunsul/răspunsurile corect/corecte și se semnează această foaie. Ulterior, foaia A4
se fotocopiaza și se trasnmite ca fișier PDF prin email la
adresa: chirculescu_felicia@yahoo.com, cu subiectul: subiectul: Examen Finanțe publice –
numele și prenumele studentului (Exemplu: Examen Finanțe publice – Popescu Ion-
examen).

ATENȚIE!!! Timpul de 30 min. include si activitatea de transmitere a raspunsurilor pe email.

Vă mulțumim!

1. Pentru ca relaţiile băneşti să intre în sfera de cuprindere a finanţelor trebuie să

îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a. să exprime un transfer de valoare, de putere de cumpărare şi nu o transformare sau o
schimbare a formelor valorii;
b. transferul de valoare trebuie să aibă drept scop satisfacerea unor nevoi generale ale
societăţii sau chiar a unor nevoi individuale ale membrilor societăţii, care nu pot fi satisfăcute
pe seama veniturilor personale;
c. transferul de valoare trebuie să se facă, de regulă, fără o compensaţie sau
contraprestaţie directă şi cu titlu nerambursabil;
d. să exprime o transformare a formelor valorii din forma bani în forma marfă şi
invers.

2. Identificați care dintre următoarele afirmații referitoare la funcțiile finanțelor

publice sunt adevărate:
a. funcția de control a finanțelor publice are o arie de manifestare mai largă decât
funcția de repartiție;
b. funcția de control a finanțelor publice are o arie de manifestare mai restrânsă decât
funcția de repartiție;
c. funcția de control vizează pe lângă constituirea și utilizarea fondurilor din economie
și eficineța utilizării acestora;
d. funcția de repartiție a finanțelor publice cunoaște două faze distincte însă organic
legate între ele: constituirea fondurilor și distribuirea acestora.

1
 3. Resursele extraordinare sunt:
a. resursele la care statul apelează în situații excepționale;
b. resurse pe care statul le transferă la bugetele fondurilor speciale;
c. resurse generate de desființarea unor fonduri;
d. impozitele și taxele.

4. Impozitele îndeplinesc un rol care se manifestă pe următoarele planuri:

a. financiar;
b. social;
c. demografic;
d. economic.

5. În viziunea legiuitorului, evaziunea fiscală reprezintă:

a. sustragerea de la încasarea impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii bugetare de către
persoanele fizice şi juridice române sau străine;
b. sustragerea, prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor,
taxelor şi a altor obligaţii bugetare de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau
străine;
c. plata impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii bugetare de către persoanele fizice şi
persoanele juridice nerezidente în România;
d. atragerea, prin orice mijloace, în întregime sau în parte, către plata impozitelor,
taxelor şi a altor obligaţii bugetare a persoanelor fizice şi juridice române sau străin.

6. Elaborarea, pe lângă bugetul general, şi a bugetelor anexe reprezintă, în plan practic,

o abatere de la cerinţele:
a. principiului specializării bugetare;
b. principiului unităţii bugetului;
c. principiului universalităţii bugetului;
d. principiului echilibrului bugetar.

7. În practica bugetară din România, pentru execuția de casă a bugetului se utilizează:

a. sistemul de exercițiu;
b. sistemul de gestiune;
c. sistemul mixt, de exercițiu și de gestiune;
d. sistemul bugetelor plurianuale.

8. Proiectul legii bugetare se depune spre aprobare Parlamentului până la data de:
a. 1 noiembrie ;
b. 15 noiembrie;
c. 10 noiembrie;
d. 30 septembrie.

9. Veniturile înscrise în buget reprezintă:

a. limite maxime ce trebuie atinse, cu excepția veniturilor din împrumuturi care
constituie limite minime;
b. limite maxime ce nu pot fi depășite;
c. limite minime ce trebuie depășite;
d. limite minime ce trebuie atinse, cu excepția veniturilor din împrumuturi care
constituie limite maxime.