TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU

OANA CONSTANTINESCU

In acest material generalizam teorema lui Menelaus din planul euclidian la spatiul euclidian
trei dimensional, prezentand doua metode de demonstratie, una adaptata gimnaziului si una
adaptata liceului, mai exact folosind calculul vectorial. Din multitudinea de demonstratii
existente nu am ales cele mai elegante, ci acele demonstratii care se pot face la clasa, eventual
in cadrul unui optional.

1. Teorema lui Menelaus in plan

Demonstratia teoremei in plan (clasa a VII-a).

Theorem 1. Intr-un plan dat se considera triunghiul ABC si o dreapta d ce taie dreptele suport
ale laturilor triunghiului in punctele D ∈ BC, E ∈ CA, F ∈ AB, diferite de varfurile triunghiului.
Atunci

FA DB EC
· · = 1.
FB DC EA

Remark 2. Pentru a simpli ca demonstratia teoremei reciproce, am folosit aici rapoarte de

segmente orientate. Sfatuim introducerea cu atentie a acestei notiuni, pentru a evita
confuziile. Avand doua segmente orientate PQ si RS cu aceeasi directie, notam cu P Q raportul
lungimilor acestora, daca RS
cele doua segmente sunt la fel orientate, respectiv opusul raportului lungimilor lor, daca cele
doua
segmente au orientari opuse.
Avantajul este ca, atunci cand cunoastem de exemplu F A , pozitia punctului F pe AB este
unic
FB
determinata.

1
 TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 2

Proof. Fie CG AB, G ∈ ED. Se aplica teorema fundamentala a asemanarii pentru:

ΔBFD, CG BF ⇒ DB = F B ; ΔAEF, GC AF ⇒ EC = GC .
DC GC EA FA
Folosind ambele relatii de mai sus rezulta DB
· EC
= F B
.
DC EA FA

Theorem 3. (Reciproca teoremei lui Menelaus) Fie ΔABC si punctele D, E, F respectiv pe

BC, CA, AB, diferite de varfurile triunghiului. Daca
FA DB EC
(1.1) · · = 1,
FB DC EA
atunci punctele D, E, F sunt coliniare.
Proof. Presupunem prin reducere la absurd ca D, E, F nu sunt coliniare.
Fie DE ∩ AB = {F′}.
Motivam existenta acestui punct prin reducere la absurd. Daca presupunem ca DE AB, din
T. Thales in ΔABC rezulta ca DB = EA . Folosind (1.1) rezulta F A = 1. Imposibil.
DC EC FB
 TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 3

Aplicand teorema lui Menelaus pentru ΔABC si transversala D − E − F ′ , rezulta

F ' A DB EC
· · = 1. Folosind si (1.1) deducem
F'B DC EA

F′A FA
= .
F′B FB

Din unicitatea punctului care imparte un segment orientat dat intr-un raport dat, rezulta F = F
′
.

Remark 4. In clasa a VII-a nu este obligatorie folosirea rapoartelor de segmente orientate. Va

trebui sa ne folosim de intuitie pentru a motiva ca F, F ′ sunt simultan intre A si B sau
simultan de aceeasi parte a lui A, ori a lui B, pe dreapta AB. O demonstratie riguroasa ar
presupune utilizarea consecintelor axiomelor de ordine.

Demonstratie vectoriala - clasa a IX-a.

−−−→
Theorem 5. Intr-un plan dat se considera ΔA1A2A3 si punctele B1, B2, B3 astfel incat B1A1 =
−− −− −− −− −−−→ ∗
−→ −→ −→ −→
λ1B1A2, B2A2 = λ2B2A3, B3A3 = λ3B3A1, λi ∈ R \{1}, i ∈ {1, 2, 3}.
Atunci punctele B1, B2, B3 sunt coliniare daca si numai daca

λ1λ2λ3 = 1.
 TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 4

Remark 6. Pentru demonstratia vectoriala a acestei teoreme nu ne mai folosim de guri, deoarece
lucram intr-un subspatiu liniar 2-dimensional al spatiului liniar al vectorilor liberi.
−−−→ −−−→
Proof. B1A1 = λ1B1A2 ⇔ (A1, A2; B1) = λ1. Numarul (A1, A2; B1) se numeste raportul simplu al
punctelor A1, A2, B1.
Se cunosc urmatoarele rezultate.

