Subiect 05 Nu 300 Mded 2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Â R E nr. ____
din 2023
Chișinău
Cu privire la aprobarea Strategiei de transformare digitală

a Republicii Moldova pentru anii 2023-2030
------------------------------------------------------------
În temeiul art. 5 lit. a) și art. 6 lit. h) din Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 252, art. 412), cu modificările ulterioare,
Guvernul HOTĂRĂȘTE:
1. Se aprobă Strategia de transformare digitală pentru anii 2023-2030 (se anexează).

2. Autoritățile și entitățile publice responsabile de implementarea prevederilor
Strategiei de transformare digitală pentru anii 2023-2030 vor prezenta anual, până la data de
31 martie, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării informația privind progresul
înregistrat la executarea indicatorilor prevăzuți în Strategia menționată.
3. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va elabora și va prezenta
Guvernului:
1) anual, până la data de 30 aprilie, raportul de monitorizare cu privire la
implementarea Strategiei de transformare digitală pentru anii 2023-2030;
2) până la 1 septembrie 2031, raportul final de evaluare a Strategiei de transformare
digitală pentru anii 2023-2030.
4. Coordonarea, controlul și monitorizarea realizării prezentei hotărâri se pune în
sarcina Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Prim-ministru DORIN RECEAN
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării
economice și digitalizării Dumitru ALAIBA
Ministrul finanțelor Veronica Sirețeanu

Y:\300\2023\HOTĂRÂRI\20411\20411-redactat-ro.docx
3
Aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr. /2023
Capitolul I
INTRODUCERE
Cea de-a patra revoluție industrială influențează în mod fundamental
dezvoltarea globală și transformă societatea într-un ritm fără precedent.
Pandemia COVID-19 a scos în evidență dependența de instrumentele digitale,
precum și necesitatea în continuare a transformării digitale, care a devenit una
dintre principalele priorități pentru societăți, inclusiv pentru Republica Moldova.
Transformarea digitală presupune integrarea tehnologiilor digitale în toate
aspectele oricărui domeniu de activitate. Acest lucru schimbă în mod
fundamental sectorul respectiv și oferă valoare adăugată părților interesate. În
același timp, transformarea digitală necesită și o transformare a culturii
organizaționale, prin chestionarea în permanență a status quo-ului, urmărind
totodată identificarea celor mai bune soluții de optimizare. Transformarea
digitală urmărește, de asemenea, orientarea spre client. Cu alte cuvinte,
transformarea digitală provoacă sau influențează schimbări radicale în toate
aspectele vieții umane.
Odată cu finalizarea perioadei de implementare a Strategiei naționale de
dezvoltare a societății informaționale „Moldova Digitală 2020” (Hotărârea
Guvernului nr. 857/2013), Republica Moldova a ajuns la momentul când trebuie
să își regândească posibilitățile de transformare digitală, dintr-o perspectivă
holistică, la nivelul întregii societăți, prin identificarea de noi oportunități prin
care oamenii, întreprinderile, administrația publică locală vor interacționa, și prin
stimularea cererii de competențe și soluții digitale.
Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova, care identifică
transformarea digitală drept unul dintre cele mai importante obiective de politică
pentru următorii patru ani, este în aliniere cu Acordul de Asociere cu Uniunea
Europeană și la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației
Națiunilor Unite. Acordarea recentă Republicii Moldova a statutului de țară
candidat pentru aderare la Uniunea Europeană (la 23 iunie 2022) este un alt
factor de mobilizare pentru integrarea țării în cadrul legal al Uniunii Europene și
în piața unică digitală. În acest context, este necesar de accelerat procesele
transformaționale deja inițiate, de a alinia măsurile strategice naționale la
tendințele europene și globale și de a implementa noi politici, bazate pe cele mai
recente priorități transversale ale Uniunii Europene, precum și pe necesitățile
specifice ale Republicii Moldova.
Republica Moldova continuă să avanseze în construirea principalelor
componente pentru o economie și societate digitală, lucru atestat în multiple
evaluări internaționale și locale recente. De exemplu, Analiza de evaluare a
gradului de pregătire pentru transformare digitală (Digital Readiness
Assessment), elaborat de PNUD, recunoaște Moldova ca fiind o țară care
4
dispune de toate premisele necesare pentru o transformare digitală rapidă și de

impact.
Reieșind din cele de mai sus, putem conchide că pilonii-cheie ai unei
transformări digitale de succes pentru o dezvoltare umană durabilă în Republica
Moldova sunt:
1) oamenii, cea mai valoroasă resursă, catalizatorul transformării digitale
și principalul beneficiar al acestei transformări;
2) mediul de afaceri, care este privit ca un motor al transformării digitale,
prin adoptarea continuă și rapidă a tehnologiilor și prin dezvoltarea de produse și
servicii inovatoare în toate sectoarele economiei naționale;
3) Guvernul, prin crearea condițiilor necesare dezvoltării unei societăți
digitale incluzive, elaborarea de politici și reglementări favorabile, construirea și
susținerea infrastructurii de suport pentru transformarea digitală;
4) reglementările, care asigură un cadru juridic și politic favorabil propice
pentru transformarea digitală și elimină barierele din calea procesului de
transformare digitală;
5) infrastructura, care reprezintă fundamentul transformării digitale și
oferă elementele de bază pentru orice reformă în domeniul transformării digitale.
Astfel, prin concentrarea eforturilor de transformare digitală pe acești
piloni, consolidarea în permanență a fundamentelor digitale, și prin asigurarea
catalizatorilor pentru incluziunea digitală, Republica Moldova are toate
premisele pentru o transformare digitală incluzivă, utilizând o abordare
inovatoare, cuprinzând întreaga societate.
Figura 1. Arhitectura Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova

pentru 2022-2030
5
Consultările publice desfășurate în procesul de elaborare a strategiei au

scos în evidență faptul că toate părțile interesate (autoritățile administrației
publice centrale, autoritățile administrației publice locale, mediul de afaceri,
mediul academic, societatea civilă etc.) consideră oportună elaborarea unei noi
strategii naționale și văd în aceasta un instrument important pentru a ghida
eforturile de transformare digitală a Republicii Moldova.
Principalele domenii de intervenție planificate în cadrul STDM sunt în
aliniere cu cele ale busolei digitale a Uniunii Europene (https://digital-
strategy.ec.europa.eu/en/policies/europes-digital-decade#ecl-inpage-kyvdstob la
care se adaugă o dimensiune transversală de integrare în piața unică digitală:
1) Populație cu competențe digitale și profesioniști de înaltă calificare în
domeniul digital;
2) Infrastructuri digitale sigure și durabile;
3) Transformare digitală a întreprinderilor;
4) Digitalizare a serviciilor publice.
Figura 2. Principalele domenii de intervenție ale STDM
Strategia de transformare digitală a Republicii Moldova (STDM) este,

așadar, centrată pe cetățean, menită să îmbunătățească bunăstarea oamenilor, cu
misiunea de bază de a transforma economia și societatea țării cu ajutorul
instrumentelor digitale.
Pentru a sprijini transformarea digitală a economiei și societății din
Republica Moldova, autorii strategiei au combinat gândirea strategică și viziunea
pe termen lung, oferind strategiei suficientă flexibilitate pentru a se adapta la
ritmul rapid de schimbare al mediului digital, pentru a crește probabilitatea de a
atinge obiectivele stabilite.
Documentul propune o structură solidă de guvernanță și coordonare, cu
roluri și responsabilități clare și mecanisme cuprinzătoare de monitorizare și
raportare, cu o gestionare eficientă a riscurilor, pentru a asigura buna
implementare și pentru a atinge obiectivele-țintă. Structura de guvernanță pentru
implementarea strategiei va fi creată sub auspiciile Ministerului Dezvoltării
6
Economice și Digitalizării, ca instituție responsabilă de elaborarea politicilor în

domeniu, și agențiile și instituțiile responsabile de implementarea politicilor în
domeniile vizate. Structura de guvernanță va include, de asemenea, Consiliul
național pentru digitalizare (CND), Consiliul coordonator în domeniul securității
cibernetice, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova și
unitățile strategice de implementare.
Cadrul de monitorizare și evaluare se bazează pe Indicele economiei și
societății digitale (DESI), utilizat în cadrul Uniunii Europene, prin adaptarea
metodologiei respective pentru Republica Moldova, precum și prin includerea
altor indicatori relevanți pentru măsurare. Un astfel de cadru va permite
evaluarea obiectivă a progresului implementării, a eficienței investițiilor și
identificarea potențialului de îmbunătățire.
Strategia servește drept document de orientare pentru autoritățile
administrației publice centrale, autoritățile administrației publice locale,
comunitatea de afaceri, mediul academic, societatea civilă, parteneri strategici de
dezvoltare, și servește pentru direcționarea, planificarea, finanțarea,
implementarea și monitorizarea agendei de transformare digitală până în anul
2030.
Către anul 2030, prin implementarea strategiei de transformare digitală,
Republica Moldova va avea o societate digitală inovatoare și incluzivă cu
competențe digitale, bazată pe o infrastructură digitală modernă, cu o guvernare
digitală și o comunitate de afaceri care exploatează la maxim oportunitățile
digitale.
Capitolul II
ANALIZA SITUAȚIEI
II.1. Mediul digital în Republica Moldova

Pandemia a făcut ca transformarea digitală să devină dintr-o prioritate un
imperativ global. Acest lucru este valabil și pentru Republica Moldova. În ultimii
doi ani, pandemia COVID-19 a sporit dependența de tehnologie și a accelerat
procesul inevitabil de transformare digitală, deoarece multe aspecte ale vieții s-
au transferat online. Trecerea la o capacitate și o integrare tehnologică
îmbunătățită reprezintă o oportunitate de a construi un viitor mai bun și mai
interconectat, având în vedere „noua normalitate”.
În ultimele două decenii, eforturile de transformare digitală ale Republicii
Moldova au fost ghidate de mai multe strategii naționale și sectoriale, cum ar fi
Strategia Națională de Edificare a societății informaționale „Moldova
Electronică” (Hotărârea Guvernului nr. 255/2005), Strategia națională de
dezvoltare a societății informaționale „Moldova Digitală 2020” (Hotărârea
Guvernului nr. 857/2013), Programul strategic de modernizare tehnologică a
Guvernării (e-Transformare) (Hotărârea Guvernului nr. 710/2011), Strategia de
dezvoltare a industriei tehnologiei informației și a ecosistemului pentru inovare
digitală pe anii 2018–2023 (Hotărârea Guvernului nr. 904/2018), Strategia
7
securității informaționale a Republicii Moldova pentru anii 2019–2024,

Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020–2023
(Hotărârea Guvernului nr. 381/2019) și Programul de management al spectrului
de frecvențe radio pentru anii 2021–2025 și a valorilor minime de expunere a
blocurilor generice de frecvență pentru alocare prin procedura de selectare
competitivă (Hotărârea Guvernului nr. 987/2020).
Programul de activitate al Guvernului include digitalizarea printre cele 15
priorități sectoriale. Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană
2030” (Legea nr. 315/2022), aliniată atât la Acordul de Asociere cu Uniunea
Europeană, cât și la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a Organizației
Națiunilor Unite dedică un capitol special transformării digitale a guvernării,
societății si economiei.
Desigur, implementarea cu succes a documentelor strategice depinde de
mulți factori și provocări. După cum se subliniază în raportul final referitor la
implementarea Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei „Moldova
Digitală 2020”, au fost înregistrate evoluții pozitive în ceea ce privește crearea
condițiilor pentru implementarea și utilizarea serviciilor electronice, dezvoltarea
competențelor digitale, îmbunătățirea conectivității și a accesului la rețele și
eliminarea constrângerilor critice asupra mediului de afaceri în domeniul
tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC). În același timp, în raport se
constată anumite nerealizări, cauzate, în mare parte, de finanțarea insuficientă și
de lipsa resurselor umane calificate, întârzieri în implementare și lipsa de
acțiune.
Deficiențele menționate au fost determinate de capacitățile instituționale
limitate de elaborare, implementare și coordonare a proiectelor TIC în sectorul
public, dar și resurse insuficiente pentru mentenanță și dezvoltare.
Figura 3. Indicatori de rezultat pentru Strategia națională „Moldova digitală

2020” (țintă versus rezultat real)
După cum se poate observa din Figura 3, obiectivele specifice legate de e-

guvernare nu au fost atinse în deplină măsură, cu toate că s-au înregistrat evoluții
8
remarcabile privind e-transformarea guvernării, dar în special creșterea

sectorului TIC.
Astfel, la data de 31 martie 2023, din totalul (517) serviciilor publice
administrative (G2B) înregistrate la AGE, 204 servicii sunt disponibile online.
Din 473 servicii publice disponibile G2C, 154 servicii sunt prestate online.
Sectorul TIC a devenit principalul motor al digitalizării și inovării în
Republica Moldova și este în creștere rapidă. În 2021, industria IT a atins o
pondere de peste 4,2% din produsul intern brut (PIB), depășind 10 mlrd. lei
vânzări, ponderea sectorului TIC fiind de peste 7,6 la sută din PIB cu peste 18
mlrd. lei vânzări în anul 2021, realizate de circa 2000 companii cu peste 30 000
de angajați. Potrivit raportului BNM pentru anul 2022, exportul serviciilor TIC a
atins 501,85 mil. USD. Exporturile IT înregistrează o creștere anuală de peste 30
la sută pe parcursul ultimelor 5 ani și au atins în anul 2022 un nivel record de
468,67 mil. USD.
Impozitul unic de 7% pe venitul din vânzări oferit de Moldova IT park și
gama largă de activități eligibile, inclusiv cercetarea și dezvoltarea TIC (R&D),
au dat un impuls semnificativ dezvoltării sectorului TIC. În cei cinci ani de
activitate, Moldova IT park a devenit una dintre cele mai de succes inițiative de
dezvoltare a sectorului IT din țară, după ce a atras peste 1 395 de rezidenți, cu
circa 18 700 de angajați (dintre care: bărbați 68%, femei 32%) și un venit
prognozat pentru anul 2023 de peste 10.7 mlrd. lei.
Potrivit Indicelui global Speedtest (https://www.speedtest.net/global-
index) care oferă lunar o comparație a datelor privind viteza de acces la Internet
pentru 100 de țări din întreaga lume, Republica Moldova se află pe locul
cincizeci și opt în ceea ce privește viteza pe bandă largă mobilă (cu o viteză de
descărcare de 38 Mbps, comparativ cu media globală de 48 Mbps) și pe locul
treizeci și opt în ceea ce privește viteza pe bandă largă fixă (cu o viteză de
descărcare de 106 Mbps, mai mare decât media globală de 98 Mbps). Republica
Moldova se află printre primele 10 țări din lume în ceea ce privește
accesibilitatea și costul convenabil al accesului la Internet Gigabit, unde
utilizatorii au acces la Internet Gigabit nelimitat pentru aproximativ 15 euro pe
lună.
Indicele de dezvoltare e-Guvernare al Departamentului ONU pentru
Afaceri Economice și Sociale
https://www.un.org/development/desa/publications/publication/2020-united-
nations-e-government-survey atestă accesul considerabil la Internet și la
dispozitive IT în Republica Moldova, deși implementarea infrastructurii de
comunicații electronice existente se află sub media subregiunii Europei de Est,
fiind necesare eforturi suplimentare pentru a menține competitivitatea țării.
Cererea de pe piață și conținutul disponibil sunt elemente-cheie pentru
dezvoltarea rețelei. Cu 98% din populație acoperită cu semnal 4G și o penetrare
similară a rețelei de fibră optică, utilizatorii au libertatea de a-și alege mijloacele
de conectare preferate. Prețurile la Internet sunt relativ accesibile, utilizarea
9
acestuia fiind larg răspândită, 80% din populație având acces la servicii de
Internet în 2021. Cu toate acestea, conform datelor culese în cadrul Sondajului
Generații și Gen 2020 realizat de UNFPA, decalajul digital între persoanele în
vârstă și tinerii din Moldova este enormă – doar 34% din populația cu vârste
între 60 și 79 de ani a folosit internetul, comparativ cu 82% dintre cei cu vârsta
cuprinsă între 15-59 de ani. Ponderea femeilor care utilizează Internetul este cu
2,1% mai mare decât cea a bărbaților, acestea reprezentând 74,7% și 72,6%.
Serviciile guvernamentale au înregistrat rate rapide de digitalizare, odată
cu înființarea, în 2010, a Centrului de Guvernare Electronică (în prezent Agenția
de Guvernare Electronică). Au fost dezvoltate și implementate cu succes o serie
de platforme digitale reutilizabile, inclusiv platforma tehnologică
guvernamentală comună (MCloud), serviciul electronic guvernamental de
autentificare şi control al accesului (MPass), serviciul guvernamental de plăți
electronice (MPay), platforma de interoperabilitate (MConnect), Portalul
Guvernamental al Datelor Deschise etc. Portalul de servicii publice, cu o medie
de peste 0,5 milioane de vizitatori unici pe an, este un ghișeu unic pentru toate
serviciile publice, oferind acces cu semnare unică la 166 de servicii electronice și
informații complete și concise despre alte 531 de servicii publice. Portalul
funcționează ca un catalog electronic de servicii publice pentru cetățeni și
întreprinderi și este aliniat la portalul digital unic al Uniunii Europene, urmând
modelul de date Core Public Service Vocabulary
(https://joinup.ec.europa.eu/collection/semantic-interoperability-community-
semic/solution/core-public-service-vocabulary).
Mai multe documente elaborate de partenerii internaționali de dezvoltare și
de părțile interesate naționale în 2021 au oferit o analiză detaliată a situației
actuale privind TIC, inovarea și pregătirea de rețea și au scos în evidență
principalele lacune și oportunități pentru transformarea digitală a Republicii
Moldova. Aceste documente oferă o imagine exactă a obstacolelor și
oportunităților de dezvoltare digitală în țară și au adus o contribuție valoroasă la
elaborarea prezentei strategii.
Principalele probleme identificate în rapoartele menționate în referință de
mai sus, precum și în timpul proceselor de consultare a strategiei și a
interviurilor, includ:
1) Cheltuieli reduse pentru cercetare și dezvoltare, creștere lentă a
întreprinderilor inovatoare, lipsa capitalului de risc și cooperarea redusă între
universități și industrie;
2) Lipsa actelor juridice privind noile tehnologii digitale (cum ar fi
Inteligența Artificială (IA), Blockchain, internetul obiectelor (IoT), Big Data și
miningul) și adaptabilitatea insuficientă a cadrului juridic la modelele de afaceri
digitale;
3) Nepotrivirea competențelor digitale, precum și o forță de muncă
insuficient calificată în industrie, autoritățile administrației publice centrale și în
special, autoritățile administrației publice locale;
10
4) Nivel scăzut de competențe digitale și de conștientizare în rândul

