Mai exista dragoste platonica intr-o societate suprasaturata de sex? Este o intrebare aproape retorica!

Si totusi Da, mai exista cazuri rare de persoane care doresc sa isi cunoasca partenerul, sa ii vada sufletul si fata sa adevarata inainte de a-si oferi trupul. Cine sunt aceste persoane? Sunt acei outsideri, cei care refuza sa se lase manipulati si influentati de mitologia actuala a sexului! Poate ti se pare ca este vorba despre niste inadaptati, insa chiar exista unii oameni care prefera sa traiasca o dragoste platonica pana in momentul in care stiu sigur ca persoana de langa ei este cea potrivita. Pentru ei, sexul este o particica infima din ceea ce inseamna relatie si este pasul ultim in consolidarea ei. Sunt acei oameni care inca pastreaza o morala traditionala, crescuti in spiritul ei si hotarati sa nu isi foloseasca trupul ca pe o marfa de schimb. Crestini ortodocsi de rit vechi, adventisti, martori ai lui Iehova, sunt doar cateva grupari religioase care isi cresc tinerii sa creada in frumusetea sufletului si nu a carnii. Ti se pare imposibil sau inutil? Sunt cateva avantaje vizibile in a intretine o dragoste platonica mai mult timp. In primul rand, sexul poate distruge o relatie, atunci cand apare prea curand pe parcursul ei: daca un om este prea nerabdator sa faca sex cu noul partener, atunci ce le mai ramane de facut? Ei deja si-au explorat trupurile din primele zile a relatiei si misterul a disparut! Si intr-o societate suprasaturata de imagini sexuale, sunete sexuale, gesturi sexuale, mirosuri sexuale, omul se obisnuieste sa vrea din ce in ce mai mult! Asa ca daca a avut deja totul de la un partener, va vrea un altul si un altul si cat mai multi! O dragoste platonica mentine misterul si te lasa sa vezi exact cine este persoana din fata ta! Aceasta pentru ca atunci cand stii ca urmeaza sa faceti sex, comportamentele voastre se schimba: sunteti mai draguti unul cu altul in asteptarea marelui moment! Insa in lipsa incitarii provocate de apropiata partida de sex, amandoi veti fi voi insiva! Un motiv sa incerci sa traiesti pe pielea ta o perioada o dragoste platonica: iti dai seama daca partenerul chiar te merita! Daca este dispus(a) sa stea alaturi de tine fara a experimenta placeri carnale si sa va cunoasteti sufletele, atunci acel om chiar merita tinut alaturi! Prinde-te de acea persoana si nu-i mai da drumul! Motiv mai siropos in favoarea dragostei platonice: iti mai amintesti ce simpla si frumoasa ti-a fost prima dragoste, atunci cand erai doar un copil nestiutor? Nici nu te gandeai la sex, tot ce va trebuia era sa fiti unul langa altul, sa va tineti de mana si sa furati cate un sarut! De cand nu ai mai simtit atatea emotii? Sexul complica de multe ori lucrurile si face emotiile superficiale! Ce emotii poti sa mai simti cand te ia de mana daca voi acum o ora ati incercat pozitia 69 (sau oricare alta)! Insa oricat de reale ar fi aceste argumente pentru o dragoste platonica, adevarul este ca oamenii de astazi nu mai sunt in stare sa traiasca asa ceva: sigur, pot astepta o saptamana, poate chiar o luna pana sa faca sex cu un nou partener, dar toata aceasta perioada imaginatia lor va fi coplesita tot de sex. Imagini cu noul partener, cum va fi prima partida, cand va fi noua partida, cat de bun(a) este oare la pat, etc., etc. Omului actual ii este imposibil sa nu se gandeasca la sex macar un minut, nu o luna! Si cum ar putea fi altfel, atunci cand tot ce vezi, auzi si percepi sunt stimuli sexuali in jurul tau?

O dragoste platonica este doar un vis frumos pentru unii, oribil pentru altii Si pentru a ilustra tot ceea ce s-a spus pana acum, o mica poveste: Ana, studenta la Litere, adventista si extrem de draguta, nu avusese nici un iubit cu care sa incerce mai mult de un sarut pana la fatidica varsta de 22 de ani! Si era fericita de situatie, de faptul ca a asteptat, pentru ca vedea mereu in jurul sau fete de varsta ei care incercau iarasi si iarasi si ajungeau ranite, care isi tratau trupul ca o marfa! Oare cand va expira de tot acea marfa, se intreba Ana Iar ea, in pofida glumelor si a incercarilor prietenilor apropiati de a o converti in randul muritorilor doritori de sex, ea astepta, caci era sigura ca intr-o zi va intalni persoana potrivita, se va casatori si va veni si vremea ei sa experimenteze aceste placeri. Si intr-adevar, intr-o zi intalneste omul perfect: se indragostesc, incep sa iasa impreuna, el pare a fi omul pe care l-a cautat atata timp. Si o intelege cu privire la sex, la dorinta ei de a astepta, il incanta faptul ca ea este inca virgina si este de acord sa astepte impreuna cu ea! Si asteapta, traiesc o frumoasa si simpla poveste de dragoste o luna, doua, trei, sase, pana cand nu mai pot astepta! Atatea povestiri, atatea imagini cu sex i-au innebunit si amandoi simt ca trebuie pur si simplu sa incerce Si incearca, iar Ana pe moment nu regreta, incredintata ca oricum se vor casatori curand, iar acum macar stie si ea ce este cu atata valva Insa Ana nu era chiar o experta in misterele sexului si intr-o zi afla ca omul perfect a asteptat-o atata vreme sa fie pregatita pentru ca mai avea in acelasi timp o buna amica care nu vroia sa astepte Si se despartsi Ana isi promite sa nu mai faca aceeasi greseala a doua oara dar o va face si prietenul ei, cel care i se parea atat de potrivit, era student la Teologie Catolica! Povestea, din pacate adevarata, ilustreaza perfect situatia omului actual: sex este tot ce vede, tot ce simte si tot (sau aproape tot) ce vrea! Articolul nu se doreste a fi moralist, insa nu ar fi frumos ca oamenii sa se uite si la sufletul celui din fata lor, nu numai la corpul lui atat de preaslavit?

