ELABORAREA ŞI CONSTRUIREA TESTELOR PSIHOLOGICE

Principii şi criterii:
1. standardizarea - condiţiile de aplicare, administrarea propriu-zisă , cotarea
rezultatelor şi interpretarea acestora;
2. obiectivitatea - testul deplin obiectiv este cel în care orice utilizator ia cunoştinţă
de o performanţă la test şi va ajunge la aceeaşi evaluare;
Aspecte:
1.obiectivul testului: ce va mă sura testul construit?
2.avantajele testului: ce avantaje se obţin din utilizarea lui?
3.populaţia ţintă a testului: pentru cine este construit?
4.conţinutul testului: ce anume aspect psihologic va acoperi testul?
5.stilul de administrare: cum va fi administrat?
6.formatul itemilor: cum sunt itemii? afirmaţie sau întrebare?
7.alegerea variantelor de răspuns: care sunt variantele de ră spuns a testului
construit? (dihotomice, tip adevă rat/fals, tip DA/NU sau scala Lickert)

- conceptualizarea testului
(definirea conceptului ce se
doreste a fi mă surat)
- constructia bazei de itemi
(despre care se crede ca ar
definni cel mai bine conceptul
studiat)
- studiu pilot (administrarea
unui lot de subiecti)
- analiza de itemi (in urma
rezultatelor studiului pilot; unii
itemi vor fi revizuiţi, alţii
respinşi şi alţii menţinuţi în
test)
- readministrarea testului
- revizuirea periodica

1
Analiza de itemi
Algoritmi:
1. Calculul indicelui de dificultate pentru toţi itemii şi eliminarea celor care sunt
rezolvaţi de toţi subiecţii şi eliminarea celor nerezolvaţi de toţi;
2. Depistarea cauzelor pentru care unii indici de dificultate sunt foarte mari sau
foarte mici şi eliminarea itemilor cu greşeli;
3. În situaţia itemilor cu ră spunsuri la alegere se analizează ră spunsurile incorecte şi
se elimină aceia în care unele ră spunsuri greşite au fost alese de foarte mulţi sau
foarte puţini subiecţi;
4. Se va calcula coeficientul de corelaţie între scorurile testului şi scorurile itemilor şi
se vor elimina itemii care prezintă corelaţie nesemnificativă sau negative;
5. Urmează analiza aspectelor legate de lungimea testului, tipuri de itemi, timpul de
rezolvat, costurile administră rii testului;

Dificultatea itemilor
- este definită în funcţie de procentul de persoane care ră spunde corect la el în procesul
de construire a unui test
- se consideră că un test este dificil dacă un numă r mare de persoane obţin scoruri mici,
este uşor dacă majoritatea scorurilor realizate sunt mari şi este potrivit lotului dacă
scorurile sunt repartizate pe un interval de valori destul de mare, de obicei fiind grupate
în jurul mediei (cel mai bine este să fie selectaţi itemii cu nivele de dificultate diferite, a
că ror medie a dificultă ţii să fie 0,50)
- scopul este de a alege itemii care au un procent de dificultate adecvat, astfel încâ t „estul
să nu constituie nici o dificultate pentru majoritatea subiecţilor, dar nici să nu fie
rezolvabil de marea lor majoritate
Discriminarea itemilor
- se referă la gradul în care un item diferenţiază corect între subiecţi în ceea ce priveşte
comportamentul destinat să -l mă soare
- un item are putere de discrimine dacă examinaţii cu valori mari la variabila criteriu au
şanse mai mari să rezolve itemul decâ t cei care au valori scă zute; o asemenea
comportare este de aşteptat în cazul itemilor valizi, ale că ror scoruri sunt corelate liniar
şi pozitiv cu valorile variabilei criteriu

Exemplu
 Sunt pretestaţi subiecţii unui lot restrâ ns de 45 de persoane la un test cu 10 itemi.
 În funcţie de rezultate, subiecţii sunt grupaţi în trei clase:
Clasa 1 - 15 cu scorurile cele mai înalte (clasa de sus, care se notează cu
„U”- „upper”);
Clasa 2 - 15 cu scoruri intermediare (clasa de mijloc, care se notează cu
„M” - „middle”);
Clasa 3 - 15 cu scorurile cele mai scă zute (clasa de jos, care se notează cu
„L” - „lower”).

2
 U+M+L U-L
Itemi U M L Dificultatea Discriminarea
Notată (P) Notată (D)
1 4 1 0 5* 4
2 10 9 5 24 5
3 9 8 13 30 - 4*
4 11 8 6 25 5
5 13 10 8 31 5
6 15 4 10 29 5
7 15 15 11 41* 4
8 12 10 8 30 4
9 10 8 6 24 4
10 10 9 10 29 0*

Dificultatea itemului reprezintă suma de reuşite la cele trei clase de subiecţi, iar
discriminarea este dată de diferenţa dintre grupele extreme. Din aceasta rezultă că există
4 itemi care prezintă probleme (*) fie din perspectiva dificultă ţii, itemii 1 şi 7, fie a
discrimină rii, itemii 3 şi 10. Itemul 1 are o dificultate prea mare, 7 este un item prea
uşor. Acest fapt înseamnă că itemii trebuiesc excluşi din testul propus. Itemii 3 şi 10 au
discriminare fie negativă (itemul 3), fie nulă (itemul 10), ceea ce înseamnă că vor fi
excluşi şi aceştia din test. În general clasele de subiecţi cu aceeaşi dimensiune, itemii cu
valoare de discriminare scă zută sunt cei de la 3 puncte în jos.