populației;
5) Nivel emergent de pregătire digitală a sistemului educațional din țară
(nivelul 2 din 4)
(https://documents1.worldbank.org/curated/en/099120006252220689/pdf/P1777
3104ea6f2040a88e02bdf9bbd04f6.pdf);
6) Capacitățile instituționale insuficiente pentru implementarea agendei de
transformare digitală;
7) Reticența față de transformare digitală în cadrul prestatorilor de servicii;
8) Insuficiența resurselor financiare;
9) Infrastructură TIC subdezvoltată în cadrul autorităților administrației
publice locale;
10) Nivel scăzut al investițiilor în TIC în întreprinderile mici și mijlocii
(ÎMM-uri) din agricultură;
11) Implicare scăzută a companiilor locale în proiectele IT finanțate de
stat;
12) Remunerare insuficientă a funcționarilor publici responsabili de
gestionarea infrastructurii TIC și proiectelor de digitalizare a instituției;
13) Prezența insuficientă a cercetării științifice în elaborarea și
monitorizarea politicilor care vizează dezvoltarea societății informaționale.
Cu toate acestea, în Analiza de evaluare a gradului de pregătire pentru
transformare digitală a Republicii Moldova se recunoaște că țara posedă
elementele esențiale pentru transformarea digitală, identificând, în același timp,
anumite puncte slabe ce trebuie abordate.
1) Infrastructură
a) În țară există o infrastructură de telefonie mobilă bine dezvoltată, ce
oferă un potențial solid pentru piața TIC, dar accesul gospodăriilor la bandă largă
de mare viteză este încă dificil.
b) Internetul mobil este accesibil la prețuri avantajoase, dar costurile de
acces la Internet în bandă largă fixă nu ating încă obiectivul Comisiei.
c) Guvernul sprijină dezvoltarea sectorului TIC, dar nu există o viziune
comună sau o strategie globală legată de dezvoltarea ulterioară a acestuia.
d) Au fost câteva eforturi din partea părților interesate de a spori reziliența
cibernetică, dar este necesară o implicare activă în consolidarea capacităților de
apărare cibernetică a țării.
2) Oameni
a) Capacitatea cetățenilor de a dezvolta capabilități tehnice este în creștere,
dar încă nu satisface nivelul cererii și nu pare să existe recompense sau
stimulente care să încurajeze mentalitățile antreprenoriale sau o mai mare
adoptare la nivelul societății.
b) Profesioniștii IT din Moldova au calificări bune, dar rezervele de talente
sunt foarte limitate și neintegrate. Există o neconcordanță între competențe.
11
c) Guvernul și alte părți interesate depun eforturi semnificative pentru a

asigura un mediu favorabil incluziunii digitale a femeilor și a fetelor, dar mai
există obstacole în calea avansării în carieră. Programele nu vizează incluziunea
celor mai vulnerabile grupuri.
d) Moldova dispune de un sistem de educație de bază solid care pune
bazele unor competențe digitale profesionale avansate, însă există încă prea
puține programe ce pot atrage suficiente talente pentru a urma cariere în
domeniul STEM și pentru a aborda lipsa de competențe IT specializate în rândul
populației.
e) Părțile interesate la nivel național se implică activ în promovarea
protecției online, dar este nevoie de o abordare mai solidă și mai coordonată.
f) Chiar și în condițiile accesului larg la internet și a deținerii de
dispozitive TIC, pot fi identificate provocări în ceea ce privește calitatea și
gradul de accesibilitate pentru anumite grupuri vulnerabile (femei, zone rurale,
persoane în vârstă), ce limitează capacitatea acestora de a accesa anumite servicii
și împiedică dezvoltarea cuprinzătoare a economiei digitale.
3) Guvern
a) Dezvoltarea e-Guvernării se îmbunătățește, fiind elaborate numeroase
legi și cadre, însă clasamentul în ceea ce privește indicele de guvernare
electronică este încă scăzut.
b) Transformarea sectorului public permite treptat o interacțiune digitală
fără efort între autoritățile guvernamentale și cetățeni și depune eforturi pentru a
furniza servicii publice de înaltă calitate.
c) Reforma în curs a administrației publice include coordonarea cu părțile
interesate la nivel local și național, schimbul de date și cooperarea între instituții.
d) Mai multe servicii online relevante sunt disponibile pentru cetățeni în
domenii-cheie legate de guvernanță și achiziții publice transparente. Cu toate
acestea, multe servicii esențiale pentru cetățeni nu au fost încă digitalizate și sunt
necesare eforturi suplimentare în acest sens. Utilizarea pe scară largă a ID-ului
digital, de exemplu, este unul dintre factorii-cheie ce permit dezvoltarea mai
multor servicii digitale și utilizarea serviciilor digitale de către un număr mai
mare de persoane.
e) Nu este conștientizată în mare măsură nevoia utilizării tehnologiilor cu
sursă deschisă în cadrul achizițiilor publice, ceea ce indică un decalaj și o
potențială barieră în calea extinderii sectorului TIC local.
f) Lipsa coordonării între agențiile guvernamentale și a unei viziuni
concrete revine la probleme tehnice în ceea ce privește arhitecturile de sistem,
interoperabilitatea și integrarea serviciilor. Ar trebui întreprinse activități
suplimentare în ceea ce privește orientarea către client, mecanismele de
monitorizare și evaluare, și abordarea rezistenței interne la schimbare și a
barierelor birocratice în vederea implementării de noi servicii.
12
4) Mediul de afaceri
a) ÎMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei, cu un potențial
uriaș neexploatat, însă se remarcă necesitatea urgentă de transformare digitală a
acestora.
b) Antreprenorii pot crea cu ușurință o afacere în Republica Moldova și
țara ocupă un loc foarte bun în ceea ce privește ușurința de a crea o afacere, dar
acest lucru contrastează cu lipsa de credite și de finanțare pentru sectorul privat
și pentru noile întreprinderi, o astfel de oportunitate fiind limitată în țară, ceea ce
descurajează apariția de noi start-up-uri și modele de afaceri.
c) Sectorul start-up-urilor este o sursă esențială de inovare, dar există
puține inițiative pentru dezvoltarea întreprinderilor nou create.
d) Sectorul TIC este, în general, o forță motrice pentru dezvoltare și
transformare digitală, dar întreprinderile private beneficiază prea puțin de
avantajele pe care le oferă acesta.
e) Industria agricolă și de producție alimentară este un sector prioritar
pentru transformarea digitală, dar există un nivel scăzut de pregătire a acestui
sector și a altor sectoare conexe, cum ar fi cel al transporturilor.
5) Întreaga societate
a) Performanțele țării în ceea ce privește indicatorii-cheie în domeniul
TIC, al inovării și al antreprenoriatului ar trebui să contribuie la competitivitatea
acesteia, dar mai e încă loc semnificativ pentru îmbunătățire.
b) Sunt realizate eforturi ample în ceea ce privește reformele de politică,
dar nu există o viziune comună pentru dezvoltarea ecosistemului de inovare care
să implice toate părțile interesate.
c) Infrastructura soft este bine dezvoltată în capitală și două noi elemente
de infrastructură sunt în curs de dezvoltare în regiuni, însă o mare parte a țării
rămâne insuficient deservită.
d) Ecosistemul nu dispune de o finanțare durabilă și de pregătirea
talentelor pentru a asigura inovarea digitală la scară largă.
Potrivit Analizei de evaluare a gradului de pregătire pentru transformare
digitală a Moldovei (https://www.undp.org/moldova/publications/digital-
readiness-assessment), Moldova a obținut 4,1 puncte dintr-un maxim de 5, ceea
ce o plasează la etapa de diferențiere – a patra din cele cinci etape de pregătire
pentru transformarea digitală. Acest lucru înseamnă că există puncte forte clare
în ceea ce privește capacitățile de transformare digitală și că elementele de bază
sunt prezente în țară. Mai mult ca atât, indicatorii foii de parcurs de țară a
USAID pentru Moldova pentru anul fiscal 2022
(https://roadmaps.usaid.gov/country/moldova) în ceea ce privește angajamentul
și capacitatea sunt de 0,61 și 0,64, ceea ce indică faptul că Moldova are
capacitatea de a-și îndeplini angajamentele asumate, inclusiv cele incluse în
STDM (Ошибка! Источник ссылки не найден.). Aceste tendințe se reflectă
si în studiul Băncii Mondiale GovTech Maturity Index, conform căruia în ultimii
doi ani Moldova a depășit indicele de maturitate al țărilor cu accent semnificativ
13
pe GovTech și a intrat în grupul țărilor-lider în GovTech

(https://www.worldbank.org/en/programs/govtech/gtmi).
Figura 4. Scorul general privind angajamentul și capacitatea pentru țările

cu venituri mici și mijlocii, Foaia de parcurs Moldova pentru anul fiscal 2022,
USAID
II.2 Tendințe globale și la nivelul UE

Tendințele actuale privind tranziția de la societatea industrială la societatea
informațională și la Industria 4.0 constituie o schimbare globală revoluționară
comparabilă cu apariția motorului cu abur în secolul al XIX-lea, a energiei
electrice în prima jumătate a secolului al XX-lea și a Internetului la sfârșitul
aceluiași secol. Principalii piloni ai Industriei 4.0 sunt securitatea cibernetică,
cloud computing, tehnologiile mobile, tehnologia M2M, imprimarea 3D,
robotica avansată, Big Data/Analytics, IoT, tehnologiile RFID și calculul
cognitiv.
Transformarea digitală este în prezent una dintre cele mai importante
abordări în procesul de construire și gestionare a strategiilor și viziunilor pentru
țări, companii și organizații. Pe baza celor mai recente studii și analize ale
companiilor științifice și analitice globale și ale presei de specialitate
(https://www.forbes.com/sites/danielnewman/2017/09/26/top-10-trends-for-
digital-transformation-in 018/#2bd2d1c293ab) cele mai importante tehnologii din
punctul de vedere global sunt IA; IoT; tehnologia 5G; Big Data și procesarea
analitică a datelor; Edge computing și cloud computing; blockchain; calculatorul
14
cuantic; dataficarea; învățarea automată; realitate extinsă; Digital Trust;

imprimare 3D; genomica și noi soluții energetice.
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă adoptată de statele membre
ale Organizației Națiunilor Unite în 2015, reprezintă un rezumat al
angajamentelor globale prin care comunitatea internațională solicită o procedură
comună și coordonată de soluționare a celor mai grave provocări globale, printre
care se numără schimbările climatice, sărăcia, creșterea inegalităților economice
și sociale și lipsa de sustenabilitate a modelelor de producție și de consum
predominante
(https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/21252030%20Agend
a%20for%20Sustainable%20Development%20web.pdf).
În Republica Moldova, Agenda 2030 este folosită pentru a determina
prioritățile de dezvoltare pe termen lung pentru dezvoltarea țării, așa cum se
reflectă în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030”. Specificarea
priorităților de dezvoltare este direct legată de identificarea obiectivelor pentru
dezvoltarea digitală a Republicii Moldova. La nivel național, există șapte
obiective specifice care reflectă situația specifică din Moldova și care pot servi
drept bază pentru activitatea strategică și conceptuală viitoare, inclusiv
încorporarea acestora în viziunea și prioritățile acestei strategii. Acestea sunt:
1) Dezvoltarea oportunităților pentru inovare și antreprenoriat
2) Asigurarea accesului universal la Internet și la serviciile electronice
3) Formarea de competențe relevante în învățământul profesional și
superior
4) Dezvoltarea unui sistem flexibil și relevant de formare continuă a
adulților
5) Orientarea serviciilor publice către nevoile oamenilor
6) Integrarea științei, tehnologiei și a datelor în procesul de guvernare
7) Creșterea securității în funcționarea infrastructurilor și sistemelor
critice.
Strategiile digitale și de IA ale țărilor avansate în transformarea digitală
conțin, în mod predominant, următoarele componente:
1) Sprijin pentru cercetare și dezvoltare în domeniul noilor tehnologii și al
IA
2) Sprijin pentru IMM-urile inovatoare, care poate fi aplicat în practică fie
prin intermediul know-how-ului și al incubatoarelor, fie, mai ales, datorită
capitalului de risc
3) Reguli și standarde, de ex., pentru crearea, partajarea și gestionarea
datelor sau pentru IoT
4) Simplificarea, accelerarea și ușurarea reglementărilor pentru a permite
inovațiile și experimentele, precum și pentru a revizui impactul economiei de
platformă și al schimbărilor din domeniul muncii din era digitală asupra
dreptului muncii și a institutelor sale în contextul entităților afectate de acestea
15
5) Dezvoltarea talentelor care pot proiecta și utiliza inovațiile digitale, cum

ar fi printr-o politică de migrație sofisticată, precum și prin crearea unor condiții
interesante de viață în orașele-cheie
6) Construirea de infrastructuri digitale, de ex., servicii electronice publice
și platforme sectoriale
7) Construirea de noi modele de cooperare între industrie, mediul
academic și sectorul guvernamental
Programul Europa digitală reprezintă un cadru de investiții al strategiei
europene pentru piața unică digitală, care răspunde tendințelor erei digitale. Cu o
propunere de investiții de peste 9,2 miliarde de euro, Programul Europa digitală
sprijină transformarea digitală a societății și economiei europene (https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM%3A2018%3A434%3AFIN).
Programul are cinci obiective specifice, cărora le va fi alocat bugetul
propus:
1) Supercalculatoare/calculatoare de înaltă performanță (2,7 miliarde
EUR)
2) IA (2,5 miliarde EUR)
3) Securitate și încredere cibernetică (2 miliarde EUR)
4) Competențe digitale avansate (0,7 miliarde EUR)
5) Transformare digitală și interoperabilitate (1,3 miliarde EUR).
Programul Europa digitală va consolida capacitățile din Europa în
domenii-cheie ale tehnologiei digitale și va sprijini diseminarea și utilizarea
acestora în domenii de interes public și în sectorul privat. Scopul programului
este, printre altele, de a adapta bugetul Uniunii Europene la viitoarele provocări
în materie de programare, în timp ce transformarea digitală este reflectată în
toate propunerile, de la transporturi, sectorul energetic și agricultură până la
sănătate și cultură.
Mecanismul de redresare și reziliență al Uniunii Europene reprezintă o
oportunitate fără precedent pentru statele membre de a investi în propria
transformare digitală și de a contribui în mod colectiv la creșterea rezilienței și a
potențialului inovator al Uniunii Europene, precum și la reducerea dependențelor
externe ale Uniunii Europene (https://ec.europa.eu/info/business-economy-
euro/recovery-coronavirus/recovery-and-resilience-facility_en).
În conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului
European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de
redresare și reziliență, fiecare stat membru trebuie să aloce cel puțin 20% din
alocarea totală a planului său de redresare și reziliență (PRR) pentru măsuri care
contribuie la tranziția digitală sau pentru a aborda provocările care rezultă din
aceasta. Până în prezent, o sumă de 127 de miliarde EUR, reprezentând 26% din
alocarea totală a planurilor aprobate, a fost destinată pentru a sprijini
transformarea digitală.
Deceniul digital al Europei: obiective digitale pentru 2030 (Busola
digitală) prezintă o viziune și căi pentru transformarea digitală a Europei până în
16
2030 și concentrează eforturile în jurul a patru domenii de bază

https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-
age/europes-digital-decade-digital-targets-2030_en.
1) Cetățeni cu competențe digitale: Obiectivul Comisiei Europene este
ca, până în 2030, cel puțin 80 % din toți adulții să aibă competențe digitale de
bază, iar în Uniunea Europeană să fie angajați 20 de milioane de experți în TIC,
asigurându-se echilibrul între femei și bărbați.
2) Digitalizarea serviciilor publice: Cetățenii Uniunii Europene vor avea
posibilitatea de a se ocupa online de toate activitățile oficiale importante și de a-
și prelua fișele medicale în format electronic. Până atunci, 80% din populația
Uniunii Europene va putea, de asemenea, să utilizeze un act de identitate digital.
3) Transformarea digitală a mediului de afaceri: Planul este ca, până în
2030, 75% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană să utilizeze cloud-ul, IA
și Big Data, iar cel puțin 90% dintre IMM-uri să aibă un nivel de bază de
„intensitate digitală”.
4) Infrastructuri digitale sigure și durabile: Până în 2030, toate
gospodăriile din Uniunea Europeană ar trebui să dispună de o conexiune Gigabit,
iar toate zonele populate ar trebui să aibă acoperire 5G. În total, ar trebui să fie
utilizate 10 000 de centre de date de înaltă securitate și neutre din punct de
vedere climatic, iar Europa ar trebui să dispună de primul său calculator cuantic.
Douăzeci la sută din semiconductorii de ultimă generație și sustenabili din lume
ar trebui să fie produși în Europa.
Pentru a atinge aceste obiective ambițioase, vor fi lansate cât mai curând
posibil „proiecte multinaționale”. Statele membre s-au angajat să aloce cel puțin
20% din cheltuieli pentru planurile lor de redresare și reziliență pentru
Odată cu obținerea statutului de țară-candidată pentru aderare la UE, pe
lângă implementarea Acordului de Asociere, Republica Moldova trebuie, de rând
cu alte acțiuni, să crească capacitatea de a realiza reforme și de a oferi servicii
publice de calitate, care nu pot fi realizate fără transformarea digitală a țării.
Această transformare poate fi înfăptuită în baza unei strategii aliniate la
documentele relevante ale Uniunii Europene în domeniile societății și economiei
digitale, guvernării digitale și securității cibernetice.
Capitolul III
MISIUNE, VIZIUNE ȘI OBIECTIVE ALE STRATEGIEI
Strategia pune bazele construirii unei societăți digitale în ansamblu, în care

adoptarea și integrarea TIC este omniprezentă, fie că vorbim de casă, serviciu,
instituțiile de învățământ, de ocrotire a sănătății, culturale și de agrement etc.
În acest scop, documentul analizează condițiile existente și cele necesare,
factorii declanșatori și principiile-cheie de proiectare a serviciilor digitale
17
centrate pe oameni, pentru a corespunde așteptărilor utilizatorilor, standardelor

de interoperabilitate, securitate și confidențialitate a datelor etc.
În final, scopul nu este doar de a transforma serviciile din sectorul public
și privat pentru a le utiliza în spațiul digital, ci și de a le regândi și reproiecta prin
reducerea necesității de a completa formulare și a prezenta informații care sunt
deja disponibile. La fel, este esențială crearea și menținerea unui spațiu
cibernetic sigur, care va contribui la adoptarea pe scară largă a tehnologiilor și la
îmbunătățirea dezvoltării socio-economice a Republicii Moldova, astfel încât toți
cetățenii să se bucure de avantajele unui spațiu digital sigur, prietenos și rezilient.
III. 1. Misiunea strategiei
Misiunea strategiei este de a contribui la realizarea unei guvernări publice
eficiente, de a spori bunăstarea cetățenilor și competitivitatea țării, permițând,
astfel, Republicii Moldova să devină membru cu drepturi depline al Uniunii
Europene.
III. 2. Viziunea strategiei
În rezultatul implementării strategiei, Republica Moldova va deveni o
societate digitală inovatoare și incluzivă cu competențe digitale, cu o
infrastructură digitală avansată, o guvernare pro-digitală și o comunitate de
afaceri care exploatează la maxim oportunitățile digitale.
III. 3. Obiective generale
Bazându-se pe tendințele europene și cele globale, și luând în considerare
gradul de pregătire a Republicii Moldova pentru transformarea digitală, precum
și recomandările rapoartelor de diagnostic și evaluare disponibile și rezultatele
procesului de consultare publică, STDM se va concentra pe șase obiective
generale ce vor ghida activitățile din cadrul strategiei:
1) Dezvoltarea unei societăți digitale
2) Dezvoltarea unui sector TIC robust și competitiv
3) Crearea unei economii digitale inovatoare și reziliente
4) Instituirea unui stat digital eficient, inteligent și transparent
5) Crearea unui mediu digital accesibil, sigur și incluziv
6) Consolidarea imaginii Republicii Moldova drept națiune digitală
Realizarea obiectivelor de mai sus va asigura un mediu funcțional și sigur
pentru dezvoltarea și utilizarea pe scară largă a soluțiilor digitale în toate sferele
vieții, inclusiv spre înlăturarea inechităților și disparităților asociate
dimensiunilor de gen, mediu de trai, dizabilitate și venituri, facilitând procesul de
integrare în Uniunea Europeană.
III.4. Principii de bază ale implementării strategiei

