Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
durează
aproximativ 53 de ore. Cu toate acestea, timpul necesar digestiei alimentelor nu este același pentru diferite persoane și pentru bărbați, femei și copii
ca grupuri.
După ce o persoană consumă alimente, durează aproximativ șase până la opt ore pentru a traversa stomacul și intestinul subțire. Timpul de tranzit
prin intestinul gros, sau colon, durează semnificativ mai mult, cu o medie de aproximativ 40 de ore. La bărbați, mâncarea rămâne în colon aproximativ
33 de ore, în timp ce la femei rămâne aproximativ 47 de ore. Cand doi medici britanici au cercetat timpul de digestie la copii, au descoperit ca a fost
semnificativ mai rapid decat la adulti, avand o medie de numai 33 de ore de la mancare pana la eliminare.
Este nevoie de aproximativ șapte secunde pentru ca alimentele să treacă prin gură, în jos în esofag și în stomac. Esofagul are o
lungime de aproximativ 10 inchi (25 de centimetri) și nu mișcă instantaneu alimentele din punctul A în punctul B – există mușchi
în esofag care se contractă în mod repetat, strângând mâncarea până în stomac. Stomacul descompune apoi alimentele în
lichid, astfel încât să se poată mișca prin restul tractului digestiv.
De la începutul său (gura) până la sfârșitul său (anusul) există aproximativ 30 de picioare (9 metri) de tub digestiv. Intestinul
subțire reprezintă 20 de picioare (6 metri) din acest tub.
Alimentele pot rămâne în stomac de la câteva ore până la câteva zile, în funcție de ceea ce a fost mâncat, dar majoritatea
alimentelor părăsesc stomacul în patru sau cinci ore.
Guma nu-ți rămâne în stomac timp de șapte ani, indiferent ce ți-a spus profesorul de clasa întâi. Totuși, poate rămâne până la o
săptămână, iar dacă sunt înghițite mai multe bucăți poate bloca intestinele. Deci, încă nu este o idee bună să-l înghiți.
În medie, alimentele durează șase până la opt ore pentru a trece prin stomac și intestinele subțiri. Lichidele nu sunt digerate separat de alimente și
urmează același proces de digestie. În dietele cu lichid, procesul de digestie poate dura mai puține ore, deoarece stomacul nu trebuie să spargă
mecanic alimentele.
După ce sunt înghițite, lichidele sunt împinse spre esofag direct în stomac, unde se amestecă cu alimente și sucuri digestive. Lichidele sunt absorbite
în cea mai mare parte în colon, dar unele sunt absorbite în intestinul subțire. Colonul absoarbe în jur de 1,5 litri de lichide în fiecare zi și poate absorbi
peste un galon dacă este necesar.
Timpul de digestie al alimentelor poate diferi de la un individ la altul. Afla in cat timp se digera ceea ce mananci pentru a evita seara mesele
grele.
Timpul de digestie al alimentelor. Ce este digestia?
Timpul de digestie este un proces de descompunere in particule micute a alimentelor mari.
Procesul digestiv este individual si un numar de factori depind de modul in care alimentele trec din gura spre esofag, stomac, intestine si in afara
corpului.
Acest timp de digestie te poate ajuta in alimentatie, pentru a evita ingrasarea, mesele copioase seara, sa stii de la ce te balonezi, etc.
Procesul digestiv depinde de caracteristicile alimentelor, compozitia lor chimica, ph-ul stomacului, intensitatea peristaltica.
De exemplu, lichidele ajung aproape imediat in intestinul subtire, alimentele bogate in carbohidrati ajung rapid, iar proteinele si grasimile foarte incet.
Timpul de digestie al alimentelor. Cat dureaza?
In functie de factorii digestivi individuali, intregul proces digestiv de la mancatul propriu zis pana la excretie prin scaun poate dura intre 24 si 72 de ore.
Trecerea alimentelor din stomac in intestinul subtire dureaza intre 6 si 8 ore.
Din intestinul subtire, ce trebuie evacuat trece mai departe spre colon.
Cand ajung in colon, se poate ca unele alimente sa mai fie digerate.
Bacteriile sanatoase care traiesc in colon descompun ceea ce mai ramane acolo.
Digestia prin intestinul gros dureaza mai mult decat in stomac si intestinul subtire – in jur de 24 de ore.