TESTE DE ATENTIE
Atenţia este capacitatea de a-ţi mobiliza şi focaliza energia nervoasă asupra unui anumit
obiect sau activitate.
Se defineşte prin câ ţiva parametrii:
1. stabilitatea/concentrarea atenţiei – se referă la capacitatea de a-ţi menţine
atenţia asupra unei sarcini o perioadă de timp, fă ră a fi distras de stimuli
perturbatori;
2. volumul atenţiei – numă rul de elemente/stimuli care pot intra simultan în
câ mpul atenţiei;
3. mobilitatea atenţiei – este capacitatea de a-ţi comuta atenţia rapid de la un
stimul la altul sau de la o sarcină la alta;
4. distributivitatea atenţiei – capacitatea de a fi simultan atent la două sau mai
multe sarcini diferite;
- atenţia este implicată în orice tip de activitate umană , iar problemele de atenţie duc la
scă derea performanţei subiectului în activitate; indivizii care au această abilitate foarte
dezvoltată pot realiza la nivel superior anumite sarcini, inclusiv intelectuale sau care
implică anduranţă (ră bdare) şi toleranţă la stres
- disfuncţiile atenţiei se asociază cu diverse tulbură ri sau pot indica uneori o stare de
stres cronic sau acut, stă ri de surmenaj sau de oboseală

3
- o categorie mare de teste de atenţie se numeşte “probe de baraj” pentru că cer
subiectului să bareze/ să taie/ să bifeze nişte elemente în funcţie de instructaj
(Toulouse-Pieron, Pieron, Puncte, Klazow, 400 de semne, Baraj de litere, Baraj dublu de
litere, D2, Baraj dublu de cifre)
- se folosesc în:
o psihologia muncii pentru selecţia sau clasificarea personalului
o psihologia clinică pentru evaluarea funcţiilor cognitive ale subiectului/
pacientului (in general au probleme: bolnavii cu leziuni cerebrale, cei care au
avut traumatisme craniene, accidente vasculare, cei cu retard mental, depresivii,
maniacalii, anumite cazuri de nevroză obsesivo-compulsivă )
o psihologia educaţională (şcolară ), la copii cu performanţe şcolare slabe, care nu
se pot concentra la ore; atenţia este o funcţie care poate fi îmbună tă ţită dacă nu
există deficit mental clar/leziuni

ATENTIA CONCENTRATA

4
Testul Kraepelin
Obiective: analiza discriminativă perceptivă , studiul atenţiei concentrate, rezistenţă la
monotonie;
- relaţia numerică de mă rime precum şi calculul aritmetic sunt de nivel elementar şi au o
mare pondere în rezultatul psihologic vizat; ele pot fi un indicativ al gradului de
înţelegere verbală a instructajului, de memorare a acestuia şi al eficienţei educaţiei
şcolare primite de subiect
Construcţie: 16, 23, 30 râ nduri a câ te 22 cifre de la 1 la 9 astfel încâ t să aibă un interval
suficient de mare şi de bine delimitat în care subiectul să treacă rezultatele.
Sarcina subiectului: să adune cifrele dacă prima e mai mică decâ t a doua şi să scadă cea
de-a doua din prima dacă prima e mai mare; e imposibil un ră spuns negativ
- tehnica folosită e numită a adiţionă rii
Durata: variază în funcţie de scopul urmă rit:
o 4-7 minute în laboratorul de psihologie
o 5 minute pentru studiul atenţiei concentrate pe termen scurt
o 10 minute pentru studiul rezistenţei la monotonie în condiţii de atenţie
concentrată
o serii succesive de 3-4 minute, cel puţin 4 serii pentru studiul curbei de oboseală
la atenţia concentrată
Interpretare: fiecare ră spuns al subiectului primeşte 1 punct şi apoi se face suma
punctajului; este bine să se calculeze nu numai performanţa globală , ci şi performanţa
pentru fiecare şir pentru a putea stabili curba performanţei
Observaţii: Într-o variantă a testului există numerele 9 şi –9 ală turate pe grilă . În acestă
situaţie nu se va efectua calculul.
Proba baraj dublu de litere
Obiective: gradul de concentrare al atentiei
Construcţie: două pagini identice cu câ te 25 de râ nduri cu 10 cuvinte din care 5-8 au
înţeles, iar restul nu au înţeles în limba româ nă
Sarcina subiectului: este de a bara litera “C” din cuvintele cu înţeles şi litera “S” din
cuvintele fă ră înţeles; sunt necesare 3-6 bară ri pe râ nd
Durata: 15 minute
Interpretare:
a.Calitativă: suma ră sp. corecte (juste) – suma ră sp. greşite
suma ră sp. corecte (juste) + suma ră sp. omise
b.Cantitativă: suma ră spunsurilor probabile (ră sp. corecte probabile existente în primul
râ nd, şir) – suma ră spunsurilor omise = suma ră spunsurilor corecte
- este bine să se calculeze nu numai performanţa globală , ci şi performanţa pentru
fiecare şir pentru a putea stabili curba performanţei.
- subiecţii introvertiţi, flegmatici, perfecţionişti, meticuloşi – sunt persoane mai lente dar
care lucrează foarte corect; adesea ei nu fac decâ t ½ din test în 15 minute, dar foarte
corect (cu foarte puţine erori)

5
- subiecții impulsivi, colerici pot parcurge toată proba în cele 15 minute dar cu multe
erori (fie bifează unde nu trebuie, fie nu bifează unde trebuie)

Proba ”∑” (sigma)