Multe dintre principiile care au stat la baza documentelor strategice din
domeniul transformării digitale sunt valabile și pentru implementarea strategiei
actuale. Cele nouă principii pentru dezvoltarea digitală
(https://digitalprinciples.org/) de exemplu, au fost aprobate de o mare parte a
18
părților interesate la nivel internațional și oferă orientări practice pentru

Cu toate acestea, STDM scoate în prim-plan trei principii generale
definitorii pentru misiunea, viziunea și obiectivele stabilite mai sus.
1) Dezvoltarea umană mai presus de tehnologie: Transformarea digitală
înseamnă, în primul rând, concentrarea pe oameni, mai degrabă decât pe
aspectele tehnologice ale implementării. Tehnologia nu este decât un instrument
pentru realizarea viziunii și a obiectivelor strategiei, în timp ce personalul
motivat și pregătit corespunzător reprezintă nucleul acesteia.
2) Responsabilitatea partajată în cadrul implementării strategiei între
autoritățile administrației publice centrale, autoritățile administrației publice
locale, sectorul privat, partenerii de dezvoltare și întreaga societate. Experiența
strategiilor anterioare a arătat că implicarea doar a câtorva părți interesate în
implementare și excluderea celorlalți duce, inevitabil, la dezvoltarea de soluții
care operează în izolare, încercându-se rezolvarea problemelor complexe din
perspectiva unor interese instituționale înguste.
3) Respectarea standardelor și reglementărilor Uniunii Europene și
aplicare a celor mai bune practici internaționale. Noua strategie de țară privind
integrarea în Uniunea Europeană dictează necesitatea armonizării cadrului
instituțional, normativ și tehnologic existent și viitor cu cel al UE prin preluarea
standardelor comune și a celor mai bune practici, inclusiv celor recunoscute la
nivel internațional. Crearea spațiului digital comun între Republica Moldova și
România este un test excelent în acest sens, pentru asigurarea conformității cu
standardele și reglementările Uniunii Europene, având în vedere afinitățile
culturale și sociale puternice dintre cele două țări.
Capitolul IV
DIRECȚII PRIORITARE ȘI IMPACTUL ACESTORA
IV.1. Considerații privind implementarea strategiei

Pe baza experienței și a lecțiilor învățate în urma implementării strategiilor
anterioare de transformare digitală, această secțiune va prezenta câteva
considerații privind implementarea pentru a contribui la creșterea probabilității
de reușită a activităților de transformare digitală în cadrul STDM. În același
timp, având în vedere perioada lungă de implementare a acestei strategii, precum
și necesitatea adaptării constante a activităților de implementare, strategia se va
realiza prin intermediul următoarelor programe axate pe realizarea obiectivelor
generale:
1) Programul privind dezvoltarea societății digitale
2) Programul privind dezvoltarea sectorului TIC și a economiei digitale
3) Programul de e-transformare a sectorului public.
Pe perioada implementării strategiei, elaborarea și aprobarea programelor
de implementare va contribui la transpunerea direcțiilor strategice în activități și
19
proiecte specifice, permițând în același timp autorităților să introducă măsurile

corective necesare și să valorifice diverse surse de finanțare pe măsură ce acestea
devin disponibile.
Totodată, implementarea Strategiei se va baza pe următoarele aspecte
principale:
1) Păstrarea unui echilibru între câștigurile rapide și activitățile
strategice pe tot parcursul implementării strategiei: Așteptările mari legate de
elaborarea și aprobarea strategiei vor trebui să se traducă în reușite pe termen
scurt care să asigure părțile interesate cu privire la fezabilitatea implementării,
oferind în același timp principalilor parteneri de implementare suficient timp
pentru a realiza activitățile strategice de mare anvergură, care necesită mai mult
timp și resurse pentru implementare.
2) Înființarea CND: Rezistența la schimbare, inerția instituțională și
interesele departamentale pot avea un impact semnificativ asupra implementării
activităților din cadrul strategiei. Înființarea CND, va servi drept mecanism
eficient pentru a elimina în timp util barierele administrative și instituționale
majore în calea transformării digitale.
3) Crearea Unității strategice de implementare: Implementarea unei
strategii transformative și cuprinzătoare precum STDM poate fi copleșitoare
pentru mulți actori responsabili de implementare. În unele cazuri, gradul de
complexitate poate depăși capacitatea responsabililor de a executa proiecte
complexe (cum ar fi, de exemplu implementarea unui sistem de e-Sănătate), ceea
ce poate duce la întârzieri și eșecuri. Crearea unei unități strategice de
implementare în cadrul Agenției de Guvernare Electronică, cu rol de
supraveghere a implementării principalelor programe și proiecte de transformare
digitală, va asigura o mai bună gestionare și realizare a activităților și proiectelor
strategice selectate.
4) Utilizarea pe larg a modelelor agile de implementare: Experiența
recentă de utilizare a metodologiilor agile în sectorul public, inclusiv de către
AGE, a arătat în mod clar că metodele agile de implementare, reutilizând în
același timp platformele existente și serviciile standard, pot reduce considerabil
costurile și termenele de implementare și vor avea ca rezultat produse mai bine
adaptate la nevoile utilizatorilor.
5) Implicarea companiilor din sectorul privat ca parteneri-cheie de
implementare a strategiei: Aceasta include achiziții publice pentru sistemele de
informații guvernamentale și, unde este posibil, deschiderea de API-uri pentru
dezvoltarea de soluții inovatoare. Acest lucru va contribui la o mai bună
concurență pe piață și la consolidarea sectorului TIC local.
IV. 2. Obiectivul general nr.1. Dezvoltarea unei societăți digitale
Având în vedere centrarea clară pe cetățean a strategiei, primul obiectiv pe
care și-l propune STDM este dezvoltarea unei societăți digitale, capabile să
profite de avantajele tehnologiilor și serviciilor digitale.
20
Pentru a asigura utilizarea pe scară largă a tehnologiilor și serviciilor

digitale în toate aspectele vieții, social, economic și politic, fiecare cetățean
trebuie să cunoască despre existența acestor tehnologii și servicii, să aibă acces la
ele și să aibă capacitatea de a le folosi. Atunci când ne uităm la elementele
definitorii ale unei societăți digitale, devine clar că principalele elemente de
demarcație între cei care au adoptat tehnologiile digitale în viața lor și cei care nu
au reușit, pot fi descrise cu ajutorul următoarelor cinci elemente: accesul la
internet de calitate la prețuri accesibile; accesul la dispozitive inteligente
(calculatoare, laptop-uri, telefoane inteligente); gradul de alfabetizare digitală și
competențele de utilizare a tehnologiilor; cunoașterea despre existența
serviciilor, tehnologiilor și a conținutului digital; și dorința de a le utiliza, prin
regăsirea conținutului și serviciilor relevante și de interes pentru fiecare.
Figura 5. Cele 5 elemente ale decalajului digital
Indicatorii privind acoperirea, calitatea, accesibilitatea și penetrarea

Internetului pentru Moldova sunt, în general, buni, reieșind din poziția
geografică și nivelul de venit al țării. Cu toate acestea, există încă decalaje de
conectivitate și o parte a populației care rămâne neconectată – 34,3% dintre cei
care nu au încă o conexiune la internet invocă prețurile ridicate ca fiind
principalul motiv pentru care nu sunt conectați, în timp ce alți 48,1% și,
respectiv, 20,3% indică lipsa calculatoarelor și/sau a smartphone-urilor drept
cauză principală (https://old.egov.md/ro/resources/polls/raportul-sondajului-
national-anual-2021).
Aceste valori variază considerabil în funcție de nivelul veniturilor
respondenților și mult mai puțin în funcție de mediul de trai (urban/rural), gen,
vârstă și educație.
În ceea ce privește capacitatea și dorința de utilizare a serviciilor, AGE
(https://old.egov.md/ro/resources/polls/raportul-sondajului-national-anual-2021)
21
constată că doar jumătate dintre respondenții care au solicitat un serviciu public

au utilizat canale electronice. În acest caz, avem un decalaj uriaș de 60% în ceea
ce privește nivelul de educație, adică utilizarea canalelor electronice de solicitare
a serviciilor crește odată cu nivelul de educație al persoanei. Tinerii de 18-29 ani
sunt categoria care de aproape cinci ori mai des au utilizat serviciile electronice
comparativ cu persoanele în vârsta de 60-74 ani. Nivelul indicatorului în rândul
bărbaților este cu circa 10 la sută peste nivelul acestuia înregistrat în rândul
femeilor. La fel, populația urbană utilizează serviciile electronice cu 20% mai
mult decât populația rurală.
Astfel, în cadrul acestui prim obiectiv, trebuie să se pună un accent
deosebit pe evitarea excluderii și reducerea pe cât posibil a decalajelor digitale.
Conform unor estimări (https://a4ai.org/report/2021-affordability-report/) numai
costurile decalajului digital între femei și bărbați comportă un cost de peste 1
trilion de dolari pentru economia mondială. Nimeni nu ar trebui să fie exclus din
cauza lipsei de acces, de competențe, a normelor sociale și culturale, a lipsei de
încredere sau din orice alt motiv. Normele sociale și culturale joacă un rol major
în lipsa participării fetelor și femeilor în educația STEAM și sectorul TIC din
Moldova. O abordare la nivelul întregii societăți poate fi realizată numai prin
analiza și identificarea constantă a surselor de decalaj digital și prin luarea unor
măsuri sistematice la nivel național pentru înlăturarea inechităților și
disparităților asociate dimensiunilor de gen, mediu de trai, dizabilitate și venituri.
La nivelul Uniunii Europene există multe programe în acest sens, care pot fi
valorificate și de Republica Moldova, cum ar fi Programul EU4GenderEquality:
Reform Helpdesk.
În ceea ce privește alfabetizarea digitală, este esențial ca aceasta să nu
încerce să înlocuiască, ci să se bazeze pe formele tradiționale de alfabetizare.
Comisia Europeană a elaborat un cadru de competențe digitale pentru cetățeni
(DigComp), care oferă o înțelegere comună la nivelul Uniunii Europene a ceea
ce înseamnă competența digitală. Acest cadru trebuie să stea la baza elaborării
politicilor privind competențele digitale și adaptării programelor de educație
digitală. Activitățile din cadrul acestui obiectiv trebuie să fie aliniate la Cadrul de
competențe digitale al Uniunii Europene (https://joint-research-
centre.ec.europa.eu/digcomp/digital-competence-framework_en), care identifică
21 de competențe în 5 domenii:
22
Figura 6. Modelul conceptual de referință DigComp
În aceeași ordine de idei, pentru a măsura progresul Republicii Moldova în

societatea digitală, precum și eficacitatea și impactul inițiativelor în acest
domeniu este necesară aplicarea Indexului economiei și societății digitale
(DESI), utilizat la nivelul Uniunii Europene.
Realizarea acestui obiectiv general se va asigura prin următoarele direcții
prioritare:
1) Integrarea alfabetizării digitale în procesul educațional de bază.
Prin integrarea educației privind competențele digitale încă de la începutul
procesului educațional, putem asigura că adulții de mâine vor fi echipați
corespunzător pentru a beneficia de o societate prosperă și pentru a contribui în
egală măsură la aceasta. Acest lucru necesită, la rândul său, un efort susținut de
perfecționare a cadrelor didactice actuale și viitoare în materie de competențe și
dotări corespunzătoare ale instituțiilor de învățământ de toate nivelurile.
2) Construirea unui sistem educațional proactiv și inclusiv, în care nu
numai că se predau tehnologiile digitale și utilizarea calculatoarelor, ci și se
valorifică tehnologiile digitale pentru a preda toate celelalte materii. Integrarea
instrumentelor digitale în procesul educațional va maximiza beneficiile acestuia
și, de asemenea, va spori rezistența sistemului educațional la potențiale șocuri
23
viitoare, cum ar fi necesitatea de a trece la modele de educație hibridă sau

exclusiv online.
3) Utilizarea datelor pentru luarea deciziilor, inclusiv în sectorul
educației: Datele și instrumentele digitale integrate în procesele educaționale și
de management ar trebui să fie utilizate pentru a influența în mod continuu
procesul de luare a deciziilor, astfel încât sistemul educațional să răspundă la
nevoile și prioritățile în continuă schimbare și să fie capabil să sprijine
dezvoltarea mediului TIC, a economiei digitale și, în cele din urmă, a națiunii
digitale. Instituțiile de învățământ superior trebuie să dezvolte în mod proactiv
specialiști cu înaltă calificare necesari pentru piața muncii, cum ar fi oamenii de
știință în domeniul datelor, IA, ML, specialiști IoT, designeri UI/UX, robotică
etc.
4) Promovarea competențelor digitale ca abilități de bază pentru
viață, tratate ca o prioritate educațională națională în toate etapele educației
(grădiniță, școală, învățământ profesional, universități, învățare pe tot parcursul
vieții, învățare specializată etc.). Competențele digitale ar trebui să fie, în
general, lipsite de orice conotații negative și prejudecăți sociale și culturale,
reducând în mod sistematic decalajul digital dintre zonele rurale și
urbane/populația tânără și cea adultă și promovând avantajele oferite de
tehnologii în ceea ce privește serviciile electronice publice și private, oferind
diverse stimulente (cashbackuri, reduceri, timp redus de prestare etc.) pentru
utilizarea serviciilor electronice etc.
5) Realizarea de programe naționale de alfabetizare digitală care să se
adreseze tuturor membrilor societății: Acestea ar explica, printre altele,
avantajele și posibilitățile, dar și riscurile spațiului digital. Astfel de programe ar
trebui să ofere o varietate de canale de furnizare și metode de formare, inclusiv
instruire formală, cursuri comunitare și gamificare, dar și să ofere diverse
stimulente pentru a stimula învățarea competențelor digitale. La fel, trebuie
elaborat și aprobat un cadru de certificări a competențelor digitale în aliniere cu
DigComp. Aceasta ar include crearea și implementarea unor programe de
dezvoltare a abilităților parentale care să țină cont de beneficiile și riscurile
asociate cu utilizarea TIC, concentrându-se pe educarea copilului despre
comportamente sigure în mediul online, soluții și servicii de sprijin disponibile în
caz de abuz.
6) Implementarea măsurilor de protecție a copiilor împotriva
riscurilor online. Sprijinirea formării profesionale a specialiștilor în sistemul de
protecție a copiilor prin evaluarea riscului de abuz sexual online, acțiuni de
intervenție și acordarea de asistență în funcție de nevoile identificate. Stabilirea
unui mecanism de coordonare în domeniul protecției copiilor împotriva riscurilor
online, care să implice reprezentanți ai tuturor autorităților și instituțiilor publice
implicate în elaborarea politicilor, și crearea unui grup de lucru pentru
planificarea întregului set de acțiuni în domeniul promovării siguranței online a
copiilor.
24
7) Promovarea accesului la Internet ca un drept fundamental al

omului: Pentru a ne asigura că fiecare persoană are acces la Internet de calitate
la prețuri accesibile, Guvernul ar trebui să întreprindă o serie de măsuri pentru a
face din accesul la Internet un drept de bază al omului, alături de asistența
medicală și educație. Instrumentele de suport ar putea include, printre altele,
extinderea scopului de utilizare a 0ui serviciului universal (FSU), finanțarea
și/sau compensarea costului net al îndeplinirii obligațiilor de furnizare a
serviciului universal, promovarea utilizării partajate a infrastructurii fizice de
către furnizorii de servicii de Internet și furnizorii de rețele de comunicații
electronice mobile etc.
8) Implicarea tuturor sectoarelor economiei naționale în alfabetizarea
digitală și dezvoltarea competențelor: Această direcție prioritară poate include
crearea unei alianțe naționale vizând locurile de muncă și competențele digitale
necesare pentru acoperirea lor, implementarea programelor multidimensionale
orientate spre reducerea decalajelor dintre oferta educațională și necesitățile
sectorului privat, formarea unui număr mai mare de specialiști IT, recalificarea și
perfecționarea forței de muncă, dezvoltarea programului național de competențe
digitale, diverse proiecte pilot, spații de testare etc.
9) Adaptarea politicilor de management a resurselor umane, în primul
rând în sectorul public, dar și în cel privat: Politicile de management a
resurselor umane trebuie să încurajeze utilizarea TIC în procesul de angajare,
formare și reconversie profesională a personalului, deoarece locurile de muncă se
bazează din ce în ce mai mult pe competențe și abilități digitale. Ar trebui să se
acorde o atenție deosebită reconsiderării rolurilor existente și introducerii de noi
roluri, esențiale pentru a impulsiona agendele de transformare digitală la toate
nivelurile (de ex., CIO, CDO etc.). Programele guvernamentale vor stimula și
finanța (re)instruirea în domeniul TIC a forței de muncă din sectoarele
economice cheie pentru a compensa lipsa de competențe specializate. Întrucât în
sectorul public vor exista întotdeauna dificultăți în atragerea și păstrarea
personalului TIC cu înaltă calificare, politicile ar trebui să fie flexibile și să
permită modele de angajare inovatoare, cum ar fi externalizarea, echipele
extinse, lucrul de la distanță etc. Pentru implementarea programelor
guvernamentale se vor angaja specialiști cu calificări naționale sau
internaționale, în funcție de complexitatea acestora.
10) Implicarea autorităților locale în toate etapele transformării
digitale: Autoritățile locale trebuie să fie un catalizator puternic pentru toate
activitățile de transformare digitală la nivel local și sunt esențiale pentru
promovarea competențelor și a oportunităților digitale. Acest lucru necesită, însă,
înainte de toate, consolidarea competențelor și a capacităților digitale ale
autorităților locale.
11) Implicarea cetățenilor în viața politică prin intermediul
tehnologiilor digitale: Dezvoltarea și promovarea platformelor de implicare
activă a cetățenilor, cum ar fi petițiile electronice și bugetarea participativă, dar și
25
introducerea unor instrumente electronice de luare a deciziilor, cum ar fi

