Sunteți pe pagina 1din 223

ORDIN nr.

5001 din 2 decembrie 2014 privind aprobarea


programelor şcolare pentru disciplina Religie, învăţământ
primar

În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale


nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1
Se aprobă programele şcolare pentru disciplina Religie, clasa pregătitoare, clasele
I şi a II-a, după cum urmează: Programa şcolară pentru disciplina Religie - cultul
ortodox de rit vechi; Programa şcolară pentru disciplina Religie - cultul creştin după
Evanghelie. Programele şcolare sunt cuprinse în anexa nr. 1*), care face parte
integrantă din prezentul ordin.

Art. 2
Se aprobă Lista programelor şcolare pentru disciplina Religie, învăţământ primar,
clasele a III-a - a IV-a, specificată în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din
prezentul ordin.

Art. 3
Se aprobă programele şcolare pentru disciplina Religie, clasele a III-a - a IV-a,
cuprinse în anexa nr. 3*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4
(1)Programele şcolare pentru clasa pregătitoare, clasele I, a II-a şi a III-a,
cuprinse în anexele nr. 1 şi 3, se aplică în sistemul de învăţământ începând cu anul
şcolar 2015-2016.
(2)Programele şcolare pentru clasa a IV-a, cuprinse în anexa nr. 2, se aplică în
sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 2016-2017.

Art. 5
Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală
învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală management, resurse umane
şi reţea şcolară naţională, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare
judeţene, respectiv inspectoratul municipiului Bucureşti, conducerile unităţilor de
învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.


-****-
Ministrul educaţiei naţionale,
Remus Pricopie
______
*)
Anexele nr. 1-3 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 bis,
care se poate achiziţiona la Centrul de relaţii cu publicul al Regiei Autonome
"Monitorul Oficial", şos. Panduri nr. 1.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 34 din data de 15 ianuarie 2015
Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL ADVENTIST DE ZIUA A ȘAPTEA
Clasele a III-a și a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul adventist de ziua a șaptea reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-
cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână,
pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturileînvățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru
dobândirea competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Dumnezeu
revelat – Creator și Salvator; Experiențe din viața poporului lui Dumnezeu; Domnul Isus Hristos –
învățător și vindecător; Viața de creștin – o experiență a evlaviei practice.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar
și de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate
de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 2


Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei


religioase, în diferite contexte de viață

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord


cu valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din


perspectiva propriei credințe

Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 3


Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu 1.1. Compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în
anumite situații de viață raport cu diferite situații de viață
- dialoguri pe diferite teme: importanța lui Dumnezeu în viața omului, importanța - dialoguri pe teme religioase (unicitatea fiecărei persoane, importanța
omului în viața semenilor și a elementelor din natură, rolul Bibliei în viața raportării omului la Dumnezeu, importanța împlinirii poruncilor divine etc.),
omului, viața de pe pământ, principii morale prin valorificarea unor povestiri, jocuri, ilustrații etc.
- exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme, din - exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme: nevoile
perspectivă generală și din perspectivă religioasă: convertire, adevăr, omului, Biblie, sfințenie, sfânt, prooroc, apostol, evanghelist, zecime,
bunătate, răbdare, respect, putere etc. profeție, reformă, poruncă
- lectura unor texte care ilustrează aspecte din natură (succesiunea - explicarea modalității de căutare a unui text în Sfânta Scriptură
anotimpurilor, viața plantelor și a animalelor etc.)
- exerciții de identificare a unor texte reprezentative, în Sfânta Scriptură
- explicarea, la nivelul de înțelegere al copiilor, a semnificației unor termeni
- identificarea, în imagini și texte, a unor aspecte legate de împlinirea unor
religioși (botez, convertire, mântuire, revenire etc.)
porunci, în diferite contexte
- participarea și implicarea în cadrul activităților din Biserică și a serviciilor divine
- exerciții de exprimare a acordului/ dezacordului față de opiniile altora
(Sfânta Cină, programe muzicale etc.)
- exerciții de argumentare a opiniei proprii în spiritul toleranței față de opinia
- lectura și memorarea unor scurte texte biblice reprezentative
altora
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, relevante
din punct de vedere religios (manifestarea unor virtuți în viața lor: sinceritatea, - analiza unor texte care necesită exprimarea unei opinii personale față de o
blândețea, bunătatea, răbdarea etc.) anumită situație
- analiza unor texte care prezintă diferite opinii cu semnificație religioasă în
relație cu diferite situații de viață

1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
- povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, pe aspecte legate de: din Biblie
rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a bunătății, - analiza, din perspectiva creștină, a comportamentului propriu și al unor
experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. persoane, prin valorificarea unor situații din viața de zi cu zi, a unor texte
- lectura și memorarea unor texte biblice relevante care prezintă viețile unor personaje din Biblie sau din istoria creștinismului
- jocuri de rol „Așa da/ Așa nu”, în relație cu diferite contexte relevante - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii principiilor biblice
(alegerea binelui/ a răului, comportamentul în relație cu semenii, cu diferite - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre normele de
viețuitoare etc.) comportament în diferite contexte sociale și poruncile divine
Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 4
Clasa a III-a Clasa a IV-a
- discuții despre rolul muncii și al efortului în viața omului - exerciții de explicare a unor texte biblice referitoare la comportamentul
- dialog pe tema rolului părinților și profesorilor în viața copilului creștinului în diferite situații de viață
- exerciții de identificare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, jocuri etc. - analizarea unor imagini pe diferite teme: „Cum pot face lumea mai bună”,
„Ajutorul primit de la Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur?” etc.
- jocuri de rol: „Cum mă comport în situația…”, cu aplicații la diferite contexte
relevante (comportamentul în diferite contexte sociale familiare; împlinirea
poruncii iubirii etc.)

1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață moral-creștin, în diferite contexte de viață
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
unor reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente din
stradă, natură etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă viață?”; „Ce reguli îmi impun cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate
- exerciții de analiză, în diferite contexte date, a unor situații privind respectarea/ îndeplini un copil poruncile lui Dumnezeu?” etc.)
nerespectarea anumitor reguli de comportament moral-creștin (jocuri de rol, - exerciții de exersare a unor norme și porunci
povestiri, analiza unor imagini, filme, desene animate etc.) - analiza unor cazuri de împlinire a poruncilor divine relatate în Biblie
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
prezintă situații de respectare/ încălcare a regulilor de comportament religios- clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui
moral - exerciții de argumentare/ contraargumentare în soluționarea unor situații-
- dialog pe tema regulilor de comportament religios referitor la atitudinea față de problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
Biblie și față de lăcașul de cult: „Cum mă comport în Biserică?”; „Cum stau la - elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
rugăciune? „Ce raportare am față de Biblie?” religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi civică – Științe – Istorie – Arte
spune să fac un lucru rău/ bun..?”
- vizite la centre de copii, azile de bătrâni, în parc, în cadrul unor activități
interdisciplinare Religie – Educație civică – Științe – Arte

Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 5


2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenență 2.1. Descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de
- exerciții de identificare a rolurilor sociale ale fiecărui elev, în raport cu apartenență
persoanele importante din viața de creștin (părinții, bunicii, pastorul, creștinii - exersarea unor roluri specifice activităților desfășurate în diferite contexte
din biserică, prietenii de la biserică etc.) (activități de grup, activități religioase etc.)
- participarea la diferite activități educative, împreună cu alți membri ai școlii, - audierea unor povestiri care evidențiază exemple de conviețuire
comunității, bisericii etc. armonioasă între semeni
- studii de caz pe tema importanței fiecărui om în viața semenilor din grupurile - prezentarea unor cazuri reale sau imaginare relevante pentru teme de
de apartenență educație religioasă: „Cum relaționez cu cei care mă îndrumă”, „Rolul
- exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate, în activitățile de tip semenilor în viața creștinului”, „Iertarea și iubirea celorlalți”, „Exemplul
perechi și în cele de grup personal și relațiile cu semenii” etc.
- jocuri didactice care să faciliteze dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în
- asumarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate în activitățile de tip
cadrul grupului (jocul de rol)
perechi și în cele de grup
- elaborarea de compuneri pe teme de educație religioasă, pornind de la o
- exerciții de construire a unui text pe teme de educație religioasă, pe baza unui
situație dată
suport vizual sau a unui plan de idei

2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri pe diferite teme: „Ce învăț de la colegii mei și ce pot - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare,
învăța ei de la mine?”, „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?” competiție, solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri,
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare ilustrații, filme, texte biblice etc.)
a credinței diferitelor persoane, pornind de la realități din viața școlii și a - exerciții de descriere a unor atitudini sociale în relație cu semnificația unor
comunității porunci date de Dumnezeu
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se - jocuri de dezvoltare a imaginii despre celălalt, în sens pozitiv, pe baza unor
reflectă ideea de adevăr, respect, blândețe exemple din Biblie
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - elaborarea unor compuneri pe tema: „Împreună, putem face lucruri
- discuții despre relațiile și atitudinile din cadrul grupurilor, pe baza unor imagini minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm
- elaborarea de compuneri/ povestiri/ dramatizări pentru evidențierea unor amândoi”, menite să diminueze spiritul de competiție negativă dintre elevi
relații în cadrul grupurilor - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe
teme relevante

Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 6


3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața comunității și a societății
comunității - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase din viața
- povestirea după imagini (planșe, ilustrații etc.) cu tematică adecvată bisericii
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
- descrierea unor imagini care prezintă evenimente din viața Mântuitorului și a comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
altor personaje biblice - analiza unor imagini care prezintă evenimente din viața Mântuitorului și a
- audierea/învățarea de rugăciuni, cântări, poezii religioase, cu explicarea altor personaje biblice
expresiilor și a termenilor religioși întâlniți - audierea/învățarea unor rugăciuni, cântări religioase, poezii religioase
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - lectura și memorarea unor texte biblice
- participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității - organizarea unor serbări școlare

3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi
religioase, din viața familiei și a comunității și semnificații religioase, din viața creștinilor
- discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, botezul, - discuții pe tema diferitelor evenimente religioase și a unor aspecte
nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor specifice acestora în viața familiei sau a comunității (modelele oferite
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și creștinilor de personajele biblice din Vechiul și Noul Testament.)
albume de familie, imagini din sfera publică etc.) - realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor evenimente biblice („Construirea templului”, „Experiența lui Iona”, „Importanța studiului Bibliei
(Nașterea Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea etc.)
Domnului, Revenirea Domnului etc.) - realizarea de machete, ornamente, colaje etc., cu scopul exemplificării
- lectura unor texte literare referitoare la marile evenimente biblice unor informații, evenimente religioase
- lectura unor texte biblice - lectura unor texte literare referitoare la personajele biblice
- audierea/învățarea unor cântări religioase - participarea la activitățile bisericii
- participarea la serbări școlare - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe (de și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității
exemplu, „Apa în viața creștinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om” locale
etc.); Religie - Arte plastice („Darul meu pentru tine” - realizarea unor desene și
confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor
evenimente desfășurate în școală sau biserică)
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și
evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale

Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 7


Conținuturi

DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a


Dumnezeu revelat – - Dumnezeu revelat prin Sfintele Scripturi (informații - Dumnezeu revelat prin Sfintele Scripturi (informații introductive
Creator și Salvator introductive despre Biblie: limbi, traducere, structură, autori, despre Biblie: limbi, traducere, structură, autori, raportarea omului
raportarea omului la Scriptură, studiul Scripturii) la Scriptură, studiul Scripturii, cum ne călăuzește Biblia spre
- Dumnezeu revelat prin natură (lecții din natură; modele biblice Dumnezeu)
de grijă pentru natură; ocrotirea naturii și a vieții) - Dumnezeul meu personal (nașterea omului, moment de bucurie;
- Descoperirea Dumnezeului Creator (nașterea omului, moment valoarea familiei, momentele și motivele de bucurie în viață; fiecare
de bucurie; etapele vieții unui om; valoarea familiei, momentele și om este unic; care sunt nevoile esențiale ale omului; Dumnezeu
motivele de bucurie în viață) răspunde căutării omului)
- Descoperirea Dumnezeului Salvator (povestiri, experiențe ale - Provocarea lui Dumnezeu (conflictul dintre Dumnezeu și Satana;
convertirii, lecții de iertare din viața personajelor biblice, sacrificiul alegerea între bine și rău)
Domnului Isus Hristos) - Descoperirea Dumnezeului Salvator (planul de salvare a omului,
care sunt greutățile pe care le întâmpină un copil; încrederea în
purtarea de grijă a lui Dumnezeu)

