Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I al României”

din Timișoara
Facultatea de Inginerie și Tehnologii Aplicate
Specializarea: Management Forestier
Disciplina: Politici si strategii forestiere europene

Strategia forestieră a Uniunii Europene

Prof. coordonator: Masterand:

Conf. dr. Moatăr Maria Mihaela Udrescu Constantin Ion

TIMISOARA 2023

1
 Cuprins

1. Politici și inițiative forestiere în uniunea europeană......................................3

1.1. Coerența înainte de toate……………………………………….……3

2. Rolul parlamentului european.........................................................................6

3. Strategia uniunii europene pentru păduri și sectorul forestier....................6
4. Care este rolul acestei strategii a ue în domeniul forestier?..........................6
5. Strategia identifică opt priorități:....................................................................7
Bibliografie.............................................................................................................12

2
 1. POLITICI ȘI INIȚIATIVE FORESTIERE ÎN UNIUNEA
EUROPEANĂ:
1.1.COERENȚA ÎNAINTE DE TOATE
Dat fiind că tratatele nu menționează pădurile în mod expres, Uniunea nu
dispune de o politică forestieră comună. Așadar, politica forestieră rămâne în
special o competență națională. Cu toate acestea, numeroase acțiuni europene au
impact asupra pădurilor din Uniune și din țările terțe.

A. Cadrul de referință european pentru acțiunile forestiere

În septembrie 2013, comunicarea Comisiei intitulată „O nouă strategie a UE

pentru păduri și sectorul forestier” a stabilit noua strategie a Uniunii și a propus un
cadru european de referință pentru elaborarea politicilor sectoriale care au impact
asupra pădurilor. Această strategie are două obiective principale:

1)asigurarea faptului că pădurile Europei sunt gestionate în mod durabil și

2) consolidarea contribuției Uniunii la promovarea gestionării durabile a

pădurilor și la combaterea defrișărilor la nivel mondial. Acest document conține,
de asemenea, orientări strategice pentru acțiunile Comisiei Europene și ale statelor
membre.

De exemplu: Comisia s-a angajat să elaboreze criterii de gestionare durabilă a

pădurilor.

În septembrie 2015, Comisia a adoptat planul multianual de punere în aplicare a

Strategiei UE pentru păduri. Acest așa-numit „Plan multianual pentru păduri”
(Forest MAP) întocmește o listă a acțiunilor care trebuie întreprinse pentru a
răspunde provocărilor din sectorul european al lemnului (pentru mai multe detalii
privind istoricul acestui proces, a se vedea, de asemenea, secțiunea de mai jos
întitulată „Rolul Parlamentului European”).

Deoarece acest plan se va încheia la sfârșitul anului 2020, Consiliul a invitat

Comisia să prezinte o nouă strategie forestieră pentru următorii ani. Această nouă

strategie este menționată în Comunicarea Comisiei privind Pactul verde pentru

Europa din decembrie 2019, care identifică pădurile ca fiind unul dintre domeniile-
cheie de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice.

3
 B. Acțiunile Uniunii Europene care au un impact asupra pădurilor: o gamă
foarte variată:

1. Politica agricolă comună (PAC), principala sursă de finanțare europeană

pentru păduri

Aproximativ 90 % din fondurile Uniunii pentru păduri provin din Fondul

european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). În perioada de programare
2007-2013, a fost prevăzută suma de aproximativ 5,4 miliarde EUR din bugetul
FEADR pentru cofinanțarea măsurilor specifice din domeniul forestier.

În urma recentei reforme a PAC, în decembrie 2013 a fost publicat noul

Regulament privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR. Pentru
simplificare, pentru perioada 2015-2020, o singură măsură specifică include toate
tipurile de ajutoare pentru investițiile în păduri. Această măsură acoperă investițiile
în dezvoltarea de zone forestiere și îmbunătățirea viabilității pădurilor: împădurirea
și crearea de suprafețe împădurite, crearea unor sisteme agroforestiere, prevenirea
și repararea daunelor cauzate pădurilor de incendii, catastrofe naturale și
evenimente catastrofice, investițiile pentru creșterea rezistenței și a valorii
ecologice a ecosistemelor forestiere și investițiile în tehnicile forestiere și în
prelucrarea, mobilizarea și comercializarea produselor forestiere. În plus, o altă
măsură este destinată să finanțeze serviciile silvice, de mediu și climatice și
conservarea pădurilor.

