PRISMA OPTICĂ ŞI

APLICAŢIILE EI
 muchia prismei
Prisma optică este un mediu
transparent mărginit de doi dioptri
plani, care fac între ei un unghi diedru.
secţiune Dreapta de intersecţie a celor doi
principală dioptri se numeşte muchia prismei.
Unghiul diedru dintre cei doi
unghiul
prismei
dioptri se numeşte unghiul de
refringenţă sau unghiul prismei.
A Cel de-al treilea dioptru ce
mărgineşte prisma se numeşte baza
prismei.
Orice secţiune perpendiculară pe
muchia prismei este o secţiune
principală.

baza prismei
 A
N I – normala la AB
N’I’ – normala la AC
A

N N’
δ
I
I’
i
r r’ i’

S
R
B C

A – unghiul prismei δ – unghiul de deviaţie

SI – raza incidentă i – unghiul de incidenţă
I I’ – raza reflectată r – unghiul de reflexie
I’ R – raza emergentă i’ – unghiul de emergenţă
 A
În punctul I : În punctul I’ :
sin i = nsin r A sin i’ = nsin r’

N Q N’
δ
I δ1 δ2
i I’
r r’ i’
A
S M
P R
B C

Unghiul PMN’ este congruent cu unghiul BAC ca unghiuri cu laturile două

câte două perpendiculare.
Ca unghi exterior ΔMII’ => unghiul PMN’ = r + r’ =>
A = r + r’
δ1= i − r =>  = i + i’− A
δ2= i’− r’ =>  = i + i’− (r + r’)
 = δ1+ δ1
 A

N δmin N’
I I’
i i’
r r’

S R
Dacă se variază în mod continuu unghiul de incidenţă de la 00 la 900,
unghiul de deviaţie  scade până la o valoarea minimă, apoi creşte. În cazul
prismei isoscele, deviaţia minimă se realizează pentru mersul simetric al
razelor de lumină prin prismă.
Condiţia pentru deviaţia minimă: i = i’ => r = r’ =>
=> min = 2i – A
A = 2r
 A Condiţia de emergenţă
reprezintă condiţia ca raza de
N lumină care pătrunde în prismă
N’ prin faţa AB să poată ieşi prin faţa
I I’ AC => pe faţa AC nu trebuie să se
i producă reflexia totală => r’ ≤ l ,
r r’ unde l este unghiul limită.

S R

A = r + r’ => r ≥ A − l => sin r ≥ sin (A − l)

În punctul I : sin i = nsin r =>
=> (1/n) sin i ≥ sin (A − l)
Unghiul maxim de incidenţă este imax = /2 => sin imax = 1 =>
=> 1/n ≥ sin (A − l)
=> sin l ≥ sin (A − l)
Din condiţia de reflexie totală: n sin l = 1
=> A ≤ 2 l
 În prismele cu reflexie totală, razele de lumină ce cad pe unele din feţele
prismei suferă o reflexie totală fie din cauză că unghiul de incidenţă
depăşeşte unghiul de incidenţă limită, fie din cauză că faţa este metalizată.
Cele mai cunoscute prisme cu reflexie totală sunt prismele isoscele de
unghi drept Amici şi Porro.

Prisma Amici Prisma Porro

 Dispersia luminii prin prisma optică a fost studiată
pentru prima dată de către Isaac Newton în 1672.
Newton a făcut legătura dintre spectrul luminii şi
culorile curcubeului, stabilind (în 1672) un număr de 5
culori pentru curcubeu: roşu, galben, verde, albastru,
violet.

Mai târziu, stabileşte numărul de 7 culori pentru curcubeu.

 A

i δ
i I’
I r r’ i’
r’
S
R
I’’
i’’

Briliantele reprezintă diamante prelucrate, având

secţiunea sub forma unei combinaţii de prisme în care se
produc reflexii totale şi refracţii însoţite de dispersia
luminii. Tăietura unui briliant este cea care determină cât
de strălucitor va fi briliantul.
 Prismele optice sunt utilizate la construcţia periscoapelor,
retroproiectoarelor, binoclurilor, lunetelor, microscoapelor de cercetare,
stereomicroscoapelor, fotometrelor, traductoarelor fotometrice,
optimetrelor, lunetelor de nivelment, telemetrelor, aparatelor fotografice,
spectroscoapelor, capetelor divizoare optice, comparatoarelor
interferenţiale, sistemelor de dedublare central-simetrică a imaginii,
instalaţiilor de măsurat lungimi, instalaţiilor de semnalizare, maşinilor de
găurit în coordonate, aparatelor optice speciale, monocromatoarelor,
polarimetrelor.
 Dispozitivul experimental

1 2 3
4

6 7 8 9

Acest dispozitv experimental se poate realiza cu trusa de gimnaziu ce există din

1965 în foarte multe şcoli generale şi licee.
 10 Se roteşte discul
2 00 cu prisma
1 2700

900
1800

Acest dispozitv experimental se poate realiza cu trusa de optică ce există din 1985
în foarte multe licee.