Obiective: atenţia concentrată perceptivă , analiza perceptivă , capacitatea de
descompunere mentală a unei figuri date (în plan bidimensional)
Construcţie: include 300 de figuri compuse şi doar 40 de figuri identice cu modelul dat;
Σ ca model este cuprins doar în partea stâ ngă a pă tratului ipotetic al figurii
Sarcina subiectului: analiza perceptivă cu descompunerea mentală a figurii complexe
pentru a fi identificată prezenţa modelului dat
Durată:
o 5-8 minute, variabil în funcţie de vâ rstă ;
o 5 minute - subiecţi cu un nivel superior de pregatire, inteligenţă şi cu adulţi, în
general;
o 8 minute - subiecţi copii (după 10-11 ani);
Observatii: se deosebeşte de celelalte probe de baraj prin faptul că realizarea sarcinii
date implică analiza figurilor date şi nu identificarea unor figuri identice

Proba de baraj Toulouse-Pieron

Obiective: masoara gradul de concentrarea al atentiei, memorarea unor elemente
figurative si eficienta utilizarii elementelor spatiale
Constructie: 4 patrate cu bara (codite) date ca model; 23 de siruri a cate 20 de patrate
cu bara, plasata fie in colturi, fie pe laturile patratului
Sarcina subiectului: este de a gasi si a bara cele 4 patrate date ca model, lucrand
simulta
- greseala pe care subiectul si-o sesizeaza, o poate remedia incercuind patratul (dovada
de autocontrol)
Durata: 10 minute
Interpretare
a.Calitativă: suma ră sp. corecte (juste) – suma ră sp. greşite
suma ră sp. corecte (juste) + suma ră sp. omise
b.Cantitativă: suma ră spunsurilor probabile (10 ră sp. corecte probabile existente în
primul râ nd, şir) – suma ră spunsurilor omise = suma ră spunsurilor corecte

Proba de baraj "Semafoare"

Obiective: atentia concentrata; se deosebeste de celelalte probe de baraj prin faptul ca
se lucreaza succesiv si nu simultan cu modelele ce trebuie identificate
Constructie: 9 randuri a cate 11 semafoare, cu cate 1-2 brate dispuse in pozitii diferite;
in partea de jos sunt 7 semafoare nenumerotate date ca modele
Sarcina subiectului: de a identifica succesiv cele 7 semafoare nenumerotate dintre cele
99 si a mota numerele corespunzatoare figurilor identice cu modelele date in casutele

6
respective; se lucreaza succesiv cu fiecare model de semafor pana la identificarea
tuturor figurilor identice cu modelul respectiv
Durata: 4 minute
Interpretare: pentru fiecare numar corect se acorda cate un punct, suma lor constituind
cota individuala care se raporteaza ls etalon

Test de baraj Klazow

Obiective: masoara atentia concentrata de nivel performant
Constructie: contine 20 de randuri a cate 10 figuri, constituite din 2 arcuri de cerc
dispuse concentric, formand 8 figuri posibile; fiecare figura apare de 25 de ori intr-o
ordine aleatorie; lateral sunt prezentate cele 8 figuri posibile; sunt indicate doua figuri
simetrice constructiv, care trebuie barate exact ca in modelul dat, cu o bara inclinata in
sens diferit, spre dreapta sau spre stanga
Sarcina subiectului: gasirea figurilor identice cu cele doua modele date, lucrand
simultan cu cele doua modele si bararea lor exact ca in modelul dat
Durata: 3 minute
Interpretare: se coteaza cantitatea - ca suma a raspunsurilor corecte; calitatea - ca
numar de erori

BG 9-T (Bonnardel General)

Obiective: studiul atentiei concentrate in conditii de discriminare fina; frecvent inclus in
categoria probelor perceptive de dificultate medie si ridicata; este o proba nonverbala
Constructie: 46 de modele cu cate 10 variante de raspuns
Sarcina subiectului: sa precizeze numarul acelei figuri care este identica cu figura data
ca model
Durata: 5 minute
Figuri Identice Thurstone
Obiective: vizeaza capacitatea de reprezentare perceptiva; rapiditatea discriminarii
perceptive, stabilitatea si concentrarea atentiei
Constructie: 60 de modele, fiecare cu cate 5 variante de raspuns, implicand figuri
stilizate de nivel cotidian, sugestive
Sarcina subiectului: sa identifice care este figura identica cu modelul dat, din cele 5
variante de raspuns diferite
Durata: 10 minute
Interpretare:
- randamentul pe cele 3 pagini de proba - se analizeaza oboseala acumulata si curba de
performanta
- concentrarea atentiei - raportul dintre viteza si precizie
- persistenta sau instabilitatea atentiei - analiza succesivitatii sau a dispersiei
rezultatelor eronate
- pentru fiecare raspuns corect se primeste un punct
- se lucreaza cu raspunsuri corecte, omise, gresite

7
ATENTIA DISTRIBUTIVA

Testul Rombului
Obiective: atenţia distributivă în identificarea unor numere ce lipsesc; presupune
stă pâ nirea sistemului numeric (aplicabil după 10-11 ani); vizează viteza comută rii în
câ mpul perceptiv
Construcţie: figură cu formă de romb ce cuprinde numere de la 1 la 70 cu diferenţe de
mă rime, dispuse aleatoriu în spaţiu
Sarcina subiectului: identificarea numerelor ce lipsesc din fiecare serie a câ te 7 cifre
- este obligatoriu ca identificarea numerelor să se facă doar privind rombul; nu se vor
tă ia, încercui numerele identificate; nu se va urmă ri cu degetul sau alt obiect
- numerele identificate se vor nota în ordine în tabelul ală turat
Durata: 7 minute (se scorează fiecare ră spuns corect cu 1 punct)