Sunt prevăzute și măsuri care nu sunt specifice domeniului forestier (de

exemplu, plăți în cadrul programului Natura 2000 și în temeiul Directivei-cadru
privind apa). Statele membre sunt responsabile pentru măsurile din domeniul
forestier pe care să le pună în aplicare, precum și pentru a decide finanțarea care să
le fie acordată, în cadrul programelor lor de dezvoltare rurală.

Aproximativ 8,2 miliarde de euro au fost alocate pentru perioada 2015-2020 (27
% pentru reîmpăduriri, 18 % pentru îmbunătățirea rezistenței pădurilor și 18 %
pentru prevenirea daunelor).

2. Celelalte acțiuni ale Uniunii Europene în folosul pădurilor

Comercializarea materialului forestier de reproducere este reglementată la nivel

european de Directiva 1999/105/CE. Regimul fitosanitar european vizează
combaterea propagării organismelor dăunătoare pădurilor (Directiva 2000/29/CE).

4
De altfel, Uniunea ajută și la finanțarea cercetării în domeniul forestier, în special
în cadrul programului Orizont 2020.

În sectorul politicii energetice, Uniunea și-a stabilit obiectivul obligatoriu din

punct de vedere juridic de a asigura 20 % din consumul total de energie până în
2020 din surse regenerabile de energie, fapt ce ar urma să mărească cererea de
biomasă forestieră (Directiva 2009/28/CE). De asemenea, noul cadru al Uniunii în
materie de climă și energie pentru 2030 prevede majorarea acestei cote la 27 %. De
altfel, proiectele forestiere pot fi cofinanțate, în cadrul politicii de coeziune a
Uniunii, de Fondul european de dezvoltare regională (în special prevenirea
incendiilor, producția de energie din surse regenerabile, pregătirea pentru
schimbările climatice etc.).

Fondul de solidaritate [Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului]

urmărește susținerea statelor membre care se confruntă cu dezastre naturale
majore, cum ar fi furtunile și incendiile de pădure. Mecanismul de protecție civilă
al UE (Decizia nr. 1313/2013/UE) poate fi activat în cazul unor crize ce depășesc
capacitatea unui stat membru, precum anumite incendii forestiere (Grecia, 2007 și
2012) și anumite furtuni.

În plus, în jur de 37,5 milioane de hectare de pădure aparțin rețelei Natura 2000
pentru protejarea naturii, care a fost creată în cadrul politicii de mediu a Uniunii
Europene, și reprezintă 30 % din zonele acoperite de rețea. Utilizarea rațională a
pădurilor face parte dintre prioritățile tematice ale noului program de mediu și
politici climatice al Uniunii [LIFE 2014-2020, Regulamentul (UE) nr. 1293/2013].

De asemenea, strategia Uniunii pentru biodiversitate prevede punerea în aplicare

obligatorie, până în 2020, a unor planuri de gestionare durabilă a pădurilor publice.
EFFIS este sistemul european de informații privind incendiile forestiere, care
monitorizează focurile care izbucnesc în păduri. De asemenea, Uniunea
încurajează achizițiile publice pentru îmbunătățirea condițiilor de mediu, care pot
promova cererea de lemn produs în mod sustenabil.

Mai trebuie subliniat că a fost creată o etichetă europeană ecologică pentru

parchet, mobilă și hârtie. De asemenea, planul de acțiune FLEGT prevede
„acorduri de parteneriat voluntare” cu țările producătoare de lemn, iar
Regulamentul (UE) nr. 995/2010, în vigoare din martie 2013, interzice
introducerea pe piață a lemnului recoltat ilegal.

5
 2. ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN
Parlamentul European este colegislator împreună cu Consiliul în numeroase
domenii care au un impact asupra pădurilor, de exemplu agricultura, mediul etc. (în
cadrul procedurii legislative ordinare).

În plus, Parlamentul adoptă împreună cu Consiliul bugetul UE. Parlamentul și-a

lăsat amprenta pe numeroase dosare legislative care au un impact asupra pădurilor,
de exemplu în ceea ce privește politica agricolă comună sau politica energetică
[modificarea Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din
surse regenerabile

3. STRATEGIA UNIUNII EUROPENE PENTRU PĂDURI ȘI SECTORUL

FORESTIER.