Din colon, materiile digestive sunt transportate spre rect, unde raman pana cand exista o miscare intestinala.
Astfel, conteaza ceea mananci. O friptura se poate plimba prin organism 2-3 zile pana sa fie evacuata.
Fructele si legumele ies din corp in mai putin de 12 ore.
Eliminarea completa a alimentelor din corp poate dura chiar si cateva zile.
Din aceste motive este indicat sa nu mananci seara cu 3-4 ore inainte de culcare.
Timpul de digestie al alimentelor – cat timp stau in stomac pana sa fie evacuate?
1. Apa – ajunge imediat in intestine
2. Sucurile de fructe si legume – 15 – 20 de minute
3. Supa clara de legume – 15 – 20 de minute
4. Alimentele semi-lichide salate, legume sau fructe blenduite, pisate – 20 – 30 de minute (prin blenduire organismul absoarbe de 5 ori
mai multe vitamine, minerale si proteine din ele).
5. Pepenele rosu – 20 de minute
6. Pepenele galben – 30 de minute
7. Portocalele, grapefruitul, strugurii – 30 de minute
8. Merele, perele, piersicile, ciresele, etc – 40 de minute
9. Legume suculente precum salata verde, rosiile, castravetele, telina, ardeiul gras rosu si verde – 30 – 40 de minute
10. Legume la aburi sau gatite, legume cu frunze verzi – spanac, kale – 40 de minute
11. Zucchini, broccoli, conopida, porumbul, varza – 45 de minute
12. Radacinoase precum morcovii, guliile, sfecla, pastarnacul, etc – 50 de minute.
13. Legume cu amidon – cartoful, cartoful dulce, anghinarea, castanele, etc – 60 de minute
14. Legume bogate in carbohidrati – Orez brun, mei, hrisca, faina de porumb, ovaz – 90 de minute
15. Legume si boabe, bogate in carbohidrati si proteine – lintea, lime, mazarea, fasolea rosie – 90 de minute
16. Boabele de soia – 120 de minute
Timpul de digestie al alimentelor – cat timp stau in stomac pana sa fie evacuate?
1. Seminte de floarea soarelui, de dovleac, susan – 2 ore
2. Migdale, alune raw, caju, pecan, etc – 2 1/2 ore pana la 3 ore.
3. Laptele – 3 ore
4. Lapte degresat, ricotta, branza cottage sau slaba – 90 de minute
5. Branza cottage din lapte integral – 120 de minute
6. Painea – 3 ore
7. Orezul fiert – 1-2 ore
8. Ciupercile – 5-6 ore
9. Cartofii prajiti – 3 – 4 ore
10. Cartofii fierti – 3 ore
11. Cascaval, parmezan, branza tare – 4 – 5 ore
12. Galbenusul de ou – 30 de minute
13. Oul intreg – 45 de minute
14. Pestele cod, cambula, fructe de mare – 30 de minute
15. Pestele somon, hering (cei cu carnea grasa) – 45 – 60 de minute
16. Carnea de pui – 1 ora si 1/2 – 2 ore (fara pielite)
17. Carnea de curcan – 2 pana la 2 ore si 1/4
18. Carnea de miel, vita – intre 3 si 4 ore
19. Carnea de porc – 4 ore 1/2 – 5 ore
20. Carnea de vanat – 5 ore.
Timpul de digestie al alimentelor. Sfaturi utile pentru o digestie buna
Ideal ar fi sa se consume alimentele in ordinea digerarii. Cele mai usoare la inceput.
Ruta alimentelor prin organism este ca o autostrada. Daca masinile lente sunt in fata, le vor incetini si pe urmatoarele din coloana ceea ce conduce la
ambuteiaj.
Bea mai degraba apa calduta/ceai, in loc de apa rece care incetineste procesul digestiv.
Ia mese regulate peste zi. Si consumand alimente cam din aceeasi grupa ajuti digestia.
Atentie la portiile de mancare, nu te ridica de la masa atunci cand simti ca nu mai poti.
Mananca relaxata, calma, mesteca bine inghititurile. Vei ajuta digestia.
Nu manca la ore tarzii, deoarece sistemul digestiv este incetinit seara, iar toata mancarea va sta in stomac pana cand sistemul se va pune in miscare.