Dragostea a fost un domeniu mai putin studiat in trecut, in principal dincauza faptului ca era oarecum dificil de standardizat rezultatele, de aplicat teste cu privire la un fenomen greu masurabil ca dragostea. Prin urmare psihologia dragostei este studiata de putin timp, comparativ cucelelalte fenomene. In ultimul timp s-au facut o serie de experimente, si s-au elaborat cateva teorii cu privire la psihologia sociala a dragostei Caracteristici referitoare la psihologia dragostei Pusi sa raspunda la o ntrebare u privire la cel mai important lucru din viata lor, cei mai multi oameni vor mentiona o relatie cu cineva apropiat: parinte, frate, fiu, sot, sau sotie, iubit sau iubita. ncepnd cu anii `70 n psihologia sociala s-a dezvoltat domeniul relatiilor intim, n care sunt abordate relatiile apropiate dintre doi adulti, relatii ce implica atasament emotional si dependenta reciproca. n limbajul comun sunt folositi o multime de termeni pentru a desemna conceptul de dragoste, precum: iubire, pasiune, prietenie, atractie sexuala, dragoste platonica, etc. Deoarece dragostea in psihologia sociala a fost privita multa vreme ca ceva miraculos, ca un fenomen caruia nu ne putem sustrage, studiile n laborator au ntmpinat mari dificultati. n cele mai multe cercetari s-a folosit doar chestionarul si interviul. De exemplu, n anul 1970, Zick Rubin a ncercat sa demonstreze faptul ca dragostea este diferita de prietenie ori simpla atractie interpersonala. El le-a cerut subiectilor sa raspunda pe scale de la 1 a 10, avnd n minte un bun prieten sau partenerul lor ntr-o relatie de dragoste. Aceasta persoana este una din cele mai simpatice persoane din cte cunosc. Aceasta persoana este genul care mi-ar place mie nsumi sa fiu. Am mare ncredere n puterea e judecata a acestei persoane. Cred ca pot sa am ncredere n aceasta persoana cu privire la absolut orice. As face orice pentru aceasta persoana. Rezultatele au dus la concluzia ca avem tendinta de a descrie pe cei e care suntem ndragostiti n termenii itemilor 4-6. El a demonstrat ca pe primii trei itemi scorurile sunt mai mari cnd subiectii se gndesc la un prieten, iar pe ultimii trei itemi scorurile sunt mai mari cnd se evalueaza partenerul sau partenera. Teoria triangulara a dragostei.

Robert Sternberg, cunoscut pentru studiile referitoare la inteligenta, a realizat si studii n domeniul dragostei, propunnd o teorie foarte influenta. (1986) Dupa Sternberg, dragostea are trei componente de baza, ea putnd fi vazuta ca un triunghi, ale carui vrfuri sunt tocmai aceste componente. Pasiunea reprezinta componenta motivationala, ce reflecta n principal atractia interpersonala. Intimitatea corespunde componentei emotionale si se reflecta n dorinta de a fi cu celalalt, de a-i mpartasi experientele fericite, ca si pe cele neplacute. Angajamentul reprezinta componenta cognitiva, incluznd aici decizia de a fi mpreuna cu celalalt, decizia de a continua relatia, reafirmata chiar si n momentele de criza Sternberg afirma ca relatiile de iubire din orice cuplu pot fi descrise combinnd cele trei ingrediente principale. De exemplu, dragostea pasionala nseamna pasiune si intimitate lipsite de angajament, iar dragostea prieteneasca are drept componente intimitatea si atasamentul, fara pasiune. Pasiunea singura, fara intimitate si angajament, este ceea ce numim dragoste nebuna, iar combinatia pasiune si angajament, dar fara intimitate, este numita de autor dragoste stupida, preciznd si ca un astfel de sentiment leaga unele vedete de la Hollywood. n final, toate cele trei componente se regasesc n ceea ce Sternberg numeste dragoste desavrsita Despre Dragostea pasionala Psihologii sociali nu s-au lasat impresionati de multitudinea de definitii date psihologiei sociale, definitii oferite de literatura sau cinematografie, si au cautat sa stabileasca tendintele si comportamentale si cognitive proprii starii de a fi ndragostit. S-a aratat astfel a ndragostitii se gndesc n mod constant la persoana iubita, doresc sa petreaca mai mult timp cu ea, si adesea i supraestimeaza calitatile. Dragostea nseamna dorinta de izolare cu persoana iubita si excluderea altor prieteni. Ea este perceputa ca o emotie intensa asupra caruia individul nu are control. Cercetarile au aratat ca dragostea este perceputa diferit n functie de cultura. Pentru a se ndragosti, individul trebuie sa fi fost educat ntr-o cultura care sa promoveze conceptul de dragoste. La fel ca n multe alte contexte, n situatia n care ne ndragostim, credintele noastre determina ceea ce se ntmpla.