Pe baza contribuțiilor din partea țărilor și a părților interesate (cum ar fi

proprietarii de păduri, grupurile industriale și de mediu) din Uniunea Europeană
(UE), Comisia Europeană a publicat în 2013 o strategie menită să garanteze că
pădurile din UE și sectorul forestier al UE sunt pregătite pentru a răspunde
viitoarelor provocări.

4. CARE ESTE ROLUL ACESTEI STRATEGII A UE ÎN DOMENIUL

FORESTIER?

1.Evidențiază contribuția silviculturii în cadrul sectoarelor precum dezvoltarea

rurală (locuri de muncă și venituri), combaterea schimbărilor climatice (absorbția
carbonului), biodiversitatea, resursele pentru energie și industrie etc.

2.Analizează provocările cu care se confruntă sectorul și modalitățile de

abordare a acestora.

3.Subliniază necesitatea unei abordări holistice, luând în considerare efectele

altor politici asupra pădurilor.

4.Identifică moduri de îmbunătățire a gestionării durabile a pădurilor.

5.Încurajează luarea deplină în considerare a politicilor UE în domeniul forestier

în cadrul politicilor forestiere naționale.

6
 6.Impune instituirea unui sistem de informații în domeniul forestier pentru
colectarea de date armonizate la nivelul UE privind pădurile.

7.Urmărește consolidarea în continuare a coordonării și a coerenței politicilor în

cadrul inițiativelor din domeniul forestier.

Este necesar un nou cadru politic pentru a asigura îndeplinirea într-un mod
echilibrat a diverselor roluri ale silviculturii. Politicile din domeniul forestier
trebuie să fie coordonate și să implice sinergii cu alte sectoare. Pădurile trebuie să
fie poziționate astfel încât să asigure contribuția lor maximă la obiectivele UE.

5. Strategia identifică opt priorități:

1. Sprijinirea comunităților: politica de dezvoltare rurală a UE este unul dintre

principalele instrumente folosite la punerea în aplicare a strategiei. Fondurile UE
pot fi utilizate, de exemplu, pentru a ajuta la modernizarea tehnologiilor forestiere
sau la ameliorarea rezistenței (adică abilitatea de a răspunde la

șocuri, precum incendiile și furtunile), a valorii ecologice a ecosistemelor

forestiere și a potențialului lor de reducere a efectelor negative asupra mediului
(adică absorbția dioxidului de carbon din atmosferă). Acest fapt stimulează
competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economică.

2. Încurajarea competitivității și a sustenabilității industriilor forestiere ale UE, a

bioenergiei și a bioeconomiei în ansamblul ei: lemnul este natural, regenerabil,
reutilizabil și reciclabil. Pădurile și materiile prime derivate din acestea pot să ofere
locuri de muncă și să diversifice veniturile.

3. Schimbările climatice: menținerea și consolidarea capacității pădurilor de a

rezista și de a se adapta, inclusiv prin prevenirea incendiilor și alte soluții de
adaptare (de exemplu, specii și soiuri de plante adecvate etc.);

4. Protejarea pădurilor și ameliorarea serviciilor ecosistemice: ecosistemele

forestiere oferă servicii și materii prime și găzduiesc biodiversitatea. Acestea
trebuie să fie protejate pentru a li se asigura rezistența și multifuncționalitatea.

5.Îmbunătățirea bazei de cunoștințe despre păduri: extinderea cunoștințelor

despre păduri va permite o mai bună înțelegere a problemelor complexe ambientale
și sociale cu care se confruntă sectorul.

7
 6. Produse forestiere noi și inovatoare, cu valoare adăugată: este nevoie de un
spațiu european de cercetare coerent și ambițios (adică în care să existe un flux
liber de cunoștințe, tehnologie și cercetători) în domeniul forestier pentru a stimula
inovarea în acest sector.

7. Colaborarea în scopul gestionării și al înțelegerii pădurilor: coordonarea,

cooperarea și comunicarea sunt esențiale pentru realizarea unor politici
consecvente.

8.Pădurile din perspectivă mondială: asigurarea coerenței, la nivel mondial, între

politicile și angajamentele UE și ale țărilor UE cu privire la aspectele referitoare la
păduri (precum despăduririle sau susținerea gestionării durabile).