Experiențe din viața - Învățături din istoria judecătorilor (experiența lui Rut și Naomi, - Învățături din viața profeților din vechime (cine au fost profeții;
poporului lui experiența lui Samuel) rolul profeților în păstrarea principiilor divine, Experiența lui Ilie,
Dumnezeu - Învățături din perioada regilor (domnia lui Saul, alegerea lui alegerea lui Elisei ca profet, minunile înfăptuite de Elisei)
David ca împărat, David și Ionatan, domnia lui David, visul lui - Învățături din perioada regilor (decăderea morală a regilor,
Solomon, domnia lui Solomon, vizita împărătesei din Seba) ungerea lui Ioas ca împărat, Ioas și renovarea Templului,
- Prezența lui Dumnezeu în mijlocul poporului – construirea reinstituirea serviciilor de la Templu de către Ezechia, minunea
Templului (planul de construcție, perioada construcției, vindecării lui Ezechia, reforma spirituală condusă de Iosia)
materiale, sfințirea templului, implicarea în activitățile bisericii) - Învățături din viața profeților scriitori (experiența profetului Iona,
- Un popor dezbinat (moartea lui Solomon, domnia lui Roboam, chemarea lui Isaia pentru a sluji ca profet)
dezbinarea regatului în Nord și sud, semințiile care constituie - Învățături din viața reformatorilor și post reformatorilor Sfinții
fiecare regat) credinței (istorii din viața reformatorilor și a personajelor
importante din istoria bisericii)
Domnul Isus - Ioan Botezătorul – precursor al venirii Salvatorului (vestirea - Un Mântuitor ni s-a născut (aspecte biblice legate de nașterea
Hristos – învățător nașterii lui Ioan Botezătorul, propovăduirea lui Ioan Botezătorul, Domnului: profețiile mesianice, evenimentele desfășurate la
și vindecător botezul lui Ioan) naștere: păstorii, magii, întâlnirea de la Templu cu Simeon și Ana)
- Un Dumnezeu cu noi – Emanuel (aspecte biblice legate de - Domnul Isus Hristos și alegerea ucenicilor (experiențele
viața Domnului Isus: copilăria lui Isus, ispitirea, intrarea triumfală chemării ucenicilor)
în Ierusalim)
Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 8
- Pildele – un alt mod de a învăța pe oameni (exemplificarea - Domnul Isus Hristos – marele nostru medic (minuni săvârșite de
principiilor morale prin pilde, pilda construcției celor două case, Isus: vindecarea unui îndrăcit în Capernaum, vindecarea unui
pilda samariteanului milos, pilda oii și a banului pierdut, pilda slăbănog, vindecarea robului unui sutaș, exemple de împlinire a
fiului risipitor, pilda nunții fiului de împărat) modelului lui Isus în diferite contexte)
- Isus Hristos – marele nostru medic (minuni săvârșite de Isus, - Domnul Isus Hristos – vestitor al pocăinței (valoarea exemplului
exemple de împlinire a modelului lui Isus în diferite contexte) personal; exemple din viața de zi cu zi)

Viața de creștin – o - Principii pentru viața personală și de familie (ce înseamnă - Principii pentru viața socială și religioasă (modele biblice de
experiență a iubirea lui Dumnezeu; ce înseamnă iubirea aproapelui) raportare la societate: respect, înțelegere, întrajutorare, bune
evlaviei practice - Rugăciune și închinare (rolul și importanța rugăciunii, modele practici de închinare)
de rugăciuni biblice, înțelegerea și acceptarea răspunsului lui - Adevărata viață de închinare (închinarea adevărată și închinarea
Dumnezeu la rugăciune) falsă, importanța închinării în viața personală, modele biblice de
- Creștinul și semenii (atitudinea față de persoanele cu închinare personală și comună)
dezabilități, de ce este importantă blândețea și bunătatea; - Daruri și responsabilitate (învățături biblice despre dăruire,
consecințele violenței) principiul zecimii, raportarea personală la dăruire)
- Pregătirea creștinului pentru împlinirea speranței (aspecte - Pregătirea creștinului pentru împlinirea (aspecte biblice legate
biblice legate de Înălțarea Domnului și promisiunea revenirii, de Înălțarea Domnului și promisiunea revenirii, semnele revenirii,
semnele revenirii) un nou pământ)

Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 9


Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant
confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase și implicare în activitățile bisericii), recomandate
a fi abordate pe parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine
stătătoare, ci vor constitui modalități de exemplificare a temelor anterior menționate.
La clasa a III-a, propunem următoarea listă de elemente:
- audierea și/ sau învățarea unor rugăciuni: rugăciunea de dimineață; rugăciunea de seară;
rugăciunea pentru masă; rugăciunea pentru cei bolnavi, jurnal de rugăciune;
- audierea și / sau învățarea unor texte biblice: „Vedeți ce dragoste ne-a dat, ce dragoste ne-
a dat Tatăl, ca să fim numiți copii ai lui Dumnezeu.” (1Ioan 3,1); „Te laud că sunt o făptură
așa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale și ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!”
(Psalmi 139: 14); „Dar sfaturile Domnului dăinuiesc pe vecie și planurile inimii Lui, din neam
în neam.”(Psalmi 33,11);
- audierea și / sau învățarea de cântări religioase: „Dumnezeu iubește”, „Sunt creat să fiu
iubire”, „O lumină mică sunt”, „O carte…”, „Să venim la Betleem”, „David, păstorul”, „Isus mi-
a dat”. „Un copilaș pentru Domnul”, „Rugă de seară”, „Spre ceruri am pornit”, Stau și privesc
cerul minunat”, „Familia mea”;
- lectura unor aspecte din viața unor persoane biblice: Rut și Naomi, Împăratul David,
Regele Solomon, Profetul Samuel, Ioan Botezătorul.
La clasa a IV-a, propunem următoarea listă de elemente:
- audierea și/ sau învățarea unor rugăciuni: rugăciunea „Tatăl nostru”, rugăciunea pentru
iertarea păcatelor;
- audierea și/ sau învățarea unor texte biblice: „Să-L iubești pe Domnul Dumnezeu tău din
toată inima ta și din tot sufletul tău și din toată puterea ta și din tot cugetul tău, iar pe
aproapele tău ca pe tine însuți.” (Luca 10,27); „După aceea voi turna Duhul Meu peste orice
făptură; fiii și fiicele voastre vor proroci, bătrânii voștri vor visa vise, și tinerii voștri vor avea
vedenii.” (Ioel 2, 28); „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe,
să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să
fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.” (2 Timotei 3,16 și 17); „Nu
judecați, ca să nu fiți judecați. Căci cu ce judecată judecați veți fi judecați; și cu ce măsură
măsurați vi se va măsura.” (Matei 7, 1 și 2), „Iată că El vine pe nori. Și orice ochi Îl va vedea;
și cei ce L-au străpuns. Și toate semințiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da,
Amin.”(Apocalipsa 1, 7), „Iată, Eu vin curând; și răsplata Mea este cu Mine, ca să dau
fiecăruia după fapta lui.” (Apocalipsa 22, 12);
- audierea și/ sau învățarea de cântări religioase: „Mergem înainte”, „Rugăciune”, „Tată bun,
Îți mulțumim”, „Te adorăm”, „Vedeți ce dragoste”, „Când intri-n casa Domnului”, „Pe aripi de
vultur”, „Bucură-te tinere!”, „Focul Tău, Isuse”, „Și peștișoru-n apă”, „O dragoste cum e
marea”, „Creator minunat”, „Fir de iarbă”, „Privește-n jurul tău”;
- lectura unor aspecte din viața unor persoane biblice sau personaje din istoria
creștinismului: Profetul Ilie, Profetul Elisei, Profetul Iona, Profetul Isaia, copilul Ioas, Regele
Ezechia, Regele Iosia, ucenicii lui Isus, Cărturarul Nicodim, Martin Luther, William Tyndale,
Ellen Harmon.

Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 10


Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare
pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între
toate disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din
mediul apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele
moderne, astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor,
pentru crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită
formarea de conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și
față de alții, care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare–învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează
cu precădere:
 observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(icoane, ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie
și a familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
 studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
 lectura textului biblic, pentru a facilita dezvoltarea vocabularului cu termeni din domeniul
religios și pentru a le susține interesul față de aprofundarea mesajului textului revelat;
 conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală
a diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice
sau ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
 învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă
simple, pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
 jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de
apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
 învățarea bazată de proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase etc.), de implicare a elevilor în
diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin
ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate:
planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări educative cu ajutorul
noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse; culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece
necesare ca suport pentru serbări și lecții curente.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 11
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
 Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare-învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.
 Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii
pot fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută
o carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.
 Vizităm biserica! Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică în diferite ocazii și scopuri: pentru
participarea și observarea anumitor servicii desfășurate în Biserică, pentru discuții cu
capelanul sau pastorul pe teme religioase sau pentru a organiza în comun diferite
evenimente importante pentru comunitate ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia.
 Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de
învățare și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor
filme pe teme religioase relevante din perspectiva acestei discipline de studiu, vizitarea unor
muzee, plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și
analiza acestora din perspectiva moralei religioase.
 Mergem în excursii tematice! Profesorul de religie poate organiza excursii cu elevii, pe un
traseu care să cuprindă o serie de elemente cu o anumită semnificație în istoria biblică sau a
bisericii. În acest context, se pot organiza discuții cu specialiștii din muzee, se pot iniția
dialoguri cu unii profesori în istorie biblică, se observă sau se descriu spațiile sau obiectele
cu implicații religioase.
 Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții
sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet,
împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim
sau din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, ce sunt
corelate cu temele planificate.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile
copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale
și nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de
predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat
și valorizat progresul fiecărui copil în parte.

Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 12


Grupul de lucru

Popescu Constantin Liceul Teologic Adventist Craiova


Iana Mioara Liceul Teologic Adventist Craiova

Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 13


Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL BAPTIST
Clasele a III-a și a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul baptist reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ
în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an
școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Învățături despre
Dumnezeu; Învățături despre om; Trăirea omului cu Dumnezeu; Mari sărbători creștine. De asemenea,
la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore:
Dumnezeu vrea să avem viață veșnică (clasa a III-a); Dumnezeu ne-a arătat Calea spre El (clasa a IV-a).
Aceste teme orientează formularea competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de învățare
într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. Astfel,
conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate de
către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul baptist – clasele a III-a - a IV-a 2


Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific


moralei religioase, în diferite contexte de viață

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar,


în acord cu valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi,


din perspectiva propriei credințe

Religie – Cultul baptist – clasele a III-a - a IV-a 3


Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu 1.1. Compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport
anumite situații de viață cu diferite situații de viață
- dialoguri pe diferite teme: importanța lui Dumnezeu în viața omului, importanța - dialoguri pe teme religioase (unicitatea fiecărei persoane, importanța
omului în viața semenilor, alcătuirea omului, trăirea în dragoste, viața de pe raportării omului la Dumnezeu, rolul exemplelor de persoane care au trăit o
pământ etc. viață sfântă, necesitatea împlinirii poruncilor divine etc.), prin valorificarea
- exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme, din perspectivă unor povestiri, jocuri, ilustrații etc.
generală și din perspectivă religioasă: cale, adevăr, bunătate, răbdare, respect, - exerciții de definire a unor termeni sau expresii: nevoile omului, Biblie,
putere etc. sfințenie, sfânt, prooroc, apostol, evanghelist, poruncă etc.
- lectura unor texte pe teme din natură (succesiunea anotimpurilor, revenirea - explicarea modalității de căutare a unui text în Sfânta Scriptură
naturii la viață primăvara etc.) - exerciții de identificare a unor texte reprezentative, în Sfânta Scriptură
- explicarea, la nivelul de înțelegere al copiilor, a semnificației unor concepte - identificarea, în imagini și texte, a unor aspecte legate de împlinirea unor
religioase porunci, în diferite contexte
- discuții despre puterea primită de la Dumnezeu prin Duhul Sfânt - exerciții de exprimare a acordului/ dezacordului față de opiniile altora
- vizionarea unor înregistrări/ participarea la diferite sărbători/ evenimente - exerciții de argumentare a opiniei proprii în spiritul toleranței față de opinia
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, relevante altora
din punct de vedere religios (manifestarea unor virtuți în viața lor: sinceritatea, - analiza unor texte care necesită exprimarea unei opinii personale față de o
blândețea, bunătatea, răbdarea etc.) anumită situație
- analiza unor texte care prezintă diferite opinii cu semnificație religioasă în relație
cu diferite situații de viață

1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața de zi cu zi valorificării unor situații din viața cotidiană și a exemplelor unor personaje
- povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, pe aspecte legate de: rostirea din Biblie
adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a bunătății, - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă personaje
- lectura unor texte biblice, relevante din Biblie
- jocuri de rol „Așa da/ Așa nu”, în relație cu diferite contexte relevante (alegerea - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii poruncilor
binelui/ a răului, comportamentul în relație cu semenii etc.) - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre normele de
- discuții despre rolul muncii și al efortului în viața omului comportament în diferite contexte sociale și poruncile divine
- dialog pe tema rolului profesorilor în viața omului - exerciții de explicare a unor texte biblice referitoare la porunci

Religie – Cultul baptist – clasele a III-a - a IV-a 4


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- exerciții de identificare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, jocuri etc. - participarea la discuții pe diferite teme: „Cum pot face lumea mai bună”,
„Ajutorul primit de la Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur?” etc.
- jocuri de rol: „Cum mă comport în situația…”, cu aplicații la diferite contexte
relevante (comportamentul în diferite contexte sociale familiare; împlinirea
poruncii iubirii etc.)