Nu lenevi dupa masa. Fa putina miscare moderata pentru a ajuta digestia si producerea de enzime pentru digestie.
Incearca o rasucire de coloana. Aceasta miscare ajuta relaxarii. Stai pe un scaun, picior peste picior, si roteste corpul spre stanga respira de 5 ori
adanc.
Fa acelasi lucru si pentru partea dreapta. te vei simti mai bine si vei uita de balonare.
Cu cat vor fi consumate alimente bogate in fibre, cu atat tranzitul intestinal va fi normal, si scaunele la fel.
Daca nu sunt consumate alimente bogate in fibre (fructe, legume, cereale integrale) digestia va fi mai lenta iar scaunul va fi mai tare si greu de
evacuat.
Alti factori care pot incetini sistemul digestiv sunt medicamentele, cafeina sau produse care contin nicotina.
3. Fructele
• Ananas − 40-60 de minute.
• Portocala − 30 de minute.
• Banana − 45-50 de minute.
• Struguri − 30 de minute.
• Vișine − 40 de minute.
• Grapefruit − 30 de minute.
• Pară − 40 de minute.
• Kiwi − 20-30 de minute.
• Mango − 1,5-2 ore.
• Piersică − 40 de minute.
• Măr − 40 de minute.
4. Leguminoasele
• Mazăre − 2-2,5 ore.
• Mazăre verde − 2-2,5 ore.
• Soia − 2 ore.
• Fasole − 3 ore.
• Linte − 3 ore.
5. Nucile și fructele uscate
• Stafide − 2 ore.
• Nuci (semințe de pin, alune, arahide) − 3 ore.
• Semințe de floarea soarelui, dovleci, susan − 2 ore.
• Curmale uscate − 2 ore.
• Prune uscate − 3 ore.
6. Cerealele
• Iaurt − 2 ore.
• Kefir − 60 de minute.
• Lapte − 2 ore.
• Înghețată − 2-2,5 ore.
• Brânză sărată – 90 de minute.
• Brânză − 4-5 ore.
• Cremă de brânză − 2 ore.
• Brânzeturi degresate − 90 de minute.
8. Carne
• Albuș − 30 de minute.
• Gălbenușul − 45 de minute.
• Scrob, omletă − 2-3 ore.
• Ouă fierte − 2-2,5 ore.
12. Dulciuri
• Zefir − 2 ore.
• Miere − 1-1,5 ore.
• Halva − 3 ore.
• Ciocolată − 2 ore.
Tabel - cat timp dureaza pana la digerarea alimentelor:
2-4 ore
Carnea
-pentru o digestie mai usoara, se recomanda consumarea carnii alaturi de legume
fierte sau salata de cruditati.
Fructele -evita consumul fructelor pe post de desert. In stare cruda, fructele se digera cel mai
rapid, in numai 30 de minute. Dar pentru asta, trebuia sa fie consumate exclusiv pe
stomacul gol sau la doua ore dupa masa.
2- 3 ore
Laptele
-este indicat ca laptele sa fie consumat singur sau in combinatie cu cereale.
1-3 ore
– timpul de eliminare a oualor din stomac depinde de modul in care sunt preparate.
Ouale Omleta este cel mai greu digerabila. Oul tare necesita 3 ore pentru a fi complet
eliminat din stomac, spre deosebire de oul fiert moale, care are nevoie de numai 90
de minute.
2 ore
Cartofii si cerealele -saliva contine o enzima care ajuta la digerarea glucidelor. De aceea, cartofii si
pastele fainoase trebuie sa fie mestecate incet, pentru ca digestia lor incepe inca
din cavitatea bucala.
Sucurile de fructe si supele 15-20 de minute
30-40 de minute
legume crude, salate
Eliminarea reziduurilor de alimente nedigerate incepe de obicei dupa o perioada de 24 ore, iar eliminarea completa din corp se poate intinde pana la
cateva zile.
Stomacul are rolul de a secreta acizi si sucuri gastrice care descompun in continuare alimentele si incep digestia proteinelor. In stomac are loc si
sterilizarea partiala a alimentelor. In 24 de ore se secreta pana la 1,5-2 l de lichid gastric. Muschii efectueaza o miscare de agitare a stomacului din 20
in 20 de secunde pentru a lichefia mancarea, care apoi trece prin orificiul pilor in intestinul subtire sub denumirea de chim gastric. Stomacul poate
stoca pana la 1 litru de alimente.