inițiativele civice, petițiile colective, referendumurile și votul prin internet, vor
face ca oamenii să se simtă conectați la procesul de guvernare și le vor permite
să-și exercite drepturile civice, indiferent de locul în care se află. Acest lucru se
va baza din ce în ce mai mult pe mijloace sigure de identificare și de realizare a
operațiunilor la distanță, de aceea este deosebit de important să se ofere
cetățenilor mijloace de identificare digitală și alte instrumente digitale intuitive,
accesibile și sigure pentru interacțiunea de la distanță.
12) Valorificarea centrelor de prestare a serviciilor publice pentru a
ajuta și instrui oamenii să utilizeze serviciilor electronice: Tranziția de la
furnizarea offline a serviciilor publice la furnizarea asistată a serviciilor
electronice, prin care cetățenii sunt încurajați să utilizeze zonele de autoservire
cu ajutorul funcționarilor publici, este o modalitate excelentă de a reduce sarcina
oficiilor prestatorilor de servicii, oferind în același timp sprijin și consolidând
încrederea cetățenilor în competențele lor digitale.
13) Implicarea diasporei în proiecte de transformare digitală: Toate
eforturile de promovare a competențelor și serviciilor digitale, a programelor și
inițiativelor de formare trebuie să ia în considerare și să implice pe deplin
diaspora, eliminând potențialele obstacole de implicare, cum ar fi necesitatea
prezenței fizice pentru orice activitate. De asemenea, valorificarea comunităților
și a rețelei de oficii consulare va duce, în final, la crearea unor legături mai
strânse între Republica Moldova și diasporă. Punctele de trecere a frontierei ar
putea fi folosite ca puncte de informare a diasporei, unde ar putea fi prezentate
avantajele și posibilitățile tehnologiilor și serviciilor digitale și care ar putea
acorda suport reprezentanților diasporei în valorificarea instrumentelor digitale
disponibile.
IV. 2.1. Rezultate:
În rezultatul implementării acestor direcții prioritare, majoritatea
cetățenilor vor poseda competențe digitale de bază, iar accesul la Internet va fi
universal. Sistemul național de educație în 2030 va fi susceptibil să ofere
educație de înaltă calitate, incluzivă și echitabilă tuturor
copiilor/elevilor/studenților/adulților pe tot parcursul vieții, la toate treptele de
învățământ, în varii contexte formale/nonformale/informale, va corespunde
necesităților celor ce învață și ale societății; va deveni mai rezistent, flexibil,
oferind educație fără întrerupere în condițiile mereu schimbătoare de ordin
social, economic, demografic; va deveni un factor real de asigurare a dezvoltării
durabile, sociale și economice prin formarea resurselor umane de calitate și se va
constitui întru-un factor esențial pentru dezvoltarea societății bazate pe
cunoaștere.
Societatea are încredere și utilizează pe scară largă soluțiile digitale pentru
a-și satisface nevoile, precum și pentru a-și exercita drepturile și obligațiile
civice. Pentru a reduce decalajul digital, canalele de furnizare a serviciilor se vor
baza pe platforme digitale și vor fi accesibile pentru toți. Cetățenii dețin controlul
26
asupra datelor lor personale și sunt capabili să le partajeze în siguranță și să

urmărească utilizarea acestora de către terți.
IV. 2.2. Indicatori:
1) Cel puțin 50% din populație are acces la fișele medicale electronice
2) Peste 70 % dintre cetățeni dispun de identitate digitală activă
3) Peste 80 % din populație posedă competențe digitale de bază
4) Ponderea absolvenților STEAM din totalul absolvenților cu studii
universitare este de cel puțin 16 %
5) Republica Moldova se află în top 50 țări, conform Indicelui privind
decalajul de competențe digitale
6) Viteza minimă de acces la Internet în bandă largă este de cel puțin 100
Mbps
7) 25% din populație este acoperită cu 5G.
IV. 3. Obiectivul general nr. 2. Dezvoltarea unui sector TIC robust și
competitiv
Există mai multe motive obiective pentru care digitalizarea poate să
sporească incluziunea și să acționeze ca un factor puternic de abilitare într-o
societate. Distanța față de centrul orașului, densitatea populației sau legăturile de
transport își pierd din importanță, iar accesul la Internet devine mult mai relevant
în utilizarea serviciilor publice. Internetul rapid și accesibil în toate zonele țării
devine o condiție obligatorie pentru dezvoltarea digitală.
În 2022, trei din patru cetățeni ai Republicii Moldova utilizează Internetul,
iar numărul de conexiuni mobile îl depășește pe cel al populației. Cu toate
acestea, deși 98 la sută din localități au conexiune prin fibra optică, accesul de
mare viteză pe bandă largă la domiciliu rămâne a fi o provocare în anumite zone
geografice. În acest sens, modernizarea constantă a infrastructurii TIC (bandă
largă, date mobile, acces public la calculatoare etc.), în strânsă cooperare cu
sectorul privat, cum ar fi furnizorii de comunicații electronice, reprezintă o piatră
de temelie pentru asigurarea accesului la serviciile digitale.
Astfel, vom putea stimula creșterea sectorului TIC și comunității de
startup-uri care vor aduce o contribuție importantă la digitalizare și vor crea
sinergii puternice între sectorul public și societate.
prioritare:
1) Acces la Internet rapid și la prețuri accesibile pentru fiecare
cetățean al Republicii Moldova: Chiar dacă acoperirea 4G și prin fibră optică a
populației este de 98%, rezultatele sondajului național anual din 2021 au arătat
că 34% dintre persoanele neconectate invocă costul ca fiind cel mai mare
impediment. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura conectivitatea
în bandă largă (prin 4/5G și / sau fibră optică) în proporție de 100%, precum și
pentru a asigura accesibilitatea universală a Internetului la prețuri accesibile.
2) Dezvoltarea unui sistem de cartografiere a acoperirii cu Internet în
bandă largă pentru a dota Guvernul cu un instrument de vizualizare și evaluare
27
a decalajului digital și de promovare a dezvoltării economice. Un asemenea

sistem ar fi deosebit de important pentru a determina disponibilitatea și
accesibilitatea Internetului de mare viteză într-o anumită zonă din țară. Un astfel
de instrument ar permite Guvernului, furnizorilor de servicii și altor părți
interesate din țară să ia decizii bazate pe dovezi cu privire la modul de
îmbunătățire a conexiunii în bandă largă în țară și de a realiza o transformare
digitală omogenă.
3) Dezvoltarea unor condiții favorabile pentru sectorul TIC și pentru
comunitatea startup-urilor: În timp ce utilizarea de bază a dispozitivelor
informatice poate fi considerată ca fiind alfabetizare modernă, pentru dezvoltarea
TIC (și a sectorului tehnologic, în general) sunt necesari specialiști în domeniul
TIC cu competențe profesionale complexe. Pentru o creștere dinamică a startup-
urilor, sunt esențiale finanțarea în faza incipientă și reglementări moderne
specifice startup-urilor.
4) Consolidarea arhitecturii digitale în sectorul public: Deși serviciile
digitale pot fi dezvoltate de diferite instituții guvernamentale, există o sinergie
evidentă în consolidarea arhitecturii acestora, inclusiv a componentelor software
și utilizarea avansată și pe scară largă a serviciilor de cloud pentru a crește
eficiența și securitatea ecosistemului digital.
5) Utilizarea și reutilizarea în comun a datelor și serviciilor: Întrucât
datele reprezintă cel mai important activ în oferirea de servicii electronice, este
esențial să fie maximizată utilizarea lor eficientă și să fie luate măsuri pentru
îmbunătățirea acurateței datelor colectate. Odată ce unui cetățean sau unei
întreprinderi i se cere să furnizeze informații Guvernului, este posibil ca și mai
multe instituții să poată utiliza aceste date, în condițiile unui interes legitim sau a
consimțământului subiectului datelor. La fel, punând datele publice la dispoziția
sectorului privat, se vor dezvolta servicii noi și inovatoare, iar economia
națională va avea de câștigat de pe urma valorii adăugate create în acest fel.
6) Creșterea numărului de proiecte comune între instituțiile private și
cele de stat, inclusiv crearea unui fond de talente format din specialiști din
diferite sfere de activitate și cu diferite competențe în domeniul TIC, care vor
contribui la construirea societății digitale, elaborarea și implementarea
proiectelor de guvernare digitală.
7) Stimularea utilizării serviciilor digitale: Întrucât furnizarea de servicii
în format digital este mai rentabilă pentru Guvern, prin urmare, ar trebui să fie
preferabilă, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în costuri mai mici pentru
cetățeni și/sau durată mai scurtă de prestare datorită optimizării proceselor.
8) Promovarea agendei digitale ca investiție clară, benefică și
productivă: Pentru a oferi servicii digitale de înaltă calitate, trebuie făcute
investiții inițiale substanțiale. Odată ce serviciile electronice vor deveni
funcționale, costul deservirii cetățenilor va fi cu mult mai redus.
9) Atragerea întreprinderilor digitale și a investițiilor străine în
Republica Moldova: Perspectiva de a deveni stat membru al Uniunii Europene,
28
cu acces nelimitat la o piață comună de circa o jumătate de miliard de oameni, va

crește considerabil atractivitatea Republicii Moldova ca și sediu pentru afacerile
digitale internaționale. Specialiștii de înaltă calificare, legislația competitivă,
regimul fiscal facilitar al parcului IT virtual și infrastructura solidă vor contribui
la atractivitatea investițiilor străine directe și la atragerea afacerilor digitale în
Republica Moldova.
10) Atragerea în parcul IT virtual a specialiștilor IT calificați și
investitorilor din Uniunea Europenă. Valorificarea în deplină măsură a
mecanismului IT viza, precum și a muncii la distanță de peste hotare a
angajaților rezidenților parcului IT virtual, înființarea și gestionarea în Republica
Moldova a afacerilor IT și inovaționale la distanță.
11) Promovarea la scară largă a serviciilor digitale și a utilizării
identității electronice: Deoarece distanțele sunt mai scurte și comunicarea mai
rapidă în spațiul digital, digitalizarea poate aduce cetățenii Republicii Moldova
mai aproape unii de alții, iar diaspora mai aproape de Republica Moldova.
12) Studierea și preluarea celor mai bune practici din UE: Studiind
premisele care stau la baza dezvoltării tehnologiilor emergente și valorificarea
inițiativelor și programelor țărilor Uniunii Europene în domeniul IA, roboticii,
blockchain, a contractelor inteligente și a altor tehnologii emergente va contribui
la implementarea și utilizarea acestora și efectuarea unui salt calitativ al
Republicii Moldova în plan tehnologic și, respectiv, economic.
IV. 3.1. Rezultate:

Atât infrastructura digitală, cât și talentele acționează ca facilitatori de
bază pentru a asigura o societate digitală inclusivă. Asigurarea accesului la
Internet de mare viteză pentru toți locuitorii Republicii Moldova va duce la un
grad mai mare de utilizare serviciilor digitale și va elimina barierele de acces la
servicii ce rezultă din distanțele geografice sau din decalajul rural/urban.
Numărul considerabil de specialiști TIC vor contribui nu doar la o
societate digitală mai avansată, ci și la un climat de afaceri atractiv și un
ecosistem dinamic al startup-urilor.
1) Ponderea specialiștilor TIC va fi de cel puțin 2% din populația adultă,
inclusiv se va asigura convergența în bază de gen
2) Ponderea TIC în produsul intern brut va fi de cel puțin 10%
3) Ponderea produselor și serviciilor TIC în totalul exporturilor va fi de cel
puțin 15%.
IV.4. Obiectivul general nr. 3. Crearea unei economii digitale
inovatoare și reziliente
Republica Moldova dispune, în mare parte, de ingredientele necesare
pentru dezvoltarea economiei digitale. În multe țări de succes, digitalizarea este
direcția care asigură cea mai rapidă creștere economică, eficiența și folosirea
optimală a resurselor disponibile. Într-o perspectivă medie, accentul se va pune
29
pe câteva componente importante pentru digitalizarea economiei, susținute de

cadrul normativ și de politici favorabil privind: industria IT locală și startup-urile
tehnologice orientate spre piața internațională; infrastructura și servicii TIC
competitive; și eforturile de dezvoltare a infrastructurii pentru comerțul
electronic (diversificarea pieței de servicii de plăți online, rețeaua poștală și de
curierat, digitalizarea proceselor vamale la export, acces la platforme
internaționale de comerț electronic, etc.).
Pentru realizarea direcțiilor prioritare propuse în această secțiune, va fi
nevoie de elaborat un Program de dezvoltare a economiei digitale pe termen
mediu, precum și de urmărit inserarea acțiunilor ce se impun în planurile anuale
de activitate ale autorităților publice vizate, aliniate cu Strategia Națională de
Dezvoltare Moldova Europeană 2030, aprobată prin Legea nr. 315/2022 , STDM
și Programul de activitate al Guvernului. Promovarea și suportul inovației
digitale în sectorul real al economiei schimbă modul în care companiile își
administrează procesele, integrând tehnologia digitală oriunde aceasta este
posibil în cadrul companii și în relațiile sale cu autoritățile, partenerii de afaceri
și consumatorii. Creșterea nivelului de adopție a soluțiilor digitale în cadrul
companiilor este acel instrument pe care se bazează ridicarea productivității și
eficienței economice. Este necesară încurajarea dinamismului digital în mediul
de afaceri prin măsuri de reglementare, stimulare monetară sau fiscală și
informare
Pentru digitalizarea afacerilor și impactul său asupra creșterii economice
durabile, este esențială creșterea unei comunități dinamice de startup-uri locale
implantate în diverse verticale ale sectorului real al economiei. Pentru a realiza
acest lucru și a face startup-urile locale să fie competitive la nivel internațional,
este necesară educarea și atragerea în continuu a talentelor, transferul tehnologic
prin implementarea în producție și servicii a rezultatelor cercetării și dezvoltării
efectuate pe platforme universitare, și, nu în ultimul rând, asigurarea cadrului
normativ și de politici favorabil pentru dezvoltare.
prioritare:
1) Transformarea digitală a întreprinderilor: O adevărată digitalizare a
economiei se bazează pe digitalizarea întregului ciclu operațional la nivel de
companii și între companii, acte și proceduri administrative interne, evidență
financiară, comercială, etc., precum și interacțiunea în afara companiei, bazată pe
aceste resurse și instrumente digitale. Mai mult ca atât, creșterea nivelului de
adopție a soluțiilor digitale în cadrul companiilor este acel instrument pe care se
bazează ridicarea productivității și eficienței economice. Încurajarea
dinamismului digital în mediul de afaceri prin măsuri de reglementare, stimulare
monetară, administrativă sau fiscală și informare.
2) Dezvoltarea și promovarea serviciilor publice digitale esențiale
pentru companii: Acțiunile lansate în acest sens se vor axa pe consolidarea
cadrului juridic existent; eliminarea constrângerilor pentru interacțiunea la
30
distanță cu autoritățile; îmbunătățirea aplicabilității reglementărilor și

optimizarea procedurilor existente la nivel de instituții prestatoare de servicii
publice companiilor. În mod practic, aceste acțiuni abordează automatizarea
proceselor, înregistrarea la distanță a companiilor, digitalizarea interacțiunii
G2B, facilitarea proceselor interne în companii și dintre companii, etc. De
asemenea, vor fi vizate dificultățile în aplicarea reglementărilor privind protecția
datelor cu caracter personal, disponibilității online de pe o resursă sigură și
credibilă a datelor din Registrul de stat al unităților de drept, securității
cibernetice, a identificării la distanță, a notarizării electronice, utilizării
semnăturii electronice și a altor măsuri specifice pentru îmbunătățirea mediului
de afaceri prin digitalizare. Succesul acestei direcții de acțiuni va fi asigurat de
evaluări periodice, identificarea și eliminarea barierelor administrative pentru
digitalizarea interacțiunii companiilor cu autoritățile, partenerii de afaceri și
beneficiarii finali.
3) Dezvoltarea în continuare a industriei locale IT și BPO și asimilarea
produselor lor pe piața internă: prezența în țară a industriilor inovatoare sunt
benefice oricărui model economic de dezvoltare, dar sunt un ingredient
indispensabil pentru o economie modernă și digitalizată. Exporturile de servicii
IT, offshoring pentru procesele de afaceri (BPO) și dezvoltarea centrelor de
servicii partajate (SSC) își vor continua creșterea exponențială la nivel regional
și Moldova este parte a acestui proces, datorită Moldova IT park. Externalizarea
acestor servicii din țara noastră domină exporturile de servicii IT. Aceste venituri
vor continua să înregistreze o creștere liniară în următorii ani, iar problema
strategică este în asimilarea unei cote în creștere din aceste servicii pe piața
locală, pentru un impact pozitiv asupra dezvoltării economiei digitale locale. În
mod similar, BPO&SSC sunt așteptate să crească cu rate de două cifre în aceeași
perioada și Moldova trebuie să-și definească politicile publice în sprijinul acestor
sectoare. Totodată, trebuie să se țină cont de faptul, că țara noastră este
specializată în principal în furnizarea de servicii IT cu sofisticare scăzută. În timp
ce o serie de servicii cu grad sporit de complexitate sunt în curs de dezvoltare,
cele mai multe proiecte sunt relativ de nivel tehnologic scăzut. Astfel, exporturile
de TIC ale Republicii Moldova au un potențial de creștere ca rezultat al creșterii
complexității tehnologice, la fel ca cea mai mare parte a coșului de export al țării
din BPO și SSC.
4) Stimularea pieței serviciilor de plăți electronice: o economie digitală
dinamică este imposibilă fără o diversitate de instrumente de plată electronică,
orientate la consumatorul local și accesibile transfrontalier. Acest obiectiv poate
fi atins prin competiție deschisă și integrarea țării noastre în piața
europeană/globală de servicii de plată. Numerarul este cel mai lent și mai scump
mijloc de plată, ce stimulează economia tenebră și nu susține dezvoltarea
economiei digitale. Disponibilitatea și utilizarea metodelor alternative și
accesibile de plăți online constituie o precondiție pentru tranzacții financiare
sigure și rapide într-o economie digitală veritabilă.
31
5) Reducerea deficitului de forță de muncă din domeniul TIC în toate