1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață moral-creștin, în diferite contexte de viață
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, stradă, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente din
natură etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă viață?”; „Ce reguli îmi impun cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate
- analiza unor situații privind respectarea anumitor reguli de comportament îndeplini un copil poruncile divine?”; „Ce diferențe există între împlinirea
moral-creștin în diferite contexte date (jocuri de rol, povestiri, analiza unor poruncilor de către copii și de către adulți?” etc. )
imagini, filme, desene animate etc.) - exerciții de exersare a aplicării unor norme și porunci
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
prezintă situații de respectare/ încălcare a regulilor de comportament clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui
religios-moral - exerciții de argumentare/ contraargumentare în soluționarea unor
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
spune să fac un lucru rău/ bun..?”. - elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
- vizite în diferite contexte de educație nonformală/ informală (bibliotecă, parc, religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație civică
muzeu etc.), în cadrul unor activități interdisciplinare Religie – Educație civică – – Științe – Istorie – Arte
Științe – Arte

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase


Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenență 2.1. Descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de
- exerciții de identificare a rolurilor sociale ale fiecărui elev, în raport cu apartenență
persoanele importante din viața de creștin (părinții, pastorul, ceilalți creștini și - exerciții de exersare a unor roluri specifice activităților desfășurate în diferite
prietenii din biserică etc. ) contexte (activități de grup, activități religioase etc.)
- participarea la activități educative, împreună cu alți membri ai școlii, comunității, - audierea unor povestiri sau scenete care evidențiază exemple de
bisericii etc. conviețuire armonioasă între semeni
- studii de caz pe tema importanței fiecărui om în viața semenilor din grupurile de - prezentarea unor cazuri relevante pentru temele: cum relaționez cu cei care
apartenență mă îndrumă, rolul semenilor în viața creștinului, iertarea și iubirea celor care

Religie – Cultul baptist – clasele a III-a - a IV-a 5


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- asumarea de roluri pentru fiecare participant, în rezolvarea unor sarcini în ne fac rău, exemplul personal și relațiile cu semenii etc.
cadrul lucrului în grupuri mici - jocuri didactice care să faciliteze dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în
- exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate în activitățile de tip cadrul grupului
perechi și în cele de grup - elaborarea de compuneri pe teme de educație religioasă, pornind de la o
- exerciții de construire a unui text pe baza unui suport vizual sau a unui plan de situație dată
idei

2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri având ca subiect „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?”, - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
„Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?” solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații,
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a filme, texte biblice etc.)
credinței, pornind de la realități din viața școlii și a comunității (existența elevilor - exerciții de descriere a unor atitudini sociale în relație cu semnificația unor
de diferite confesiuni în clasa de elevi/ școală, existența unor aspecte de porunci date de Dumnezeu
diferențiere în funcție de confesiunea proprie etc.) - jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt, pe
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă baza exemplelor din viața unor personaje biblice
ideea de adevăr, respect, blândețe - elaborarea unor compuneri pe tema: „Împreună, putem face lucruri
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite ființe minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm
- discuții despre relațiile și atitudinile din cadrul grupurilor, pe baza unor imagini amândoi”, menite să diminueze spiritul de competiție negativă dintre elevi
- elaborarea de compuneri/ povestiri/ dramatizări pentru evidențierea unor relații - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme
în cadrul grupurilor relevante

3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 3.1. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața comunității
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața și a societății
comunității - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
- povestirea după imagini (planșe, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice sau biografii ale altor eroi ai credinței comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- audierea/învățarea de cântece creștine, colinde etc., cu explicarea semnificației - învățarea unor cântece creștine, colinde etc.
acestora, a expresiilor și a termenilor religioși - lectura unor texte biblice și a aspectelor relevante din biografia înaintașilor
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite ființe credinței

Religie – Cultul baptist – clasele a III-a - a IV-a 6


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității - organizarea de serbări școlare cu tematică religioasă
- formularea unor enunțuri, utilizând cuvinte din domeniul religios-moral
- consultarea dicționarelor pentru a descoperi semnificația unor termeni

3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi
religioase, din viața familiei și a comunității și semnificații religioase, din viața creștinilor
- participarea la discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
botezul, nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității (modelele oferite creștinilor de
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și personajele biblice prezente la evenimentele din viața Mântuitorului,
albume de familie, imagini din sfera publică etc.) obiceiuri bune preluate, de exemplu, oferirea de daruri etc.)
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Nașterea - realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme („Drumul
Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea Domnului etc.) magilor”, „Mormântul gol” etc.)
- lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine - realizarea de desene și confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje
- audierea/ învățarea unor colinde și cântece creștine etc., cu ocazia sărbătorilor religioase
- participarea la serbări școlare - lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători religioase
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe (de - prezentarea unor obiceiuri referitoare la diferite sărbători și evenimente
exemplu, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om” etc.); Religie - Arte plastice religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale
(„Darul meu pentru tine” - realizarea unor desene și confecționarea unor
felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor sărbători religioase)
- identificarea unor obiceiuri referitoare la diferite sărbători și evenimente
religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale

Religie – Cultul baptist – clasele a III-a - a IV-a 7


Conținuturi

DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a


Dumnezeu vrea să avem viață veșnică Dumnezeu ne-a arătat Calea spre El
Învățături despre Dumnezeu este sursa vieții Isus Hristos, singura Cale spre Dumnezeu
Dumnezeu - Viața este darul lui Dumnezeu (originea omului; alcătuirea - Lumea în care trăim (aspecte specifice ale lumii de astăzi; care
omului din trup și suflet; grija față de trup; grija față de suflet) sunt nevoile esențiale ale omului; ce căi aleg oamenii în viață)
- Bucuria de a trăi (nașterea, moment de bucurie; momentele și - Cine ne îndrumă în viață (fiecare om este unic; de ce este nevoie
motivele de bucurie în viață) de îndrumare în viață; Dumnezeu răspunde căutării omului)
- Omul în relație cu natura (lecția naturii; ocrotirea naturii și a - Proorocii din Vechiul Testament au pregătit calea Domnului
vieții) (cine au fost proorocii; rolul proorocilor în pregătirea venirii
- Viața veșnică este oferta lui Dumnezeu (planul de mântuire al Domnului Isus Hristos)
lui Dumnezeu pentru salvarea omului; darul vieții veșnice prin - Cum a venit Dumnezeu la noi (Isus Hristos, Dumnezeu devenit
Isus Hristos; cunoașterea lui Hristos) om; Fiul lui Dumnezeu L-a arătat pe Tatăl)
- Biblia arată Calea spre Dumnezeu (pot exista mai multe căi
înspre Dumnezeu?; ce înseamnă Calea către Dumnezeu; ce este
Biblia; cum ne călăuzește Biblia spre Dumnezeu)
Învățături despre Viața nouă în Hristos Sfințenia, umblarea pe cale cu Isus Hristos
om - Ce înseamnă a fi creștin (pocăința și credința; reguli de - Calea spre sfințenie, deschisă tuturor oamenilor prin Isus
comportament creștin; exemple concrete de fapte bune ca Hristos (ce este sfințenia; cum se ajunge la sfințenie)
rezultat al trăirii creștine; ascultarea față de părinți; frecventarea - Isus Hristos, modelul nostru de sfințenie (copilăria Domnului
Bisericii) Isus; ce a făcut și ce a învățat Domnul Isus; cum a trăit printre
- Bucuria iertării (despre păcate și greșeli; mărturisirea păcatelor; păcătoși)
despre iertare) - Viață sfântă (iubirea lui Dumnezeu, motivația vieții sfinte;
- Dumnezeu dă puterea de a trăi viața creștină (biruința asupra standardul lui Dumnezeu pentru creștin; Domnul Isus îi ajută pe
ispitelor prin rugăciune; ajutorul personal primit în contextul creștini să trăiască în sfințenie; citirea Bibliei ajută pentru
comunității creștine; nevoia ascultării) cunoașterea caracterului lui Dumnezeu și trăirea în sfințenie)
- Alegerea binelui în viață (posibilitatea omului de a alege între - Cunoașterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieții
bine și rău; alegerea modelelor în viață; persoane care (care sunt problemele pe care le întâmpină un copil; încrederea în
influențează alegerile) purtarea de grijă a lui Dumnezeu)

Religie – Cultul baptist – clasele a III-a - a IV-a 8


Trăirea omului cu Trăirea în dragoste, dovada vieții noi Împlinirea poruncilor, dovada umblării cu Hristos
Dumnezeu - Necesitatea de a spune întotdeauna adevărul (importanța - Viața în armonie cu ceilalți, îndemn al lui Dumnezeu (atitudini
comunicării; de ce este important să fie spus adevărul; negative – bârfa, invidia, răzbunarea; atitudini care zidesc relații –
consecințele minciunii) iertarea, sinceritatea, corectitudinea; prezența normelor în toate
- Blândețe și bunătate în relație cu ceilalți (de ce sunt contextele sociale)
importante blândețea, bunătatea și iertarea; consecințele - Poruncile lui Dumnezeu nu sunt grele (ascultarea de Dumnezeu
violenței) conduce la fericire; Dumnezeu îi ajută pe creștini să împlinească
- Importanța de a avea răbdare cu cei din jur (de ce este voia Lui)
importantă răbdarea; consecințele lipsei de răbdare) - Domnul Isus Hristos a demonstrat marea poruncă a iubirii (ce
- Respectul față de sine și față de ceilalți (ce înseamnă înseamnă iubirea lui Dumnezeu; ce înseamnă iubirea aproapelui;
respectul; consecințele lipsei de respect) cei ce împlinesc poruncile lui Dumnezeu îi seamănă lui Hristos)
- Nevoia de efort pentru a obține rezultate (ce înseamnă efortul - Împlinirea poruncilor lui Dumnezeu (trăirea în asemănarea cu
la vârsta copilăriei; de ce este important efortul de a învăța și de a Hristos; împlinirea din iubire a poruncilor lui Dumnezeu)
munci) - Importanța exemplului personal de iubire creștină (valoarea
exemplului personal; exemple din viața cotidiană)
Mari sărbători Nașterea și Botezul Domnului Isus Spre pruncul Isus, cu bucurie, stăruință și răbdare
creștine - Cu toții la Betleem (aspecte biblice legate de Nașterea - Închinarea păstorilor din Betleem (vestea îngerilor, căutarea
Domnului; cum se pregătesc creștinii pentru sărbătoarea Nașterii pruncului și închinarea păstorilor)
Domnului) - Închinarea magilor înaintea pruncului (cine au fost magii;
- Despre Botezul Domnului Isus (Botezul Domnului Isus în închinarea magilor și întoarcerea în țara lor pe altă cale)
prezentarea evangheliilor) Împreună cu Hristos pe drumul Crucii și la Înviere
Învierea și Înălțarea Domnului Isus - Primii martori ai Învierii (cei dintâi care au ajuns la mormânt în
- Învierea Domnului Isus în vers și cântec (aspecte biblice Ziua Învierii; devotamentul Mariei; înștiințarea celorlalți ucenici)
legate de Învierea Domnului; cum se pregătesc creștinii pentru - Cu Domnul Hristos înviat pe drumul spre Emaus (arătarea
sărbătoarea Învierii Domnului) Domnului celor doi ucenici; prezența lui Hristos la masă)
- Despre Înălțarea Domnului (aspecte biblice legate de Înălțarea
Domnului)