Pentru a ne ndragosti avem nevoie de conceptul de dragoste promovat de cultura din care facem parte. Alti autori au aratat ca focalizarea gndirii asupra dragostei face posibil ndragostirea. Sotii Walster au propus o teorie a dragostei care pleaca e la ideea de concept cultural. Potrivit acestei teorii, exista trei variabile raspunzatoare pentru exprimarea dragostei, si anume: conceptul cultural specific de dragoste, o persoana potrivita ca obiect al dragostei, (un individ de sex opus si de vrsta apropiata) si excitarea emotionala etichetata dragoste, care este resimtita cnd individul interactioneaza cu persoana iubita, sau chiar cnd numai se gndeste la ea. Despre Dragostea prieteneasca Dragostea pasionala nu dureaza o vesnicie. Interesul sexual pentru partenerul marital poate sa dispara treptat. Ceea c continua sa tina legate multe cupluri cnd se ntmpla aceasta, este dragostea prieteneasca. Ea este mai putin intensa emotional, dar este mai stabila si de multe ori mai profunda. Apare ntre soti, dar exista n egala masura si ntre prieteni care se cunosc de multa vreme. Desigur, nu ntotdeauna dragostea pasionala se transforma n dragoste prieteneasca. Se poate ntmpla, la fel de bine, ca disparitia pasiunii sa duca la ruperea relatiei, mai ales n cazul celor ce gndesc ca atractia sexuala reciproca este esentiala pentru casatorie. Dragostea prieteneasca are la baza respectul, admiratia, ncrederea. ncrederea ar putea fi cea mai importanta dintre ele. Dragostea prieteneasca propune doua tipuri de ncredere: ncrederea propriu-zisa (faptul de a crede ca celalalt va face ceea ce a promis), si ncrederea emotionala ( faptul de a crede ca celuilalt i pasa de ce ni se ntmpla si de sentimentele noastre, si ca el cva acsiona pentru binele nostru).

Potrivit definitiei de dictionar, platonismul este o conceptie filosofica venita de la Platon si adeptii sai care isi inchipuiau lumea in conformitate cu o viziune idealista. Lumea ideilor era singura realitate adevarata, pe cand lumea sensibila, materiala era o simpla copie a celei dintai. Lumea materiala nu avea o forma si un sens al vietii adevarat, era o simpla impresie falsa prin care nu puteai intelege profunzimea lucrurilor. Astfel, numai ideea de Bine, ideea de Frumos, Dreptate sau Adevar erau simboluri fara cusur din realitatea obiectiv - idealista platoniciana asa cum era ea inchipuita de catre filosofii antici. Platon postuleaza inainte de toate, o gandire idealista care evidentiaza metafizica. Ceea ce este fizic sau material este prost lucrat si nici macar nu are un corespondent cu realitatea sau lumea ideilor care este fara pereche. Simturile prin care indivizii inteleg rostul lumii in care traiesc sunt la fel de deficitare ca si existenta insasi traita de oamenii respectivi. In al doilea rand, potrivit aceleiasi definitii de dictionar, platonismul este o atitudine bazata pe atractia pur spirituala. Cred ca ati mai auzit cu totii despre iubirea platonica, o derivata mai putin conventionala a iubirii. Ne putem indragosti de o persoana si ajungem la un moment dat sa o iubimspiritual, fie pentru ca nu indraznim sa-i marturisim deschis aproapelui nostru iubirea pe care o simtim, fie pentru ca realizam ca sentimentele pe care le avem, din diferite motive, trebuie sa se opreasca aici si sa nu meaga mai departe. Suna destul de trist, nu-i asa? Si cel mai probabil, nimeni nu doreste sa treaca printr-o experienta atat de spirituala care de altfel nu-si prea are rostul in agitatia si viata zilnica a fiecaruia dintre noi. Ca doar e din capul locului stiut ca iubirea dintre o fata si un baiat presupune dragoste fizica si emotionala la un loc, toate aceste ingrediente specifice aduc si cheama fericirea. Iubirea platonica este o intrupare a emotiilor, este o punte a spiritualitatii care poate fi atinsa de doi posibili parteneri, mai bine spus, prieteni. Numai ca cei doi nu se lasa purtati pe aripile unei iubiri fizice, ei dau frau liber unor sentimente de ordin spiritual care raman captive doar in aceasta lume fara a gasi

iesirea spre celalat capat si anume, cealalta forma a iubirii. Erotismul se afla in contradictie cu profunzimea si spiritualitatea iubirii platonice, dar este tot o manifestare a iubirii, de aceasta data a iubirii fizice. Cel mai probabil, toti oamenii asteapta momentele potrivite cand vor cu orice pret sa iubeasca si sa se lase iubiti la propriu. Nimic nu poate fi mai frumos de atat. Asa ca aveti grija pe cine intalniti si ce forma de iubire preferati, s-ar putea ca de cele mai multe ori, sa va doriti a intalni persoana asa-zis perfecta care va poate oferi cate putin din nectarul vietiiasa este si cel mai bine.