sectoarele economiei: Numărul de specialiști TIC formați în universități trebuie
să corespundă cererii pieței forței de muncă și calificărilor tot mai diverse, fiind
necesară schimbarea atitudinii autorităților vizate față de calitatea și numărul de
specialiști instruiți în profesiile viitorului. Instruirea digitală specializată pentru
studenții tuturor facultăților din țară, ca răspuns la răspândirea tehnologiilor
digitale în toate sectoarele economiei naționale și vieții sociale - trebuie să
devină o normă. Se va pune accent pe perfecționarea și recalificarea angajaților,
în mod particular din grupurile social vulnerabile (femei, tineri, cu dizabilități,
etc.) prin oferirea de sesiuni de introducere în tehnologie, programe de formare,
mentorat dedicat etc.
6) Promovarea cooperării în domeniul cercetării și dezvoltării între
subiecții de cercetare și inovare, sectorul public și cel privat: Consolidarea
legăturilor dintre cercetare și producție favorizează implementarea rezultatelor
atât pentru universități, cât și pentru sectorul public și cel privat, încurajând
inovațiile deschise (en. Open Innovation). Mecanisme de tipul Centrelor
europene de inovare digitală (en. European Digital Innovation Hubs - EDIH) pot
contribui și ele la accelerarea transformării digitale a economiei naționale.
Implementarea în practică a principiilor științei deschise (en. Open Science) și a
accesului deschis la publicații și date de cercetare va permite o mai mare
accesibilitate și punere în practică a conținutului științific. Valorificarea
oportunităților și integrarea în Cloud-ul European pentru Știința Deschisă pentru
a oferi acces fără întreruperi și reutilizare fiabilă a datelor de cercetare
cercetătorilor, inovatorilor, companiilor și cetățenilor printr-un mediu de date
distribuite și de încredere și servicii conexe. Valorificarea nișelor identificate de
procesul de elaborare a documentului „Strategia de specializare inteligentă a
Republicii Moldova până 2030” pentru a stimula inovarea și transformarea
digitală a sectoarelor economiei naționale.
7) Dezvoltarea mediului de afaceri favorabil startup-urilor digitale:
Actualizarea cadrului de politici și normativ în strânsă cooperare cu comunitatea
startup-urilor pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil, inclusiv prin
instituirea de „nisipiere” (en. sandbox) și hub-uri inovaționale pentru
dezvoltarea anumitor verticale, cum ar fi FinTech, AgriTech, HealthTech, vor
face startup-urile naționale competitive pe plan internațional. Această direcție de
acțiune va impacta pozitiv diverse sectoare ale economiei naționale, va favoriza
identificarea nișelor și identificarea parteneriatelor în diferite industrii, pentru
adopția inovației digitale.
8) Dezvoltarea infrastructurii economiei digitale și a comerțului
electronic: Crearea condițiilor pentru proliferarea economiei digitale și a
comerțului electronic ține de dezvoltarea infrastructurii necesare și eliminarea
barierelor regulatorii. Reducerea constrângerilor administrative ține în mare parte
de eliminarea discrepanțelor normative, armonizarea cu bunele practici
internaționale, facilitarea plăților online, accesul la marketplace-uri, la servicii de
32
plată digitală, servicii de curierat, etc. Acțiunile identificate vor servi la

realizarea acestui obiectiv, stimulând competiția și oferta variată de servicii
adiacente, transformând eComerțul în element indispensabil al unei economii
digitale moderne în Republica Moldova și contribuind la absorbția inovației
digitale în diverse sectoare ale economiei.
9) Dezvoltarea platformelor naționale și atragerea pe piață a
platformelor internaționale de comerț electronic: Pandemia COVID-19 a
arătat o creștere rapidă a comerțului electronic în toată Europa și este vital pentru
Republica Moldova să țină pasul cu această tendință clară. Promovarea online
este foarte accesibilă sub diferite forme, dar în avalanșa de oferte, mulți
producători locali rămân neobservați. Această linie de acțiune ar trebui să
contribuie la integrarea cât mai largă a producătorilor locali în platformele locale
de eComerț și să contribuie la o redirecționare optimă a consumului local spre
magazinele online ale producătorilor locali. În același timp, pentru micii
producători, care nu pot întreține magazine online private, platformele digitale
oferă soluții intermediare pentru comercializarea produselor și serviciilor.
Obiectivul principal este un produs digital bine recunoscut în țară sau o varietate
a acestora. Crearea de funcționalități pentru promovarea ofertelor pentru diferite
grupuri de interes social, inclusiv prin antreprenoriat social - reprezintă un
obiectiv care ar sprijini IMM-urile să intre în circuitul economic prin intermediul
instrumentelor digitale. Partea ce ține de accesul platformelor internaționale pe
piața RM este foarte complexă, mai puțin depinde de factorii interni, în primul
rând ține de prioritățile investitorilor și de mărimea pieței din RM, dar are un
mare potențial pentru a facilita eComerțul și eExporturile din Moldova. Este
nevoie de identificarea măsurilor de stimulare și încurajare a desfășurării
operațiunilor în țara noastră de către marile platforme digitale și cooptare a
producătorilor locali.
10) Simplificarea procedurilor vamale pentru exporturile online:
Acest lucru contribuie la stimularea serviciilor poștale și de curierat, și la
sporirea atractivității comerțului electronic. Implementarea coridoarelor digitale
de transport va avea în vedere dependența semnificativă de operațiunile
comerciale cu statele membre ale Uniunii Europene, în care Republica Moldova
poate utiliza tehnologiile digitale și poate implementa prevederile regulamentului
privind informațiile electronice pentru transportul de mărfuri pentru a îmbunătăți
considerabil procesul de import și export de mărfuri.
11) Transformarea rețelei electrice naționale în rețea inteligentă și
implementarea contoarelor inteligente („smart-metering”), pentru a optimiza
comportamentul cetățenilor în sensul îmbunătățirii eficienței energetice în
gospodăriile casnice. Datele privind consumul de energie electrică obținute prin
rețeaua inteligentă vor fi analizate și utilizate pentru luarea deciziilor spre
îmbunătățirea politicilor și a cadrului regulator în domeniul energetic.
IV. 4.1. Rezultate:
33
Digitalizarea companiilor din Republica Moldova și crearea de noi modele

de afaceri (inclusiv prin startup-uri, care oferă soluții disruptive) va duce la o
economie mai competitivă la nivel internațional, la o creștere economică mai
rapidă, integrare a producătorilor locali și prestatorilor de servicii în piața globală
și la un nivel de trai mai ridicat pentru întreaga societate.
Cu ajutorul instrumentelor digitale și comerțului electronic, companiile
locale vor avea vizibilitatea mai mare și acces la piețe noi, atât la nivel regional,
cât și global, iar aceasta va stimula creșterea economică, competitivitatea
produselor și serviciilor, nivelul și calitatea vieții cetățenilor.
1) Mai mult de 60% din ÎMM-uri ating nivelul de bază la utilizarea
tehnologiilor digitale în procesul de gestiune a afacerii și dezvoltare de produse
și servicii
2) Mai mult de 40% din companiile din RM au acces la platformele
digitale pentru produsele și serviciile sale
3) Cel puțin 50% din companiile moldovenești utilizează tehnologii
Cloud/IA/Big Data
4) Serviciile digitale esențiale pentru companii disponibile cap-coadă,
posibilități tehnice asigurate pentru deschidere, administrarea și închiderea
afacerii la distanță
5) Creșterea exportului de servicii IT și BPO cu 15% anual și asigurarea
unui grad de adaptare locală de minim 10% a soluțiilor digitale dezvoltate în RM
6) Ridicarea de la 6 la 10% a numărului de studenți instruiți în tehnologii
digitale în diverse domenii.
IV. 5. Obiectivul general nr. 4. Crearea unui stat digital eficient,
inteligent și transparent
Digitalizarea poate și trebuie să sporească eficiența, transparența și
securitatea serviciilor publice. Odată cu utilizarea pe scară largă a identității
digitale și a semnăturii electronice, va fi posibilă introducerea principiilor
„implicit digital” (en. digital first) și „sigur prin design” (en. secure by design),
care să permită păstrarea și accesarea online a tuturor datelor administrative în
condiții de siguranță și securitate. Nu vor exista „originale” pe suport hârtie și
nici necesitatea duplicatelor informațiilor deținute online, deoarece datele și
înregistrările electronice sunt „originale”.
Cetățenii trebuie să aibă acces la datele cele mai importante despre ei și să
le poată partaja într-un mod facil și sigur. La fel, trebuie să poată accesa jurnalele
de audit pentru a vedea cine și când a accesat datele lor personale. Digitalizarea
serviciilor publice va consta, în primul rând, într-o revizuire a procedurilor
administrative, pentru a evita transpunerea lor în mediul digital. Documentele pe
suport hârtie, în marea lor parte, nu se vor transpune în documente electronice, ci
în înregistrări electronice în registre și baze de date.
Pentru a asigura informații exacte pentru toate registrele de stat și a reduce
birocrația, va fi introdus principiul „o singură dată” - cetățenilor li se va cere
34
orice informație o singură dată de către stat, iar alte registre și autorități de stat
trebuie să interogheze sursa primară a informației.
Serviciile vor deveni proactive, fără a fi nevoie de completarea
formularelor de aplicare și a cererilor. În cazul în care unei persoane i se cuvin
anumite subvenții, acesta nu va fi nevoit să aplice pentru acestea, dar acestea îi
vor fi atribuite automat în majoritatea cazurilor.
prioritare:
1) Interoperabilitatea deplină a platformelor și a datelor: Aceasta este
o condiție prealabilă pentru schimburile de informații și automatizarea
serviciilor, inclusiv a serviciilor transfrontaliere, în special cu țările Uniunii
Europene.
2) Reducerea sarcinii administrative: Actualizarea și simplificarea
reglementărilor este posibilă datorită digitalizării sistemelor și revizuirii
proceselor. În cazul în care o instituție are dreptul legal de a obține anumite
informații, aceasta va interoga sursa primară care stochează aceste date, în loc de
a solicita aceste date de la subiect, fie el cetățean sau companie.
3) Elaborarea și implementarea Programului de e-transformare a
sectorului public: Aceasta permite prioritizarea și planificarea activităților de
digitalizare a serviciilor la propunerea autorităților/instituțiilor publice și
racordarea acestora la resursele disponibile atât din bugetul de stat, cât și din
partea donatorilor.
4) Soluțiile digitale ca instrumente eficiente de combatere a corupției:
Procesele digitale sporesc nivelul de transparență, imparțialitate și
responsabilitate.
5) Digitalizarea proceselor de examinare a cauzelor în instanțele de
judecată.
6) Migrarea sistemelor informaționale de stat în cloudul
guvernamental: Acest trebuie făcut pentru a crește eficiența și securitatea
datelor. Cererea pentru servicii poate varia semnificativ în timp, iar utilizarea
unui cloud guvernamental va facilita alocarea puterii de calcul necesare pentru
activitatea sporită în orele de vârf, precum și va asigura nivelul necesar de
securitate cibernetică pentru sistemele și procesele critice.
7) Crearea unor ambasade digitale pentru a asigura protecția datelor
pentru cele mai importante registre, mai ales în circumstanțele actuale.
8) Cetățenii dețin controlul asupra datelor personale: Dezvoltarea unor
instrumente care să le permită cetățenilor să aibă un control mai bun asupra
datelor personale și o mai bună protecție a acestora, asigurând în același timp
portabilitatea datelor, îi va ajuta pe cetățeni să facă față riscurilor tot mai mari
legate de confidențialitate și va garanta că aceștia vor ști și vor putea decide
întotdeauna cine, când și în ce scop utilizează datele lor personale, deținute de
sectorul public.
35
9) Automatizarea registrelor guvernamentale: Asigurarea

interoperabilității între diferite registre guvernamentale va reduce cantitatea de
date solicitate în mod repetat cetățenilor, va îmbunătăți acuratețea datelor și va
crește volumul de informații care pot fi precompletate în formularele online ale
serviciilor publice și va crea un set de standarde pentru introducerea și colectarea
datelor.
10) Armonizarea și actualizarea datelor privind persoane fizice din
diferite registre, utilizând IDNP-ul persoanei, după caz, în calitate de
identificator unic, pentru a elimina neconcordanțele de informații între diferite
surse.
11) Implementarea scenariilor de IA în furnizarea de servicii și
gestionarea datelor prin valorificarea capacităților de cloud computing și a
surselor de date guvernamentale existente pentru luarea deciziilor și
instrumentarea proceselor.
12) Consolidarea capacităților de management al proiectelor de
transformare digitală în sectorul public. Îmbunătățirea abilităților
responsabililor din sectorul public de a implementa proiecte de transformare
digitală va reduce riscurile aferente implementării acestor proiecte, iar crearea
abilităților angajaților din sectorul public de a aplica soluții de analiză a datelor
la nivel macro poate duce la o înțelegere mai exactă a situațiilor și la luarea de
decizii informate.
13) Implementarea proceselor decizionale automatizate în sectorul
public. Cu ajutorul învățării automate, este posibil să se prevadă și să se
automatizeze serviciile, conducând astfel la o mai mare satisfacție a
beneficiarilor serviciilor și eficientizare a cheltuielilor în sectorul public.
IV.5.1. Rezultate:
Acces mai rapid și mai comod la serviciile publice pentru cetățeni,
automatizarea procesului decizional pentru autorități și un sector public mai
transparent și mai eficient pentru întreaga societate.
IV.5.2. Indicatori:
1) Republica Moldova se situează în primele cincizeci de țări conform
Indicelui ONU de dezvoltare a Guvernării electronice
2) Ponderea tranzacțiilor online reprezintă cel puțin 70% din totalul
tranzacțiilor în cadrul prestării de servicii publice
3) Ponderea utilizării serviciilor digitale în procesele judiciare va fi de cel
puțin 30% din numărul total de cauze
4) Schimbul de documente și date din sectorul public are loc 100% în mod
electronic.
IV.6. Obiectivul general nr. 5. Crearea unui mediu digital accesibil,
sigur și incluziv
Un spațiu cibernetic sigur și rezilient este esențial pentru ca toți cetățenii
Republicii Moldova să se bucure pe deplin de beneficiile unui mediu digital, iar
36
încrederea în acesta este un element fundamental pentru transformarea digitală a

Republicii Moldova.
La nivel național, securitatea cibernetică este o responsabilitate comună
care necesită acțiuni coordonate din partea autorităților guvernamentale, a
sectorului privat și a societății civile. Având în vedere natura globală a
amenințărilor cibernetice, Republica Moldova urmează să implementeze și să
mențină un sistem național de management al securității cibernetice, care să
asigure un cadru instituțional și o cooperare eficientă pe probleme de securitate
cibernetică și gestionarea crizelor în domeniu; stabilirea normelor și cooperării
internaționale; reziliența infrastructurilor digitale ale furnizorilor de servicii
critice; analiza și monitorizarea adecvată a situației și a evoluției amenințărilor
cibernetice; cooperarea cu furnizorii de soluții din sectorul privat în promovarea
securității cibernetice; consolidarea capacităților și promovarea educației și
formării profesionale în domeniul securității cibernetice; armonizarea legislației
și strategii eficiente de combatere a criminalității cibernetice.
Recenta adoptare a Legii nr.48/2023 privind securitatea cibernetică care
transpune cadrul normativ UE, constituie un pas important în vederea creării
sistemului național de management al securității cibernetice. Pentru
implementarea cu succes a prevederilor legii, urmează a fi alocate de stat,
precum și atrase de la parteneri de dezvoltare resursele necesare, în special
pentru formarea capacităților tehnologice și resurselor umane în domeniu.
prioritare:
1) Instituirea unei autorități competente în domeniul securității
cibernetice la nivel național cu funcții de punct unic de contact, echipă de
răspuns la incidente de securitate cibernetică (CSIRT), dar și identificare,
monitorizare și supraveghere, coordonare operațională a situațiilor de criză, de
cooperare și interacțiune la nivel național și internațional.
2) Implementarea cadrului general strategic și operațional de
coordonare și cooperare dintre sectorul public și privat în domeniul securității
cibernetice (Planul național de răspuns la incidente cibernetice și crize în
domeniul securității cibernetice, Strategia națională privind securitatea
cibernetică, Consiliul coordonator în domeniul securității cibernetice).
3) Implementarea măsurilor de securitate cibernetică și mecanismului
obligatoriu de raportare a incidentelor cibernetice semnificative de către
entitățile ale căror servicii sunt critice pentru funcționarea economiei și a
societății, precum și posibilității de notificare voluntară a incidentelor
cibernetice.
4) Consolidarea rezilienței infrastructurilor digitale ale furnizorilor de
servicii critice prin realizarea exercițiilor de securitate cibernetică la nivel
național și sectorial; dezvoltarea și consolidarea capacităților tehnologice și
resurselor umane în domeniu; ajustarea cadrului normativ sectorial; promovarea
bunelor practici și a culturii securității cibernetice.
37
5) Asigurarea aplicării cerințelor (standardelor) de securitate

cibernetică în cadrul dezvoltării și/sau procurării software și hardware
utilizate în prestarea serviciilor critice, inclusiv a serviciilor de comunicații
electronice de generație nouă, precum și a securității lanțului de aprovizionare,
astfel încât produsele să fie securizate în mod implicit.
6) Dezvoltarea capacităților resurselor umane în domeniul securității
cibernetice. Pregătirea profesională a funcționarilor publici, precum și a oricăror
alte persoane interesate din domeniul public și privat, prin programe de instruire,
perfecționare, exerciții de antrenament în domeniul securității cibernetice;
Dezvoltarea programelor de cercetare și inovare în domeniul securității
cibernetice, inclusiv pentru protecția infrastructurii critice publice si private,
protecția datelor cu caracter personal, securitatea în utilizarea inteligenței
artificiale, precum și a soluțiilor inovatoare pentru prevenirea, detecția și
răspunsul la amenințări cibernetice; dezvoltarea ghidurilor de securitate și bune
practici pentru implementarea accelerată a soluțiilor standardizate de securitate
cibernetică.
IV.6.1. Rezultate:
Urmare realizării direcțiilor prioritare propuse se va asigura o creștere a
nivelului de reziliență cibernetică a entităților cheie din Republica Moldova,
astfel, vor fi gestionate mult mai eficient și transparent, dar și evitate incidentele
cibernetice, precum și eventuale prejudicii materiale și reputaționale asociate
acestora. Totodată, se va implementa o abordare multidisciplinară, iar toate
părțile interesate, inclusiv Guvernul, sectorul privat și societatea civilă, vor
asuma responsabilitatea și angajamentul lor comun de suport și cooperare în
asigurarea securității cibernetice.
1) Republica Moldova se va clasa printre primele 50 de țări conform
Indicelui global al securității cibernetice al UIT
(https://www.itu.int/epublications/publication/D-STR-GCI.01-2021-HTM-E)
2) Începând cu 01.01.2025 activează CERT național și Consiliul
coordonator în domeniul securității cibernetice
3) Cel puțin 90% dintre funcționarii publici dețin competențe în domeniul
securității cibernetice
4) Aprobate Planul național de răspuns la incidente cibernetice și Strategia
națională privind securitatea cibernetică
5) Identificați și monitorizați furnizori de servicii în condițiile Legii nr.
48/2023 privind securitatea cibernetică.
IV. 7. Obiectivul general nr. 6. Consolidarea imaginii Republicii
Moldova drept națiune digitală
În calitate de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, Republica
Moldova ar trebui să aibă drept prioritate absolută respectarea tuturor
standardelor și reglementărilor relevante ale Uniunii Europene și să devină parte
integrantă a pieței unice digitale. Aceasta înseamnă că toate serviciile digitale
38
create în țară vor fi disponibile pentru a fi utilizate și de cetățenii altor state