Religie – Cultul baptist – clasele a III-a - a IV-a 9


Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant
confesional (texte biblice, cântece religioase și colinde), recomandate a fi abordate pe parcursul fiecărei
clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine stătătoare, ci vor constitui modalități de
exemplificare a temelor anterior menționate.
La clasa a III-a, propunem următoarea listă de elemente:
- audierea și / sau învățarea unor texte biblice scurte: „Și mărturisirea este aceasta: Dumnezeu
ne-a dat viața veșnică, și această viață este în Fiul Său. Cine are pe Fiul, are viața; cine n-are
pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viața.” (1 Ioan 5, 11-12); „Să sprijiniți pe cei slabi, să fiți răbdători
cu toți. Luați seama ca nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău, ci căutați totdeauna să
faceți ce este bine atât între voi, cât și față de toți.” (1 Tesaloniceni 5, 14b-15); „Fiindcă atât de
mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu
piară, ci să aibă viața veșnică.” (Ioan 3,16); „Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură
nouă. Cele vechi s-au dus; iată că toate lucrurile s-au făcut noi.” (2 Corinteni 5, 17); „Prea
iubiților, să ne iubim unii pe alții; căci dragostea este de la Dumnezeu. Și oricine iubește, este
născut din Dumnezeu, și cunoaște pe Dumnezeu.” (1 Ioan 4, 7);
- audierea și / sau învățarea de cântece creștine: „Isus a făcut tot ce a promis”; „Căutați mai
întâi Împărăția” (Jubilate); „Întâlnirea” (Continental Kids – Comoara); „Ce vrei să fii când vei fi
mare” (Continental Kids – Lecții de viață); „Doamne ești bun cu mine” (M-Kids – Osana);
„Te-am ales” (Sion III) etc.
- audierea și/ sau învățarea de colinde: „Îngeri mii în ceruri cântă”; „Veniți cu credință”; „E
Crăciun, ce bucurie!”; „Creștini, Crăciunul a sosit”;
- lectura unor aspecte din viața unor personaje biblice: Regele David, Regele Solomon, Iov,
Proorocul Samuel etc;
- prezentarea sau audierea unor scenete: „Fantasticii Bibliei”; „Autostrada cerului” (One Way
Romania) etc.
La clasa a IV-a, propunem următoarea listă cu elemente:
- audierea și/ sau învățarea unor texte biblice scurte: „Isus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul și
Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” (Ioan 14, 6) „Să iubești pe Domnul Dumnezeu
tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău; și pe
aproapele tău ca pe tine însuți.” (Luca 10, 27); „Căci dragostea de Dumnezeu stă în păzirea
poruncilor Lui. Și poruncile Lui nu sunt grele.” (1 Ioan 5, 3); „Ci după cum Cel ce v-a chemat
este sfânt, fiți și voi sfinți în toată purtarea voastră. Căci este scris: Fiți sfinți, căci Eu sunt
sfânt.” (1 Petru 1, 15-16); „Ascultarea face mai mult decât jertfele, și păzirea Cuvântului Său
face mai mult decât grăsimea berbecilor.” (1 Samuel 15, 22b); „Și Cuvântul S-a făcut trup, și a
locuit printre noi, plin de har și de adevăr.” (Ioan 1, 14a); „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiți
unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi unii pe alții.” (Ioan 13, 34);
- audierea și/ sau învățarea de cântece creștine: „Isus a chemat” (Jubilate – Lumină pe
cărarea mea); „Mergi și spune” (Continental Kids – Comoara); „Chiar de-i soare, chiar de-i
ploaie” (M-Kids – Osana); „Dorința mea” (Continental Kids – Casa Prieteniei);
- audierea și/ sau învățarea de colinde: „Doamne, a Tale cuvinte”; „Suntem trei magi din
răsărit”; „O, ce veste minunată”; „De mult, de mult în Betleem”; „Cel mai prețios dar”;
- lectura unor aspecte din viața unor personaje biblice: Moise, Ilie, evanghelistul Ioan etc.;
- audierea sau vizionarea unor filmulețe artistice / desene animate cu conținut didactic: „Eroii
credinței”; „Povestiri biblice din Noul Testament” (MasterMedia).

Religie – Cultul baptist – clasele a III-a - a IV-a 10


Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru
proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul
apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne,
astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru
crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de
conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții,
care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare-învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează cu
precădere:
 observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie și a
familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente din viața bisericii etc.);
 studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
 lectura textului biblic, pentru a facilita dezvoltarea vocabularului cu termeni din domeniul
religios și pentru a le susține interesul față de aprofundarea mesajului textului revelat;
 conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a
diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale personajelor biblice sau
ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
 învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
 jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de
apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
 învățarea bazată pe proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție etc.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, texte și cântece creștine, colinde etc.), de implicare a elevilor în diferite
activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin ora de
religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate: planșe
ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări educative cu ajutorul noilor
tehnologii, adaptate conținuturilor propuse; culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece
necesare ca suport pentru serbări și lecții curente.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
 Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare-învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.

Religie – Cultul baptist – clasele a III-a - a IV-a 11


 Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii pot
fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută o
carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.
 Vizităm biserica! Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite organizate la biserică în diferite ocazii și scopuri:
pentru participarea la anumite programe ale bisericii, pentru discuții cu pastorul pe teme
religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate
ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia.
 Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de învățare
și în contexte extrașcolare precum: vizionarea unor filme pe teme religioase relevante din
perspectiva acestei materii de studiu, vizitarea unor muzee, plimbarea pe stradă/ prin parc
pentru observarea comportamentelor oamenilor și analiza acestora din perspectiva moralei
religioase.
 Mergem în excursii tematice la diferite lăcașuri de cult! Profesorul de religie poate organiza
excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de lăcașuri de cult cu o anumită
semnificație pentru comunitatea sau regiunea respectivă. În acest context, se pot organiza
discuții cu reprezentanți ai comunității zonale legate de istoria credinței baptiste în regiune.
 Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții
sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet,
împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim sau
din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale sau filmice corelate cu
temele planificate.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile
copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale și
nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de
predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și
valorizat progresul fiecărui elev în parte.

Religie – Cultul baptist – clasele a III-a - a IV-a 12


Grupul de lucru
Căprar Liviu Liceul Teologic Baptist „Logos” București
Ochiș Anita Liceul Teologic Baptist „Alexa Popovici” Arad

Religie – Cultul baptist – clasele a III-a - a IV-a 13


Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL CREȘTIN DUPĂ EVANGHELIE
Biserica Creștină după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor
Creștine după Evanghelie
Clasele a III-a și a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul creștin după Evanghelie (Biserica Creștină
după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie) reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-
cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână,
pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Iubirea lui Dumnezeu și
răspunsul omului; Dumnezeu se face cunoscut omului; Viața creștinului împreună cu semenii; Mari
sărbători creștine. De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară
dezvoltată în jurul unor teme majore: Caracterul lui Dumnezeu (la clasa a III-a); Cu Dumnezeu pe
calea vieții (la clasa a IV-a). Aceste teme susțin formarea competențelor specifice, precum și
construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și
individuale ale elevilor. Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor
majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar
și de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate
de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasele a III-a – a IV-a 2


Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în


diferite contexte de viaţă

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu


valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva


propriei credinţe

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasele a III-a – a IV-a 3


Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în 1.1. Compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în
raport cu anumite situații de viață raport cu diferite situații de viață
- dialoguri pe diferite teme: importanța lui Dumnezeu în viața omului, - dialoguri pe teme religioase (unicitatea fiecărei persoane, importanța
importanța omului în viața semenilor și a celorlalte ființe din natură, raportării omului la Dumnezeu, rolul exemplelor de persoane care și-au
alcătuirea omului din trup și suflet, viața de pe pământ etc. sfințit viața, importanța împlinirii poruncilor divine etc.), prin
- exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme, din valorificarea unor povestiri, jocuri, ilustrații
perspectivă generală și din perspectivă religioasă: cale, adevăr, - exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme: nevoile
bunătate, răbdare, respect, putere etc. omului, Biblie, proroc, apostol, evanghelist, poruncă
- lectura unor texte pe teme din natură (succesiunea anotimpurilor, - explicarea modalității de căutare a unui text în Sfânta Scriptură
revenirea naturii la viață primăvara etc.) - exerciții de identificare a unor texte reprezentative, în Sfânta Scriptură
- explicarea la nivelul de înțelegere al copiilor a semnificației unor slujbe - exerciții de exprimare a acordului/ dezacordului față de opiniile altora
(Închinarea publică, Cina Domnului, botezul, etc.) - exerciții de argumentare a opiniei proprii în spiritul respectului față de
- lectura unor texte biblice reprezentative opinia altora
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, - analiza unor texte care necesită exprimarea unei opinii personale față
relevante din punct de vedere religios (manifestarea unor virtuți în viața de o anumită situație
lor: sinceritatea, blândețea, bunătatea, răbdarea etc.)
- analiza unor texte care prezintă diferite opinii cu semnificație religioasă
în relație cu diferite situații de viață
1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
semenii, pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor
- povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, pe aspecte legate persoane din Biblie
de: rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a - exerciții de analiză, din perspectiva creștină, a comportamentului
bunătății, experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de propriu și al unor persoane, prin valorificarea unor situații din viața de zi
respect etc. cu zi, a unor texte care prezintă viețile unor persoane din Biblie
- lectura unor texte biblice și din viețile oamenilor lui Dumnezeu - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii poruncilor
- jocuri de rol „Așa da/ Așa nu”, în relație cu diferite contexte relevante - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre normele de
(alegerea binelui/ a răului, comportamentul în relație cu semenii, cu comportament în diferite contexte sociale și poruncile divine
diferite viețuitoare etc.) - exerciții de explicare a unor texte biblice referitoare la porunci
- discuții despre rolul muncii și al efortului în viața omului - analizarea unor imagini pe diferite teme: „Cum pot face lumea mai
- dialog pe teme rolului profesorilor în viața omului bună”, „Ajutorul primit de la Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei
- exerciții de identificare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, jocuri din jur?” etc.
etc. - jocuri de rol: „Cum mă comport în situația…”, cu aplicații la diferite
contexte relevante (comportamentul în diferite contexte sociale
familiare; împlinirea poruncii iubirii etc.)
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasele a III-a – a IV-a 4
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
ajutorul profesorului, pentru diferite contexte de viață moral-creștin, în diferite contexte de viață
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
clasei, a unor reguli de comportament în diferite contexte (școală, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente
familie, biserică, stradă, natură etc.), relevante din perspectivă moral- din viață?”; „Ce reguli îmi impun cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum
religioasă poate îndeplini un copil poruncile?”; „Ce diferențe există între împlinirea
- analiza unor situații privind respectarea anumitor reguli de poruncilor de către copii și de către adulți?” etc. )
comportament moral-creștin în diferite contexte date (jocuri de rol, - exerciții de exersare a unor norme și porunci
povestiri, analiza unor imagini, filme, desene animate) - analiza unor cazuri de împlinire a poruncilor divine mediatizate
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ al unui
copiilor, care prezintă situații de respectare/ încălcare a regulilor de regulament al clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui
comportament religios-moral - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza
- dialog pe tema regulilor de comportament religios referitor la unor situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
participarea la închinarea publică a Bisericii: „De ce închinarea - elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
publică?”; „Care este rolul meu în închinarea publică ...?” etc. religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva civică – Științe – Istorie – Arte
îmi spune să fac un lucru rău/ bun..?”.
- vizite în diferite contexte de educație nonformală/ informală (bibliotecă,
parc, muzeu etc.), în cadrul unor activități interdisciplinare Religie –
Educație civică – Științe – Arte