Despre dragoste. Anatomia unui sentiment Corpul i dragostea Dragostea este una dintre puinele noastre tririi complete, alturi de participarea mistic la relaia cu divinitatea i de agonia final. Orict ar prea de ciudat, moartea nu face mai face mai puin parte din via dect iubirea. Aa cum nu mori parial, cum nu te identifici cu divinitatea en miettes, aa nu participi la misterul iubirii n chip fragmentar. E o trire total, la care corpul, sufletul i spiritul, presupunnd c acestea ar putea fi distinse, particip n plenitudine. Senzaiile se intensific, mintea intr n ebuliie, uneori chiar n delir, n furor eroticus. Corpul se simte plin i, n acelai timp, ar dori s se dilate infinit, ca s cuprind i mai mult. Adesea, localizezi sufletul undeva n zona plexului solar, pentru c acolo simi fiina iubit. ntr-o curioas antropofagie, uneori ai pornirea s-o nghii pur i simplu, s-o introduci de facto acolo. Din fericire, rmi n stadiul de tendin. Corpul se simte bine, e n form, sufletul se simte la fel de bine n corpul tu. n corpul vostru comun. Peti altfel pe strad. n dansul cu jumtatea, evoluezi cu o virtuozitate de maestru coregraf, n intimitate deplin, n fuziune, fr nimic vulgar sau obscen. Un cuplu de ndrgostii dansnd se distinge imediat n massa pur i simplu monden. n Sexus, Henry dansnd cu Mara Mona. Sau, aiurea, n cri i memorie, Sissy ndrgostit simulnd, prin dans, pn la orgasm, mplinirea trupeasc. Pielea devine luminoas, ochii capt nuane aurii dincolo de culoarea din natere. Corpurile ndrgostite snt frumoase, aproape indiferent de datele de plecare, de o frumusee n care natura are prea puine de spus. Pn i un Quasimodo ndrgostit pare frumos ntruct radiaz, eman lumin din chiar semnele hidoeniei lui. Percepi lumea ca fiind metamorfozat n bine, chiar dac atenia este centrat pe partener. Poate chiar din aceast pricin, de altfel. Toate acestea snt adevrate, snt fapte de experien curent pentru ndrgostii. Dar apare i atenia fa de corpul propriu. ndrgostiii, de obicei, slbesc, dar nu pentru c s-ar supune malnutriiei. Dimpotriv, cel mai adesea devor totul cu o poft demn de invidiat. Mncm tot, apoi facem dragoste, cum se spunea ntr-un film melancolic, poate n Anonimul veneian. Dar tririle snt mai intense, energia necesar meninerii focului nu pare niciodat suficient. Toaleta, neglijat poate n vremea din urm, devine iar important. Se poate ntmpla s nu faci du dup ceasuri petrecute cu iubitul sau iubita, ca s-i pstreze mireasma, ca s nu uii fuziunea, dar niciodat nainte. Hainele ncep s se asorteze, i chiar s se aeze mai bine pe corp. Dac iubitului i place un parfum anume, de pild cu arom marin, acela va rmne de-a pururi parfumul folosit. La fel se ntmpl i cu after shave-ul preferat de iubit. Desigur, grija fa de corpul propriu este