membre ale Uniunii Europene, iar serviciile electronice transfrontaliere vor
asigura o mai bună mobilitate a cetățenilor Republicii Moldova în cadrul Uniunii
Europene.
Prin urmare, spațiul digital comun declarat recent între Republica Moldova
și România prezintă o oportunitate de a demonstra că platformele și serviciile
digitale existente sunt reutilizabile, construite pe standarde deschise și adaptabile
rapid la nevoile României. În același timp, având în vedere statutul de membru al
Uniunii Europene al României, spațiul digital comun va contribui și în
continuare la dezvoltarea unor soluții compatibile cu standardele și
reglementările Uniunii Europene, facilitând interacțiunile transfrontaliere fără
piedici între cetățenii și mediul de afaceri din Republica Moldova și Uniunea
Europeană.
În calitate de țară care a stabilit transformarea digitală ca prioritate
strategică și care a implementat activ proiecte de transformare digitală de ultimă
generație pe parcursul ultimului deceniu, Republica Moldova va promova activ
cele mai bune practici, platformele și serviciile sale digitale la nivel internațional.
Acesta va fi un efort coordonat atât de sectorul public, cât și de cel privat, care va
avea ca rezultat recunoașterea globală a Republicii Moldova ca națiune digitală
avansată.
prioritare:
1) Interconectarea datelor și serviciilor la nivel internațional: Lumea
este din ce în ce mai conectată, ceea ce ar trebui să ducă la creșterea numărului
de servicii și schimburi de date transfrontaliere sigure, în special cu Uniunea
Europeană, inclusiv prin integrarea în spațiul european comun al datelor.
Cetățenii Republicii Moldova trebuie să dispună de o mobilitate sporită, pentru a
putea călători, studia, munci și a se pensiona cu ușurință în străinătate,
dispunând, în același timp, de posibilitatea de a furniza țărilor gazdă datele și
documentele necesare pentru a beneficia de toate condițiile oferite de acordurile
internaționale și bilaterale.
2) Crearea de servicii electronice transfrontaliere: În mod similar,
folosind infrastructura sa digitală avansată, Republica Moldova ar trebui să
depună eforturi pentru a simplifica interacțiunea cu cetățenii altor țări, care vin
cu scop de călătorie, studii, afaceri etc. Aplicațiile și contextele moderne ar
trebui să permită o interacțiune fără piedici cu serviciile electronice naționale sau
transfrontaliere. De asemenea, valorificarea spațiului digital comun cu România
ar putea duce la oportunități semnificative pe plan regional și internațional.
3) Recunoașterea reciprocă a semnăturilor și identităților electronice:
La fel ca în cazul identității digitale la nivel național, capacitatea de identificare
sigură și de efectuare a tranzacțiilor la distanță, într-o altă țară, este esențială
pentru a asigura prestarea serviciilor transfrontaliere și a efectua schimburi de
date, inclusiv cu caracter personal, în baza consimțământului persoanei. Acest
39
lucru va permite desfășurarea fără piedici a programelor de reședință virtuală,

care pot fi extinse ulterior pentru a include și cetățenii din țările care nu fac parte
din sistemul de recunoaștere reciprocă a semnăturilor electronice, dar care ar dori
să beneficieze de mediul de afaceri și social din Republica Moldova.
4) Participarea la rețele internaționale cu țări care împărtășesc aceleași
valori, cu un accent puternic pe Agenda digitală a Uniunii Europene și integrarea
treptată în toate proiectele digitale majore. Acest lucru va asigura că Republica
Moldova își valorifică experiența în domeniul transformării digitale și este
capabilă să ajute alte țări în eforturile lor de transformare digitală, învățând în
permanență din cele mai bune practici internaționale și îmbunătățind
infrastructura digitală națională. Un astfel de exemplu de cooperare ar putea fi
identificarea și implementarea principiilor de impozitare echitabilă a economiei
digitale, care se dovedește a fi o provocare majoră pentru majoritatea guvernelor.
5) Promovarea Republicii Moldova pe plan internațional ca țară
digitală avansată: Moldova nu a fost întotdeauna prezentată la nivel
internațional în contexte favorabile. Schimbarea imaginii sale din una dintre cele
mai sărace țări din Europa, cu o grea moștenire post-sovietică, în cea de țară
modernă, orientată spre viitor și inovatoare în domeniul digital va necesita
eforturi susținute din partea tuturor părților interesate. Rezultatele vor merita
efortul depus, oferind Republicii Moldova multiple oportunități de dezvoltare
socio-economică accelerată.
6) Promovarea sectorului TIC din Republica Moldova la nivel
internațional ca partener de încredere: Drumul parcurs de sectorul TIC din
Moldova de la contribuții nesemnificative la peste 7% din PIB este remarcabil.
Companiile moldovenești din domeniul TIC oferă competențe de top la prețuri
competitive și și-au câștigat reputația de a furniza servicii de înaltă calitate.
Moldova IT Park a reușit să atragă multe companii internaționale, oferindu-le
stimulente bune. Eforturile viitoare ar trebui să fie îndreptate spre creșterea
sectorului TIC și a atractivității acestuia pentru studenții actuali și viitori, precum
și pentru companiile internaționale. O altă direcție importantă ar fi reorientarea
Republicii Moldova de la destinație de externalizare a serviciilor la țară care
produce produse TIC de înaltă calitate și care păstrează cea mai mare parte a
valorii adăugate în țară.
IV. 7.1. Rezultate:
Republica Moldova se va integra în spațiul digital al Uniunii Europene și
în piața unică digitală. Soluțiile, platformele și serviciile digitale dezvoltate de
Guvern vor fi interoperabile și vor putea găzdui scenarii transfrontaliere.
Cetățenii Uniunii Europene vor putea beneficia de serviciile electronice
moldovenești, utilizând identitățile digitale emise de țările lor, în timp ce
cetățenii Republicii Moldova vor putea să-și folosească identitățile digitale în
spațiul cibernetic al Uniunii Europene.
40
Țara va deveni un centru de atracție pentru companiile TIC de top datorită

talentelor locale și condițiilor favorabile. Produsele și mărcile TIC moldovenești
vor fi recunoscute și apreciate în lume.
1) Semnăturile electronice sunt recunoscute reciproc între Republica
Moldova și țările Uniunii Europene
2) Cel puțin 30% din serviciile publice electronice sunt disponibile în
scenarii transfrontaliere
3) Primele start-up-uri din Republica Moldova ajung la statutul de unicorn
și cel puțin 10 produse moldovenești ating o evaluare de 100 milioane de dolari
SUA.
Capitolul V
MECANISME DE GUVERNANȚĂ PENTRU
IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
Transformarea digitală se referă mai puțin la adoptarea tehnologiei și mai
mult la schimbarea modului de funcționare și a proceselor de afaceri ale
entităților publice și private într-un mod care să valorifice tehnologia pentru a
îmbunătăți experiența utilizatorilor, precum și eficiența și sustenabilitatea
organizațiilor propriu-zise.
Complexitatea implementării transformării digitale la scară națională
rezidă în faptul că aceasta trebuie să cuprindă întregul sector public și privat,
precum și societatea civilă, afectând toate organizațiile, și nicidecum
implementată în izolare, ca un program sectorial tipic. Acest lucru necesită mai
multă coordonare în luarea deciziilor și în desfășurarea activităților decât modul
obișnuit de desfășurare a unei activități. În cazul Guvernului, multe reforme,
proiecte și activități de transformare digitală trebuie să implice toate ministerele
și agențiile, mai degrabă decât anumite instituții individuale.
O strategie digitală cu o structură de guvernanță bine definită va putea
satisface interesele părților interesate, va fi suficient de flexibilă pentru a
acomoda o diversitate de programe strategice, asigurând, în același timp,
suficientă rigiditate pentru atingerea obiectivelor generale. În timp ce modelul
tradițional de guvernanță pune accent pe conformitate și reducerea riscurilor,
abordarea privind guvernanța transformării digitale trebuie să prioritizeze
abilitarea implementării în detrimentul controlului, cu alte cuvinte, să elimine
blocajele și impedimentele în calea progresului prin luarea rapidă a deciziilor
(https://www.kommunikationsraum.at/wp-content/uploads/2021/04/Going-
Digital_Howtoembracechange.pdf).
Experiența internațională arată că trei mecanisme de guvernanță pentru
transformarea digitală, anume unitățile digitale partajate, consiliile de coordonare
și rolurile ‘digitale’, sunt elementul comun pentru implementarea cu succes a
strategiilor de transformare digitală (https://www.capgemini.com/wp-
content/uploads/2017/07/Governance__A_Central_Component_of_Successful_
41
Digital_Transformation.pdf). Prin urmare, luând ca baza cele mai bune practici

internaționale, secțiunile 5.1-5.4 descriu structura de guvernanță concepută
pentru a sprijini implementarea STDM.
V.1 Factorii pentru implementarea de succes a strategiei
Pe lângă viziune și finanțare, pentru a transpune viziunea de transformare
digitală în rezultate tangibile este necesară existența unor elemente fundamentale
de ordin organizațional, uman și digital.
1) Angajamentul conducerii: Conform unor studii recente, la nivel
global, sunt implementate cu succes mai puțin de o treime din toate proiectele de
transformare digitală. Pentru a spori șansele de succes, este nevoie de lideri
potriviți cu experiență în domeniul transformării digitale.
2) Capacitatea de implementare și gestionarea schimbării: Experiența
partenerilor de dezvoltare arată că bugetele alocate programelor de transformare
digitală deseori nu sunt absorbite, iar beneficiile nu sunt valorificate din cauza
lipsei capacității de implementare a partenerilor din sectorul public.
Leadershipul, gestionarea proiectelor și a schimbării, capacitatea de
implementare și coordonare intra- și interinstituțională sunt competențe-cheie
pentru instituțiile publice, în special pentru că nu pot fi delegate sau externalizate
pentru a compensa lipsa acestora.
3) Competențe și abilități digitale în toate domeniile: Acestea sunt
necesare pentru a valorifica și a profita de avantajele inițiativelor de transformare
digitală și pentru a asigura un randament adecvat al investițiilor.
4) Reducerea decalajului digital: cererea și oferta în spațiul digital
trebuie să fie mai bine echilibrate, pentru a crea premise pentru incluziunea celor
care în prezent sunt excluși.
5) Finanțarea adecvată a programelor de transformare digitală:
Investițiile în transformarea digitală de cele mai multe ori se recuperează rapid și
aduc beneficii multiple pe termen lung, de aceea este imperativă alocarea
surselor necesare pentru intervenții în acest domeniu.
De exemplu, în cazul serviciilor electronice, pe lângă îmbunătățirea
experienței de utilizare și a accesibilității serviciului, de obicei se reduce și
numărul personalului implicat în prestarea serviciului, iar administrarea datelor
publice se îmbunătățește, ceea ce dă posibilitatea luării unor decizii mai bine
informate.
6) Un cadru juridic și un mediu de reglementare favorabil: Un cadru
juridic și de reglementare adecvat va facilita implementarea activităților de
transformare digitală, iar un principiu important în acest sens este de a asigura
armonizarea cadrului respectiv cu legislația și standardele Uniunii Europene,
promovarea serviciilor electronice și utilizarea tehnologiilor digitale în toate
sectoarele, și eliminarea barierelor pentru dezvoltare.
7) Mecanisme comune de digitalizare a serviciilor: este necesară crearea
unui cadru de modernizare și monitorizare a calității serviciilor publice, pentru a
asigura valorificarea beneficiilor transformării digitale în toate sectoare.
42
8) Identificarea digitală este unul dintre elemente de bază ale

transformării digitale. Fără capacitatea de identificare sigură și efectuare a
tranzacțiilor în mediul online, nu sunt posibile interacțiuni complexe la distanță.
9) Interoperabilitate și principiul „o singură dată”: Acestea sunt
esențiale pentru a oferi servicii electronice fără întreruperi, accesibile și centrate
pe cetățean. În acest sens, standardizarea și principiile unificate pentru
dezvoltarea serviciilor electronice, precum și reutilizarea și combinarea datelor
din diverse surse și sectoare sunt aspecte importante ce trebuie luate în
considerare.
10) Digitizarea datelor din sectorul public: Eliminarea dependenței de
arhivele pe suport de hârtie este încă un aspect de bază pentru transformarea
digitală. Aceasta trebuie să fie completă, incluzând (în primul rând) înregistrările
de bază, cum ar fi starea civilă, cadastru, cazier judiciar.
11) Principiul „implicit digital” („digital-by-default”): Pe lângă
recunoașterea surselor digitale ca surse primare și veridice de informație,
următorul pas în aplicarea acestui principiu este transformarea documentelor
electronice inutile în datele electronice prelucrate automat.
12) Încrederea în serviciile digitale: Acesta este unul dintre cele mai
puțin vizibile elemente esențiale pentru adopția tehnologiilor digitale și a
serviciilor electronice, implică aspecte legate de securitatea cibernetică (inclusiv
implementarea principiului „sigur prin design” („secure-by-design”), controlul
asupra propriilor date, transparența și existența unor mecanisme de feedback.
13) Conectivitate la nivel național, de mare viteză, accesibilă și fiabilă:
Acesta este un alt element fundamental ce asigură o tracțiune suficientă pe partea
de adopțiepe scară largă a tehnologiilor și serviciilor electronice.
14) Utilizarea unor tehnologii solide, orientate spre viitor: În condițiile
în care transformarea digitală cuprinde întreaga societate și afectează toate
sectoarele economiei naționale, alegerea unor tehnologii adecvate, potrivite
scopului pentru care au fost create, care au fost testate pentru exploatare în
infrastructuri critice ale Guvernului și care sunt acceptate de comunități largi de
practicieni va asigura dezvoltarea durabilă a infrastructurilor și serviciilor
digitale.
V.2 Leadership și monitorizare
Mecanismul de leadership și monitorizare va asigura o coordonare
adecvată a implementării strategiei și se va baza pe Ministerul Dezvoltării
Economice și Digitalizării, în comun cu Agenția de Guvernare Electronică
care vor asigura o imagine completă și transparentă a întregului portofoliu de
inițiative digitale din cadrul strategiei.
MDED este autoritatea publică responsabilă de elaborarea politicilor în
domeniul economiei digitale, sectorului TIC, securității cibernetice și digitalizării
serviciilor publice.
AGE este responsabilă de implementarea politicilor privind transformare
digitală, modernizarea serviciilor guvernamentale și utilizarea TIC și a
43
inovațiilor tehnologice în cadrul instituțiilor guvernamentale. Având în vedere

importanța capacității de implementare, Agenția de Guvernare Electronică va fi,
prin urmare, consolidată cu capabilități suplimentare sub forma unei structuri
organizaționale - Unitatea de implementare strategică.
Unitatea de implementare strategică va fi responsabilă de
implementarea inițiativelor de bază din cadrul strategiei, și este esențială pentru a
asigura implementarea cu succes a acesteia. Întrucât capacitatea de implementare
este o provocare continuă pentru sectorul public, Unitatea de implementare
strategică va contribui la atenuarea acestei probleme, dispunând de capabilități
de gestionare și implementare a proiectelor complexe. Proximitatea ierarhică față
de MDED și AGE va asigura căi de escaladare scurte și eficiente, precum și
mecanisme de eliminare rapidă a blocajelor operaționale.
V. 3. Coordonare
Principalul organism de coordonare a implementării strategiei se propune
Consiliul Național pentru Digitalizare (CND).
Consiliul va fi creat prin Dispoziția Guvernului și va fi prezidat de către
Viceprim-ministrul, Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării și va
include membri din sectorul public și privat, din industria TIC, societatea civilă.
La necesitate, sub egida CND pot fi instituite grupuri de lucru,
responsabile de direcțiile prioritare ale STDM.
CND va coordona implementarea STDM și a programelor aprobate pentru
realizarea direcțiilor prioritare.
Secretariatul CND va fi asigurat de către MDED și va include suportul
necesar pentru organizarea activității Consiliului și a grupurilor de lucru
tematice.
Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM este un organ
consultativ însărcinat cu asigurarea unui dialog constant între comunitatea de
afaceri, comunitatea donatorilor și Guvern, pentru dezvoltarea unui mediu socio-
economic și de afaceri solid, nediscriminatoriu, transparent și favorabil
investițiilor, prin identificarea constrângerilor pentru mediul de afaceri și
elaborarea proiectelor legislative pentru facilitarea relațiilor dintre mediul de
afaceri, Guvern și cetățeni. Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM va
supraveghea și va contribui în principal la implementarea activităților din cadrul
Obiectivului 0: IV. 3. Obiectivul general nr. 2. Dezvoltarea unui sector TIC
robust și competitiv și a Obiectivului 0: IV.4. Obiectivul general nr. 3. Crearea
unei economii digitale inovatoare și reziliente.
Consiliul coordonator în domeniul securității cibernetice. Pentru
asigurarea realizării funcției de coordonare strategică în domeniul securității
cibernetice, Guvernul va institui și va stabili modul de organizare și funcționare a
Consiliului coordonator în domeniul securității cibernetice, organ colegial fără
personalitate juridică, a cărui funcție de bază va fi promovarea și coordonarea, la
nivel strategic și operațional, a politicilor în domeniul securității cibernetice.
44
V. 4. Unitățile digitale partajate

Implementarea STDM la nivelul entităților implementatoare din sectorul
public, va fi susținută și facilitată de către unitățile digitale partajate (AGE,
STISC, ASP, ARFC), care vor:
1) Dezvolta și opera platforme și servicii partajate, utilizate de mai multe
organizații (de ex., cloud hibrid, interoperabilitate, identitate digitală, front-
office)
2) Asigura suport pentru implementarea în practică de către entitățile
implementatoare a principiilor digital-by-default, secure-by-design, once-only,
precum și a principiilor unificate pentru proiectarea prestarea și monitorizarea
serviciilor publice electronice
3) Oferi sprijin în materie de capacitate umană entităților implementatoare
din sectorul public în domeniile managementului proiectelor, analizei tehnice,
modernizării serviciilor publice, securității cibernetice etc.
4) Identifica și dezvolta noi competențe digitale, bune practici și inovații
pentru a sprijini implementarea strategiei.
5) Oferi suportul și soluțiile necesare de publicare a metadatelor pentru
datele digitale spațiale și serviciile de rețea.
Pe lângă evidența și operarea registrelor și a bazelor de date esențiale
pentru misiunea de evidență civilă, populație, cadastru, întreprinderi și licențe,
Agenția Servicii Publice este cel mai mare furnizor de servicii din țară și
operează o rețea de centre multifuncționale de prestare a serviciilor care vor juca
un rol esențial în îmbunătățirea prestării serviciilor, creșterea gradului de
conștientizare în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale și promovarea
dezvoltării competențelor digitale.
Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică asigură
administrarea, menținerea și dezvoltarea infrastructurii de tehnologiei a
informației, a sistemului de telecomunicații al autorităților administrației publice
și gestionarea infrastructurii unice a cheii publice a Guvernului; implementează
politica statului în domeniul securității cibernetice și operează CERT-ul
guvernamental.
V. 5. Suport și consultanță
În cadrul implementării STDM și a programelor de realizare a direcțiilor
prioritare un rol esențial va avea atragerea asistenței consultative și tehnice din
partea partenerilor de dezvoltare, dar și partenerilor din sectorul privat și
asociativ. În acest sens, reieșind din necesitățile identificate de entitățile
responsabile de implementare a direcțiilor prioritare se va apela la asociațiile de
profil, companiile private specializate, dar cel mai important la suportul
partenerilor de dezvoltare activi pe segmentul politicilor de susținere a
transformării digitale, inovației digitale, economiei și societății digitale.
Reprezentanții partenerilor de dezvoltare, asociațiilor de profil și
companiilor private participante în cadrul proiectelor care vor contribui la
45
realizarea direcțiilor prioritare STDM vor putea fi incluși în componența CND și