Pădurile din UE, împreună cu cele din teritoriile de peste mări și regiunile
ultraperiferice ale acesteia, îndeplinesc mai multe funcții și se caracterizează printr-
o mare diversitate legată de aspecte cum ar fi regimul proprietății, dimensiunea,
structura, biodiversitatea și reziliența lor, precum și provocările întâmpinate.

Subliniază faptul că pădurile, în special pădurile mixte, oferă societății o mare

varietate de servicii ecosistemice, inclusiv habitate pentru specii, sechestrarea
carbonului, materii prime, energie regenerabilă, îmbunătățirea calității aerului, apă
curată, realimentarea apelor subterane, controlul eroziunii și protecția împotriva
secetei, a inundațiilor și a avalanșelor, precum și furnizarea de ingrediente pentru
medicamente, fiind totodată un important spațiu cultural și recreațional.

Toate acestea nu par să mai poată fi asigurate pe deplin, întrucât proprietarii de

păduri nu mai pot reinvesti în păduri din cauza situației economice dificile generate
de schimbările climatice și de alți factori; constată că, potrivit ultimelor estimări,
numai 26 % din speciile forestiere și 15 % din habitatele forestiere au demonstrat o
stare de conservare favorabilă; invită statele membre să asigure protejarea
ecosistemelor și, dacă este necesar, să dezvolte și să consolideze orientările
referitoare la produsele forestiere nelemnoase.

Pădurile din UE, împreună cu cele din teritoriile de peste mări și regiunile
ultraperiferice ale acesteia, îndeplinesc mai multe funcții și se caracterizează printr-
o mare diversitate legată de aspecte cum ar fi regimul proprietății, dimensiunea,
structura, biodiversitatea și reziliența lor, precum și provocările întâmpinate.

Subliniază faptul că pădurile, în special pădurile mixte, oferă societății o mare

varietate de servicii ecosistemice, inclusiv habitate pentru specii, sechestrarea
8
carbonului, materii prime, energie regenerabilă, îmbunătățirea calității aerului, apă
curată, realimentarea apelor subterane, controlul eroziunii și protecția împotriva
secetei, a inundațiilor și a avalanșelor, precum

și furnizarea de ingrediente pentru medicamente, fiind totodată un important spațiu

cultural și recreațional.

Toate acestea nu par să mai poată fi asigurate pe deplin, întrucât proprietarii de

păduri nu mai pot reinvesti în păduri din cauza situației economice dificile generate
de schimbările climatice și de alți factori; constată că, potrivit ultimelor estimări,
numai 26 % din speciile forestiere și 15 % din habitatele forestiere au demonstrat o
stare de conservare favorabilă; invită statele membre să asigure protejarea
ecosistemelor și, dacă este necesar, să dezvolte și să consolideze orientările
referitoare la produsele forestiere nelemnoase.

Consiliul european este convins că strategia UE pentru păduri ar trebui să

promoveze și să sprijine schimbul de bune practici în ceea ce privește punerea în
aplicare a GDP, formarea profesională pentru lucrătorii și managerii din domeniul
forestier.

Rezultatele obținute în sectorul forestier și o mai bună cooperare între statele

membre în ceea ce privește acțiunile transfrontaliere și schimbul de informații,
pentru a asigura creșterea unor păduri europene sănătoase; subliniază, în plus,
importanța unei mai bune comunicări privind importanța gestionării durabile a
zonelor forestiere și a posibilității de a extinde, pune în aplicare și coordona
campanii de informare privind natura multifuncțională a pădurilor și numeroasele
beneficii economice, sociale și de mediu ale gestionării pădurilor la toate nivelurile
relevante ale UE, pentru ca toți cetățenii să fie conștienți de bogăția acestui
patrimoniu și de necesitatea de a gestiona, de a menține și de a exploata resursele
noastre pentru a evita conflictele în societate.

Consiliul European încurajează statele membre să îndemne părțile interesate din

sectorul forestier de pe teritoriul lor să depună eforturi pentru a ajunge la un
segment mai larg al populației prin instrumente și programe educaționale, atât
pentru elevi, cât și pentru persoanele din celelalte grupe de vârstă, subliniind
importanța pădurilor deopotrivă pentru activitățile umane și pentru conservarea
biodiversității și a diverselor ecosisteme.