1 – lampă cu bec 7 – tijă (banc optic)

2 – paravan cu o fantă
3 – prismă optică echilateră
4 – ecran alb pătrat
5 – clemă pentru prindere
6 – suport
8 – prismă optică
9 – primă optică isoscelă de
unghi drept
10 – disc Hartl (disc alb gradat)
 Dispozitivul experimental

2 3
5
1

4 δmin dmin
1 – lampă cu bec 6 – suport
2 – paravan cu o fantă 7 – tijă (banc optic)
3 – prismă optică echilateră 8 – alb gradat rotitor
4 – ecran alb 9 – riglă pentru măsurarea
5 – cleme pentru prindere distanţelor
Principiul metodei
În cazul obţinerii devierii minime:
min = 2i – A => i = (1/2) (A + min )
A = 2r => r = A/2
La trecerea prin prima faţă a prismei se aplică legea refracţiei:
sin i = nsin r => n = sin i / sin r
Indicele de refracţie se obţine din:
 În triunghiul dreptunghic format de cele 2 raze şi ecran:
tg min = dmin/D => min = arctg (dmin/D)

Modul de lucru

1.Se realizează dispozitivul experimental.

2.Se aliniază bancul optic astfel încât fasciculul să cadă perpendicular pe
ecran şi prin centrul discului rotitor.
3.Se aşează prima astfel încât vârful ei să fie exact în mijlocul discului
rotitor şi să divizeze fasciculul de lumină în două raze.
4.Se roteşte discul până când distanţa d dintre cele două puncte luminoase
de pe ecran este minimă.
5.Se măsoară distanţa dmin dintre cele două puncte luminoase de pe ecran
şi distanţa D de la ecran la centrul discului rotitor.
6.Se repetă experimentul pentru alte distanţe D.
7.Se trec datele în tabelul de valori şi se prelucrează datele experimentale.
8. Se determină sursele de erori.
 Prelucrarea datelor experimentale
Tabel de valori
Nr. A dmin D tgmin min ni nm ni nm n=
det. ( o ) ( cm ) ( cm ) (o) nmnm

Indicele de refracţie mediu reprezintă media aritmetică a tuturor celor

k valori obţinute experimental pentru indicele de refracţie:
nm = (n1 + n2 + … nk)/k
Eroarea absolută a unei determinări a indicelui de refracţie
ni = nm – ni (i = 1, 2, …, k)
Eroarea absolută medie a unei determinări a indicelui de refracţie:
nm = (n1 + n2 + … nk)/k

Surse de erori
Se indică toate sursele de erori.
 Dispozitivul experimental

3
2 00
1 2700
4

900
1 – lampă cu bec 1800
2 – paravan cu o fantă 5
3 – disc Hartl (disc rotitor)
4 – prisma optică
5 – ecran alb
6 – banc optic
 Problema 1

O rază de lumină cade perpendicular pe prima faţă a unei prisme cu

unghiul A, având indicele de refracţie n. Se cere: a) unghiul de deviaţie
(discuţie pentru A ≤ 60); b) să se demonstreze că unghiul de deviaţie nu
depinde de unghiul de incidenţă dacă A ≤ 60.

i’
r’ δ
n
 a) r’= A ca unghiuri cu laturile
2 câte 2 perpendiculare
i = 0 raza cade perpendicular
A
pe prima faţă a prismei =>
r = 0 raza trece nedeviată prin
δA prima faţă a prismei
r’ La refracţia de pe a doua faţă a prismei: n
i’ sin r’ = sin i’ =>
n n sin A = sin i’ =>
i’ = arcsin (n sin A)
Unghiul de deviaţie: δ = i + i’ − A => δ = arcsin (n sin A) − A
Dacă unghiul prismei A ≤ 60 => sin A ≈ A
Pentru că şi i’ este foarte mic, din legea refracţiei rezultă
i’ ≈ n A => δ ≈ (n − 1) A
b) Pe prima faţă a prismei: sin i = n sin r
Dacă i ≠ 0 , dar i ≤ 60 => i ≈ n r
Pe a doua faţă a prismei: r’ ≠ A , dar este foarte mic => n r’ ≈ i’
δ = i + i’ − A => δ ≈ n r + n r’ − A = n (r + r’) − A
Dar: A = r + r’ =>
δ ≈ (n − 1) A
 Problema 2
O rază monocromatică cade sub unghiul de incidenţă i pe faţa AB a unei
prisme de unghi A. Să se calculeze unghiul de deviaţie astfel ca raza refractată
să iasă normal prin faţa AC a prismei. Cazuri: a) A = 450 şi n = ; b) A = 300 şi n
= ; c) A = 300 şi n = 1,5. Discuţie.
2 3

A δ

i r

n
B C
 i’ = 0 => r’ = 0
A = r + r’ => A = r
Pe prima faţă a prismei:
sin i = n sin r => sin i = n sin A
δ = i + i’ − A => δ = i – A
δ = arcsin (n sin A) – A

a) A = 450 şi n = 2 b) A = 300 şi n = 3 b) A = 300 şi n = 1,5

i = 900 i = 600 i = 48,60
δ = 450 δ = 300 δ = 18,60

δ
δ
300 A δ
450
i r
r i r
i
n
n n
 Problema 3

O rază monocromatică cade sub unghiul de incidenţă i pe faţa AB a unei

prisme de unghi A. Să se calculeze unghiul de deviaţie astfel ca raza
emergentă să fie normală prin faţa AB a prismei. Cazuri: a) A = 450 şi n = √2;
b) A = 600 şi n = √3. ¯ ¯

i’
i r r’
n
B C
 i’ = A ca unghiuri cu laturile 2 câte 2 perpendiculare
A
Pentru refracţia de pe a doua faţă a prismei:
A
n sin r’= sin i’ =>
δ
n sin r’ = sin A => i’
r’ = arcsin (sin A / n) i r r’

Dar: A = r + r’ => r = A – r’ n
B C
Pentru refracţia de pe prima faţă a prismei:
sin i = n sin r => sin i = n sin (A – r’) =>
sin i = n ( sin A cos r’ – sin r’ cos A) =>
 δ = i + i’ − A => δ = i
a) i’ = A = 450
Pentru refracţia de pe a doua faţă a prismei:
sin r’= sin 450/ √2 =>
¯ r’ = 300
r = A – r’ => r = 150
450
Pentru refracţia de pe prima faţă a prismei:
sin i = n sin r => sin i = √2 sin
¯ 150
i = 21,40 => δ = 21,40
450

b) i’ = A = 600
r’ = sin 600/ √3¯ => r’ = 300
r = 300 600
i = 600 => δ = 600
600 600
 Problema 4

Cele două prisme formează un sistem de prisme cu viziune directă, ce are

deviaţie nulă. Cât este valoarea unghiului α, dacă în exterior este aer, n1 =
1,55 (sticlă crown) şi n2 = 1,75 (sticlă flint).

A D
450 n2
α
i M
N i’
r
r’
n1 450
B C
 A D
450 n2
α
i M

r N i’
r’
n1 450
B C

În punctul M: sin i = n1 sin r => sin r = sin i / n1 (1)

În punctul N: n1 sin r’ = n2 sin i’ => sin r’ = n2 sin i’ / n1 (2)
Pentru că raza incidentă este paralelă cu baza BC, rezultă că şi raza
emergentă este paralelă cu BC => i’ = 45⁰
Pentru prisma ABC: r + r’ = α =>
sin α = sin r cos r’ + sin r’ cos r (3)
Din (1), (2) şi (3) => α = 66,5⁰
APLICAŢII PRACTICE
Prisma Koster
Prisma Amici 600 cu vedere directă

Amici prism

Prismă dublă Amici

 Spectrometru cu un braţ
cu prismă Amici cu vedere directă
Prisma Amici de 900 cu reflexie totală

δ = 60°

δ = 0°
Periscopul cu prisme Amici
Prisma Amici cu acoperiş

Giovanni Batista
Amici
1786-1863
 Prisma Porro

Paolo Ignazio Pietro Porro

1801 - 1875
Prismele Porro folosite la binoclu
Sistemul cu 2 prisme Porro
Prisma Porro-Abbe
Prisma dublă cu unghi drept Abbe
 Prisma Abbe
suprafaţă argintată

