STILURILE DE GANDIRE - STERNBERG

În conformitate cu teoria auto-guvernării mentale, oamenii au nevoie să-şi “pună

ordine” în idei, activităţi, proiecte paralele etc. Există mai multe modalităţi de a ordona
aceste elemente, dar totuşi oamenii le preferă pe numai pe unele dintre ele şi resping
posibilitatea unei alte modalităţi. Mai mult chiar, oamenii preferă o anumită modalitate
pentru o anumită situaţie şi o altă modalitate pentru altă situaţie. Această modalitate
preferată a unui individ de a gândi este ceea ce Sternberg (1994) numeşte stil de gândire.
Stilul de gândire este un construct ce-şi propune să surprindă afacă legătura între
două aspecte ale psihologiei individului care au fost tratate separat: personalitatea
individului şi intelectul său. Deşi există mai multe clasificări ale stilurilor de gândire,
viziunea lui Robert J. Sternberg este astăzi cea la care se apelează cel mai des. Potrivit
acestui autor, stilul de gândire este o “modalitate preferată de a gândi” (Sternberg, 1994,
p.170), un mod preferat de folosire a propriilor abilităţi cognitive.
Făcând o paralelă între guvernarea unei naţiuni şi auto-guvernarea mentală,
Sternberg defineşte 13 stiluri de gândire, după cum urmează (după Sternberg, 1994,
p.174-177, Zhang, 1999, p.167-169):
 Funcţiile auto-guvernării mentale – legislativă, executivă şi judiciară duc la
teoretizarea a trei stiluri de gândire: legislativul - îi place să creeze, să formuleze şi să
planifice soluţiile problemelor, preferă probleme nestructurate ce implică strategii
creative; executivul - urmează reguli, nu ies din “tipare”, preferă probleme pre-
structurate, este interesat de implementarea regulilor; judiciarul - îi place să evalueze
reguli şi proceduri, să vadă care este cea mai bună;
 Formele auto-guvernării mentale – monarhică, ierarhică, oligarhică şi anarhică
duc la teoretizarea a patru stiluri de gândire: monarhicul - predomină un singur scop sau
mod de a rezolva problemele; ierarhicul - îşi propune urmărirea mai multor scopuri în
acelaşi timp, pe care le ierarhizează în funcţie de importanţă; oligarhicul - urmăreşte mai
multe scopuri, dar care au pentru el importanţă egală; anarhicul - nu acceptă reguli,
proceduri şi principii călăuzitoare, îi place să lucreze la proiecte flexibile din punctul de
vedere al conţinutului, al modului de lucru şi al termenelor;
 Nivelurile auto-guvernării mentale – în general se pot distinge nivele globale şi
locale ale guvernării unui stat, deci vom avea un stil de gândire global - preferă să
abordeze subiecte largi şi abstracte, percep structura, relatiile, au o gandire sintetica; local

1
- indivizi pragmatici, preferă să rezolve probleme concrete, specifice, prefera detaliile,
gandire analitica.;
 Scopul auto-guvernării mentale – aşa cum problemele unui stat sunt interne
sau externe, deosebim un stil de gândire intern - tind să fie mai introvertiţi, mai orientaţi
spre sarcină, preferă problemele la care trebuie să lucreze singuri; şi extern - sunt mai
extrovertiţi, preferă problemele în care trebuie să lucreze cu alţi colegi;
 Orientarea auto-guvernării mentale – se evidenţiază două stiluri de gândire:
conservatorul - îi place adere la legile şi procedurile existente, să minimalizeze
schimbarea; progresistul - îi place să trecă dincolo de regulile şi procedurile existente, să
maximizeze schimbarea şi de aceea preferă sarcinile ce implică noutate şi ambiguitate;
Plecând de la descrierea stilurilor propuse de Sternberg, Zhang (2001e, p.101)
împarte stilurile de gândire în trei mari categorii:
 stiluri ce favorizează creativitatea (legislativ, judiciar, global, ierarhic, liberal)
– oamenii ce preferă aceste stiluri sunt cei ce vor să depăşească convenienţele, se
îndoiesc de eficienţa normelor şi îşi asumă riscul de a realiza activităţile altfel decât
ceilalţi;
 stiluri ce inhibă creativitatea (executiv, local, conservator) – oamenii ce
preferă aceste stiluri nu ies din tiparele actuale, minimalizează schimbarea;
 stiluri care nu influenţează creativitatea (intern, extern)
Cotare
Stil Scor total
legislativ 1 14 27 40 53
executiv 2 15 28 41 54
judiciar 3 16 29 42 55
monarhic 4 17 30 43 56
ierarhic 5 18 31 44 57
oligarhic 6 19 32 45 58
anarhic 7 20 33 46 59
global 8 21 34 47 60
local 9 22 35 48 61
intern 10 23 36 49 62
extern 11 24 37 50 63
conservator 12 25 38 51 64
progresist 13 26 39 52 65
2
 STILURILE DE GANDIRE - STERNBERG

Acest chestionar îşi propune să identifice stilul dvs. de gândire. Nu este timp limităpentru
completarea lui, iar acurateţea rezultatelor depinde de cât de sincer aţi fost atunci când
aţicompletat răspunsurile la întrebări. Nu există răspunsuri bune sau răspunsuri greşite.Vă rugăm
să marcaţi, în prima coloană, cu un X răspunsul dvs. la fiecare întrebare, înfuncţie de acordul sau
dezacordul gradat cu conţinutul întrebării. Aceste gradaţii sunt următoarele:
1 - dezacord foarte puternic
2 - dezacord puternic
3 - dezacord
4 - acord
5 - acord puternic
6 - acord foarte puternic

1. Atunci când iau decizii, am tendinţa să mă orientez după propriile idei şi modalităţi 1 2 3 4 5 6
de lucru.

2. Atunci când am de prezentat sau de scris anumite idei, urmez regulile formale ale 1 2 3 4 5 6
unei prezentări.

3. Atunci când discut sau scriu anumite idei, îmi place să am o privire critică asupra 1 2 3 4 5 6
modului în careceilalţi acţionează.

4. Atunci când vorbesc despre diferite idei, mă ghidez/ţin după/de o singură linie 1 2 3 4 5 6
directoare.

5. Atunci când îmi expun anumite idei, îmi place să le am organizate în ordinea 1 2 3 4 5 6
importanţei lor.

6. Atunci când am de făcut lucruri de importanţă diferită, încerc să le realizez 1 2 3 4 5 6

simultan.

7. Când am mai multe lucruri de făcut, am tendinţa să încep cu primul care apare. 1 2 3 4 5 6

8. Îmi plac acele sarcini în care nu trebuie să mă preocupe detaliile. 1 2 3 4 5 6

9. Prefer sarcinile care conţin o unică problemă concretă decât cele cu probleme 1 2 3 4 5 6
generale şi multiple.

10. Când iau o decizie, mă conduc după propria mea judecată asupra situaţiei. 1 2 3 4 5 6

11. Dacă am nevoie de mai multă informaţie, prefer să vorbesc cu ceilalţi decât să 1 2 3 4 5 6
citesc diferitemateriale.

12. Îmi place să lucrez la proiecte care îmi permit să încerc noi modalităţi de 1 2 3 4 5 6
abordare a lucrurilor.

13. Îmi place să fac diferite lucruri într-o manieră în care au fost realizate în trecut. 1 2 3 4 5 6

14. Atunci când trebuie să rezolv o problemă, apelez la ideile şi la strategiile 1 2 3 4 5 6

personale.

3
 15. Am grijă să folosesc metoda potrivită de rezolvare a oricărei probleme. 1 2 3 4 5 6

16. Îmi place să verific şi să evaluez puncte de vedere opuse sau idei conflictuale. 1 2 3 4 5 6

17. Atunci când încerc să termin o sarcină, tind să ignor problemele care pot apărea. 1 2 3 4 5 6

18. Înainte de a începe ceva, îmi place să ştiu ce am de făcut şi în ce ordine. 1 2 3 4 5 6

19. Când am mai multe lucruri de făcut, îmi împart timpul şi atenţia în mod egal. 1 2 3 4 5 6

20. Îmi place să abordez orice fel de probleme, chiar dacă unele par simple. 1 2 3 4 5 6

21. Când am de îndeplinit o sarcină, îmi place să percep structura generală a 1 2 3 4 5 6

acesteia.

22. Îmi place să strâng detalii sau informaţii specifice despre proiectul la care lucrez. 1 2 3 4 5 6

23. Prefer situaţiile în care pot să-mi urmăresc propriile idei fără a le relaţiona cu cele 1 2 3 4 5 6
ale altora.

24. Îmi place să particip la activităţi în care pot să interacţionez cu ceilalţi ca parte a 1 2 3 4 5 6
echipei.

25. Îmi place să-mi schimb rutinele pentru a creşte calitatea sarcinii pe care o am de 1 2 3 4 5 6
îndeplinit.

26. Îmi plac acele sarcini sau probleme care dispun de reguli clare ce trebuie urmate. 1 2 3 4 5 6

27. Îmi place să mă joc cu ideile mele şi să vad cât de departe pot merge. 1 2 3 4 5 6

28. Imi plac acele proiecte care au o structura clara si un set de planuri si scopuri. 1 2 3 4 5 6

29. Prefer sarcini sau probleme in care pot sa categorizez metodele propuse de altii. 1 2 3 4 5 6

30. Atunci cand iau o decizie, am tendinta sa iau in considerare un singur factor. 1 2 3 4 5 6

31. Atunci cand am mai multe lucruri de facut, imi stabilesc ordinea in care acestea 1 2 3 4 5 6
trebuie realizate.

32. In mod obisnuit, fac mai multe lucruri deodata. 1 2 3 4 5 6

33. Cred ca rezolvarea unei probleme conduce de obicei la altele care sunt la fel de 1 2 3 4 5 6
importante.

34. Imi plac acele situatii in care pot sa ma focalizez pe aspectele generale mai 1 2 3 4 5 6
degraba decat pe cele specifice.

35. Imi plac acele promleme in care trebuie sa acorzi importanta detaliilor. 1 2 3 4 5 6

36. Imi palc lucruril in care pot sa ma manifest independent. 1 2 3 4 5 6

37. Imi plece munca in echipa. 1 2 3 4 5 6

38. Cand ma de rezolvat o problema, prefer sa aplic noi moduri sau strategii de 1 2 3 4 5 6
rezolvare.

39. Atunci cand am o problema, imi place sa o rezolv intr-un mod traditional. 1 2 3 4 5 6

40. Imi plac acele probleme care imi permit sa incerc propria modalitate de rezolvare. 1 2 3 4 5 6

41. Imi place sa urmez reguli sau directii bine definite atunci cand rezolv o problema 1 2 3 4 5 6

4
sau realizez o anumita sarcina.

42. Imi plac cercetarile in care pot sa studiez sis a evaluez anumite idei. 1 2 3 4 5 6

43. Imi place sa ma concentrez pe un singur lucru deodata. 1 2 3 4 5 6

44. Atunci cand incep ceva, imi place sa fac o lista cu lucrurile pe care le am de facut 1 2 3 4 5 6
si sa le Ordonez in functie de imoprtanta.

45. Uneori am probleme in stabilirea prioritatilor pentru mai multe lucruri pe care le 1 2 3 4 5 6
am de facut.

46. Cand am mai multe lucruri importante de facut, incerc sa le rezolv in orice ordine. 1 2 3 4 5 6

47. Atunci cand comentez niste idei, imi place sa arat scopul si contextual ideilor 1 2 3 4 5 6
mele, adica tabloul general.

48. Imi place sa retin fapte si franturi de informatie fara un continut particular. 1 2 3 4 5 6

49. Prefer sa consult diferite rapoarte pentru a-mi extrage informatia de care ma 1 2 3 4 5 6
nevoie decat sa intreb pe altii.

50. Intr-o discutie sau un raport, imi place sa combin ideile mele cu ale altora. 1 2 3 4 5 6

51. Imi place sa identific probleme vechi si sa gasesc noi metode de rezolvare. 1 2 3 4 5 6

52. Atunci cand am de indeplinit o sarcina, imi place sa urmez metode si idei care au 1 2 3 4 5 6
mai fost folosite in trecut.

53. Prefer meseriile in care pot decide eu insumi ce si cum sa fac. 1 2 3 4 5 6

54. Imi place sa fac lucrurile, astfel incat sap pot urma anumite directii. 1 2 3 4 5 6

55. Imi place munca ce presupune analiza, calsificari sau comparatii. 1 2 3 4 5 6

56. Imi place sa fac o lista cu sarcinile pe care le am inainte de a incepe sa le rezolv. 1 2 3 4 5 6

57. Atunci cand am o sarcina de indeplinit, imi dau seama care sunt partile legate de 1 2 3 4 5 6
scopurile generale ale acesteia.

58. Stiu ce sarcini am de dus la capat, dar uneori nu ma pot decide in ce ordine sa le 1 2 3 4 5 6
fac.

59. Cand am de indeplinit o sarcina, tin seama de toate posibilitatile de actiune, chiar 1 2 3 4 5 6
si de cele mai ridicole.

60. Am tendinta sa acord putina atentie detaliilor. 1 2 3 4 5 6

61. Acord mai multa atentie partilor unei sarcini decat efectelor generale sau 1 2 3 4 5 6
semnificatiile acesteia.

62. Imi place sa lucrez singur. 1 2 3 4 5 6

63. Cand lucrez la un proiect, imi place sa impartasesc idelie si sa primesc o 1 2 3 4 5 6

informatie de la ceilalti.

64. Imi place sa fac lucrurile intr-o noua maniera care nu a mai fost folosita de altii in 1 2 3 4 5 6
trecut.
65. Imi plac situatiile in care rolul pe care trebuie eu sa-l joc este unul traditional 1 2 3 4 5 6