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase


Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenență 2.1. Descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de
- exerciții de identificare a rolurilor sociale ale fiecărui elev, în raport cu apartenență
persoanele importante din viața de creștin (părinții, profesorii, - exersarea unor roluri specifice activităților desfășurate în diferite
prezbiterii, prietenii de la biserică etc. ) contexte (activități de grup, activități religioase etc.)
- participarea la activități de diferite tipuri, împreună cu alți membri ai - audierea unor povestiri care evidențiază exemple de conviețuire
școlii, comunității armonioasă între semeni
- studii de caz pe tema importanței fiecărui om în viața semenilor din - prezentarea unor cazuri relevante pentru temele: cum relaționez cu cei
grupurile de apartenență care mă îndrumă, rolul semenilor în viața creștinului, iertarea și iubirea
- exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate în activitățile celor care ne fac rău, exemplul personal și relațiile cu semenii etc.
de tip perechi și în cele de grup - jocuri didactice care să faciliteze dezvoltarea climatului afectiv pozitiv
în cadrul grupului
- exerciții de construire a unui text pe teme de educație religioasă, pe
baza unui suport vizual sau a unui plan de idei - elaborarea de compuneri pe teme de educație religioasă, pornind de la
o situație dată

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasele a III-a – a IV-a 5


Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din
perspectiva moralei religioase, pornind de la situații concrete perspectiva moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri având ca subiect „Cum pot să răsplătesc răul - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare,
cu bine?”, „Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?” competiție, solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de povestiri, ilustrații, filme, texte biblice etc.)
manifestare a credinței diferitelor persoane, pornind de la realități din - exerciții de descriere a unor atitudini sociale în relație cu semnificația
viața școlii și a comunității unor porunci date de Dumnezeu
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care - jocuri de dezvoltare a imaginii despre celălalt, în sens pozitiv, pe baza
se reflectă ideea de adevăr, respect, blândețe unor exemple concrete
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite - elaborarea unor compuneri pe teme precum: „Împreună, putem face
lucruri, ființe lucruri minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut,
- discuții despre relațiile și atitudinile care se manifestă în cadrul câștigăm amândoi”, menite să diminueze spiritul de competiție
diferitelor grupuri (familie, clasă, grupul de prieteni etc.), pe baza unor negativă dintre elevi
imagini - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe
- elaborarea de compuneri/ povestiri/ dramatizări pentru evidențierea teme relevante
unor relații în cadrul grupurilor

3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața 3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața
comunității comunității și a societății
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
viața comunității - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice și a unor fragmente din comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
istoria Bisericii - audierea/învățarea unor versete biblice, cântări, colinde
- audierea/învățarea de versete biblice, cântări, colinde etc. cu - lectura unor texte biblice și a aspectelor relevante din viața unor
explicarea expresiilor și a termenilor religioși întâlniți creștini
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite - organizarea unor serbări școlare cu tematică religioasă
lucruri, ființe
- participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasele a III-a – a IV-a 6


Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu
semnificații religioase, din viața familiei și a comunității conținuturi și semnificații religioase, din viața creștinilor
- discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, botezul, - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte
nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor specifice acestora în viața familiei sau a comunității (modelele oferite
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor creștinilor de persoanele biblice prezente la evenimentele din viața
(fotografii și albume de familie, imagini din sfera publică etc.) Mântuitorului etc.)
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Nașterea - realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme
Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea Domnului - realizarea felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor
etc.) religioase
- lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine - lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători religioase
- participarea la serbări școlare - participarea la sărbătorile comunității
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a
sărbători și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale
comunității locale

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasele a III-a – a IV-a 7


Conținuturi
DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a
Caracterul lui Dumnezeu Cu Dumnezeu pe calea vieții
Iubirea lui - Vreau să știu cum se comportă Dumnezeu - Isus și copiii (Marcu 10:14)
Dumnezeu - Vreau să învăț să mă comport asemenea Lui
și răspunsul
omului
Dumnezeu se face - Dumnezeu mă iubește – Pilda fiului risipitor - Sfințirea prin Isus Hristos (Ioan 14:6): Isus și Zacheu; Isus
cunoscut omului - Dumnezeu este bun cu mine și Nicodim
- Dumnezeu îmi iartă păcatele – Pilda robului nemilostiv - Cine ne îndrumă în viață? Exemple biblice relevante și din
- Dumnezeu este trist când eu nu ascult viața cotidiană
- Dumnezeu este drept: - Personaje din Vechiul Testament: Cain și Abel; Iov
- Dumnezeu răsplătește ascultarea; Jertfirea lui Isaac - Sfinții proroci din Vechiul Testament: Ilie; Elisei
- Dumnezeu pedepsește neascultarea; Vițelul de aur - Cuvântul lui Dumnezeu este veșnic (Matei 24:35)
- Răspunsul omului – credință, ascultare și mulțumire: - Dumnezeu Își ține promisiunile întotdeauna: Șadrac,
- Credința „fără fapte este moartă” (Iacov 2:26) Meșac și Abed-Nego
- Orbul Bartimeu (Marcu 10:46-52) - Dumnezeu ne ajută când ne este greu: Ezechia și armata
- Vindecarea unui mut (Marcu 9:14-29) asiriană
- Ascultarea (Matei 21:28-32) - Personaje din Noul Testament: Maria – mama Domnului
- Mulțumirea – Cei 10 leproși (Luca 17:11-19) Isus; Pavel; Iacov și Ioan; Petru și Andrei; Bogatul și Lazăr;
- Creștinul face mereu voia lui Dumnezeu Ștefan; Corneliu; Lidia
- Creștinul se roagă lui Dumnezeu
- Creștinul studiază Biblia
- Creștinul iubește pe Dumnezeu
- Creștinul iubește pe semenul său – Pilda samariteanului
milos (Luca 10:30-37)
Viața creștinului Respectul: Respectul:
împreună cu - Respectul față de părinți (Porunca a V-a) - Respectul față de persoane cu convingeri religioase diferite
semenii - Respectul pentru liderii religioși - Isus și samariteanca
- Elisei și copiii - Isus și femeia păcătoasă
Integritatea: - Fetița roabă și Naaman sirianul
- Adevăr și minciună: Anania și Safira; Să nu furi (Porunca a Integritatea:
VIII-a) - Regula de aur a Scripturii (Matei 7:12)
- Spun întotdeauna adevărul (importanța rostirii adevărului; - Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți
consecințele minciunii) - Consideră-l de valoare și cel puțin egal cu tine
- Creștinul se împotrivește stricăciunii morale (Matei 5:13) - Iacov și Esau
- Creștinul arată altora calea către cer (Matei 5:14) - Ai curajul să-l lauzi când este mai bun decât tine
Excelența – „Faceți totul ca pentru Domnul” (Coloseni 3:23-25) - Ioan Botezătorul – Isus Hristos este vrednic să primească

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasele a III-a – a IV-a 8


- Cum vorbim despre Dumnezeu: Spune și altora cum ți-a toată slava (Ioan 3:30)
schimbat Dumnezeu viața (Marcu 5:19) - Nu te grăbi să „etichetezi”! (Matei 5:22)
- Cum vorbim despre semenii noștri - Nu răni, vorbind despre defectele semenului tău!
- Ajută-ți semenul!
- Temnicerul din Filipi
- Onisim și Filimon
Excelența – Imită marele Model al Domnului Isus Hristos:
- Respectă!
- Ajută!
- Jertfește-te! Dăruiește-te pe tine însuți!
- Cum vorbim despre Dumnezeu; Iona
- Cum vorbim despre semenii noștri
- Nu pârî! (Proverbe 25:9)
- Vorbește de bine pe cei de lângă tine
Mari sărbători - Nașterea și botezul Domnului Isus - Nașterea și botezul Domnului Isus
creștine - Patimile și moartea Domnului Isus - Patimile și moartea Domnului Isus
- Învierea și Înălțarea Domnului Isus - Învierea și Înălțarea Domnului Isus
- Cincizecimea – Rusalii

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasele a III-a – a IV-a 9


Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant
confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase și colinde), recomandate a fi abordate pe parcursul
fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine stătătoare, ci vor constitui
modalități de exemplificare a temelor anterior menționate.

La clasa a III-a, propunem următoarea listă de elemente:


- audierea și / sau învățarea unor texte biblice scurte: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (Ioan
14:6); „Vă rugăm, de asemenea, fraților, să mustrați pe cei ce trăiesc în neorânduială; să
îmbărbătați pe cei deznădăjduiți; să sprijiniți pe cei slabi, să fiți răbdători cu toți. Luați seama ca
nimeni să nu întoarcă altuia rău pentru rău; ci căutați totdeauna să faceți ce este bine atât între
voi, cât și față de toți.” (1 Tesaloniceni 5: 14-15); „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că
a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (Ioan
3:16);
- audierea și / sau învățarea de cântări religioase;
- audierea și/ sau învățarea de colinde;
- lectura unor aspecte din viața unor persoane biblice și a unor personalități din istoria
Bisericii.

La clasa a IV-a, propunem următoarea listă de elemente:


- audierea și/ sau învățarea unor texte biblice scurte: „Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu
toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău; și pe aproapele tău ca
pe tine însuți.” (Luca 10:27); „Căci dragostea de Dumnezeu stă în păzirea poruncilor Lui. Și
poruncile Lui nu Sunt grele.” (1 Ioan 5:3); „Ascultă sfaturile și primește învățătura, ca să fii înțelept
pe viitor!” (Proverbe 19:20); „Recunoaște-L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările.” (Proverbe
3:6);
- audierea și/ sau învățarea de cântări religioase;
- audierea și/ sau învățarea de colinde;
- lectura unor aspecte din viața unor credincioși.

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasele a III-a – a IV-a 10


Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru
proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu specificul
disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru
dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor școlare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii didactice
care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și diferențiate ale
conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de autoevaluare a
comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul apropiat al
copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă căruia
ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne, astfel
încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru crearea unui
cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de conduite
precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții, care să ajute
la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare–învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează cu
precădere:
 observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie și a familiei,
imagini ce fac referire la acțiuni și elemente din închinarea publică etc.);
 studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele de
învățare și de viață ale elevilor;
 lectura textului biblic, pentru a facilita dezvoltarea vocabularului cu termeni din domeniul religios și
pentru a le susține interesul față de aprofundarea mesajului textului revelat;
 conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a
diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau ale
personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
 învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
 jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de
apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
 învățarea bazată de proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție etc.
 portofoliul pe diferite teme, metodă ce permite exersarea lucrului pe grupe și dezvoltarea
competențelor de colaborare, prin realizarea unor: desene, colaje, texte scurte, „cărți”, colecții de
imagini sau fotografii etc.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate, în
special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de organizare
a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase specifice (audierea
de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a elevilor în diferite activități
extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin ora de religie. Astfel,
se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate: planșe ilustrative, softuri
educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări educative cu ajutorul noilor tehnologii, adaptate
conținuturilor propuse; culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece necesare ca suport pentru
serbări și lecții curente.
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasele a III-a – a IV-a 11
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
 Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare–învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.
 Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii pot fi
încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută o carte,
să participe la întâlniri cu diferite personalități.
 Vizităm biserica! Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică în diferite ocazii și scopuri: pentru
participarea și observarea anumitor slujbe bisericești, pentru discuții cu prezbiterii pe teme
religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate ori
activități de întrajutorare a membrilor acesteia.
 Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de învățare și
în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor filme pe teme
religioase relevante din perspectiva acestei materii de studiu, vizitarea unor muzee, plimbarea
pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și analiza acestora din
perspectiva moralei religioase.
 Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții sau
teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet, împreună cu
elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile
copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale și
nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare,
pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor
dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi înregistrată și
discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și valorizat
progresul fiecărui copil în parte.