9
 Consiliul constată că digitalizarea și tehnologiile durabile contribuie în mod
esențial la asigurarea unei valori adăugate în cadrul dezvoltării suplimentare a
sectorului forestier; invită Comisia și statele membre să încurajeze transferul de
cunoștințe și de tehnologie și schimbul de bune practici privind, de exemplu,
gestionarea durabilă și activă a pădurilor.

Consiliul subliniază că în cadrul procesului paneuropean „FOREST EUROPE” a

fost convenită la nivel internațional o definiție a GDP; observă că definiția a fost
inclusă în legislația națională și în sistemele voluntare, de exemplu în cele de
certificare forestieră care sunt în vigoare în statele membre.

Suprafața împădurită din Uniune este în creștere, printre altele, ca urmare a

împăduririi, și că pădurile comerciale gestionate nu numai că rețin carbonul mai
bine decât pădurile negestionate, dar reduc, de asemenea, emisiile și problemele
cauzate de deteriorarea stării pădurilor; constată că gestionarea durabilă a pădurilor
comerciale are cel mai bun impact asupra climei și că țările care își gestionează
bine pădurile ar trebui să fie răsplătite pentru acest lucru.

Rolul esențial al arborilor și arbuștilor meliferi în cadrul ecosistemelor naturale

pentru sectorul apicol cât și pentru contribuția la procesul natural de polenizare și
pentru capacitatea de consolidare și protecție a terenurilor deteriorate și/sau
accidentate; insistă asupra includerii în programele de sprijin ale UE a speciilor de
astfel de arbori și arbuști, având în vedere caracteristicile regionale.

Fermierii și proprietarii de păduri sunt actori-cheie în zonele rurale; salută

recunoașterea rolului silviculturii, al agrosilviculturii și al industriilor forestiere în
programul de dezvoltare rurală al PAC 2014-2020, precum și îmbunătățirile
introduse prin Regulamentul Omnibus; încurajează păstrarea acestei recunoașteri
în cadrul PAC 2021-2027 și la punerea în aplicare a Pactului verde European.

Uniunea ar trebui să aloce suficiente fonduri pentru măsurile legate de sectorul

forestier, care să corespundă noilor așteptări din acest sector, inclusiv să
investească în dezvoltarea zonelor forestiere și în îmbunătățirea viabilității
pădurilor, menținând rețelele de drumuri forestiere, tehnologia forestieră, inovarea
și prelucrarea și utilizarea produselor forestiere.

Uniunea solicită statelor membre să își alinieze diferitele strategii și planuri de

gestionare a pădurilor, astfel încât obiectivele respective să poată fi respectate și

10
corectate în consecință, în timp util, în loc să creeze mozaicuri administrative, care
amenință atingerea obiectivelor stabilite în aceste documente strategice.

Pădurile și sectorul forestier contribuie semnificativ la dezvoltarea

bioeconomiilor locale, circulare în UE; evidențiază rolul esențial al pădurilor, al
sectorului forestier și al bioeconomiei pentru realizarea obiectivelor Pactului verde
european și neutralitatea climatică până în 2050; subliniază că, în 2015,
bioeconomia reprezenta o piață estimată la peste 2,3 mii de miliarde EUR,
asigurând 20 de milioane de locuri de muncă și furnizând 8,2 % din totalul
locurilor de muncă din Uniune.

Fiecare euro investit în cercetare și inovare în sectorul bioeconomiei în cadrul

programului Orizont 2020 va genera o valoare adăugată de aproximativ 10 EUR;
subliniază că realizarea obiectivelor UE în domeniul mediului, climei și
biodiversității nu va fi posibilă niciodată fără păduri multifuncționale, sănătoase și
gestionate durabil, aplicând o perspectivă pe termen lung, și nici fără industrii
forestiere viabile; subliniază că, în anumite circumstanțe, se fac compromisuri între
protejarea climei și protejarea biodiversității în sectorul bioeconomiei și, în special,
în sectorul silviculturii, fapt care joacă un rol central în tranziția către o economie
neutră din punct de vedere climatic.

11
 Bibliografie

- https://www.europarl.europa;
- http://www.mmediu.ro/beta/domenii/paduri/politici-forestiere ;
- https://www.consilium.europa;
- http://www.silvic.usv.ro/sinteza_viziune_politica_forestiere .

12