grupurilor de lucru tematice.
V. 6. Implementare sectorială și finanțarea
Responsabilitatea pentru implementarea strategiei revine tuturor
ministerelor, agențiilor și altor autorități administrative centrale, precum și
autorităților locale. Detalierea responsabilităților se va efectua în cadrul
programelor care vor fi aprobate de către Guvern pentru realizarea direcțiilor
prioritare ale STDM.
Pentru o mai bună colaborare cu MDED, AGE și CND, fiecare minister,
agenție și autoritățile administrației publice centrale va desemna un coordonator
pentru transformarea digitală (CPTD), la nivel de secretar de stat sau vice-
director. CPTD este responsabil de coordonarea activităților de transformare
digitală la nivelul instituției respective. CPTD va fi asistat de AGE pentru a crea
capacitatea internă necesară pentru implementarea agendei de transformare
digitală și pentru a asigura un echilibru între capacitatea internă și externalizare.
Vor fi identificate mecanisme de finanțare adecvate prin utilizarea bugetelor
instituționale proprii, a suportului din partea partenerilor de dezvoltare și alte
surse legale.
La implementarea acestei strategii vor participa, de asemenea, autoritățile
de reglementare, în funcție de competența acestora, precum și mediul academic,
întreprinderile, societatea civilă și cetățenii.
Finanțarea activităților pentru realizarea STDM și a programelor de
realizare a direcțiilor prioritare se va asigura în limita alocațiilor aprobate în
bugetul de stat pentru autoritățile/instituțiile implementatoare, dar și din suportul
acordat de către parteneri de dezvoltare.
Planificarea activităților cu impact financiar pentru întreținerea
echipamentelor, platformelor și serviciilor existente, precum și pentru
dezvoltarea de noi infrastructuri se va realiza în procesul de elaborare a Cadrului
bugetar pe termen mediul (CBTM) și a Legii bugetului de stat pentru anul
respectiv.
Fondurile fiduciare cu donatori multipli (MDTF) și bugetarea
programatică ar putea fi gestionate de partenerii de dezvoltare pentru a finanța
activități specifice în cadrul STDM. MDED, în comun cu AGE, va coordona
direcțiile prioritare ce vor fi incluse în programele de țară ale partenerilor de
dezvoltare și în MDTF-urile și programele respective, pentru a asigura o sinergie
adecvată între diferite programe de implementare și fluxurile de finanțare.
O altă sursă potențială de finanțare ar constitui Programul Europa
digitală al Uniunii Europene, negocierile de aderare la care au fost inițiate deja
cu Comisia Europeană.
Totodată, vor fi apelate și valorificate resursele oferite și de alte
proiecte/inițiative UE pentru țările Parteneriatului Estic.
46
Capitolul VI
PROCEDURI DE MONITORIZARE ȘI RAPORTARE
VI. 1. Impactul scontat
STDM scoate în evidență cele mai importante aspecte de dezvoltare
digitală a statului, societății și economiei. Strategia definește o serie de direcții
prioritare care vor contribui la realizarea viziunii și obiectivelor strategiei,
precum și la obținerea unor beneficii multiple pentru toți.
1) Moldova Digitală este construită utilizând principiul întregii societăți -
toată lumea trebuie să beneficieze și nimeni nu va fi exclus.
2) Serviciile electronice se concentrează pe nevoile oamenilor și sunt
incluzive, proactive, accesibile, sigure și ușor de utilizat. Serviciile sunt de-
materializate, accesibile de oriunde, folosind canale de livrare care se potrivesc
tuturor, creând astfel toate premisele pentru transformarea Moldovei într-un stat
digital transparent.
3) Societatea se bucură de o administrație publică eficientă, previzibilă,
sigură, coerentă și inovatoare la toate nivelurile, care se bazează pe utilizarea la
scară largă a tehnologiilor digitale pentru îndeplinirea funcțiilor.
4) Economia se bazează pe cunoaștere, este agilă și inovatoare, mediul de
afaceri utilizează pe larg soluții digitale, iar cadrul de suport al afacerilor este pe
deplin funcțional. Majoritatea tranzacțiilor și operațiunilor financiare sunt
digitale.
5) Datele administrative și cele cu caracter personal sunt de încredere și
păstrate în siguranță; spațiul cibernetic este bine protejat, iar drepturile tuturor în
spațiul digital, inclusiv protecția datelor cu caracter personal, sunt asigurate.
6) Republica Moldova este un stat digital recunoscut, dezvoltarea digitală are
loc în toate domeniile vieții și în fiecare localitate; decalajul digital este scăzut, din
toate punctele de vedere.
7) Majoritatea persoanelor și instituțiilor din Republica Moldova dispun de
competențe digitale și se bucură de conectivitate și instrumente digitale de înaltă
calitate pentru a beneficia pe deplin și a se bucura de oportunitățile unei societăți
digitale.
8) Societatea este înalt calificată și fluentă din punctul de vedere digital;
educația digitală este un aspect important al programelor de educație pe tot
parcursul vieții.
9) Transformarea digitală este o parte inalienabilă a tuturor programelor și
planurilor naționale de dezvoltare, indiferent de sursa de finanțare a acestora, și
este menită să sprijine obiectivele generale ale Strategiei naționale de dezvoltare
Moldova 2030.
10) Soluțiile digitale transformă Republica Moldova într-o țară prietenoasă cu
mediul înconjurător.
VI. 2. Principalii indicatori de succes, monitorizare și evaluare
Transformarea digitală este un proces de învățare socială, susținut în timp
și care implică diverse părți interesate. Obiectivul său final este de a valorifica
47
revoluția digitală globală pentru a răspunde priorităților socio-economice

specifice ale unei țări. Ea este determinată de viziune, leadership, inovare,
învățare și parteneriate între Guvern, mediul de afaceri, mediul academic și
societatea civilă (https://blogs.worldbank.org/digital-development/how-can-
developing-countries-make-most-digital-revolution).
Procesul de monitorizare a implementării strategiei va fi organizat printr-
un set comun structurat și transparent de indicatori de monitorizare și evaluare a
acțiunilor planificate, prin care se măsoară gradul de implementare a strategiei și
prin care se stabilește nivelul de realizare a obiectivelor.
Indicatorii de rezultat vor cuantifica efectele imediate și pe termen mediu
produse de implementarea STDM asupra diferitelor grupuri țintă.
Tabelul 1
Indicatorii de monitorizare și evaluare
Nr. Obiective Indicatori Valori Ținte Ținte Autorități/instituții

crt. generale de pentru pentru responsabile
referință 2026 2030
(2022)
1 2 3 4 5 6 7
1. Dezvoltarea e-Sănătate:
unei Ponderea cetățenilor cu 0% >25% > 50% Ministerul Sănătății, AGE
societăți acces la fișele medicale
digitale digitale
Identitate digitală:
Ponderea cetățenilor care 9% 30% >70% ASP
dispun de identitate
digitală activă
Competențe digitale de
bază: Ponderea populației N/A >20% >80% MEC, BNS
cu competențe digitale de
bază
Absolvenți STEAM:
Ponderea absolvenților 13,7% >14% >16% MEC, BNS
STEAM din totalul
absolvenților:
Indicele decalajului de Poziția Poziția Poziția https://dsgi.wiley.com/global-
competențe digitale: 73 din 69 50 rankings/
134
Conectivitate:
Ponderea populației cu 12% 50% 75% ANRCETI
conectivitate la viteza de
100Mbps 0% 5% 25%
Ponderea populației cu
acoperire 5G
Numărul de accesări la N/A 50% 75% ARFC
Geoportalul INDS și https://geoportalinds.gov.md
Geoportalul UE INSPIRE
2. Dezvoltarea Specialiști TIC:

unui mediu Ponderea specialiștilor TIC 2,7% 2% >4% MEC, BNS
TIC robust din populația ocupată,
și inclusiv pe sexe
48
1 2 3 4 5 6 7
competitiv Ponderea valorii 6% 7,5% >10% BNS, MEC
adăugate brute a
activității ”Informații și
comunicații în PIB”:
Ponderea serviciilor TIC 10% 14% >15% BNM, MDED
în totalul exporturilor de
servicii
3. Crearea Utilizarea tehnologiilor
unei digitale: n/a 20% >50% BNS, AGE
economii Ponderea întreprinderilor
digitale care cumpără servicii
inovatoare cloud computing;
și reziliente Ponderea întreprinderilor
care analizează date mari
din orice sursă de date;
Ponderea întreprinderilor
care utilizează tehnologii
de inteligență artificială.
Intensitate digitală:
Ponderea întreprinderilor n/a 20% > 60% BNS
cu un nivel de bază de
intensitate digital (cel puțin
4 tehnologii utilizate din
12 selectate)
Comerț electronic:
Ponderea întreprinderilor 0,9% 15% > 40 BNS
care realizează vânzări web %
de bunuri și servicii
Ponderea serviciilor 75% 100% ASP
digitale esențiale on-line
disponibile pentru
companii (deschidere,
administrare, închidere
afacere la distanță)
Factura electronică:
Ponderea companiilor care >50% SFS
utilizează factura
electronică
4. Crearea Indicele de dezvoltare al Poziția Poziția Poziția Sondaj UN DESA
unui stat e-Guvernării EGDI 79 70 50
digital Servicii electronice:
eficient, Ponderea serviciilor n/a 60% 100% AGE, ASP
inteligent și electronice publice
transparent esențiale disponibile online
Ponderea serviciilor 35% 50% >70% AGE, ASP
electronice în totalul
serviciilor publice:
Ponderea cetățenilor care
au accesat serviciile 49,4 65,4 75,0 AGE
publice în format
electronic din totalul
utilizatorilor de servicii
publice, %
Schimbul de documente
și date în sectorul public: n/a 60% 100% Cancelaria de Stat, AGE
Ponderea schimbului de
documente și date în
format electronic din
totalul datelor partajate
49
1 2 3 4 5 6 7
5. Crearea Indicele global al Poziția Poziția Poziția UIT
unui mediu securității cibernetice 63 59 50
digital CERT național Nu Da Da MDED
accesibil, funcțional:
sigur și Ponderea funcționarilor n/a 60% 90% Cancelaria de Stat, STISC
incluziv publici instruiți în
domeniul securității
cibernetice
Ponderea Sistemelor IT n/a 75% 95% STISC, AGE
guvernamentale plasate
în MCloud
6. Dezvoltarea Țări care au preluat n/a 1 3 AGE
imaginii experiența și soluțiile
Republicii digitale ale Republicii
Moldova ca Moldova
națiune Numărul delegațiilor n/a 50 100 AGE
digitală străine care vizitează
Republica Moldova și
cărora le-a fost
prezentată experiența
digitală a Republicii
Moldova
Ponderea țărilor UE în 0% 50% 100% STISC
care Semnăturile
electronice sunt
recunoscute reciproc cu
Republica Moldova
Ponderea Serviciilor 0% >10 >25% AGE
publice electronice
disponibile în scenarii
transfrontaliere din
totalul serviciilor publice
electronice
Primele startup-uri din 0 0 2 MDED
Republica Moldova
ajung la statutul de
unicorn
Numărul de produse 0 2 10 MDED
moldovenești evaluate la
minim 100 milioane de
dolari SUA
VI.3 Riscuri de implementare

Identificarea și evaluarea riscurilor și luarea deciziilor privind măsurile de
răspuns, de atenuare sau de eliminare a acestora sunt aspecte importante ale
procesului de implementare a strategiei. Autoritățile relevante implicate vor fi
proprietarii riscurilor și trebuie să dispună de planuri de gestionare a riscurilor.
Următorul tabel prezintă potențialele riscuri de implementare identificate
și posibilele măsuri de atenuare a acestora.
Tabelul 2
Riscuri legate de implementarea STDM
50
Riscuri Efecte Nivel de Măsuri de prevenire sau

probabilitate atenuare
și impact
1 2 3 4
Strategice
Instabilitate politică și/sau lipsa de acord la Întârzierea sau Mediu 1. Conștientizarea,
nivelul forțelor politice din legislativ cu privire anularea discuții, informarea
la transformarea digitală a țării și/sau la implementării continuă a partidelor
prioritățile legislative și bugetare unor obiective politice/liderilor cu privire
la beneficiile
transformării digitale ca
investiție
2. Liderii politici ar trebui
să fie implicați de la
început
3. Structurile de
guvernanță a STDM vor
include finanțarea drept
activitate prioritară.
Evoluții nefavorabile la nivel internațional, în Întârzierea sau Mediu spre Monitorizarea situației
domeniul sănătății publice, al mediului și al anularea unor înalt internaționale și
tehnologiilor (război în regiune, epidemii obiective pregătirea/actualizarea
neprevăzute de boli infecțioase; dezastre generale planului de gestionare a
naturale sau poluări accidentale majore; riscurilor/registrului de
accidente industriale și informatice etc.) ce pot riscuri; consultare cu
afecta realizarea obiectivelor generale ale partenerii de dezvoltare
STDM
Lipsa unei abordări unitare și sistemice Performanță Mediu Analiză a problemelor
(coordonate) în procesul de elaborare a scăzută în existente și modificare a
documentelor de planificare strategică pe realizarea documentelor/hotărârilor
termen lung (pentru implementarea Strategiei obiectivelor guvernamentale relevante
Naționale de Dezvoltare „Moldova Europeană generale ale
2030”, Strategiei pentru o economie incluzivă, STDM din cauza
durabilă și digitală până în anul 2030 pentru transpunerii
domeniile de politici publice ce țin de (preluării)
competența Guvernului, relevante pentru incomplete și/sau
realizarea obiectivelor generale ale STDM neclare în
documentele de
planificare
ulterioare
(programe pe
termen mediu
etc.)
Țintele strategice supraevaluate (în termeni de Țintă strategică Scăzut Monitorizarea continuă și
timp și valoare) compromisă ajustarea țintelor la
situația reală
Operaționale
Capacități instituționale limitate pentru Deficiențe în Înalt 1. Asigurarea capacităților
implementarea STDM (elaborarea și utilizarea instituționale (inclusiv a
implementarea documentelor ulterioare: mecanismelor competențelor și
programe de realizare a direcțiilor prioritare, CBTM și, ca procedurilor) pentru
programe bugetare etc.) urmare, lipsa planificarea bugetară pe
resurselor termen lung și
financiare pentru consolidarea nivelului de
îndeplinirea corelație între planificarea
obiectivelor strategică sectorială și cea
generale financiară (bugetară);
2. Asigurarea participării
reprezentanților tuturor
51
1 2 3 4
părților interesate în
structura de coordonare și
prioritizarea acțiunilor
planificate pentru a
minimiza riscurile
Limitări și deficiențe de relevanță și Lipsa de date Înalt Integrarea standardelor și
credibilitate (acuratețe) ale sistemului (inclusiv comparabile metodologiilor Uniunii
statistici) de colectare, analiză și prezentare a pentru indicatori Europene de colectare a
datelor necesare pentru procesul de planificare pentru datelor
și implementare a politicilor planificare și
comparabilitate
internațională
Neconcordanțe între mecanismul de alocare a Întârzieri în Mediu Excluderea
resurselor (planificare bugetară și achiziții realizarea neconcordanței dintre
publice) și procesul (ciclul normal) de obiectivelor mecanismul de alocare a
implementare a proiectelor de execuție a planificate, ce resurselor și procesul de
lucrărilor și serviciilor afectează implementare a
termenele și proiectului
calitatea
Deficiențe în sistemul de angajare și motivare a Întârzieri în Înalt Consolidarea sistemului
resurselor umane în serviciul public, în special atingerea de motivare pentru
în cadrul agențiilor de implementare, care obiectivelor obținerea unor calificări și
generează lipsa și/sau plecarea personalului vizate performanțe înalte în
calificat, precum și reducerea capacităților serviciul public, inclusiv
instituționale adecvarea nivelului de
(https://www2.deloitte.com/bd/en/pages/public- salarizare la nivelul pieței
sector/articles/digital-government- muncii; reconsiderarea
transformation.html) sistemului de angajare și
motivare a personalului în
cadrul agențiilor de
implementare
Lipsa sau insuficiența competențelor digitale Nerealizarea Înalt Creșterea competențelor
complexe ale angajaților din întreprinderi obiectivelor digitale ale angajaților
trasate Organizarea vizitelor de
studiu în întreprinderi
similare din țară si din
alte țări
Rezistența instituțională la reformele de Rezistența la Înalt Alocarea de resurse
transformare digitală schimbare poate bugetare pentru programe
afecta de creștere a
transformarea competențelor
digitală a funcționarilor publici
instituției (cursuri de formare,
stagii, bune practici etc.),
în special în ceea ce
privește managementul
schimbării.
Performanța operațională afectată de Întârzierea sau Mediu Consolidarea cadrului
imperfecțiunea sistemului de gestionare a neimplementarea normativ și instituțional
riscurilor acțiunilor (inclusiv a
planificate din metodologiilor,
cauza unui procedurilor și
sistem inadecvat competențelor) pentru a
de gestionare a asigura implementarea
riscurilor efectivă a sistemelor de
management al
performanței și al
riscurilor în cadrul
instituțiilor publice
52
1 2 3 4
responsabile de realizarea
obiectivelor documentelor
de politici.
Tehnologice
Potențialul de pierderi din cauza eșecurilor Legate de Înalt Integrarea legislației,
tehnologice sau a tehnologiilor învechite tehnologie reglementărilor și
Riscurile au standardelor Uniunii
impact asupra Europene privind noile
sistemelor, tehnologii
oamenilor și Adoptarea unor soluții ce
proceselor; pot partaja în siguranță
domeniile informații despre date și
prioritare de risc care pot crește și descrește
pot include în mod flexibil pentru a
scalabilitatea, răspunde la condițiile și
compatibilitatea cererea în schimbare
și acuratețea
funcționalității
tehnologiei
implementate
Nivel scăzut de acceptare și implementare a Creșterea Înalt Respectarea bunelor
noilor tehnologii decalajului practici din regiunile și
Sisteme subdezvoltate și învechite (platforme și digital față de țările avansate;
instrumente IT ne-interoperabile) țările Uniunii consolidarea
Europene și ale parteneriatului public-
Parteneriatului privat în ceea ce privește
Estic în utilizarea tehnologilor
implementarea Înlocuirea periodică a
noilor tehnologii tehnologiilor învechite
Criminalistică, cibernetică, reziliență,
scurgere de date
Deficiențe în sistemul de securitate (păstrare) a Pătrunderea Înalt Auditul sistemelor IT
datelor (informațiilor) critice și de protecție neautorizată în existente în ceea ce
împotriva accesului neautorizat și a virușilor sistemul IT poate privește securitatea și
informatici afecta protecția
funcționalitatea Proiectarea unei
sistemelor arhitecturi bazate pe
informatice de riscuri pentru date
stat Protejarea și gestionarea
sistemelor IT
Războiul hibrid din regiune și riscurile de Atacurile Înalt 1. Operaționalizarea
securitate cibernetică cibernetice Consiliului coordonator
intensive pot pentru a asigura
afecta securitatea informațiilor
funcționalitatea 2. Cooperarea cu entitățile
sistemelor Uniunii Europene pentru
informatice de a aborda riscurile
stat, a registrelor
și a altor sisteme
IT de bază
Părți terțe
Reducerea sau întârzierea alocărilor bugetare Întârzieri în Înalt Revizuirea obiectivelor
pentru finanțarea direcțiilor prioritare ale implementarea Solicitarea de fonduri UE
STDM, cauzată de cheltuieli neprevăzute ce obiectivelor pentru infrastructura de
pot apărea din cauza războaielor și crizelor etc. generale asistență
53
VI.4 Mecanisme de monitorizare, evaluare și raportare