Cu cat combini mai multe feluri de alimente la o masa, cu atat mai mult va sta mancarea in stomac pana sa fie digerata. Este vorba de maxim
jumatate de ora in cazul fructelor consumate pe nemancate, pana la 4 ore in cazul alimentelor ce contin proteine si pana la 10 ore in cazul unor
combinatii de multe alimente greu digerabile. Timpul mediu normal de digestie a alimentelor de la o masa este de 3-4 ore.
Stomacul secreta si doi hormoni care regleaza pofta de mancare si satietatea. Atunci cand stomacul este gol, el secreta grelin care ii spune creierului
ca iti este foame. Hormonul leptin ii transmite in schimb creierului ca te-ai saturat. Problema este ca mesajul de satietate este perceput la 10-20 de
minute din momentul in care a fost transmis. Daca mananci repede, in acele minute vei apuca sa consumi mai multa mancare decat ai fi avut nevoie.
De aceea este indicat sa mananci incet, sa simti cu adevarat gustul mancarii si sa fii atent la senzatiile care vin din stomac.
Mare atenție la aceste alimente înșelătoare. Vă pot afecta grav stomacul.
Explicațiile specialiștilor
Publicat la 29 ianuarie 2022, 16:28 de Antonia Hendrik
Cu toate tentațiile legate de mâncarea fast-food sau produse de patiserie, este foarte ușor să-ți
distrugi stomacul cu unele alegeri proaste. Şi chiar dacă mănânci alimente sănătoase, unele dintre
opțiunile bogate în fibre pot afecta tractul digestiv.
STIRI CALDE
Breaking News. Exclusiv. Viorel Cataramă se întoarce în PNL. Anunțul, făcut la EvZ Play. Ce propunere a primit de la ...
Cum influențează atacurile cibernetice războiul din Ucraina
Bucureștiul, 3 milioane de locuitori în timpul săptămânii. „Manhattan-ul Europei de Est”
Ministerul de Externe al Rusiei convoacă agențiile de presă din țară pentru a impune o linie mai strictă
Putin, vasalul Chinei. Cum s-a schimbat relația de putere între Moscova și Beijing în 70 de ani
Viorel Hrebenciuc așteaptă sentința în dosarul retrocedărilor de pădure
Bomba lui Cataramă! EVZ Play cu Robert Turcescu
Realitatea este că nu toți carbohidrații sunt răi, totuși, spune Aviva Romm, specialist integrator în sănătate. Carbohidrații precum
cartofii dulci, dovleceii și orezul brun – atâta timp cât nu sunt consumate în exces—sunt benefice pentru organism.
„Adevărata problemă”, spune ea, „este atunci când mănânci carbohidrați simpli, precum produse din făină procesată, cum ar fi pâinea
albă sau orezul alb”. Dr. Romm explică că, spre deosebire de carbohidrații complecși, care folosesc bine energia și nivelul
zahărului din sânge, carbohidrații simpli provoacă creșteri de zahăr și insulină. Consumul regulat al acestor alimente pentru perioade
lungi de timp poate duce la obezitate, rezistență la insulină ,inflamație și multe altele.
Se găsesc în: Covrigi, orez alb, paste albe, pâine albă, gogoși, brioșe.
Carnea procesată
Deși gustoasă, carnea procesată este foarte bogată în calorii și grăsimi saturate. Nu este doar rea pentru stomac, dar poate duce și la
boli de inimă și accident vascular cerebral. „Cărnurile procesate sunt foarte greu de digerat pentru mulți oameni. Ele pot sta în intestine
mai mult timp, deoarece sunt greu de descompus”, avertizează Julie Rothenberg, dietetician nutriționist. Nu conțin fibre, deci nu sunt
bune pentru digestie.
Se găsesc în: mezeluri, hot-dog, carne măcinată.