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasele a III-a – a IV-a 12


Grupul de lucru

Rusu Ieremia Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Thimoteus” București

Onucu Angela Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu" Dumbrăveni, Suceava

Ursache Liviu Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Thimoteus” București

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasele a III-a – a IV-a 13


Anexa nr. 1 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL CREȘTIN DUPĂ EVANGHELIE
Biserica Creștină după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor
Creștine după Evanghelie
Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a

București, 2014
Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul creștin după Evanghelie (Biserica Creștină
după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie) reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a din învățământul primar. Disciplina este
prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de
1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață:
formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creștine care să stea la baza concepției asupra relației
Dumnezeu-om, om-semeni și, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor față de propria persoană. Programa
oferă posibilitatea înțelegerii caracteristicilor principale ale religiei creștine, așa cum este aceasta
prezentată în Sfânta Scriptură – Vechiul Testament și Noul Testament –, precum posibilitatea înțelegerii
istoriei și a specificului propriei confesiuni religioase.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Iubirea lui Dumnezeu și
răspunsul omului; Dumnezeu se face cunoscut omului; Viața creștinului împreună cu semenii; Mari
sărbători creștine. Aceste teme susțin formarea competențelor specifice, precum și construirea
situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale
elevilor.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate de
către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 2
Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în


diferite contexte de viață

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu


valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva


propriei credințe

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 3
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
1.1 Recunoașterea unor elemente de bază ale 1.1. Descrierea unor aspecte de bază ale credinței 1.1. Explicarea unor aspecte specifice propriei
credinței creștine creștine, prin apelul la experiența proprie credințe religioase
- discuții despre importanța lui Dumnezeu în viața - dialoguri pe tema rolului credinței în Dumnezeu și - definire a unor termeni abordați în cadrul
omului a rugăciunii, valorificând diferite povestiri, jocuri, diferitelor teme, din perspectivă generală și din
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice exemple perspectivă creștină: iubire, minune, laudă,
experiențe ale copiilor relevante din punct de - prezentarea asemănărilor și a deosebirilor dintre mulțumire, dar, ajutor, recunoștință, iertare
vedere religios (ajutarea semenilor, participarea rugăciune și rugăminte (dialoguri, desene, jocuri - dialoguri pe tema importanței iubirii: iubirea
la programele și la viața Bisericii etc.) de rol, povestiri) omului față de ceilalți, iubirea lui Dumnezeu față
- realizarea unor desene/lucrări practice în care se - identificarea, în imagini și texte, a unor persoane de om, iubirea omului față de Dumnezeu,
reflectă informațiile primite prin intermediul biblice valorificând diferite povestiri, jocuri, exemple
cântecelor, textelor biblice prezentate - descrierea unor aspecte legate de biserică, - audierea unor povestiri cu conținut religios despre
înțeleasă ca totalitatea tuturor credincioșilor iubirea lui Dumnezeu față de lume
născuți din nou - memorarea de scurte versete biblice
- jocuri didactice pe tema formelor de manifestare
a iubirii față de Dumnezeu și față de semeni
- exerciții de redare, într-o succesiune logică, a
unor evenimente din viața Mântuitorului

1.2. Observarea caracteristicilor 1.2. Identificarea caracteristicilor 1.2. Evidențierea caracteristicilor


comportamentale ale unui creștin, pe baza comportamentale ale unui creștin, pe baza comportamentale ale unor modele de credință
valorificării unor situații din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană și a - prezentarea unor modele biblice de
- povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora exemplelor unor persoane din Biblie comportament, la alegere, în funcție de tema
- exerciții de identificare a calităților celorlalți - dialog pe tema comportamentului diferitelor abordată: răsplătirea binelui făcut, iertarea,
(membri ai familiei, colegi, prieteni etc.), prin persoane (din viața de zi cu zi, din Biblie, din ajutorarea bolnavilor, ajutorarea celor singuri
desene, dialoguri etc. povestiri cu conținut moralizator etc.) - jocuri de rol în care este valorizată respectarea, în
- jocuri de rol „Așa da/Așa nu” - audiții de povestiri care evidențiază rolul credinței contexte variate, a normelor de comportament
- discuții pe tema rolurilor rugăciunii, participării la ilustrate prin exemplele biblice
slujbele bisericii și protejării naturii, pornind de la - povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora,
exemple date motivate/determinate de iubirea semenilor
- analizarea unor imagini pe diferite teme: - exerciții/jocuri de valorizare a celorlalți (membri ai
„Rugăciunea”, „La biserică”, „În natură” etc. familiei, colegi, prieteni etc.): „Spune trei lucruri
jocuri de rol: „Așa da / Așa nu”, cu aplicații la bune despre...”
diferite contexte relevante - jocuri de rol: „Așa da / Așa nu”

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 4
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
1.3. Aplicarea unor reguli de comportament 1.3. Aplicarea unor reguli de comportament 1.3. Aplicarea în mod autonom a unor reguli de
moral-creștin în contexte de viață familiare moral-creștin într-o serie de contexte de viață comportament moral-creștin în diferite contexte
- organizarea de conversații de grup privind regulile reale sau imaginare de viață reale sau imaginare
de comportament în diferite situații (în familie, - conversații de grup privind regulile de - studii de caz pe tema respectării regulilor de
școală, biserică, comunitate etc.) comportament în diferite situații (școală, familie, comportament moral-creștin, pornind de la situații
- analizarea unor studii de caz, pornind de la situații biserică, stradă, natură etc.) reale sau imaginare
reale sau imaginare din viața copiilor (persoane - recunoașterea, în diferite contexte date, a - jocuri de rol pe diferite teme: „Ce am făcut bine în
din viața cotidiană, persoane din povestiri biblice, respectării / încălcării anumitor reguli de situația...?”; „Care sunt efectele faptelor bune/
personaje din desene animate sau din povești comportament moral-creștin (jocuri de rol, rele...?”
etc.) povestiri, analiza unor imagini etc.) - exerciții de autoevaluare a comportamentului,
- organizarea de jocuri de rol: „Cum mă comport în - stabilirea, în grupuri mici și/sau la nivelul clasei, a prin raportare la exemplele învățate
contextul...?”; „Cum procedez dacă sunt în unor reguli de comportament în diferite contexte - analiza unor comportamente care respectă sau
situația...?” (școală, familie etc.), relevante din perspectivă încalcă valorile morale creștine
- organizarea unor exerciții de manifestare a moral-creștină - conversații de grup privind comportamentul față
dezacordului față de comportamente care încalcă - dialog pe tema regulilor de comportament de semenii cu anumite probleme (sociale, de
valorile morale religios: „Cum procedez când merg la sănătate etc.), pe bază de povestiri, exemple
- participarea la Școala Duminicală biserică...?”; „Care este locul meu în biserică?...”; concrete
„Cum ne rugăm...?” - construirea unor povești cu început/sfârșit dat,
care pun în evidență comportamente
moral-creștine

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
2.1. Asumarea unor responsabilități în cadrul 2.1. Manifestarea interesului pentru asumarea 2.1. Asumarea în mod explicit a unor
grupurilor din care face parte, la propunerea unor responsabilități în cadrul grupurilor din care responsabilități în cadrul grupurilor din care face
adultului face parte parte
- exerciții de identificare a rolurilor sociale ale - identificarea responsabilităților personale în - exerciții de negociere și stabilire în comun a
diferitelor persoane (copii, părinți, profesori etc.) diferite grupuri de apartenență (familie, școală, responsabilităților în cadrul grupurilor din care
și a responsabilităților corespunzătoare fiecăreia grup de prieteni etc.) face parte, pentru realizarea unor activități variate
dintre acestea - audierea unor povestiri care evidențiază exemple - dialoguri pe teme privind asumarea, ascultarea și
- organizarea de dialoguri pe teme privind de asumare a unor roluri și responsabilități în negocierea responsabilităților în diferite grupuri
colaborarea în diferite grupuri de apartenență anumite grupuri de apartenență
- participarea la activități caritabile, împreună cu - jocuri de rol pe tema asumării diferitelor - jocuri de rol pe tema asumării unor
alți membri ai școlii, bisericii etc. responsabilități (în familie, în școală etc.) responsabilități
- jocuri de rol pe tema asumării diferitelor - exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru - prezentarea regulilor privind oferirea și primirea
responsabilități (în familie, în școală etc.) variate în activități de grup, pentru fiecare elev unor sfaturi, învățături, daruri

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 5
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- analizarea unor studii de caz pe tema ajutorului - prezentarea unor cazuri relevante pentru temele: - organizarea unor activități caritabile, în sprijinul
oferit celorlalți importanța ajutorului oferit celorlalți, rolul celor bolnavi și singuri, împreună cu alți membri
rugăciunii pentru membrii diferitelor grupuri de ai școlii, bisericii etc.
apartenență - realizarea unui jurnal al clasei care specifică
- dialog pe tema rolurilor și responsabilităților participarea la diferite acțiuni organizate de
diferitelor persoane în biserică (presbiteri, școală, apreciate de elevi
credincioși etc.)
- organizarea unor activități caritabile

2.2. Identificarea unor elemente comune și de 2.2. Observarea unor elemente de diversitate în 2.2. Descrierea unor elemente de diversitate în
diferențiere între oameni cadrul diferitelor grupuri cadrul diferitelor grupuri
- exerciții de identificare a unor elemente de - dialog pe tema unor elemente de diversitate în - conversație de grup pe tema unor elemente de
diversitate (aspect fizic, limba vorbită, calități, grupurile de apartenență diversitate în grupurile de apartenență sau în alte
comportamente, lucruri sau mâncăruri favorite - jocuri de dezvoltare a imaginii de sine și a imaginii grupuri
etc.) despre celălalt, în sens pozitiv (jocuri de descriere a - prezentarea regulilor de comunicare pozitivă cu
- organizarea de întâlniri cu persoane din calităților proprii / ale colegilor, jocuri de rol diferite categorii de persoane (persoanele cu
comunitate, pe teme relevante din punct de „Întreabă-mă și eu îți spun despre mine” etc.) probleme sociale, bolnave, singure etc.)
vedere educațional - studii de caz: „Ce ai face dacă ai fi în situația...?” - exerciții de evaluare a efectelor diferitelor fapte /
- analizarea unor studii de caz: „Ce ai face dacă ai fi - exerciții de identificare a unor elemente de comportamente / atitudini care accentuează
în situația ...?” diversitate, pornind de la realități din viața școlii și diferențele dintre oameni, pe bază de povestiri,
- audierea unor texte religioase simple, în proză a comunității (existența elevilor de diferite jocuri de rol
sau în versuri, în care se reflectă ideea de confesiuni în clasa de elevi / școală, existența - dialog pe tema copiilor orfani, a copiilor ai căror
toleranță unor biserici / locașuri de cult aparținând altor părinți sunt plecați în străinătate, a copiilor de la
culte / religii în localitatea lor etc.) casele de tip familial etc.
- dialog privind rolul rugăciunii pentru propria - simularea unor situații de relaționare pozitivă cu
persoană și pentru alții, audierea unor texte copiii provenind din grupuri diferite (etnice,
simple, în proză sau în versuri, care evidențiază religioase, culturale, sociale)
adoptarea de atitudini pozitive față de propria - audierea/citirea unor texte literare sau religioase
persoană și față de alții simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă
ideea de toleranță

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 6
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
3.1. Explicarea semnificației unor evenimente 3.1. Explicarea semnificației unor evenimente 3.1. Explicarea importanței unor evenimente
religioase cunoscute religioase din viața comunității religioase din viața comunității și a societății
- formularea de enunțuri simple, utilizând cuvinte - povestirea după imagini (planșe, ilustrații etc.) - elaborarea unor texte scurte, utilizând cuvinte din
din domeniul religios-moral pe tema unor evenimente religioase domeniul religios-moral sau pornind de la audiții /
- povestirea după imagini (planșe, desene, - dialog pe tema unor evenimente religioase lecturi ale unor texte biblice și din viețile creștinilor
ilustrații etc.) cu tematică adecvată semnificative din viața comunității, pornind de la - dialog pe tema rolului unor evenimente religioase
- realizarea de dialoguri pe baza audiției unor experiențele elevilor semnificative din viața comunității, pornind de la
texte biblice și din viețile personajelor biblice - observarea unor imagini care reprezintă experiențele elevilor
- audierea și/sau învățarea de cântece, colinde evenimente din viața Mântuitorului, a ucenicilor - exerciții de recunoaștere a unor evenimente /
etc., cu explicarea pe înțelesul copiilor a sau a altor persoane biblice sărbători pe baza unor imagini, texte biblice și din
expresiilor și termenilor religioși întâlniți - audierea și/sau învățarea unor cântări literatura laică și religioasă
- organizarea de serbări școlare religioase, colinde etc. - exemplificarea unor aspecte legate de evenimentele
- organizarea unor serbări școlare religioase, cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale

3.2. Identificarea unor sărbători și evenimente 3.2. Prezentarea unor sărbători și evenimente cu 3.2. Explicarea rolului diferitelor sărbători și
cu semnificații religioase, cu incidență asupra conținuturi și semnificații religioase, cu evenimente cu conținuturi și semnificații religioase,
vieții familiei incidență asupra vieții familiei și a comunității cu incidență asupra vieții familiei și comunității
- discuții privind evenimentele religioase din viața - dialog pe tema diferitelor sărbători creștine și a - dialog pe tema rolului marilor sărbători creștine și a
omului (binecuvântarea copiilor, botezul, nunta unor aspecte specifice acestora în viața familiei unor tradiții specifice din viața familiei sau a
etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor sau a comunității (modalități de pregătire pentru comunității
- analizarea unor imagini relevante din viața celebrarea evenimentului, alte obiceiuri etc.) - participarea, pe grupe de lucru, la realizarea unor
copiilor și a familiilor lor (fotografii și albume de - participarea, pe grupe de lucru, la realizarea proiecte pe diferite teme (oferirea de cadouri cu
familie, imagini din sfera publică etc.) unor proiecte cu diferite teme („Despre colind”, ocazia sărbătorilor religioase etc.)
- prezentarea aspectelor caracteristice ale „Natura altfel, în fiecare zi”, „Cum sărbătorim - explicarea relației dintre diferite sărbători creștine și
diferitelor sărbători Nașterea Domnului”, „Cum sărbătorim Paștele” perioadele de vacanță sau zilele declarate
- exerciții de învățare de colinde și cântări etc.) nelucrătoare
creștine - realizarea unor desene, felicitări, ornamente, - analizarea unor imagini relevante din viața copiilor, a
- organizarea de scenete și serbări școlare colaje etc., cu ocazia sărbătorilor creștine, familiilor lor, a comunității privind diferite forme de
- realizarea unor proiecte pe diferite teme utilizând materiale diverse manifestare a iubirii
religioase („Cum am sărbătorit Crăciunul”, „Cum - audierea unor texte din literatură, referitoare la - implicarea în evenimente / ceremonii / activități
ne pregătim de Paște” etc.) marile sărbători creștine participarea la legate de practici religioase și obiceiuri populare
- realizarea de desene și confecționarea unor sărbătorile comunității specifice comunității
felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia - învățarea unor poezii, la alegere, cu referire la - audierea / învățarea unor colinde și cântări creștine
diferitelor sărbători religioase marile sărbători creștine - realizarea unor desene, felicitări, ornamente, colaje
etc., cu ocazia sărbătorilor creștine, utilizând
materiale diverse

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 7
Conținuturi

DOMENII Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a


Dumnezeu m-a creat și este preocupat Omul are relație cu Dumnezeu prin credință,
Dumnezeu este Iubire
de viața mea Biblie și rugăciune
Iubirea lui Dumnezeu ne-a creat din iubire și vrea Omul este ființa care are nevoie de Dumnezeu Omul este fiul iubit de Dumnezeu
Dumnezeu să-L iubim pe El - Îi pot aduce laudă lui Dumnezeu pentru - Ascultă de Dumnezeu după modelul biblic
și răspunsul - Dumnezeu este Creatorul și Stâpanul creația Sa (Deuteronom 6:4-9)
omului Universului (zilele creației și ziua de - Dumnezeu a creat lumea - Biblia te face un om fericit
odihnă) - Bucurie, uimire și respect pentru Creatorul - Cele zece porunci (Exodul 20)
- Frumusețea creației ne uimește și ne (Geneza 1:31) - Chemarea lui Moise (Exodul 3)
învață să-L admirăm pe Creatorul Bun - Cum a intrat păcatul în lume (Geneza 3) - Îl pot urma pe Dumnezeu cu bucurie
și Atotputernic - Dumnezeu vorbește omului prin Biblie - Șarpele de aramă (Numeri 21)
- Omul este cea mai importantă ființă - Omul vorbește lui Dumnezeu prin rugăciune - Fii mulțumitor și nu cârti!
de pe Pămant - Jertfa și iertarea - David – un om după inima lui Dumnezeu:
- Omul ocrotește frumusețea naturii - Cain și Abel (Geneza 4) când alege Domnul un păstor curat, tot
creată de Dumnezeu - Păcatul trebuie pedepsit (Romani 6:23) poporul este binecuvântat
- Potopul (Geneza 6) - David și uriașul Goliat
- Știu că Dumnezeu își ține promisiunile
- Noe și curcubeul
- Am învățat că tot ce faci fără Dumnezeu
sfârșește în încurcătură
- Turnul Babel (Geneza 11)
- Omul înțelept și omul nebun (Matei 7:24)
- Respectul
- Zacheu (Luca 19:1-10)
Dumnezeu se face Dumnezeu este întotdeauna cu noi - Omul este ființa care crede în Dumnezeu Dumnezeu este Tatăl nostru iubitor
cunoscut omului Prezența atotprezentă - Isus și copilașii (Marcu 10:14) - Dumnezeu a vorbit oamenilor prin Fiul
- Dumnezeu este prezent in orice loc - Excelența Său, Isus Hristos
(exemple ale prezenței lui Dumnezeu - Știu că Dumnezeu are un plan pentru viața - Știu că Dumnezeu este un Prieten
în natură și în viața oamenilor; Marea mea Adevărat
luptă de la Gabaon) - Iosif și frații săi - Avraam – Prietenul lui Dumnezeu
- Dumnezeu știe totul (despre noi și - Pot urma căile lui Dumnezeu în orice situație - Știu povestea vieții lui Isaac
despre întreaga lume; știe când ne - Iosif în Egipt - Jertfirea lui Isaac (Geneza 22)
bucurăm și când suntem triști sau - Pot avea încredere în planurile lui Dumnezeu Excelența
bolnavi; știe când ne pare rău că L-am fără a încerca să fac ceva prin propriile puteri - Știu că Dumnezeu nu mă uită niciodată
supărat etc.) - Iacov și Esau - Mardoheu și Estera (Estera 6)

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 8
DOMENII Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- Domnul Isus și copiii (Domnul Isus
iubește și îi binecuvântează pe copii;
îi păzește de rău, trimite îngerii să-i
ocrotească; Primește lauda din gura
copiilor - Psalmul 8)
- Dumnezeu are grijă de noi (Văduva
din Sarepta - minunea înmulțirii făinii
și a uleiului)
- Avraam – Prietenul lui Dumnezeu
Viața creștinului
1. Dumnezeu ne învață să ne iubim și să Omul se roagă lui Dumnezeu pentru sine și Oamenii își arată iubirea unii față de alții.
împreună cu ne ajutăm unii pe alții pentru alții Valori și atitudini în relațiile cu semenii
semenii - Dumnezeu a creat familia, locul unde - Să-nveți să te rogi tu însuți - Rahav adăpostește doi spioni (Iosua 2)
învățăm să iubim - Domnul Isus în rugăciune (Ioan 17) - Bunul Samaritean (Luca 10:30)
- Familia mea - Integritate - David și Mefiboșet (2 Samuel 9:3)
- Sunt copilul Lui Dumnezeu și al - Daniel se ruga de trei ori pe zi - Fii bun!
părinților mei - Rugăciuni pentru toți oamenii - Samuel – „Vorbește Doamne căci robul
- Sunt creștin și la școală - Două rugăciuni tău ascultă!”
- Primii mei prieteni - Rugăciuni stăruitoare - Fii ascultător de Dumnezeu și de părinți!
- Creștinii din biserica mea - Biblia și rugăciunea - Integritate
- Micul creștin misionar - Psalmii – Rugăciuni și laude - Anania și Safira (Faptele Ap. 5)
- Cum vorbesc cu cei din jur - Fii mulțumit! - Fii cinstit!
- Cuvintele „fermecateș”: „mulțumesc”, - Un dar pentru Isus (Matei 14:14) - La Biserică mă întâlnesc cu Dumnezeu,cu
„te rog frumos”, „am greșit”, „iartă-mă” - Cinci pâini și doi pești alți credincioși, cu presbiterii și cu alți
- Ce simt față de ceilalți - Fii gata să ajuți! copii.
- Cum mă comport ca un creștin - Fii politicos! (Galateni 3:14)
- Femeia care și-a brodat numele în istorie
cu acul – Dorca
- Fii o binecuvântare!
- Respectul
- Rut – femeia credincioasă
Mari sărbători Nașterea Domnului Isus, darul lui Nașterea Domnului, în vers și în cântec Nașterea Domnului Isus, Mântuitorul lumii
creștine Dumnezeu pentru oameni - Îngerul Gavril și Fecioara Maria - S-a născut Mesia!
- „Plecăciune ție!“ (Îngerul vestește - Îngerul și Iosif - Cântarea îngerilor
Mariei nașterea Pruncului Isus - Nașterea Domnului Isus și vizita păstorilor - Magii aduc daruri Pruncului Isus
- Nașterea Domnului Isus în Betleem - - Ce dar să-I dau Regelui?
darul lui Dumnezeu pentru noi
(bucuria darurilor de Crăciun)

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 9
DOMENII Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- „Nu vă temeți, căci vă aduc o veste
bună!“ (Îngerul anunță păstorilor
nașterea Pruncului; originea
colindelor)
Învierea Domnului Isus, puterea lui Învierea Domnului, în vers și în cântec Floriile, Paștile și Cincizecimea
Dumnezeu asupra morții - De ce a murit Domnul Isus? - Osana, Fiul lui David!
- Ziua Învierii, motiv de bucurie și - Hristos a înviat! - Răstignirea Domnului Isus Hristos
speranță (bucuria copiilor la intrarea - Cântările Învierii - Mormântul este gol!
Domnului Isus în Ierusalim, cum a - Cincizecimea
murit și a înviat Mântuitorul, dovada
mormântului gol)

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 10
Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant
confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase și colinde), recomandate a fi abordate pe
parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine stătătoare, ci vor
constitui modalități de exemplificare a temelor anterior menționate.

La clasa pregătitoare, propunem următoarea listă de elemente:


- audierea unor lecturi și/sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe
și zicători cu mesaj asemănător: „Te laud că sunt o făptură așa de minunată” (Psalmul
138:14); „Copii, ascultați în Domnul de părinții voștri căci este drept” (Efeseni 6:1);
„Bucurați-vă cu cei ce se bucură și plângeți cu cei ce plâng” (Romani 12:15); „Nu întoarceți
nimănui rău pentru rău” (Romani 12:17); „Paște mielușeii Mei” (Ioan 21:15); „Paște oițele
Mele.” (Ioan 21:16); „Lăsați copilașii să vină la Mine și nu-i opriți; căci Împărăția Lui Dumnezeu
este a celor ca ei.”(Marcu 10:14); „Omul se uită la ceea ce izbește ochii, dar Domnul se uită la
inimă.”(1Samuel 16:7); „Mila biruiește judecata.”(Iacov 2:13); „Cum v-a iertat Hristos, așa
iertați-vă și voi.”(Coloseni 3:13); „Ce seamănă omul, aceea va și secera” (Galateni 6:7);
- audierea și/sau învățarea de cântece creștine: „Cine a creat stelele pe cer”; „Pic, pic, picurii
de ploaie”; „Dragostea lui Isus e așa de mare”; „Isus pe copiii iubește”; „Isus iubește pe
fiecare”; „Licurici, gâze mici”; „E viu, e viu, mormântul Lui e gol”; „Domnul e bun”; „De e vânt
sau de-i furtună”; „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău”;.
- audierea și/sau învățarea de colinde: „Astăzi S-a născut Hristos”; „O ce veste minunată”; „Ca
fulgul de nea”; „Cling clopoței în noapte minunată”; „Și azi pe străzi de iarnă”.