(A , A ; B ) = 1 λ1
λ ⇔ r¯ − r¯ ;
r¯
1 2 1 1 A2
B1 = 1 − λ1
A1 1 − λ1
1 λ2
(1.2) (A , A ; B ) = ⇔ r¯ − r¯ ;
λ r¯
2 3 2 2 A3
B2 = 1 − λ2
A2 1 − λ2
1 λ3
(A , A ; B ) = ⇔ r¯ − r¯ .
λ r¯
3 1 3 3 A1
B3 = 1 − λ3
1 − λ3 A3

B1, B2, B3 sunt coliniare (si distincte) ⇔ ∃α ∈ R∗ a.i.

−−−→ −−−→
(1.3) B1B3 = αB2B3 ⇔ r¯B3 − r¯B1 = α (r¯B3 − r¯B2 ) ⇔ r¯B1 = αr¯B2 + (1 − α) r¯B3 .
⇒
Presupunem ca B1, B2, B3 sunt coliniare.
Inlocuind r¯B1 , r¯B2 , r¯B3 din (1.2) in (1.3), se
obtine:

1 λ1
A1 −
r¯ ,
1−λ 1
r¯ 1 − λ
λ ,
= α A2 −
r¯ r¯ +
1 −λ2 1 −2λ A3
A2
1 1
, 2
1 ,
λ3
(1 − α) 1 − λ 3r¯A3 —
r¯ .
1 − λ 3 A1
Alegem A1 originea reperului in raport cu care am considerat vectorii de pozitie. Relatia precedenta
devine
, , , ,
α λ1 A1− 1 αλ2 −−−→
A2 + — 1 − λ 2 A1A3 = 0. ¯
1 − λ 2 +1 − λ 1 −α
−−→
1 −λ3
−−−→ −−−→
Deoarece vectorii A1A2 si A1A3 sunt necoliniari (deci liniar independenti), rezulta
(
+1−λ11 = 0,
α λ
(1.4) 1−λ2
1−α αλ2
1−λ3 − 1−λ2 =
Eliminand α din cele doua ecuatii, rezulta λ1λ2λ3 = 1. 0.
 TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 5

⇐
Presupunem ca λ1λ2λ3 = 1.
Putem considera numarul
λ1(λ2 − 1)
α= 1−λ .
1
Acesta e solutie a primei ecuatii a sistemului (1.4) si folosind λ1λ2λ3 = 1 rezulta ca veri ca si a
doua ecuatie a sistemului. Deci
, , , ,
1
α λ1 A1−
A2 + αλ2 −−−→
— 1 − λ 2 A1A3 = 0. ¯
1 −λ2 +1 − λ 1
−α
−−→
1 −λ3
Folosind relatiile (1.2)
obtinem −− −− −−−→
−→ −→
(1 − α)A1B3 + αA1B2 = A1B1.
Deci B1 apartine dreptei B2B3.

Exercise 7. [M.E. Panaitopol, L. Panaitopol, Probleme calitative de geometrie plana, Editura Gil,
Zalau, 1996]
Fie ΔABC, D simetricul centrului de greutate al triunghiului fata de mijlocul lui [AB] si
E
simetricul lui C fata de B. Demonstrati ca A, D, E sunt coliniare.

Proof. Notam cu G centrul de greutate al ΔABC si M mijlocul laturii [AB]. Ne propunem sa

folosim reciproca teoremei lui Menelaus pentru ΔMBC si punctele A, D, E situate pe dreptele
suport ale triunghiului ales. Vom demonstra ca
EB DC AM
· ·
EC DM AB = 1.
1
Intr-adevar EB
= , AM
= si DM = MG = 1 MC, deci
1
= 4. Produsul rapoartelor de
DC
EC 2 AB 2 3 DM
mai sus devine 1 si din RTM rezulta ca punctele A, D, E sunt coliniare.
Exercise 8. Se considera patrulaterul convex ABCD. Dreptele AB, DC se intersecteaza in F ,
iar dreptele AD, BC se intersecteaza in E. Sa se arate ca mijloacele segmentelor [AC], [BD], [EF
] sunt coliniare.
[M.E. Panaitopol, L. Panaitopol, Probleme calitative de geometrie plana, Editura Gil, Zalau,
1996]
Notam cu M mijlocul lui [AC], cu N mijlocul lui [BD] si cu P mijlociul lui [EF ]. Cum
depistam triunghiul pe ale carui laturi/prelungiri de laturi se a a cele trei puncte?
 TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 6

Fie E1 mijlocul lui [AB], B1 mijlocul lui [AE] si A1 mijlocul lui [EB]. Observam ca [ME1] si
[MB1] sunt respectiv linii mijlocii in ΔACB si ΔACE. Rezulta ca ME1 CB si MB1 CE, deci
din axioma paralelelor deducem ca punctele E1, M, B1 sunt coliniare. In plus

1
ME1 CB
MB1 = 2
1
2 CE

Analog B1, A1, P , respectiv A1, N, E1 sunt coliniare si

1 1
PB1 FA NA1 DE
2
PA! = 2
NE1 =
1
, 1
FB
2
2 DA
 TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 7

Dorim sa aplicam reciproca teoremei lui Menelaus pentru ΔE1B1A1 si punctele M, P, N . Deci
determinam valoarea produsului de rapoarte
ME1 PB1 NA1 CB FA DE
MB1 · PA! · NE1 = CE · FB · DA
Aplicand teorema lui Menelaus in ΔABE si transversala F − C − D rezulta CB · DE · F A = 1,
CE DA FB
deci si ME1 · P B1 · NA1 = 1. Din reciproca teoremei lui Menelaus in triunghiul mentionat
anterior
MB1 PA! NE1
rezulta ca punctele M, N, P sunt coliniare.

2. Teorema lui Menelaus in spatiu

Teorema lui Menelaus in spatiu - clasa a VIII-a.
Theorem 9. Daca un plan π intersecteaza dreptele suport ale muchiilor AB, BC, CD, DA ale
tetraedrului ABCD respectiv in punctele E, F, G, H, diferite de varfurile tetraedrului, atunci
EA FB GC HD
(2.1) · · · = 1.
EB FC GD HA
[D. Branzei, S. Anita, C. Cocea, Planul si spatiul euclidian, Editura Academiei, Bucuresti, 1986]
 TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 8

Cazul I: BD π
Planul π taie respectiv planele (ABD) si (BCD) dupa drepte paralele cu BD: EH BD si
FG BD.
Se aplica teorema lui Thales de doua ori:
EA HA
ΔABD, EH BD ⇒ =;
EBHD
FBGD
ΔCDB, FG BD ⇒ = .
FC GC
Din cele doua relatii se obtine (2.1).
 TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 9

Cazul II: BD ∩ π = {M}

M ∈ (BDA) ∩ π = EH, M ∈ (BDC) ∩ π = FG

Se aplica teorema lui Menelaus succesiv in:

EA MB HD
ΔABD, H − E − M ⇒················· = 1;
EB MD HA

FB GC MD
ΔCBD, G − F − M ⇒················ = 1.
FC GD MB

Inmultind cele doua relatii obtinem (2.1).

Theorem 10. (Reciproca teoremei lui Menelaus) Fie punctele E, F, G, H situate respectiv pe dreptele
suport ale laturilor AB, BC, CD, DA ale tetraedrului ABCD, diferite de varfurile tetraedrului.
Daca are loc relatia

EA FB GC HD
(2.2) · · · = 1,
EB FC GD HA

atunci punctele E, F, G, H sunt coplanare.

 TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 10

Consideram α = (EFG) si vom demonstra ca H ∈ α.

Caz 1: DB α
In aceasta situatie rezulta FG = α ∩ (BCD) BD.

Planele distincte α si (ABD) au punctul E comun, deci intersectia lor este o dreapta a prin E,
a BD. Fie a ∩ AD = {H′}.
Folosind teorema directa pentru punctele coplanare E, F, G, H′ rezulta
EA FB GC H′D
(2.3) · · · = 1.

Din (2.2) si (2.3) EB FC GD H′A

rezulta
HD H ′D
= ,
HA H ′A
deci H = H′.

Caz 2: BD ∩ α = {M}
M ∈ (BCD) ∩ (EFG) = FG, M ∈ BD, deci BD ∩ FG = {M}.
Pentru pozitia relativa a dreptelor EM si AD avem doua posibilitati.

Caz (a): EM ∩ AD = {H′}.

In aceasta situatie se aplica succesiv teorema Menelaus pentru ΔABD, E−H ′ −M , ΔBDC, F
− G − M , obtinandu-se doua produse de rapoarte egale cu 1. Inmultind aceste rapoarte se
obtine '
EA
· F B · GC · H D = 1. Folosind si (2.2) rezulta ca in demonstratia anterioara ca H = H′.
EB FC GD H'A
 TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 11

Caz (b): EM AD
Vom demonstra ca aceasta situatie este imposibila.
Aplicand T. Menelaus in ΔBCD si transversala F − G − M , cat si T. Thales in ΔABD, EM
AD, rezulta
FB GC MD EB MB
· · = 1, = .
FC GD MB EA MD
Inmultind aceste doua relatii si comparand rezultatul cu (2.2) se obtine = 1 ⇒ D = A, in
HD
HA
contradictie cu ipoteza.

Formulare si demonstratie vectoriala a teoremei Lui Menelaus in spatiu.

Theorem 11. Fie A1A2A3A4 un tetraedru si punctele Bi, i ∈ 1, 4 de nite prin

(Ai, Ai+1; Bi) = λi ∈ R∗\{1}, i ∈ 1, 4, A5 = A1.

Atunci punctele B1, B2, B3, B4 sunt coplanare daca si numai daca λ1λ2λ3λ4 = 1.

Proof.
(2.4) (A , A ;λ B ) = ∈ R∗ −− 1 −− λi −−−−−→ =A .
−→ −→ , ∈ 1, 4, A
i i+1 i i \{1}, i ∈ 1, 4 ⇔ A1Bi = A1Ai − A1Ai+1 5 1
1 −λi 1−λ i

Punctele B1, B2, B3, B4 sunt coplanare daca si numai daca ∃α2, α3, α4 ∈ R a.i. α2 + α3 + α4 = 1
si
−−−→ −− −− −−−→
−→ −→
(2.5) A1B1 = α2A1B2 + α3A1B3 + α4A1B4.
 TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 12

Folosind (2.4) relatia (2.5) este echivalenta cu

(2.6) ( λ1 + α2 −−−→
α3 α2λ2 −−−→ α4 α3λ3 −−−→
— — )A1A4 = 0.
1 − λ1 1 − λ2 )A1A2 + ( 3 1 − λ2 )A1A3 + ( 1 − λ3
1−λ 1 − λ4

⇒
Presupunem ca punctele Bi sunt coplanare, i ∈ 1, 4. Rezulta ca ∃α2, α3, α4 ∈ R cu
α2 + α3 + α4 = 1 si are loc relatia (2.6).
−−−→ −−−→ −−−→
Deoarece vectorii A1A2, A1A3, A1A4 sunt necoplanari (liniar independenti) rezulta ca


 λ1 + α2 = 0,
1−λ1 1−λ2
(2.7) α3 3
1−λ − α1−λ
2 λ22 =
 α 0,
= 0.
1−λ44 − 1−λ
α3 λ33

Din prima ecuatie determinam α2 si il inlocuim in a doua ecuatie. Din aceasta din urma
deter- minam α3 si il inlocuim in a treia ecuatie. Astfel obtinem

(2.8) α2 λ1(1 − λ2) λ1λ2(1 − λ3) λ1λ2λ3(1 − λ4)

= − 1 − λ1 , α3 = − 1 − λ1 , α = − 1 − λ1

Folosind α2 + α3 + α4 = 1, prin calcule obisnuite rezulta λ1λ2λ3λ4 = 1.

⇐
Presupunem ca λ1λ2λ3λ4 = 1.
Consideram numerele relae α2, α3, α4 date de relatiile (2.8). Deoarece λ1λ2λ3λ4 = 1 se veri
ca prin calcul ca α2 + α3 + α4 = 1.
Dar aceste numere sunt solutiile sistemului (2.7), deci are loc relatia (2.6) ⇔(2.5):

−−−→ −− −− −−−→
−→ −→
A1B1 = α2A1B2 + α3A1B3 + α4A1B4.

Dar aceasta relatie implica faptul ca punctul B1 apartine planului determinat de

punctele necoliniare B2, B3, B4.

Exercise 12. Fie tetraedrul ABCD si punctele M, N, P de nite prin

−−→ − − − − −−→
−→ −→ −→ −→
AM = 2MB, NB = −3NC, CP = PD.

a) Demonstrati ca dreapta AD taie planul (MNP ) intr-un punct Q si precizati pozitia

acestuia
pe AD. − −−→
−→
6
b) Fie punctul R dat prin RD = 7 AD. Aratati ca segmentele [AD] si [QR] au acelasi mijloc.
 TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 13

a) In cazul in care ar exista {Q} = (MNP ) ∩ AD, ar rezulta ca punctele M, N, P, Q

sunt coplanare.
Observam ca

(A, B; M ) = −2, (B, C; N ) = −3, (C, D; P ) = −1

Notam (D, A; Q) = α.
Folosind teorema lui Menelaus rezulta ca −6α = 1, deci α = −
6
1
−−→ −→
.
1
Putem demonstra acum existenta lui Q astfel. Consideram punctul Q dat de QD = − 6 QA.
Folosind reciproca T. Menelaus rezulta ca punctele M, N, P, Q sunt coplanare, deci Q ∈ (MNP
) ∩ AD. Demonstram prin RA ca AD ¢ (MNP ), deci {Q} = (MNP ) ∩ AD. El este situat pe
(AD) la o septime de D si sase septimi de A.
b) Din (D, A; Q) = −6 1 rezulta r¯Q = 6 r¯D + 1 r¯A.
−−→ − −
1 −→ −→ −→7 7
Din RD = AD rezulta RD = −6RA, deci (D, A; R) = −6 ⇒r¯R = 1 r¯D + 6 r¯A.
7 7 7
Mijlocul segmentului [AD] are vectorul de pozitie2 1 (r¯A + r¯D) iar mijlocul lui [QR] are
vectorul
de pozitie 1 (r¯Q + r¯R) = 1 (r¯A + r¯D), deci cele doua mijloace coincid.
2 2
 TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 14

Tema.
• Generalizati teorema in spatii a ne de dimensiune nita arbitrara n ≥ 2.

M. Craioveanu, I.D. Albu, Geometrie a na si euclidiana. Exercitii, Editura Facla,

Timisoara, 1982
• Compuneti cate o problema de geometrie plana, respectiv in spatiu, in care
sa aplicati teorema lui Menelaus si reciproca ei. Realizati gurile folosind
Geoge- bra.
• Demonstrati analitic teorema lui Menelaus in plan, la nivelul clasei a XI-a.

References
[1] D. Branzei, S. Anita, C. Cocea, Planul si spatiul euclidian, Editura Academiei, Bucuresti, 1986.
[2] C. Nastasescu, C. Nita, I. Chitescu, D. Mihalca, Matematica. Trunchi comun si curriculum diferentiat. Manual
pentru clasa a IX-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2008.
[3] M.E. Panaitopol, L. Panaitopol, Probleme calitative de geometrie plana, Editura Gil, Zalau, 1996.