Elena Udrea, tranzacții imobiliare surprinzătoare. Ce se întâmplă cu cele 10.000 de apartamente din Cluj
Val de critici la adresa familiei regale britanice. Harry și Meghan au fost făcuți de râs dinadins: „A fost cel mai groaznic lucru posibil”
Războiul mondial al pâinii. Cât de afectată va fi România. Fost ministru al Agriculturii: „Să fim tot timpul cu ochii pe ce trebuie”
Mâncarea prăjită
Mâncarea prăjită tinde să copleșească stomacul, ducând la reflux acid și arsuri la stomac. Rothenberg spune că alimentele prăjite stau în
stomac în mod similar cu alimentele procesate. Stomacul lucrează mult mai mult pentru a digera alimentele prăjite datorită conținutului
lor ridicat de grăsimi. Aşa ne alegem cu acea grăsime respingătoare de pe burtă.
Lapte și produse lactate bogate în lactoză
Tot ce trebuie să rețineți este că, practic, aceștia sunt carbohidrați fermentabili rapid care vă pot agrava intestinul. Lactoza, care se
găsește în laptele animal, este descompusă în intestinul subțire de o enzimă numită lactază. Corpul nostru produce mai puțină lactază pe
măsură ce îmbătrânim, ceea ce înseamnă că lactatele care conțin lactoză ne pot chinui burta în timp.
Se găsește în: lapte, iaurt obișnuit (non-grec), brânzeturi moi, deserturi pe bază de lactate.
Exces de fructoză (în mere, miere, sparanghel)
Alimentele cu multă fructoză pot contribui la gaze, balonare și diaree – semne distinctive comune ale sindromului de colon iritabil
(IBS). Cercetările publicate în Medical Hypotheses explică că „ mal-absorbția fructozei ” poate intensifica simptomele IBS și este
comună în rândul pacienților cu IBS. Veștile bune? Ei notează că „restricționarea fructozei în dietă poate duce la ameliorarea
simptomelor”.
Se găsește în: anumite fructe (mere, mango, pepeni); anumite legume (sparanghel, mazăre); îndulcitori (sirop de porumb cu conținut
ridicat de fructoză, nectar de agave, miere).
Usturoi, ceapă bogate în fibre
Anumite alimente precum ceapa, grâul și usturoiul conțin un fel de fibre numite fructan. Pentru unii oameni, fructanul este greu de
digerat și poate duce la flatulență. Restricționarea acestei fibre în dieta ta ar putea reduce o serie de tulburări gastrointestinale. .
Se găsește în: cereale (orz, grâu); legume (anghinare, ceapă, usturoi); leguminoase (fasole neagră, fasole, soia); aditivi (inulina).
Îndulcitori naturali si artificiali
Alcoolii de zahăr, îndulcitorii cu conținut scăzut de carbohidrați care se găsesc în mod natural în unele alimente. Informațiile de la
Yale-New Haven Health din New Haven notează că zahărul natural care se găsește în ananas, morcovi și multe altele poate rămâne în
intestine pentru o perioadă. Rezultatul? Balonare inconfortabilă și diaree.
Se găsește în: unele fructe (mere, mure, nectarine, piersici, pere, prune); legume (conopida, ciuperci, mazăre de zăpadă); îndulcitori
artificiali (izomalt, manitol, polidextroză); alimente fără zahar.
Fasole și nuci
Fasolea este bună pentru inima ta, dar cât mănânci mai multă, cu atât ai mai multe gaze. Experții în nutriție de la Clinica Mayo explică
că fasolea este un aliment obișnuit care produce gaze, la fel ca și varza și broccoli. Totul are de-a face cu bacteriile din colon și cu
digestia sau fermentarea alimentelor nedigerate.
Se găsește în: majoritatea fasolei și unele nuci (caju, fistic).
In cat timp se digera mancarea in stomac? Afla
care este adevarul!
LIFESTYLE
Share
Informatiile zilei:
1. Veste bună pentru femeile ieșite la pensie! Vor primi mai...»
Bostaneii,
Orezul rafinat, hrisca, faina de grau, faina de porumb, fulgii de ovaz, malaiul – 60-90 de minute;
Laptele – 2 ore;
90 de minute;
Ouale – 45 de minute;
Sursa
Orezul rafinat,
hrisca, faina de grau, faina de porumb, fulgii de ovaz, malaiul – 60-90 de minute;
Laptele – 2 ore;
Ouale – 45 de minute;
Share
Informatiile zilei:
1. Veste bună pentru femeile ieșite la pensie! Vor primi mai...»
Află cum se prepară sfecla roșie. Ce beneficii are sfecla roșie pentru organism
In articol:
Sfecla roșie este o plantă care se cultivă pentru rădăcina sa, având diverse forme, turtită sau rotundă, ovală sau sferică, spectrul de culori cuprinzând
nuanțe de la roșu aprins până la bordo.
Sfecla roșie este o sursă importantă de vitamina B2, fiind extrem de bogată în substanțe care măresc hemoglobina în sânge.
Sfecla roșie poate fi preparată în două moduri: coaptă la cuptor sau fiartă în apă.
„Ați auzit cu siguranță de sucul de sfeclă roșie care se crede/se zice că ar vindeca până și cancerul. Este sfecla un superaliment? Departe de a fi
miraculoasă, fără îndoială sfecla este foarte sănătoasă.
În primul rând, are foarte mult potasiu (300mg/100g), care scade tensiunea arterială, inflamația, edemele și retenția de lichide din corp. Apoi conține mulți
antioxidanți (de unde și rolul anti-cancer), reprezentați de flavonoide și compuși fenolici. Dintre ei betanina, pigmentul care dă culoarea roșu-închis, are efect
citotoxic- distruge celulele tumorale și blochează multiplicarea lor”, scrie Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.
Citeste si: CITEȘTE: Cu ce poți înlocui CARNEA. Alege un al aliment sănătos că înlocuitor
Citeste si: CITEȘTE: Cât timp se fierbe BROCCOLI. Beneficiile consumului de broccoli
Cum se fierbe sau coace sfecla roșie
Timp de preparare
10- 15 minute
Timp de gatire
60- 70 minute
Timp Total
1 ora 20 minute
Ingrediente
1 kg sfeclă
60 g zahăr
un varf de sare
Când apa atinge punctul de fierbere, trebuie să lăsați sfecla pe foc timp de aproximativ 30-50 de minute. Testați apoi cu scobitoarea fiecare sfeclă în parte. În
funcție de rezultate, puteți să mai lăsați pe foc sfecla maxim 10-15 minute.
În cazul unor sfecle cu diametrul de 12 cm, veți seta cuptorul la 60 de minute. Acestea trebuie coapte până încep să se înmoaie și se pot testa cu furculița.
Ulterior, sfecla se scoate din cuptor și se decojește. Sfecla coaptă are o aromă mult mai puternică decât cea fiartă.
Citeste si: NOTEAZĂ: Cât timp se fierbe răcitura. Cum gătești piftia perfectă
„Sfecla e bogată în provitamina A (betacaroten) și luteină cu rol în vederea nocturnă, dar și în creșterea oaselor și dinților. Fiind o rădăcinoasă, are mulți
nitrați care se transformă în organism în oxid nitric, ce are rolul de a crește rezistența la efort fizic și forța de contracție a mușchilor.
Crudă, fiartă sau coaptă, sub formă de salată, suc sau supă, ca fel de bază sau ca desert, sfecla este o legumă de toamnă care merită să primească un loc
de cinste pe masa noastră. În cura detox sau pentru creșterea imunității, ca sursă de acid folic în sarcină sau ca sursă de fier în anemii, ca aliment
antioxidant, antistres și revigorant, sfecla ajută chiar și la slăbit: are doar 35 cal/100g, un gust dulce care satisface nevoia de carbohidrați și dă sațietate
pentru mult timp. Și datorită conținutului mare de fier și fibre, are un ușor efect laxativ.
Iar dacă vă e lene să o fierbeți/coaceți, există de cumpărat gata preparată”, a scris pe Instagram Mihaela Bilic.
Timpul de digestie al alimentelor. In cat timp se digera ceea ce mananci
Posted by Alin Marinescu on Tuesday, March 14, 2017 Under: Stiri din Sanatate
Timpul de digestie al alimentelor poate diferi de la un individ la altul. Află în cât timp se digeră ceea ce mănânci pentru a evita seara mesele grele.
Timpul de digestie al alimentelor – cât timp stau în stomac până să fie evacuate
Timpul de digestie al alimentelor – cât timp stau în stomac până să fie evacuate
Sursa foto: foto: Pixabay.com
Orezul rafinat, hrisca, faina de grau, faina de porumb, fulgii de ovaz, malaiul – 60-90 de minute;
Laptele – 2 ore;
Ouale – 45 de minute;
Cambula, halibutul – 30 de minute;
sursa: faraprajituri.com
Care este timpul de digerare al alimentelor. Tabel util
sanatatii tale
BY REDACTIA SFAT NATURIST · PUBLISHED OCTOMBRIE 6, 2016 · UPDATED OCTOMBRIE 18, 2016
Digestia presupune un ansamblu de procese mecanice si biochimice prin care se transforma alimentele si prin care se absorb
substantele nutritive din ele. Digestia este controlata nervos si hormonal, iar timpul de digestie al alimentelor poate contribui
sau, dimpotriva, dauna procesului de slabire.
Iata mai jos un tabel util care iti arata cat timp dureaza pana la digerarea
alimentelor:
Alimente Cat dureaza digestia
Apa
-trece deodata direct în intestin;
2-4 ore
Carnea
-pentru o digestie mai usoara, se recomanda consumarea carnii alaturi de legume fierte sau salata
de cruditati.
-carnea nu trebuie asociata niciodata cu preparate pe baza de carne sau de paste fainoase
deoarece timpul de digestei creste pana la 12 ore in aceasta situatie.
Fructele -evita consumul fructelor pe post de desert. In stare cruda, fructele se digera cel mai rapid, in
numai 30 de minute. Dar pentru asta, trebuia sa fie consumate exclusiv pe stomacul gol sau la
doua ore dupa masa.
2- 3 ore
Laptele
-este indicat ca laptele sa fie consumat singur sau in combinatie cu cereale.
1-3 ore
Ouale – timpul de eliminare a oualor din stomac depinde de modul in care sunt preparate. Omleta este
cel mai greu digerabila. Oul tare necesita 3 ore pentru a fi complet eliminat din stomac, spre
deosebire de oul fiert moale, care are nevoie de numai 90 de minute.
2 ore
Cartofii si cerealele -saliva contine o enzima care ajuta la digerarea glucidelor. De aceea, cartofii si pastele fainoase
trebuie sa fie mestecate incet, pentru ca digestia lor incepe inca din cavitatea bucala.
30-40 de minute
legume crude, salate
Procesul de digestie dureaza, in principiu, intre 24-72 ore; mai exact 6-8 ore pentru ca mancarea sa treaca prin stomac si
intestinul subtire. Apoi, aceasta ajunge in intestinul gros (colon) unde se finalizeaza digestia si este asimilata apa.
Eliminarea reziduurilor de alimente nedigerate incepe de obicei dupa o perioada de 24 ore, iar eliminarea completa din
corp se poate intinde pana la cateva zile.
Stomacul are rolul de a secreta acizi si sucuri gastrice care descompun in continuare alimentele si incep digestia
proteinelor. In stomac are loc si sterilizarea partiala a alimentelor. In 24 de ore se secreta pana la 1,5-2 l de lichid gastric.
Muschii efectueaza o miscare de agitare a stomacului din 20 in 20 de secunde pentru a lichefia mancarea, care apoi trece
prin orificiul pilor in intestinul subtire sub denumirea de chim gastric. Stomacul poate stoca pana la 1 litru de alimente.
Cu cat combini mai multe feluri de alimente la o masa, cu atat mai mult va sta mancarea in stomac pana sa fie digerata.
Este vorba de maxim jumatate de ora in cazul fructelor consumate pe nemancate, pana la 4 ore in cazul alimentelor ce
contin proteine si pana la 10 ore in cazul unor combinatii de multe alimente greu digerabile. Timpul mediu normal de
digestie a alimentelor de la o masa este de 3-4 ore.
Stomacul secreta si doi hormoni care regleaza pofta de mancare si satietatea. Atunci cand stomacul este gol, el secreta
grelin care ii spune creierului ca iti este foame. Hormonul leptin ii transmite in schimb creierului ca te-ai saturat. Problema
este ca mesajul de satietate este perceput la 10-20 de minute din momentul in care a fost transmis. Daca mananci repede,
in acele minute vei apuca sa consumi mai multa mancare decat ai fi avut nevoie. De aceea este indicat sa mananci incet,
sa simti cu adevarat gustul mancarii si sa fii atent la senzatiile care vin din stomac.