Testul Platonov
Obiective: atenţie perceptiv distributivă în identificarea unor numere ce lipsesc;
presupune stă pâ nirea sistemului numeric (aplicabil doar după 10-11 ani)
Construcţie: figură (un dreptunghi mare) cu numere de la 1-90 dispuse aleatoriu în
spaţiu cu format, grosimi şi poziţii diferite
Sarcina subiectului: identificarea numerelor ce lipsesc din fiecare serie decimală , 1-10,
11-20, 21-30 etc
- cu excepţia seriei decimale 1-10, toate ră spunsurile sunt pe poziţiile 7,8,9
- subiectul trebuie să facă întreaga numerotaţie în seria decimală respectivă
Durata: 5 minute
Interpretare: fiecare ră spuns corect primeşte un punct

Testul AD - Praga
Obiective: mă surare atenţiei distributive, rapiditatea, capacitatea de a comuta rapid
atenţia de la un stimul la altul, evaluarea rezistenţei la oboseală psihică prin urmă rirea
randamentelor obţinute la fiecare faz de testare
Construcţie: planşă cu o sută de că suţe în care se află numere de la 1 la 100 cu caractere
mari şi îngroşate dispuse în mod aleatoriu în raport cu întrega planşă ; în fiecare că suţă
se află şi câ te un numă r de format mic şi subţire. a doua pagină de test conţine patru
coloane de numere de la 1 la 100, dispuse într-o ordine aleatorie, diferită de cea din
planşă , care corespund numerelor îngroşate din planşă ; fiecare numă r din fiecare
coloană are un spaţiu liber ală turat
Sarcina subiectului: să caute numă rul dat pe coloană pe planşă , avâ nd format mare şi
gros, şi să noteze în dreptul acestuia (de pe coloană ) numă rul cu format subţire care se
află în aceeaşi că suţă de pe planşă cu cel indicat
Durata: 4 serii de câ te 4 minute cu pauză de 1 minunt între fiecare etapă sau 20 minute
total
Interpretare: se notează numă rul total de ră spunsuri corecte, acesta fiind rezultatul
brut, care va fi raportat la etalonul corespunză tor

8
- prin compararea rezultatelor obţinute în fiecare etapă se pot determina rezistenţa la
oboseală psihică şi modul în care perioadele de lucru influenţează oboseala psihică

Testul AD - Peteanu
- poarta denumirea de baraj in mod eronat
Obiective: masoara atentia distributiva in identificarea unor casute numerotate
succesiv, concentrarea atentiei pe sarcina efectiva in conditiile distributivitatii ei
perceptive, rezistenta la solicitari simultane multiple ale atentiei
Constructie: proba consta intr-un grupaj de 90 de casute (9 randuri a cate 10 casute) ce
sunt numerotate aleatoriu cu numere de la 138 la 316, in acelasi sistem de numere pare
Sarcina subiectului: este de a gasi casuta urmatoare in ordinea crescatoare si sa treaca
in ea numarul de ordine corespunzator succesiunii crescatoare de la care a pornit
- proba de dificultate maxima in studiul perceptiei distributive si a atentiei concentrate,
in conditii;e in care sarcina intelectuala este minima; anumite categorii de subiecti
intampina dificultati deosebite datorita necesitatii de a lucra simultan cu doua sisteme
numerice ( par si par-impar); apare tendinta de abandon
Durata: intre 10 - 20 de minute

REPREZENTAREA SPATIALA
Test de combinare spatiala (Moede/Huth)
Obiective: combinare perceptiva a unor figuri bidimensionale, reprezentarea translatiei
figurilor bidimensionale in conditiile in care nu este permisa nici rotatia si nici
rasturnarea figurilor respective

9
Constructie: 4-5 segmente de bara dreapta din care lipsesc 1-3 fragmente cu margini
neregulate; fragmentele care lipsesc sunt prezente in partea de jos a paginii, fiind notate
intr-un mod specific, alfabetic sau numeric, astfel incat sa usureze sistemul de notare a
raspunsurilor de catre subiect
Sarcina subiectului: stabilirea acelor segmente care lipsesc din bara fragmentata, astfel
incat prin imbinarea acestora sa se poata reconstitui perfect figura data ca fragmentata
Interpretare: se acorda 1 punct pentru fiecare fragment corect localizat; exista si
posibilitatea de a acorda un punctaj diferentiat in functie de gradul de dificultate al
imbinarilor necesare
Observatii: se considera ca varianta Moede este mai putin dificila decat cea construita
de Huth pentru ca forma fragmentelor de imbinare este mai simpla, mai regulata, iar
numarul variantelor de raspuns este egal cu numarul fragmentelor lipsa, astfel ca pe
parcursul probei subiectul elimina treptat numarul variantelor posibile

Cuburile Yerkes
Obiective: reprezentarea spatiala tridimensionala; este vorba de reprezentare pentru ca
subiectul trebuie sa numere si ceea ce nu se releva perceptiv, ci doar prin reprezentare
Constructie: contine 5 figuri-exemplu si 15 figuri test, fiecare constand in constructii
paralelipipedice de cuburi din care lipsesc un numar variabil de cuburi; imaginile sunt
partial frontale pentru a evudentia mai clar adancimea si a sugera numarul de cubur
existente in constructie, dar care nu sunt vizibile
Sarcina subiectului: determinarea numarului total de cuburi din fiecare constructie
(inclusv cele care nu sunt direct perceptibile)
Durata: 8 minute
Interpretare: se acorda un punct pentru fiecare item rezolvat corect; totalul punctelor
se raporteaza la etalon

TESTUL DE APTITUDINI MECANICE MACQUARRIE

Obiective: masoara aptitudinea mecanica, coordonarea ochi mana, rapiditatea miscarii

degetelor, reprezentarea bi şi tridimensionala
- acest gen de baterii se aplică în selecţia de personal pentru profesii tehnice manuale.
Constructie: este format din 7 subteste; fiecare subtest este precedat de un exerciţiu.
Sarcina subiectului:
1. Proba trasaj – este un fel de labirint şi subiectul trebuie să treacă cu creionul
prin despă rţiturile dintre că suţele labirintului, fă ră să ridice ochii după hâ rtie, timp de
un minut.
2. Proba de punctare uşoară (TAPPING) – constă în nişte cerculeţe goale şi
sarcina subiectului este de a face câ t mai repede câ te 3 puncte în fiecare cerc. Această
probă vizează rapiditatea şi precizia mişcă rii, viteza de reacţie.
3. Proba de punctare – sunt şiruri de cercuri mai mici şi mai distanţate unele de
altele şi subiectul trebuie să introducă câ te 1 punct în fiecare, câ t mai repede. Această
probă mă soară rapiditatea şi precizia unor mişcă ri sacadate.

10
 4. Proba reproducere – constă în nişte figuri geometrice formate din linii frâ nte
pe care subiectul trebuie să le reproducă câ t mai repede în spaţiul ală turat. Mă soară
viteza şi precizia mişcă rii şi capacitatea de reprezentare, percepţia unei figuri (în plan)
5. Proba localizare – se dă un pă trat în care sunt înscrise nişte şiruri de litere iar
ală turi se dau nişte pă trate mai mici, care conţin nişte puncte. Subiectul trebuie să spună
pentru fiecare punct ce literă îi corespunde din pă tratul mare – în funcţie de poziţia
literelor din pă tratul mare. Mă soară capacitatea de a estima diferenţele şi de a stabili
repere în câ mpul perceptiv.
6. Proba cărămizii – se prezintă subiectului nişte că ră mizi formate dintr-un
ansamblu de că ră mizi mai mici. Subiectul trebuie să spună câ te din că ră mizile mari cu
că te alte că ră mizi mici se ating. Mă soară reprezentarea tridimensională a obiectelor.
7. Proba labirint – constă în nişte labirinturi: linii curbe întretă iate şi subiectul
trebuie să gă sească locul de unde începe şi unde se termină fiecare, fă ră a urmari cu
creionul. Mă soară concentrarea atenţiei.
Durata: intre 30 de secunde si 2 minute si 30 de secunde
Interpretare: 1pct pentru fiecare raspuns corect

TESTUL DE MEMORIE VERBALA ( A CUVINTELOR )

Obiective: memorarea auditivă verbală a unei serii de cuvinte izolate, reproducere

verbal-grafică (în scris) a cuvintelor memorate
Construcţie: 30 de cuvinte uzuale, des întâ lnite în limbajul cotidian
- Nestor are două serii paralele de testare A-B, considerate ca echivalente experimental
şi diagnostic, fiecare avâ nd câ te 5 cuvinte din urmă toarele categorii de cuvinte: animale,
plante, obiecte de şcoală , denumiri de oameni, alimente, elemente geografice;
succesiunea categoriilor este fixă , seriile fiind astfel foarte asemă nă toare din punct de
vedere al structurii lor, deşi cuvintele sunt diferite. Nu se comunică subiectului existenţa
acestor categorii.
- Bontilă are cuvinte extrem de diverse, aleatorii grupate şi doar accidental grupabile în
categorii; succesiunea lor este astfel realizată încâ t să nu favorizeze nici o legă tură între
ele prin asociere
Sarcina subiectului: memorarea listei cu cuvinte auzite şi reproducerea în scris a
cuvintelor memorate, indiferent de ordinea lor de prezentare din listă
- nu se indică numă rul de cuvinte din listă chiar dacă se solicită de că tre subiect
- se citeşte lista de cuvinte clar, ră spicat, accentuâ nd ultima silabă , cu o intonaţie uni-
formă , fă ră a se accentua în mod expres vreun cuvâ nt; fara sa se facă pauze prea mari
intre cuvinte pentru ca subiectul să nu poată repeta cuvâ ntul în minte
Durata:
- după lectură , Nestor indică trecerea imediată a subiecţilor la reproducere scrisă a listei,
ceea ce justifică denumirea dată de el probei de memorie imediată ; Bontilă indică 10 sec.
ca interval de timp între încheierea lecturii şi începerea reproducerii; intervalul de timp
de conservare mnezică poate fi modificat în funcţie de scopul psihologic urmă rit prin
probă , putâ ndu-se trece chiar la conservare pe termen mediu sau lung;

11
- timpul de completare a ră spunsurilor nu este fixă dar este de aproximativ 3-4 min
Interpretare:
- se acordă 1 punct pentru fiecare cuvâ nt reprodus; nu se iau în consideraţie ortografia
defectuoasă şi nici confuziile ce pot proveni din neatenţia audierii (ger-cer, munte-
multe, barză -varză )
- la proba Bontilă sarcina este neobişnuită , improprie pentru subiect, în schimb ce proba
Nestor este facilitată de caracterul categorial al cuvintelor existente

MĂSURAREA INTELIGENŢEI
Particularită ţi
o administrare individuală – aceasta presupune prezenţa unui examinator si a unui
examinat (subiect); examinatorul prezintă subiectului testul, item cu item,
înregistrâ nd ră spunsurile
o solicitarea unei instruiri specializate – examinatorului i se cere multa experienţă ,
surprinderea unor aspecte mascate, un spirit de observare dezvoltat şi un simţ
clinic deosebit
o acoperă un evantai foarte larg de vârstă şi aptitudinal – de exemplu, un singur test
de inteligenţă poate să fie utilizat pentru o categorie de vâ rsta între 3 şi 16 ani
sau de la diagnosticarea retardă rii mentale, pâ nă la al supradotă rii; aceste probe
au reguli clare de start şi stop a testă rii
o sste foarte important ca examinatorul să stabilească o relaţie cu subiectul -
atmosfera de testare trebuie să fie una calmă , prietenoasă , lipsită de tensiuni
o tipic testelor cu administrare individuală este faptul că acestea presupun şi o
scorare imediată a răspunsurilor la itemii respective
o timpul solicitat de examinarea oscilează în jurul unei ore
o testele individuale de mă surare a inteligenţei oferă şi un excelent prilej pentru a
face observaţii (modul de abordare a rezolvă rii unei probleme, demersul logic în
rezolvare, stilul de rezolvare)

Testul analitic de inteligenţă (T.A.I.)