Strategia stabilește indicatorii de bază pentru evaluarea nivelului de
realizare a obiectivelor sale. Având în vedere statutul de țară candidat pentru
aderare la Uniunea Europeană (UE) al Republicii Moldova, cadrul de
monitorizare și evaluare a transformării digitale se va baza pe indicatorii DESI și
pe Documentul metodologic de referință privind e-Guvernarea pentru anii 2020-
2023 (https://ec.europa.e-u/newsroom/dae/redirection/document/88734) care
măsoară performanța statelor membre ale Uniunii Europene.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 386/2020, pe durata implementării
STDM, se vor realiza următoarele proceduri de monitorizare și evaluare.
1) Monitorizarea anuală va fi efectuată de către Ministerul Dezvoltării
Economice și Digitalizării, în baza informației prezentate de către
autoritățile/instituțiile implementatoare sectoriale. Rapoartele anuale de progres
privind implementarea STDM vor fi elaborate pe baza (i) documentelor de
politici publice ulterioare (programe pe termen mediu), (ii) documentelor de
planificare ale autorităților publice responsabile de implementarea STDM și (iii)
a indicatorilor de monitorizare colectați. Rapoartele anuale vor include o
prezentare a gradului de implementare a acțiunilor/programelor derivate din
strategie; a gradului de conformitate a acțiunilor întreprinse cu planul; o
identificare a cauzelor întârzierilor și a modificărilor pentru îmbunătățirea
procesului de implementare a programelor; și o analiză a dinamicii indicatorilor
de evaluare incluși în STDM, inclusiv a celor legați de gestionarea riscurilor. Se
vor face recomandări pentru îmbunătățirea procesului de implementare a
programelor ce derivă din strategie.
2) În 2026, la expirarea etapei intermediare de implementare a STDM, va
fi elaborat un raport de evaluare intermediară. Se vor lua în considerare
criterii precum relevanța, eficacitatea, eficiența, sustenabilitatea și impactul
implementării strategiei. La evaluarea implementării STDM se va lua în
considerare progresul înregistrat în raport cu indicatorii intermediari și se va
propune o ajustare a activităților și indicatorilor finali, în funcție de progresele
înregistrate și de tendințele la nivel național și internațional.
3) La finalizarea implementării STDM, va fi elaborat un raport final de
evaluare cu contribuții din partea principalelor părți interesate de implementare.
Rapoartele anuale vor fi publicate pe site-ul MDED până la data de 15 aprilie a
anului următor. Rapoartele de evaluare intermediare și finale vor fi făcute
publice până la data de 1 septembrie a anului următor evaluării. Evaluarea finală
va implica atât partenerii-cheie, cât și principalii constituenți ai organismului
central specializat, pentru a asigura un proces obiectiv și cuprinzător.
În afară de mecanismele formale de raportare, având în vedere ritmul rapid
de dezvoltare a mediului digital, AGE va elabora și face public un tablou de bord
de raportare în timp real pentru a oferi indicatori de progres constanți și
posibilități de intervenție și pentru activități corective în timp util.
54
MDED și AGE vor asigura în mod continuu o acoperire largă a procesului

de implementare a acestei strategii, adaptată diferitelor categorii de public,
inclusiv publicului larg, mediului de afaceri și partenerilor de dezvoltare.
NOTA INT'ORMATIVA
la proiectul hotiririi Guvernului pentru aprobarea Strategiei de
transformare digitali a Republicii Moldova pentrru anii 2023-2030
Proiectul hotdrdrii Guvemului pentru aprobarea Strategiei de transformare

digitald Republicii Moldova pentru anii 2023-2030 este elaborat de cdtre Ministerul
a
Dezvolttuii Economice ;i Digitalizfuii, cu suportul programului Natiunilor Unite
pentru Dezvoltare ;i Instituliei publice ,,Agen1ia de Guvernare Electronicf,.
2. Condiliile ce au impus elaborarea proiectulai li frnqlitd{ile wmdrite

Proiectul Strategiei de transformare digitali a Republicii Moldova pentru anii
2023-2030 (in continuare - proiectul STDM 2030) a fost elaborat in vederea definirii
unei viziuri de transforrnare digitald a Republicii Moldova centratd pe ceteFan qi care
are misiunea de a contribui la realizarea unei guvemdri publice eficiente, de a spori
bunAstarea cetAlenilor qi competitivitatea ![rii, permi!6nd, astfel, Republicii Moldova
si. devini membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.
Odati cu ftnalizarea perioadei de implementare a Strategiei naJionale de

dezvoltare a societiJii informalionale ,,Moldova Digitala 2020", Republica Moldova a
ajuns la momentul cand hebuie si iqi legdndeascd posibilit6Jile de transformare
digitalb, dintr-o perspectivi holisticd, la nivelul intregii societAli, prin identificarea de
noi oportunitili prin care oamenii, intreprinderile, administralia publicd vor
interacliona, prin stimularea cererii de corrLpetenJe qi solulii digitale.
Reieqind din aspectul c6 transformarea digitald este in prezent una dintre cele mai
impofiante aborddri in procesul de constnrire qi gestionare a strategiilor qi vizir.rrilor
pentru ldri, compa.nii Ei organizalii a fost elaborat proiectul STDM 2030.
Documentul descrie direcliile de transformare digitali a lirii qi adapteaza
obiectivele, priorit6lile, indicatorii gi lintele angajamentelor intemalionale asumate de
c6tre Republica Moldova la contextul nalional, inclusiv Acordul de Asociere Republica
Moldova - Uniunea Europeani qi angajamentele care derivd din statuhrl de tard-
candidat pentru aderarea la UE, dar gi Agenda 2030 de Dezvoltare Durabild.
TotodatA, necesitatea unui document vizionar de planificare strategice a
transfomdrii digitale a Republicii Moldova este determinatd de asigurarea unui cadru
unic qi coerent care urmeazd sb ancoreze politicile publice din acest domeniu. Proiectul
STDM 2030 va servi drept document de orientare pentru autoritelile centrale qi locale,
comuritatea de afaceri, mediul academic, societatea civild li
toate sectoarele
economiei nalionale, gi va fi utilizat peniru direclionarea, planificarea, finanlarea,
implementarea gi monitorizarea agendei de transformare digitald pentru anii 2023-
2030.
3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru pruiectele care au ca scop
armonizarea legislotiei nationale cu legis!.s(ia Uniunii Europene
Proiectul nu este elaborat in scopul armoniz6rii legislaliei nalionale cu legislalia
lJE, exceptdndu-se de efectuarea expertizei de compatibilitate.
4. Principalele prevederi ale proiealului gi evidenliereu elementelor noi

Proiectul STDM 2030 este centrat pe cetdlean, menit sA imbunatAteascA
bunestarea oamenilor, cu misiunea de bazd de a transforma economia qi societatea tdrii,
de a promova dezvoltarea unei societdli infomalionale Ei de a pregAti sectoarele
industriei.
BazAndu-se pe tendinlele europene qi cele globale, qi luiind in considerare gradul
a
de pregitire Republicii Moldova pentru transformarea digitali, precum qi
recomanddrile rapoartelor de diagnostic gi evaluare disponibile gi rezultatele procesului
de consultare publicd, proiectul STDM 2Cr30 se axeazi pe qase obiective generale ce
vor ghida activitd{ile din cadrul stlategiei:
L Dezvoltarea unei societali digitale
2. Dezvoltarea unui sector TIC robust qi competitiv
3. Crearea unei economii digitale inovatoare qi reziliente
4. Instituirea unui stat digital eficient, inteligent qi transparent
5. Crearea unui mediu digital accer;ibil, sigur qi incluziv
6. Consolidarea imaginii Republicii Moldova drept naliune digitald.
Pentru fiecare obiectiv general a fost analizatd situalia curente, a fost formulati o
viziune strategici gi formulate direcliile prioritare gi intervr:nliile principale, au fost
descrise rezultatele scontate gi, nu in ultimul r6nd, au fost setati indicatorii qi lintele de
monitorizare gi evaluare.
Realizarea obiectivelor de mai sus va asigura un mediu funclional qi sigur pentru
dezvoltarea qi utilizarea pe scard largd a soluliilor digitale in toate sferele vielii gi va
facilita procesul de integrare in Uniunea Europeand.
Definind viziunea de transformare digitali a Republicii Moldova, precum qi
obiectivele qi direcliile cheie de dezvoltare a acestui domeniu, proiectul STDM 2030
va ser-vi ca reper pentru toate programele sectoriale care vor aborda aspectele de
digitalizare, atat la scarA nalionald, cat qi penfiu cele regionale qi locale. Astfel,
documentele de politici publice sectorialr existente sau in curs de dezvoltare vor 1i
adaptate la prevederile proiectului STDM 12030, reflect6nd vi:ziunea centrati pe oan.reni
qi pe necesitSlile lor de serwicii ;i instrumente electronice calitative.
Av6nd in vedere centrarea clarb pe cetAlean a strategiei, primul obiectiv pe care

gil propune STDM este dezvoltarea un,3i societSli digitale, capabile sd profite de
avantajele tehnologiilor gi serviciilor digitale. Principalele intervenlii la acest obiectiv
vizeaz6: alfabetizarea digitald, crearea unui sistem educalional proactiv qi inclusiv,
promovarea competentelor digitale in toat: sferele vieJii, precum 9i proteclia in mediul
on-line.
Dezvoltarea unui mediu TIC robust Ei competitiv este un alt obiectiv stabilit in
Strategie cu accent pe modemizarea infrashucturii de comunicaJii, consolidarea
arhiteoturii digitale in sectorul public, stimularea utilizirii serviciilor digitale, atragerea
in parcul IT a speciali;tilor calificali qi investitori din l-lE, g.a.
La obiectul general ,,Crearea unei economii digitale inovatoare si reziliente",
accentul se va pune pe cdteva componente importante penhu digitalizarea economiei,
suslinute de cadrul normativ qi de politir:i favorabil privind: industria IT 1oca16 si
startup-urile tehnologice orientate spre piala internalionalS; inftastructura s,i servicii
TIC competitive; Ei eforturile de dezvoltare a inftastructurii pentru come4ul elecuonic
(diversificarea pielei de servicii de pl6!i online, releaua poFtali qi de curierat,
digitalizarea proceselor vamale la export, acces la platforme intemalionale de comerf
electronic, etc.).
Instituirea unui stat digital eficient, inteligent qi transparent in primul rard trebuie
s6 sporeasci eficien{a, transpaxenla qi securitatea serviciilor publice. Odati cu utilizarea
pe scar6largd a identitelii digitale !i a semndturii electronice, va fi posibild inlroducerea
principiilor ,,implicit digital" gi ,,sigur prin design", care s6 permitd pistrarea qi
accesarea online a tuturor datelor administrative in condilii de siguranld gi securitate.
Nu vor exista ,,originale" pe supofi hdrlie qi nici necesitatea duplicatelor informaliilor
delinute online, deoarece datele gi inregistrdrile digitale sunt ,,originale".
Crearea unui mediu digital accesibil, sigur qi incluziv presupune crearea unui
spa{iu cibemetic sigur gi rezilient, esenjial pentru toli cetdlenii Republicii Moldova. La
nivel naJional, securitatea ciberneticd este o responsabilitale comun6 care necesiti
acliuni coordonate din partea autoritdlilor guvemamentale, a sectonrlui privat qi a
societalii civile.
in calitate de lard candidatd la aderarea la Uniunea Europeani, Republica
Moldova ar trebui sd aib6 drept prioritate absolute respectarea tutuor standardelor gi
reglementdrilor relevante ale Unirurii Eur,rpene qi sd devini parte integrartd a pietei
unice digitale. Aceasta inseamre ci toate sewiciile digitale create in !ar[ vor fi
disponibile pentru a fi utilizate gi de cetAtenii altor state membre a1e Uniunii Europene,
iar serviciile electronice transfrontaliere vc,r asigura o mai bund mobilitate a cetatenilor
Republicii Moldova in cadnrl Uniunii Fluropene, ceia ce va permite consolidarea
imaginii Republicii Moldova drept naliune digitalE.
5, Fundamentsrea economico-finq.nciard
Finanlarea activitiJilor pentru realizarea STDM qi a programelor de realizare a

direcliilor prioritare se va asigura in limita alocaliilor curente din bugetul de stat pentru
autoriGlile/instituliile implementatoare, drar qi din suportul acordat de cAtre paxteneri
de dezvoltare.
Mecanismele cadrului bugetar pe termen mediu vor fi utilizate pentru fmanlarea

activit6Jilor qi intreJinerea infrastructurii, platformelor qi serviciilor existente, preoum
si pentru dezvoltarea de noi infrastructuri.
6. Motlul de incorporurc t actului i,n cadral notmativ in vigoarc
Aprobarea proiectului STDM 2030 la moment nu atrage dup6 sine necesitatea
modificarii sau abrogbrii de acte nomrative. Totodati, autoritelile publice vor
ajusta/elabora documentele de politici sectoriale (strategiile qi programele), lindnd cont
de obiectivele qi direcliile prioritare incl.use in proiectul STDM 2030. Strategiile
sectoriale vor include toate lintele qi indicalorii de monitorizare a obiectivelor de
transformare digital[ relevan{i sectorului rr:spectiv.
7. Avizurea;i consultarea publicd a proieclului

in scopul respectdrii prevederilor Legii nr.100/2017 cu plivire 1a actele normative,
Legii nt.23912008 privind tlansparenja in procesul decizional qi Regulamentului cu
privire la planificarea, elaborarea, aprobarea, implementarea, monitorizarea gi
evaluarea documentelor de politici publice, aprobat prirr Hotdrdrea Guvemului
nr.386/2020, anunlul privind consultdrile publice a proiectului in cauzd a fost plasat pe
Platforma de participare (httpsl?pa4icipgqy$rllqllagumenrlqlhggsib{,iect-cu-
privire-la-aprobarea .
De asemenea, proiectul-STDM 2030 a fost supus consultdrilor publice prealabile

cu toli subieclii interesali. In acest sens, au fost organizate cateva evenimente cu
parliciparea reprezentanlilor autoritalilor publice, a partenerilor de dezvoltare,
mediului de afaceri din domeniul tehnologiei infotmaliei gi comunicaliilor gi a
societ6lii civile.
8. Constatdrile erpertizei de compatibilitale

Nu se aplicd.
9. Constatdrile expertizei j uridice

Informalia referitoare la concluziile experlizei privind compatibilitatea proiectului
de hotdrdre cu alte acte normative in vigoare, precum qi respectarea nonnelor de tehnic[
legislativl au fost incluse in Sintezd gi proiectul a lbst ajustat.
I 0, Constatdrile expertizei anticoruplie

Nu se aplicd.
I L Conslatdrilc sltor expertize
Viceprirn-ministru,
ministru Durmifru ALAIBA

Subiect 05 Nu 300 Mded 2023

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiect 05 Nu 300 Mded 2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

Cu privire la aprobarea Strategiei de transformare digitală

1. Se aprobă Strategia de transformare digitală pentru anii 2023-2030 (se anexează).

Prim-ministru DORIN RECEAN

Ministrul finanțelor Veronica Sirețeanu

dispune de toate premisele necesare pentru o transformare digitală rapidă și de

Figura 1. Arhitectura Strategiei de transformare digitală a Republicii Moldova

Consultările publice desfășurate în procesul de elaborare a strategiei au

Figura 2. Principalele domenii de intervenție ale STDM

Strategia de transformare digitală a Republicii Moldova (STDM) este,

Economice și Digitalizării, ca instituție responsabilă de elaborarea politicilor în

II.1. Mediul digital în Republica Moldova

securității informaționale a Republicii Moldova pentru anii 2019–2024,

Figura 3. Indicatori de rezultat pentru Strategia națională „Moldova digitală

După cum se poate observa din Figura 3, obiectivele specifice legate de e-

remarcabile privind e-transformarea guvernării, dar în special creșterea

4) Nivel scăzut de competențe digitale și de conștientizare în rândul

c) Guvernul și alte părți interesate depun eforturi semnificative pentru a

pe GovTech și a intrat în grupul țărilor-lider în GovTech

Figura 4. Scorul general privind angajamentul și capacitatea pentru țările

II.2 Tendințe globale și la nivelul UE

cuantic; dataficarea; învățarea automată; realitate extinsă; Digital Trust;

5) Dezvoltarea talentelor care pot proiecta și utiliza inovațiile digitale, cum

2030 și concentrează eforturile în jurul a patru domenii de bază

Strategia pune bazele construirii unei societăți digitale în ansamblu, în care

centrate pe oameni, pentru a corespunde așteptărilor utilizatorilor, standardelor

III.4. Principii de bază ale implementării strategiei

părților interesate la nivel internațional și oferă orientări practice pentru

IV.1. Considerații privind implementarea strategiei

proiecte specifice, permițând în același timp autorităților să introducă măsurile

Pentru a asigura utilizarea pe scară largă a tehnologiilor și serviciilor

Figura 5. Cele 5 elemente ale decalajului digital

Indicatorii privind acoperirea, calitatea, accesibilitatea și penetrarea

constată că doar jumătate dintre respondenții care au solicitat un serviciu public

Figura 6. Modelul conceptual de referință DigComp

În aceeași ordine de idei, pentru a măsura progresul Republicii Moldova în

viitoare, cum ar fi necesitatea de a trece la modele de educație hibridă sau

7) Promovarea accesului la Internet ca un drept fundamental al

introducerea unor instrumente electronice de luare a deciziilor, cum ar fi

asupra datelor lor personale și sunt capabili să le partajeze în siguranță și să

a decalajului digital și de promovare a dezvoltării economice. Un asemenea

cu acces nelimitat la o piață comună de circa o jumătate de miliard de oameni, va

IV. 3.1. Rezultate:

pe câteva componente importante pentru digitalizarea economiei, susținute de

distanță cu autoritățile; îmbunătățirea aplicabilității reglementărilor și

5) Reducerea deficitului de forță de muncă din domeniul TIC în toate

plată digitală, servicii de curierat, etc. Acțiunile identificate vor servi la

IV. 4.1. Rezultate:

Digitalizarea companiilor din Republica Moldova și crearea de noi modele

9) Automatizarea registrelor guvernamentale: Asigurarea

încrederea în acesta este un element fundamental pentru transformarea digitală a

5) Asigurarea aplicării cerințelor (standardelor) de securitate

create în țară vor fi disponibile pentru a fi utilizate și de cetățenii altor state

lucru va permite desfășurarea fără piedici a programelor de reședință virtuală,

Țara va deveni un centru de atracție pentru companiile TIC de top datorită

Digital_Transformation.pdf). Prin urmare, luând ca baza cele mai bune practici

8) Identificarea digitală este unul dintre elemente de bază ale

inovațiilor tehnologice în cadrul instituțiilor guvernamentale. Având în vedere

V. 4. Unitățile digitale partajate

realizarea direcțiilor prioritare STDM vor putea fi incluși în componența CND și

revoluția digitală globală pentru a răspunde priorităților socio-economice

Nr. Obiective Indicatori Valori Ținte Ținte Autorități/instituții

2. Dezvoltarea Specialiști TIC: