Nevoia de contact social

„One for all, all for one” – o expresia mai potrivita ca aceasta nici ca ar fi putut gasi Steven
Reiss pentru a caracteriza pe scurt nevoia de contact social, exemplificand cum cei trei
muschetari si D’Artagnan iubeau sa se distreze impreuna.

The friendship which united these four men, and the need they felt for meeting three or four times a day, whether
for duels, business, or pleasure, caused them to be continually running after one an other like shadows, and you
constantly met the inseparable looking one for the other. .
.
Nevoie de contact social (NCS) motiveaza oamenii sa petreaca timpul cu prietenii lor sau
sa incerce noi relatii. Ca parte din aceasta dorinta este si cautarea distractiei (in sensul larg
al cuvantului). NCS nu cuprinde si nevoia de contact cu membri familiei sau cu partenerul de
cuplu (dorinta de contact cu familia corespunde nevoii de familie, iar dorinta de contact cu
partenerul de cuplu corespunde nevoii de romantism).Valoarea intrinseca asociata acestei
nevoi este apartenenta (belonging). NCS coreleaza pozitiv cu superfactorul extraversie din
testul Big 5 si cu extraversia din testul Myers-Briggs. Te poti astepta ca o persoana cu o
NCS mare sa fie si o persoana extraverta, dar nu este o regula. Daca ai fi o persoana cu o
nevoie pentru contact social cu o intensitate inalta, ai cauta des in interactiunile tale cu
ceilalti oameni sa traiesti emotii pozitive de veselie, buna dispozitie, fun si nu ai fi deloc
incantata daca aceasta nevoie nu ar fi satisfacuta, deoarece te vei intalni cu o emotie
nesuferita, singuratatea.

Urmeaza o informatiei care cred ca o sa-i intereseze mai mult pe psihologii din grup, dar
poate isi doresc si ceilalti sa-si dezvolte cultura psihologica.

Inainte de S. Reiss, au mai fost alti 3 mari psihologi care au realizat taxonomia (sau clasificarea)
nevoilor intr-o maniera stiintifica riguroasa. Reiss, a dorit sa verifice daca exista vreo asemanare intre
modelul sau si al celorlalti trei psihologi. Astfel ca, NCS si-a gasit corespondentul in lista nevoilor lui
William James in categoria sociabilitatea si jocul (gregariousness and play) si in lista nevoilor lui
William McDougall instinctul de a fi sociabil (gregarious instinct). Al treilea psiholog care a acordat
atentie studiului nevoilor a fost Herry Murry, aici Reiss a considerat ca nevoia pentru joc este cea mai
apropiata de NCS identificata de el, insa aceasta nu corespunde in totalitate cu definitia sa. Este mai
degraba o imbinare a doua nevoii – nevoia de contact social si nevoia de liniste, conform taxonomiei
lui Reiss. Per ansamblu, Reiss, a gasit destul de multe similaritati intre taxonomia sa si a celorlalti
psihologi pe care i-am amintit mai sus.

Reiss a aratat in cartea sa (The Normal Personality – A New Way of Thinking About People)
cum anumite trasaturi de personalitate pot fi determinate de aceeasi nevoie cu intesitati
diferite. De exemplu, persoanale care au o NCS foarte slaba au un comportament
caracterizat ca fiind grosolan, necioplit sau sunt pur simplu catalogate ca fiind needucate.
Persoanele care au o NCS slaba sunt percepute ca fiind retrase sau chiar izolate si nu le
plac multimile sau grupurile. Cele care au o NCS medie, uneori au nevoie de contact social
dar alte ori , relativ echilibrat, au nevoie sa se retraga in intimitatea lor. Persoanale care au
NCS cu o intensitate inalta, tind sa fie prietenoase, se simt in elementul lor in contact cu
alte persoane (cei 4 muschetari si strainii) si nu le place sa fie singure. O persoana cu o NCS
cu o intensitate foarte inalta poate risca sa devina caraghioasa prin incercarile dese
(exagerate) de a intra in legatura cu alti oamenii si are o toleranta foarte scazuta la a petrece
timpul intr-un mediu retras. Probabil ca, persoanale cu o nevoie de contact social cu o
intensitate inalta sau foarte inalta tind sa-si caute joburi in care este nevoie de o interactiune
continua cu oamenii. (consiliere psihologica?:) )
Regula e simpla: cu cat o nevoia este mai intensa cu atat cresc sansele sa dezvolti obiceiuri
si trasaturi de persoanlitate pentru a-ti satisface mai des nevoia respectiva. De exemplu:
avand o nevoie de contact social de intensitate medie spre inalta, mi-am facut un obicei din a
vedea cel putin un film pe saptamana cu unul din prietenii mei, nefiind o mare cinefila, dar
filmele intotdeauna imi par mai interesante cand le pot discuta cu cineva drag.

Persoanale sociabile (cu o NCS mare) sunt adesea vesele si exprima bunavointa fata de
ceilalti. Acestea doresc sa fie inconjurate de alti oameni, nu numai pentru
distractie/delectare, ci si pentru un sentiment fundamental de fericire (nu uitati ca este o
nevoie psihologica). Daca te afli in situatia asta, probabil ca ai observat cat de usor te simti
motivata sa cauti compania altor persoane, sa le cunosti si sa te faci in acelasi timp
interesanta ori placuta pentru ele si de dificultatea pe care o intalnesti sa rezisti prea mult
singura. Exista totusi un echilibru in functie de intensitatea nevoii fiecaruia pentru contact
social. Reiss, da un exemplu cu care eu rezonez, despre un profesor care isi doreste dupa o
zi intreaga petrecuta la scoala printre elevi, sa petreaca timpul cu adultii. Dar sunt persoane
care dupa o zi de munca isi doresc pur si simplu sa savureze cateva ore bune de liniste
(Anca?:)) in singuratatea caminului. Merita sa mentionez ca o persoana care cauta
intimitate este diferita de o persoana timida. O persoana timida isi doreste contact social,
insa ii este teama de respingere, pe cand o persoana care cauta intimitate nu are o
dificultate in a initia un contact social atunci cand simte nevoia. Psihologii clinicieni considera
abilitatea de a construi/pastra relatii de prietenie ca fiind un indicator al sanatatii psihice.
Retragerea nu e acelasi lucru cu izolarea. Izolarea sociala poate fi de multe ori un
simptom pentru diferte tulburari psihice cum este depresia, schizofrenia sau autismul. Cu totii
simtim nevoia din cand in cand sa ne retragem din mediul social si sa petrecem timpul doar
cu noi insine, dar aceasta nevoie difera in intensitate de la persoana la persoana, iar atunci
cand nevoia de intimitate apare ca urmare a unei emotii negative cum este tristetea profunda
sau este asociata cu semnele unei boli psihice, este posibil ca acea persoana sa aiba o
tulburare mentala.

Pana acum am vorbit despre nevoia de contact social ca fiind un scop in sine – dorinta de
crea legaturi de prietenie cu alte persoane. Insa Reiss ne spune in cartea sa Who Am I, ca
dorinta de contact social poate fi vazuta si ca pe un mijloc de a ne satisface alte
nevoii. De exemplu, dorinta de contact social pentru cineva poate fi o modalitate de a-si
satisface nevoia de putere in mediul profesional sau nevoia de status atunci cand cauta sa
impresioneze pe altcineva. NCS poste fi identificata atunci cand o persoana cauta sa
lege relatii de prietenii fara a avea alt scop in afara aceluia de a se bucura de prezenta
celuilalt.

Cele 5 afirmatii din chestionar:

1. Pentru a te simti fericit, iti doresti sa fii des in preajma altor persoane.
2. Esti perceput ca fiind o persoana careia ii place sa socializeze/sa se joace?
3. Esti o persoana solitara.
4. Nu-ti plac petrecerile.
5. Nu-ti pasa foarte tare de alti oameni cu exceptia familei si a prietenilor
apropiati.