o form de autorespect. Trupul nu trebuie dispreuit, cum au crezut unii interprei retrograzi ai Scripturilor de la nceputul evului de mijloc. Pentru c sntem dup chipul Domnului, i Domnul a cobort cndva n trup de om. Dar nu e doar asta. Este mai mult dect att, pentru c ndrgostitul nu este nchis nluntru-i, ci n deschidere deplin fa de cellalt. Grija fa de corpul propriu nu este o prob de egoism sau de egolatrie, nici o cochetrie de demimonden, ci dovada suprem aospitalitii. Francezii au dreptate atunci cnd folosesc acelai cuvnt i pentru oaspete i pentru gazd. Pentru c, n dragoste mai ales, nu se tie niciodat cine este unul i cine cellalt. Sau snt amndoi i una i alta. Ori, poate, locul dragostei este un fel aparte de spaiu, situat cumva n extrateritorialitate, n intermundiu, ntr-un ciudat no man`s land. Pe de o parte corpul se dilat, se extinde, dorete s absoarb ntreaga imensitate a lumii, trecut prin filtrul unui sentiment de intensitate suprem. Pe de alta, experiena nu se poate petrece dect n complicitate cu un alt corp, deci n concentrare extrem. Totul se desfoar ntr-un regim de dubl suveranitate, n vreme ce, de bunvoie, se renun la o parte din suveranitatea proprie. Limitareasuveranitii personale nu se refer doar la dimensiunile raionale i, eventual, afective ale fiinei, ci ea are o netulburat component corporal. Altfel nici nu se poate, pentru c iubirea e, cum spuneam, o trire complet. Acest corp al meu este, de fapt, al tu. i asta ntr-o reciprocitate deplin, sub ameninarea fisurii, a dezechilibrului. Cele dou trupuri snt corpul nostru. De aceea, nici nu exist, de fapt, infidelitate pur corporal. Corpul nu este niciodat doar un biet corp acolo. Infidelitatea nu are, pur i simplu, condiii de existen n corporalitatea izolat. Atunci cnd neli pe cellalt, l neli cu toi zeii si. Acolo unde se petrece ceva, iubirea nu mai exist ori a fost suspendat. Ceea ce s-a petrecut, dac s-a petrecut, nu s-a putut ntmpla n corpul nostru, ci altundeva, ntr-o palid rtcire, ntr-o altfel de lume, ntr-un corp strin. Din acest motiv, regretul, disperarea, melancolia, nostalgia, chiar abulia deplin snt triri legitime. Nu ns i gelozia. Cum poi s pori pic partenerului pentru ceva care nu mai exist, care poate nici n-a existat? Pentru ceva petrecut n afara relaiei androgine. Care, prin infidelitatea nsi, se dovedete a nu fi fost ceea ce-ai crezut cu atta trie, ori s-a epuizat nainte de vreme. Istoria artelor plastice este plin de femei la oglind, de Suzane n baie, de Maja desnuda, de o mulime de opere, de variate calibre, ce ilustreaz grija urmaelor Evei pentru propriul lor corp, pe care-l mbiaz, l ung cu balsamuri, l frgezesc i-l nmiresmeaz. Pielea devine mtsoas, mngitoare, coafura savant aranjat ori, dimpotriv, cade ntr-o parur slbatec. Oricum, aa va arta la sfritul ntlnirii amoroase. Din pcate, acum, nu reuesc s-mi amintesc nici un tablou cu un brbat surprins ntro asemenea postur intim. Mi-e team c nici nu exist de la frescele egiptene i pn la cei mai receni hiperrealiti. Dei brbaii, de la Renatere ncoace, au renceput i ei s se ngrijeasc, dup aproape un mileniu de odihn. Iar cei vechi, precum grecii sau romanii, i chiar cei foarte vechi, egiptenii de pild, nu doar c inventaser termele, dar aveau un acut sim al podoabei, iar trusa de farduri a brbatului nu era cu nimic mai prejos dect cea a unei femei, ba uneori era mai bogat. A fost preferat ns o alt imagine a virilitii, creznd-se c ngrijirea propriului corp i-ar molei brbatului calitile de lupttor i rzboinic. De fapt, imperiul roman, de-o pild, nu s-a prbuit din cauza termelor sau a luxului, ci din pricina unei moleeli interioare, mult mai profund dect un mod mai plcut de a trece prin via. i, desigur, pentru c e n logica imperiilor s treac prin cretere i descretere, pentru a ajunge la fireasca prbuire. Aceast ocultare a brbatului n intimitate, a corpului gol masculin supus cosmeticii, mi se pare cu totul ngrijortoare. Cu att mai nefast cu ct pare s aib adesea, la vrstele fragede mai ales, dei nici ceilali

nu snt dispensai asemenea efecte, stranii virtui modelatoare. Eram foarte mic cnd, ntr-un roman sinistru despre naterea bombei atomice, citisem o replic ce m-a urmrit mult vreme : Un brbat adevrat trebuie s miroas a pipi de iap. Nu triam n Texas, precum eroul crii, aa c m-am decis pentru mirosul produsului propriu. Nu cred c eram, la vrsta aceea, cu mult mai brbat dect nainte de aceast nefericit opiune. Ba dimpotriv, pentru c am nceput s fiu ocolit de tinerele mele colege, cu care, nainte, izbuteam unele mici compliciti, mai mult sau mai puin nevinovate. Nu am dat acest exemplu doar dintr-un fel de dorin de epatare pe invers, nici dintr-un fel de histrionism al ororii, ci cu o uoar intenie pedagogic. Dac nu este suficient de convingtor, propun un scurt exerciiu de imaginaie. S privim, n dragoste, dou corpuri. Un corp feminin de o splendid perfeciune, proaspt mbiat, masat cu body cream i parfumat cu Dune sau Contradiction. i, nlnuindu-l, un corp de brbat de vreo sut de kilograme, transpirat i rou de efort, dinspre care adie un inubliabil parfum de ceap i uic, amestecat cu savorile unui birou neaerisit. Bineneles c nelegem, acum, ce-nseamn animalul cu dou spinri, chiar dac animal este doar unul. Nu despre dragoste este vorba aici, cu att mai puin despre iubirea androgin, ci despre o csnicie cu o anume vechime, czut n banalitate i rutin, sau despre un comer pur sexual. Dar asta nu are nici o importan. Un brbat adevrat nu are mai mult ndreptire s oculteze legile ospitalitii dect o femeie adevrat. Iar dac o prostituat, n felul ei un fel de chintesen a feminitii corporale, tie acest lucru, de ce-ar trebui s-l uite cel ce-i solicit serviciile? Cine vorbete despre dragoste platonic, despre nalta iubire spiritual dintre un brbat i o femeie, acela, cu siguran nu tie despre ce vorbete. Nimic i nimeni nu rezist atraciei corporale. Exemplul lui Tristan i-al Isoldei este cum nu se poate mai lmuritor. Corpul nu este mai puin necesar iubirii dect banalei mpreunri trupeti, iar iubirea platonic este la fel de odioas ca i sexualitatea pur. Cum neam putea iubi pe buci, pe fragmente, uitnd ntregi dimensiuni ale fiinei iubite? Angoasa absenei, frustrarea, senzaia de incompletitudine ar distruge iubirea chiar nainte de a se fi ntmplat. Una este ateptarea, orict de lung, plin de promisiunea mplinirii i cu totul altceva un viitor fr sperana fuziunii totale. Cum se ntlnesc corpurile dup lunga lor ateptare? Voi cita polemic nu dintr-un clasic, ci iari din Mica toboreas de John Le Carr : i ddu mna la o parte i o trase la pieptul lui, i srut buzele, iar ea i rspunse cast, ateptnd ca el s aprind scnteia pasiunii despre care vorbiser de attea ori. i iubea minile cu ncheieturi cu tot. Nici un fel de mini nu fuseser mai nelepte. El i mngia obrazul, gtul, snii, iar ea se abinu s-i rspund la sruturi pentru a savura fiecare plcere n parte: acum m srut, acum m mngie, acum m dezbrac, se ntinde n braele mele, sntem goi, sntem din nou pe plaj, pe nisipul aspru de la Mykonos, sntem temple pngrite de soarele ce ardea dedesubt. Din toate nopile de amor pe care le trise nu vzuse nimic mai frumos ca acest trup aplecat peste acea lumin roie incandescent, focul fiind i mai luminos pe pielea prjolit. Apoi reveni lng ea, ngenuchie i o lu din nou de la nceput temndu-se ca ea s nu fi pierdut irul povetii, srutnd i mngind totul cu un sim al posesiunii din ce n ce mai sigur, dar se ntorcea mereu la chipul ei pentru c avea nevoie s se vad, s se savureze nencetat unul pe altul, s se asigure c erau ntr-adevr cei care susineau c erau. A fost mai bun, chiar nainte de a o penetra, amantul unic, incomparabil, pe care nu l-a avut niciodat, steaua ndeprtat pe care o urmrise de-a lungul i de-a latul acestei ri putrede. Dac ar fi fost oarb, l-ar fi recunoscut dup mngieri; dac ar fi fost muribund, l-ar fi recunoscut dup sursul trist i victorios care

nvingea teroarea i nencrederea prin simpla sa prezen naintea ei; dup puterea instinctiv de a o cunoate, de a-i spori propria ei cunoatere de sine. Ce-ar fi adugat subtilul Stendhal ori contele Tolstoi acestui tablou? Nimic, desigur, cum nu ar fi gsit nimic demn de suprimat. Chiar dac cuvintele ar fi fost altele, chiar dac ar fi diferit stilul,viziunea ar fi fost aceeai, cea inaugurat, acum mai bine de dou mii de ani, de cele trei cuvinte greceti. Totul exist aici pasiunea i tandreea, ateptarea, nebunia fantasmelor. Am subliniat n text formula sim al posesiunii. ndr-adevr, ndrgostitul se simte proprietar pe corpul iubitei, pe care ar dori s-l posede nentrerupt pn la captul lumi. i, n acelai timp, ofer propriul su corp. Astfel apare corpul unic, corpul comun, ca un fel de societate pe aciuni n care partenerii au cote, drepturi, privilegii i obligaii egale. Nu exist, deci, dragoste fr corp, dar acolo unde numai corpurile vorbesc nu despre dragoste va fi vorba. n fond, diferena dintre sexualitatei erotism este chiar erotismul, adic ateptarea fuziunii, intimitatea total, tot ceea ce se petrece pe deasupra i nluntrul ntlnirii carnale. nc o dat, ntre sexualitate i erotism distana consist n pasul fcut de la fizic la metafizic, nerenunnd ns la cea dinti. S repet c exist un zeu, supus i complice al zeiei iubirii. Am avut un vis, un vis erotic, n care, de undeva de sus, priveam corpurile noastre n desvrita fuziune, eram aici, dar eram i acolo. Dragostea se petrece, n acelai timp, pe deasupra i nluntrul corpului. Corpul fiecruia. Corpul comun, n impecabil comuniune, ntr-o strlucire de flcri prin fibrele unui cristal de snge, limf, sperm i carne. Iar cine de trupul su nu se ngrijete, acela nu are mai mult grij nici de corpul altuia, nici de celelalte dimensiuni ale fiinei comune. Un corp neglijat este semnul implacabil al unui suflet precar, al unui spirit plecat n vagabondaj, scufundat n deriv. Cu dispreul, oroarea sau dezinteresul fa de corpul propriu ncepe de fapt dezastrul. Pentru c, n dragoste, fiinele se privesc, se ating, se miros, se ascult, se gust, se exploreaz, ateni la cele mai infinitezimale detalii, cu simurile n expansiune, cu funcia fantasmatic dilatat pn la delir, ca nite lacome caracatie apucnd prada mrii, ca marele Shiva cel cu membre multiple. Cine n-a trit asta, acela n-a cunoscut mare lucru din trecerea sa pe pmnt. i nici de dincolo nu va nelege mai mult.

Motto: Iubirea nu inseamna doar trup, din moment ce are in vedere sentimentul, si nu este doar spirit, din moment ce se consuma intre doua trupuri. Maurice Merleau-Ponty (Elogiul filozofiei si alte eseuri)

Nu ne putem cenzura o intrebare fireasca, dupa ce citim Cantarea Cantarilor, bijuteria atat de fina si stralucitoare a Vechiului Testament, si mai ales dupa ce studiem istoria erotismului in epoca medievala. Diferenta dintre textul mustind de sentiment si pasiune si sensurile alegorice, transfigurate, reci din secolele al X lea, pana in secolul al XIV-lea, este atat de evidenta, incat, ne vedem nevoiti sa plonjam, plini de curiozitate, in laboaratoarele minitilor puternice generatoare ale Inchizitiei. Insa, inainte de calatoria in timp sa ne inmiresmam putin: ...In finic sui-m-as-ziceam eu-si de-ale lui crengi m-as apuca, sanii tai mi-ar fi drept struguri, suflul gurii tale ca mirosul de mere. Sarutarea ta mai dulce ar fi ca vinul, ce-ar curge din belsug spre al tau iubit, ale lui buze-nflacarate potolind. Iar iubita ii raspunde mirelui:

Eu sunt a lui, a celui drag. El dorul meu il poarta! Hai iubitul meu, la camp, hai la tara sa petrecem!Observam, lesne cum erotismul razbate si se confunda cu insasi natura, caci reducerea cea mai simpla a creatiei este cuplul: albina care polenizeaza floarea, cerul care fertilizeza pamantul si omul caresi regaseste unitatea prin taina cununiei. In mod, oarecum paradoxal, aceste trimiteri la originea lumilor create din impreunarea energiilor complementare este descifrata altfel in Evul Mediu. El interpreateaza perinita de mirt a iubitului care se ascunde intre sanii iubitei ca fiind comunitatea credinciosilor asezata intre cele doua surse de hrana: spirituala si lumeasca, astfel stanul sang aduce miere, iar cel drept lapte. Termenul atat de simplu, pat apare in evul mediu ca linistea cenobitilor, constiinta fiecaruia, tihna contemplarii sfinte, dar sensul propriu lipseste cu desavarsire. Pentru Biserica evului intuncat, dragostea nu putea fi eros ci agape , sau altfel spus destinul omului este de a se uni cu Dumnezeu, nefiindu-i de trebuinta sentimente si relatii cu parteneri de sex opus. Nu gasim in nici un text, din prima perioada medievala,termenul de amor. Pacatul originar, transforma relatia sexuala care devine ambigua si uneori stricata, desi ea ramane fundamentala. Pildele lui Solomon intaresc acest punct de vedere in iudeocrestinism: Sa te mangai cu femeia ta din tinerete, sau apocrifa Cartea intelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah: Soarele cand rasare intre cele inalte ale Domnului si frumusetea femeii celei bune, podoaba este casei sale. In zorii aparitiei sale, crestinismul se subordoneaza viziunii Mantuitorului care spune despre casatorie: Asa inacat nu mai sunt doi, ci un trup (Matei 19,6). Pentru apostolul Pavel, casatoria este taina prin sexualitatea se sacaralizeaza: Celor necasatoriti si vaduvelor, le spun: Bine este pentru ei sa ramana ca mine, daca insa nu pot sa se infraneze, sa se casatoreasca. Fiindca mai bine este sa se casatoreasac, decat sa arda, iar Ioan se concentreaza asupra spiritului, si mai putin asupra trupului zicand: ...dorinta carnii este moarte, dar dorinta Duhului este viata si pace; fiindac dorinta carnii este vrajmasie impotriva lui Dumnezeu, caci nu se supune legii lui Dumnezeu si nici nu poate. Iar cei ce sunt in carne nu pot sa-i pllaca lui Dumnezeu.Deci, sexualitatea incepe sa fie privita ca pe o necesitate intre soti, insa ea trebuie sa fie rationala sa cum sta scris in Epistola intai catre Tesaloniceni 4, 4): Ca sa stie fiecare dintre voi sa-si stapaneasca vasul sau in sfintenie si cinste. Daca adugam aici, si ce credeau Parintii Bisericii despre trupul putrezitor care ingreuneaza sufletul, putem sa ne facem o impresie de asamblu asupra sexualitatii in dinamica Evului Mediu. Pentru ei, si mai ales pentru sfantul Augustin, curatenia cuplului este corupta de desfranare: Cu osebire in clipa actului infam inima devine cu adevarat, intru totul, sclava trupului. Asadar, pentru aceasta perioada istorica, lunga de aproape un mileniu,pana la Renastere, nu prea exista pasiune intre sexe, ci doar respect,prietenie si respectarea invataturii lui Iisus: cresteti si inmultiti-va! A fost nevoie de un salt istoric, de la rigiditatea medievala la umanismul exacerbat al Renasterii, ca Iubirea sa innobileze relatiile din cuplu. Odata cu venirea trubadurilor, apare pentru prima oara si conceptul de amor primus sau dragoste la prima vedere. Puternicul sentiment numit, Dragoste Dragostea este o legatura psihofiziologica durabila intre doua persoane. Este greu de elaborat o teorie satisfacatoare, despre dragoste, iubire, amor si erotica care sunt sinonime. Dragostea este alta de la om la om, de la o iubire la alta si tocmai din acesta cauza apare ca un fenomen foarte omenesc. Dragostea care corespunde unui anumit model, trairile empirice, cotidiene legate de sexualizare si sexualitate pot fi

clasificate in rubrici ale unui tabel care se intinde intre dragostea pur-fizica si dragostea complet spirituala. Omul resentimentului are la baza convingerea ca distinctia ntre intelect si sensibilitate nu corespunde raportului cognitiv dintre noi si ceilalti oameni, respectiv celui dintre noi si lume; aceasta distinctie se dovedeste a fi doar expresia omului occidental hiperintelectualizat, n numele caruia au fost neglijate sensibilitatea si instinctele. Analizele lui Max Scheler nu au ca punct de plecare distinctia dintre ratiune si sensibilitate, ci pe aceea dintre ratiune si inima. Filosoful german Max Scheler deosebea patru faze afective: senzatii afective sau sentimente sexuale, sentimente vitale, sentimente psihice si sentimente spirituale. Conform gandirii lui Scheler, dragostea nu poate fi identificare cu altul, largire a egoismului sau intuire a identitatii de esenta a indivizilor, pentru ca iubirea implica tocmai constiinta diferentelor care separa persoanele: altul este presupus a fi neidentic cu tine. Dragostea este in primul rand o miscare sufleteasca ce se indreapta spre valori superioare. Influentat de Scheler, filosoful si scriitorul spaniol Ortega y Gasset credea ca pana acum interpretarile date dragostei au trecut cu vederea note evidente pentru oricine iubeste. Stendhal, care s-a bucurat de mult succes cu eseul sau De 12 amour, afirma ca dragostea este mai grava decat o orbire, producand o proiectare a iluziilor noastre asupra fiintei pe care o iubim, pe care nu o iubim pentru ceea ce este. In orice dragoste exista dorinta de intrepatrundere ,trupeasca sau de destine, cu cineva care in ochii nostri este, dintr-un anumit punct de vedere uneori extrem de subiectiv este exceptional. Dragostea autentica aduce o mai buna si reala cunoastere, nu o autoiluzionare. Dragostea este selectiva si relativ exclusivista, in timp ce instinctul sexual este o atractie anonima cu caracter reactiv si dispersiv. Dragostea traieste din detalii; instinctul este aprins de impresii de ansamblu. Un filozov german Max Scheler deosebea patru faze afective: senzatii afective sau sentimente sexuale, sentimentele vitale, sentimente psihice si cele spirituale. In primul rand dragostea este o miscare sufleteasca ce se indreapta catre valori superioare. Stendhal, care s-a bucurat de mult succes cu eseul sau De 12 amour, afirma ca dragostea este mai grava decat orbirea. Producand, iluziilor noastre asupra fiintei pe care o iubim si pe care nu o iubim pentru ceea ce este. In orice dragoste de intrepatrundere trupeasca sau destine cu cineva este in ochii nostri, dintr-un anumit punct de vedere uneori extrem de subiectiv, exceptionala. Dragostea autentica aduce o mai buna si reala cunoastere, nu o autoiluzionare. Fiind selectiva si relativ exclusivista, in timp ce instinctul sexual este o atractie anonima cu caracter reactiv si dispersiv. Avem nevoie de dragoste? Este dragostea autentica o experienta unica in viata unui om sau biografia de viata afectiva poate cuprinde succesiv mai multe indragostiri? Se raspunde in general, prin aceea ca exista cel mult o dragoste mare din viata unui om. Explicatia ar putea fi gasita in dificultatiile de a intalni un om cu adevarat adecvat, caruia sa-i fim fideli, ca si in neindemanarea cuiva de a cultiva dragostea. Putem iubi simultan mai multe persoane? O dragoste autentica si mare orienteaza total un eu catre un tu. Insa, cum relatiile interumane se desfasoara pe mai multe planuri si cum iubirea este de mai multe feluri, problema dragostei duble sau multiple nu poate primi un raspuns categoric. Dupa ce criterii apreciem fidelitatea? Dupa cel mai realist este stabilitatea in timp a legaturii. Durata cat mai mare, fixarea si daruirea definitiva sunt cele mai frecvente decat s-ar crede.In istoria recenta a culturii a ramas celebra dragoste a lui Victor Hugo pentru Juliette Drouet, care a durat pana la moartea sa .

Oficializarea legaturii inseamna acceptarea ei de catre ambianta familiala-sociala si dobandirea unui statut social respectabil. Daca exista iubire pura, incredere si nu in ultimul rand respectul unul fata de altul veti avea parte de o dragoste puternic intemeiata si trainica.