60°

30° 60°

Ernst Abbe
1840 - 1905
Prisma Dove
Prisma cu deviaţie de 180°
Prisma Bauernfeind 60°

60°
60°

Prisma Bauernfeind 45°

45°
45°
 Prisma Pellin-Broca

75°

90°

135°

60°
Prismele Frankford
Prisma Wollaston

William Hyde
Wollaston
(1778–1831)

suprafaţă argintată
 Prisma Lehman

suprafaţă
argintată
 Fig. 18
Penta prism

Prisma pentagonală
suprafaţă
argintată
Prisma pentagonală roof
Prisma Dach
Prisma Schmidt
Prisma romboidală
Sistem cu 2 prisme romboidale
Prisma Beam-Spilitting
Prisma Abbe-Koenig
Sistemul de prisme Abbe-Koenig
Prisma Abbe-Koenig
cu două fascicule
Sistemul de prisme Schmidt-Pechan
Prisma Zeiss
 Alte prisme

Prisme cu lichid

Prisme piramidale şi conice

Poliprisme
http://surendranath.tripod.com/Applets/Optics/Prism/PrismApplet.html
http://pagesperso-orange.fr/gilbert.gastebois/java/refraction/lumiere/refraction.htm
http://www.sciences.univ-
nantes.fr/physique/perso/gtulloue/optiqueGeo/prisme/prisme.html
http://www.sciences.univ-nantes.fr/physique/perso/cortial/bibliohtml/prismeyc.html
http://sites.univ-provence.fr/~laugierj/CabriJava/0pjava11.html
http://www.olympusmicro.com/primer/java/prism/index.html
http://www.sciences.univ-nantes.fr/physique/perso/cortial/bibliohtml/prisme2.html
http://www.sciences.univ-nantes.fr/physique/perso/cortial/bibliohtml/refractom.html
http://www.sciences.univ-nantes.fr/physique/perso/cortial/bibliohtml/goniopr1.html
http://www.sciences.univ-nantes.fr/physique/perso/cortial/bibliohtml/prmstg_j.html
http://sites.univ-provence.fr/~laugierj/CabriJava/0pjava24.html
http://www.sciences.univ-nantes.fr/physique/perso/cortial/bibliohtml/prplbr.html
http://artic.ac-besancon.fr/Reseau_stl/FTP_STL/POISSENOT%20
Niveaux/detecteurs.htm
http://blog.epromos.com/archives/2007/10/
http://content.answers.com/main/content/img/ahd4/A4binocu.jpg
http://www.emicroscope.net/products/detail/.htm
http://ioannis.virtualcomposer2000.com/spectroscope/amici.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Category:Prisms
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Binocularp.svg
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Direct-vision_Prism.svg
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Double_Amici_Prism.svg
http://en.wikipedia.org/wiki/File:Schmidt-pechan-prism.png
http://micro.magnet.fsu.edu/primer/lightandcolor/prismsandbeamsplitter
s.html
http://nylander.wordpress.com/2005/01/29/diamond-light-dispersion/
http://physics.kenyon.edu/EarlyApparatus/Optics/Prisms_Liquid-
Filled/Prisms_Liquid-Filled.html
http://www.artkaos.net/contenu/cours_de_photo/06.27.pdf
http://www.answers.com/topic/abbe-prism
http://www.answers.com/topic/abbe-koenig-prism
http://www.answers.com/topic/porro-prism
http://www.answers.com/topic/roof-prism
http://www.answers.com/topic/schmidt-pechan-prism
http://www.edmundoptics.com/Onlinecatalog/DisplayProduct.cfm?produc
tid=2339
http://www.fleige-optik.de/produkte.php?id=9&lang=uk
http://www.fotolibra.com/gallery/49434/how-a-periscope-works-
illustration/
http://www.metrolux.de/contenido/cms/optical-
components/beamsplitter/
http://www.naugraexport.com/pimage/optics.html
http://www.novacon.com.br/basean6b.htm
http://www.opticsforkids.org/terms/prisms.html
http://www.pgo.com/pre_opt.html
http://www.spectros.ch/en/index/highprecisionoptics/prism.php
http://www.surplustraders.net/a/0173.shtml
http://www.tecplusplus.de/ManualLu/prisms.htm
http://www.telescopereviewguide.com/tag/prism-systems