Constructie: testul conţine 6 subteste
1. Imagini – se prezintă 4 imagini cu aceleaşi personaje şi décor, iar subiectul trebuie să
le aşeze în ordinea logică a succesiunii lor
Obiectiv: testează capacitatea subiectului de a-şi reprezenta logic susccesiunea unor
situaţii şi relaţia cauză -efect
Durata: 5 minute (20 itemi).
Scor: cate 1 punct pentru fiecare imagine pusa corect la locul ei

2. Analogii
Obiectiv: capacitatea de a stabili analogii între obiecte sau fenomene.
Durata: 5 minute

12
 ?

3. Lacune – se prezintă câ te o imagine din care lipseşte un element

Obiectiv: mă soară cunoaşterea realită ţii înconjură toare, spiritul de observaţie,
organizarea perceptivă
Durata: 5 minute
Scor: un 1 pentru fiecare obiect identificat corect

4. Cifre – se prezintă subiectului un şir de numere şi el trebuie să completeze fiecare şir

cu încă 2 numere, gă sind regula de compunere a fiecă rui şir
Obiectiv: mă soară raţionamentul inductiv, capacitatea de a trece de la elemente
concrete la formularea unor legi ale grupului de elemente
Durata: 5 minute

5. Fraze – se dau subiectului nişte serii de câ te trei cuvinte şi la fiecare serie subiectul
trebuie să realizeze timp de 3 minute câ t mai multe fraze sau propoziţii cu acele cuvinte
Obiectiv: mă soară creativitatea verbală , capacitatea de a manipula sensurile cuvintelor
Scor:
a. un punct pentru fiecare propoziţie care conţine cele 3 cuvinte dar este absurdă /ilogică
b. se acordă 2 puncte pentru fiecare frază cu sens dar banală , obişnuită
c. se acordă 3 puncte pentru o frază oarecum simplă , banală dar ceva mai bogată
d. se acordă 4 puncte pentru o frază originală , în care cuvintele sunt folosite cu sens
figurat
e. cvasirepetarea unei idei anterioare se scorează cu 1 punct mai puţin decâ t ea
6. Desene – se prezintă cele trei figuri şi subiectul trebuie să gă sească câ t mai multe
combinaţii într-un timp limitat
Obiectiv: mă soară imaginaţia (la nivel grafic), creativitatea grafică , mobilitatea
reprezentă rilor
Durata: la fiecare serie are 2 minute.

Scor:

13
a. 0 puncte pentru combinaţiile incomplete sau care conţin mai multe elemente, mai
multe figuri;
b. se acordă 1 punct pentru simpla aliniere a elementelor;
c. se acordă 2 puncte pentru desenul care nu implică numai alinierea figurilor;

d. se acordă 3 puncte pentru desenele care au o axă de simetrie oblică /orizontală ;

e. se acordă 4 puncte pentru desene simetrice cu axă verticală sau pentru desenul care
reprezintă în mod clar un obiect din realitate;

- un desen care se repetă într-o poziţie diferită se notează cu jumă tate din punctajul
figurii originale; dacă se repetă încă o dată , se acordă un sfert din punctajul original

Forme de inteligenţă dezvoltate

1. analitica: se referă la capacitatea de a analiza situaţiile pentru a surprinde legea sau
regula de funcţionare (Cifre + Imagini)
2. concreta: este orientată spre lucruri concrete, spirit de observaţie sau spirit practic
(Imagini + Fraze)
3. inventiva: gâ ndire creativă , productivitate şi originalitate în gâ ndire (Desene +
Fraze)
4. abstracta: capacitatea de a opera cu conţinuturi abstracte (Desene + Cifre)

SCALELE DE INTELIGENŢĂ WECHSLER

Testul W.A.I.S - R (Scala de Inteligenţă pentru Adulţi Wechsler Revizuit)

- Wechsler porneşte de la conceperea inteligenţei ca parte a personalită ţii globale,
capacitate complexă a subiectului de a gâ ndi raţional, de a acţiona cu scop şi a relaţiona
adecvat cu mediul să u; inteligenţa este în acelaşi timp energie mentală , aptitudinală , dar
şi capacitatea subiectului de a utiliza această energie, ceea ce implică alţi factori

14
aptitudinali şi o puternică contribuţie motivaţională precum şi a altor variabile ale
personalită ţii în ansamblu
- testul este destinat persoanelor de la 16 ani în sus
- timpul de administrare cere de la 60 la 90 de minute; de obicei se administrează întreg
testul într-o singură şedinţă , dar pentru subiecţi în vâ rstă care pot obosi repede şi îşi
pierd interesul sunt necesare uneori 2 sau mai multe şedinţe

W.A.I.S cuprinde 11 teste, 6 formează Scala Verbală , 5 Scala de performanţă

1. Informaţie 2. Completarea imaginii
3. Serii numere de memorat 4. Aranjarea imaginilor
5. Vocabular 6. Cuburi
7. Aritmetică 8. Asamblarea obiectului
9. Comprehensiune 10. Codare
11. Similitudini

I. Subteste verbale

Informaţie
- 29 itemi care acoperă o plajă largă de informaţie despre care se presupune că adultul
are posibilitatea să o obţină în cultura actuală ; se evită cunoştinţe specializate sau
academice; ordinea itemilor corespunde celei a dificultă ţilor în creştere pentru
populaţia generală studiată
- valoarea testului: dă gradul de extensiea informaţiei generale a subiectului, indicâ nd
interesul pe care îl are faţă de lumea din jur; se menţine bine de-a lungul creşterii în
vâ rstă

Serii de numere de memorat

- I: prezentate oral, serii de la 3 la 9 numere care trebuie reproduse oral de subiect
- II: subiectului i se cere să reproducă alte serii formate de la 2 la 8 numere, dar în
ordinea inversă a citirii
- valoarea testului: indică rapid dacă subiectul posedă un minim necesar pentru reuşita
bazală în orice tip de activitate; notele slabe sunt asociate deseori cu deficitele de atenţie
Vocabular
- cuprinde 35 de cuvinte de dificultate în creştere care sunt prezentate atâ t oral câ t şi în
scris; subiectul este rugat să definească pe fiecare dintre ele
- valoarea testului: din definirea unui cuvâ nt se poate aprecia gâ ndirea subiectului şi
mediul să u cultural

Raţionament aritmetic
- 14 probleme asemă nă toare celor din şcoala elementară ; fiecare e prezentată oral;
trebuie rezolvată fă ră utilizarea creionului şi hâ rtiei.

15
- valoarea testului: combinarea notei obţinute la testul Informaţii şi la Raţionament
aritmetic, face posibilă estimarea reuşitei şcolare a subiectului

Comprehensiune
- există în total 16 itemi
- valoarea testului: vizează gâ ndirea cotidiană dar şi abilitatea de a exercita judecă ţi
sociale în situaţii practice; de asemenea, gradul în care persoana a fost expusă la cultura
dominantă
Similarităţi
- există în total 14 itemi
- valoarea testului: solicită abilitatea de a vedea relaţii dintre lucruri şi idei şi de a le
categoriza în grupe logice şi de a exprima aceste concepte în cuvinte

II. Subteste de performanţă

Completarea imaginii
- probele mă soară deschiderea persoanei la detaliile vizuale şi abilitatea de a prinde
înţelesul detaliilor într-o imagine completă ; performarea la scală cere şi memorie
vizuală

Aranjarea imaginilor
- probele cer persoanei să evalueze relevanţa socială a situaţiilor prezentate în imagini,
să anticipeze consecinţa acţiunilor şi să distingă esenţialul de detaliile irelevante
- intervine de asemenea şi abilitatea de a planifica şi, mai ales, abilitatea dea sesiza o
situaţie de ansamblu
- valoarea testului: se apropie de "inteligenţa socială "

Cuburi
- masoara abilitatea de a analiza abstract figuri vizuale şi a le construi din pă rţile
componente; reprezintă o mă sură a abilită ţii de a manipula relaţiile spaţiale
- reconstituirile imaginilor date se pot face cu ajutorul unor cuburi care au fiecare laturi
albe complet, roşii complet şi, pe diagonală albe - roşii
- valoarea testului: este considerat cel mai bun test de performanţă

Asamblarea obiectului
- patru obiecte trebuie re-asamblate din pă rţile lor componente; subiectul primeşte
pă rţile tă iate în aşa fel încâ t obiectul nu este uşor de ghicit dinainte
- valoarea testului: evaluează simtul relaţiilor spaţiale, coordonare vizual - motorie,
persistenţa;

Cod

16
- se cere asocierea anumitor simboluri cu alte simboluri determinate şi se mă soară
aptitudinea prin rapiditatea şi precizia punerii în practică a asocierilor; proba mă soară
viteza vizual-motorie

Testul W.I.S.C.
- constă din 12 subteste, 2 fiind folosite doar ca alternative sau ca teste suplimentare
dacă există timpul necesar pentru ele.
- pentru copii de la 5 ani pâ nă la 11 - 15 ani

W.I.S.C cuprinde 6 scale verbale care permit mă surarea unui Q.I. verbal şi 6 de
performanţă care permit mă surarea unui Q.I. de performanţă , scale dispuse şi
administrate alternativ, în urmă toarea ordine astfel:

Verbale Performanţă
1. Informaţie 2. Completare imagini
3. Similitudini 4. Aranjarea imaginilor
5. Aritmetică 6. Cuburi
7. Vocabular 8. Asamblarea obiectului
9. Comprehensiune 10. Codare
11.Serii de numere de memorat 12.Labirint

I. Subtestele verbale
1. Informaţie: mă soară o gamă de cunoştinţe învă ţate şi fapte generale; ră spunsurile
corecte depind de educaţia formală .
2. Comprehensiune: mă soară judecata, simţul comun şi abilitate raţionă rii practice;
ră spunsurile corecte depind de mă sura în care subiectul are o varietate de experienţe
practice
3. Aritmetică: Mă soară abilitatea numerică şi aritmetică ; mă soară şi memoria auditivă
de termen scurt; ră spunsurile corecte depind de abilitatea de concentrare
4. Similarităţi: mă soară abilitatea de rezolvare a problemelor verbal - abstracte
5. Vocabular: mă soară cunoştinţe legate de cuvinte, verbalizare sau vocabular; este
influenţat de nivelul educaţional
6. Memorie: mă soară memoria secvenţială auditivă de termen scurt şi depinde de
capacitatea de concentrare; este vulnerabil la anxietatea subiectului.

II. Subtestele de performanţă

1. Completare imagini: mă soară abilitatea de a identifica vizual detalii obişnuite

zilnice.; implică de asemenea abilitatea de a separa esenţialul de neesenţial
2. Aranjare imagini: mă soară conştiinţa socială , abilitatea de a gâ ndi secvenţial
abilitatea de a înţelege comportamentul uman în termeni de cauză - efect şi abilitatea de
a potrivi pă rţile unui întreg

17
3. Cuburi: mă soară abilitatea de a rezolva probleme abstracte, coordonarea vizual -
motorie şi relaţiile spaţiale
4. Asamblare obiecte: mă soară coordonarea vizual - motorie, relaţiile spaţiale şi
abilitatea de a potrivi pă rţile unui întreg
5. Codare: Mă soară coordonarea vizual - motorie, dexteritatea manuală şi flexibilitatea
(abilitatea la schimbă ri conceptuale); mă soară de asemenea memoria vizuală .
6. Labirint: mă soară abilitatea de planificare şi anticipare şi coordonarea vizual-
motorie

Testul W.P.P.S.I.( Wechsler Preschool and Primary Scale for Inteligence)

Constructie:
- conţine două categorii de teste, verbale şi de performanţă
- testele verbale mă soară deprinderile verbale prin 6 probe de: informaţii, vocabular,
aritmetică , similitudini, înţelegere, propoziţii; in varianta revizuită s-a adă ugat şi proba
"cuiele animalului" care nu participă la calcularea coeficienţilor de inteligenţă
- testele de performanţă urmă resc evaluarea deprinderilor vizual - spaţiale prin 5
tipuri de probe: casa animalului, completare imagini, labirint, desen geometric, testul de
cuburi
Durata: între 15 şi 30 de minute
Scorarea: necesită reguli speciale, acordâ ndu-se şi puncte bonus în anumite situaţii
Avantaje:
- realizează o bună diferenţiere în cadrul normalită ţii şi separă net copiii cu retard
intelectual de ceialati
- favorizează în egală mă sură testarea copiilor orbi, surzi sau handicapaţi fizic, sau
defavorizaţi cultural
- structurarea subtestelor ajută la prevenirea sau ameliorarea frustră rii, menţinâ nd un
nivel motivaţional ridicat
- se bazeaza pe un scor standardizat statistic şi nu pe vâ rsta mintală

MATRICI PROGRESIVE RAVEN

Prezentare generală a MPR

- au fost proiectate să mă soare
o aptitudinea eductivă , care presupune abilitatea de a crea insighturi noi
o aptitudinea reproductivă
- se numesc Matrici Progresive deoacere itemii au o formă dreptunghiulară care
cuprinde grupuri de elemente
- figurile din cadrul matricii formează o unitate logică ; din cadrul matricii lipseşte un
element; se dau între 6 şi 8 variante de ră spuns, subiectul trebuind să completeze
matricea; gradul de dificultate creşte de la un item la altul.

18
MPC (Matrici Progresive Color)
- conţine 36 itemi, 3 serii: A, Ab, B x 12 matrici
- a fost astfel proiectat încâ t să investigheze cu precizie procesele intelectuale ale
copiilor, persoanelor retardate mintal şi vâ rstnicilor
- maniera colorată de prezentare a testului captează atenţia, acesta devine spontan mai
interesant şi evită utilizarea unor instrucţiuni verbale prea numeroase

MPA (Matrici Progresive Avansate)

- 2 seturi: Set I- 12 itemi; Set II- 36 itemi
- este destinat examină rii subiecţilor cu nivel educaţional superior, a că ror scoruri se
situează printre primele 25% din populaţie

MPS (Matrici Progresive Standard) - 6 ani- 60 ani

- sunt cinci categorii de probleme de dificultate progresivă , rezolvarea lor presupunâ nd
o învă ţare din experienţa câ ştigată sau ‘învă ţare potenţială ’

Constructie: MPS este prezentat într-o broşură care conţine 60 de pagini

corespunză toare numă rului de probleme care trebuie rezolvate; fiecare item-problemă
este ilustrat pe o singură pagină

Sarcina subiectului: o problemă constă dintr-un desen abstract, o matrice, din care
lipseşte o porţiune. Subiectului i se cere să examineze figura şi să selecteze din cele 6 sau
8 figuri de sub matrice pe aceea care completează elementul absent.

MPS este grupată în 5 serii formate din câ te 12 itemi, A, B, C, D şi E. Fiecă rei serii îi
corespunde o anumită categorie sau tip de itemi-problemă
Seria A - subiectul este pus să efectueze operaţii de analiză , sinteză şi comparare a
pă rţilor lacunare ale matricii cu toate cele şase figuri-ră spuns.
Seria B - sarcina subiectului constă în a stabili o relaţie logică analogică între două figuri
pe baza punctelor simetrice dintre ele
Seria C - rezolvarea presupune descoperirea unor schimbă ri progresive ale figurilor din
interiorul matricii.
Seria D - are probe care sunt proiectate pe principiul restructură rii figurilor pe plan
orizontal şi vertical; descoperirea criteriilor schimbă rii complexe.
Seria E - rezolvarea apelează la elaborarea unor operaţii mintale de abstractizare şi
sinteză dinamică realizate la nivelul palierelor superioare ale activită ţii de gâ ndire
Durata: 40-50 minute

Interpretare: 1 punct pentru fiecare ră spuns corect

a.Cantitativă - presupune operarea cu scorul subiectului care este raportată la un etalon
b.Calitativă - este utilă mai ales în acţiuni de psihodiagnoză clinică

19
20