La clasa I, propunem următoarea listă de elemente:


- audierea și/sau învățarea unor rugăciuni: „Tatăl nostru”; rugăciune pentru părinți; rugăciunea
înainte și după masă;
- audierea și/sau învățarea unor texte biblice scurte: „Cereți și vi se va da, căutați și veți găsi.”
(Matei 7:7); „Rugați-vă unul pentru altul” (Iacov 5:16); „Doamne, ajută-mă” (Matei
15:25); „Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; și iată că erau foarte bune. Astfel a fost o seară și
apoi a fost o dimineață: aceasta a fost ziua a șasea.” (Geneza 1:31)
- audierea și/ sau învățarea de cântări religioase: „Isus, știu mă iubește”; „Citește Biblia-n
fiecare zi”; „Poți să fii și tu un copil“, „Dumnezeu păzi pe Moise“, „Cine a creat stele pe cer“,
„Domnul mare e puternic și tare“, „Mintea omului e-o moară care macină mereu“, „Ascultarea-i
calea către rai“, „Cioc, cioc, cioc și bum, bum, bum, Noe construiește-acum“, „Uite curcubeul“,
„Înțeleptul casa pe stâncă și-a pus“, „Zacheu era un om mititel“, „Lăsați copiii să meargă la el“,
Ați auzit de Noe?“, „Roagă-te dimineața“, „Când mă rog Domnul răspunde – Da“, „Am o Carte
ce mă-nvață“, „La un colț de stradă“, „O ușă, numai una“, „Da, inima-mi era neagră“.
- audierea și/sau învățarea de colinde: „Într-o iesle, într-un grajd din Betleem“, „Într-un sat
ne-nsemnat din Iudeea“, „Slavă sus în ceruri“, „Într-un grajd, într-o iesle“.
- audierea și/sau învățarea cântărilor Învierii: „Hristos a înviat din morți“, „E viu, e viu“, „Isus,
Isus în iesle născut“, „Osana, binecuvântat să fie Domnul“, „Toate poverile mele-au căzut,
rostogolindu-se“, „Sângele lui Isus mă spală de păcat“, „Totu-i pregătit în casa de sus“.

La clasa a II-a, propunem următoarea listă de elemente:


- audierea și/sau învățarea unor poezii pentru copii și psalmi: Psalmul 117, Psalmul 23,
Psalmul 1 și Psalmul 15;
- audierea și/sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători cu
mesaj asemănător: „Dumnezeu este dragoste” (1 Ioan 4:8); „Tu ești Dumnezeu, care faci
minuni” (Psalmul 76:13); „Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte și pace pe pământ între
oamenii plăcuți Lui!” (Luca 2:14); „Să vă iubiți unul pe altul cum v-am iubit Eu” (Ioan 15:12); „Să
nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta și cu adevărul” (1 Ioan 3:18); „Dragostea nu face
rău aproapelui.” (Romani 13:10); „Ascultă, Israele! Domnul Dumnezeul nostru este singurul
Domn. Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată
puterea ta.” (Deuteronom 6:4-9);
- audierea și/sau învățarea de cântări religioase: „Mulțumesc că Tu m-ai creat“, „Printre munți
și dealuri simt pe Dumnezeu“, „Ai grijă gură mică ce vorbești“, „Sunt prea mic să fiu printre
luptători“, „Calea ce duce sus în ceruri este doar Isus Hristos“, „De la un capăt, la celălalt,
pământul este plin de păcat“, „Auzi ciocanele cum bat“, „Roada Duhului – dragostea, bucuria,
pacea“, „Familia mea“;
- audierea și/sau învățarea de colinde: „Veniți toți la ferestre, ding, dong, ding“, „Clopoței,
clopoței”; „Afară ninge cu fulgi mari”; „Glorie lui Dumnezeu să-I dăm”; „Vezi cum stă culcat în
paie jos”, „Ce dar să-i dau regelui?“, „Departe-ntr-o iesle“.

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 11
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru
proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Abordarea conținuturilor
Acest aspect presupune o atitudine flexibilă a profesorului de religie, prin accentul pus pe:
valorificarea experiențelor de viață ale elevilor; accentuarea caracterului aplicativ al conținuturilor,
creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală. Un exemplu de abordare a conținuturilor
este prezentat în tabelul următor pentru clasa pregătitoare, prin detalieri specifice la fiecare temă.

Clasa pregătitoare
Dumnezeu ne-a creat din iubire și vrea să-L iubim pe El
- Dumnezeu este Creatorul și Stâpanul Universului (zilele creației și ziua de odihnă)
- Frumusețea creației ne uimește și ne învață să-L admirăm pe Creatorul Bun și Atotputernic (natura
și oamenii; fenomenele naturii; ritmicitatea anotimpurilor; succesiunea zilei și a nopții)
- Omul este cea mai importantă ființă de pe Pămant (crearea omului-Adam și Eva)
- Omul ocrotește frumusețea naturii creată de Dumnezeu (Adam și Eva lucrau Grădina Eden și erau
fericiți)
Dumnezeu este întotdeauna cu noi - Prezența atotprezentă
- Dumnezeu este prezent in orice loc (exemple ale prezenței lui Dumnezeu în natură și în viața
oamenilor; Marea luptă de la Gabaon etc.)
- Dumnezeu știe totul (despre noi și despre întreaga lume; știe când ne bucurăm și când suntem triști
sau bolnavi; știe când ne pare rău că L-am supărat etc.)
- Domnul Isus și copiii (Domnul Isus iubește și îi binecuvântează pe copii; îi păzește de rău, trimite
îngerii să-i ocrotească; Primește lauda din gura copiilor - Psalmul 8)
- Dumnezeu are grijă de noi (Văduva din Sarepta - minunea înmulțirii făinii și a uleiului)
- Avraam – Prietenul lui Dumnezeu
Dumnezeu ne învață să ne iubim și să ne ajutăm unii pe alții
- Dumnezeu a creat familia-locul unde învățăm să iubim (ce este o familie; modelul primei familii; „nu
este bine ca omul să fie singur”; importanța comunicării între membrii familiei; modelul Fiului Lui
Dumnezeu, noaptea o petrecea în rugăciune, comunicând cu Tatăl Său)
- Familia mea (relațiile dintre membrii familiei, rolul și exemplul tatălui; dragostea și dăruirea de sine a
mamei; relațiile părinți-copii; activități religioase în familie; altarul de seară în familia mea; „Eu și
casa mea vom sluji Domnului” etc.)
- Sunt copilul Lui Dumnezeu și al părinților mei (raportarea copiilor la Dumnezeu; raportarea copiilor
la proprii părinți; ascultarea față de Dumnezeu și față de părinți – răspuns la dragostea Lui
Dumnezeu și a părinților)
- Sunt creștin și la școală (școala locul unde învăt; relația cu adulții; relațiile de grup; atitudinea față de
mediul școlar etc.)
- Primii mei prieteni (copilăria și prietenia; colegi și prieteni; alegerea prietenilor; modele de prietenie:
copilul Samuel și preotul Eli, David și Ionatan)
- Creștinii din biserica mea (descrierea bisericii la care merg; legătura familiei cu biserica; De ce merg
la biserică? Ce fac la biserică? Când citim Sfânta Scriptură, Dumnezeu ne vorbește; importanța
predicii și a rugăciunii)
- Micul creștin misionar (vizite la orfelinate, scenete cu morală creștină, rugăciune pentru copiii străzii,
milostenia: Lasă ca dragostea ta pentru Dumnezeu să încălzească inimile copiilor defavorizați! )
- Cum vorbesc cu cei din jur (rolul comunicării în viața omului; reguli simple de comunicare; puterea
cuvintelor)
- Cuvintele fermecate: „mulțumesc”, „te rog frumos”, „am greșit”, „iartă-mă” (folosirea acestora ca
deprinderi de bază)
- Ce simt față de ceilalți (iubirea aproapelui; obiceiuri ale inimii; exemplul băiețelului care și-a împărțit
mâncarea sa cu ceilalți (Ioan 6:9); Samariteanul milos (Luca 10:31); David, păstorul care-și iubea
oițele
- Cum mă comport ca un creștin (reguli de comportament creștin; modele de comportament creștin în
diferite contexte; exemple concrete de fapte bune. Dumnezeu vrea sa-L ascultăm; poruncile Lui
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 12
sunt bune pentru noi; trăiește și acționează după modele biblice; David și Ionatan; Respectă
Regulamentul Marelui Împărat; ajutorarea colegilor, copilăria și prietenii; conștientizarea termenilor
duali: prietenos-răutăcios; calm-nervos; darnic-zgârcit; harnic-leneș; milos-nemilos)
Nașterea Domnului Isus, darul lui Dumnezeu pentru oameni
- „Plecăciune ție!“ (Îngerul vestește Mariei nașterea Pruncului Isus
- Nașterea Domnului Isus în Betleem - darul lui Dumnezeu pentru noi (bucuria darurilor de Crăciun)
- „Nu vă temeți, căci vă aduc o veste bună!“ (Îngerul anunță păstorilor nașterea Pruncului; originea
colindelor)
Învierea Domnului Isus, puterea lui Dumnezeu asupra morții
- Ziua Învierii, motiv de bucurie și speranță (bucuria copiilor la intrarea Domnului Isus în Ierusalim,
cum a murit și a înviat Mântuitorul, dovada mormântului gol)

Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul
apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne,
astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru
crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de
conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții,
care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare–învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează
cu precădere:
 observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie și a
familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
 studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele de
învățare și de viață ale elevilor;
 jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de
apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
 conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a
diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau
ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
 învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
 portofoliul pe diferite teme, metodă ce permite exersarea lucrului pe grupe și dezvoltarea
competențelor de colaborare, prin realizarea unor: desene, colaje, texte scurte, „cărți”, colecții
de imagini sau fotografii etc.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a elevilor
în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin
ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate:
planșe ilustrative, jetoane adaptate temelor abordate, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu
filmulețe, prezentări educative cu ajutorul noilor tehnologii, jocuri (cuburi, puzzle etc.), adaptate
conținuturilor propuse; culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece necesare ca suport pentru
serbări și lecții curente; fișe pentru desen; jucării necesare derulării jocurilor didactice.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 13
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
 Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare–învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.
 Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii
pot fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută
o carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.
 Profesorul poate organiza cu elevii vizite la alte biserici în diferite ocazii și scopuri: oferirea
de cadouri.
 Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de
învățare și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor
filme pe teme religioase relevante din perspectiva acestei materii de studiu, vizitarea unor
muzee, plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și
analiza acestora din perspectiva moralei religioase.
 Mergem în excursii! Profesorul de religie poate organiza excursii cu elevii, pe un traseu care
să cuprindă muzeele mănăstirilor.
 Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții
sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet,
împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim
sau din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice
ce sunt corelate cu temele planificate.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile
copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale și
nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de
predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și
valorizat progresul fiecărui copil în parte.

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 14
Grupul de lucru

Rusu Ieremia Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Thimoteus” București

Onucu Angela Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu" Dumbrăveni, Suceava

Ursache Liviu Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Thimoteus” București

Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 15
Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL EVANGHELIC C.A.
Clasele a III-a și a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie– cultul evanghelic C.A. reprezintă o ofertă curriculară
pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de
învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata
unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
 Notă de prezentare
 Competențe generale
 Competențe specifice și exemple de activități de învățare
 Conținuturi
 Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor de bază. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Omul, copilul lui
Dumnezeu; Obligațiile omului față de sine, față de semeni și față de lumea creată; Relația omului cu
Dumnezeu; Mari sărbători creștine. De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă
curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore: Grija lui Dumnezeu (la clasa a III-a); Darurile lui
Dumnezeu (la clasa a IV-a). Aceste teme orientează formularea competențelor specifice, precum și
construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și
individuale ale elevilor. Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor
majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex care să permită diferențierea demersului didactic, în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Lista de competențe specifice și de conținuturi este elaborată de
către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 2


Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în


diferite contexte de viaţă

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu


valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva


propriei credinţe

Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 3


Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu 1.1. Compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport
anumite situații de viață cu diferite situații de viață
- dialoguri pe diferite teme: Grija lui Dumnezeu în viața omului, importanța omului - dialoguri pe tema unicității fiecărei persoane, a importanței raportării omului
în viața semenilor și a celorlalte ființe din natură, viața de pe pământ și viața la Dumnezeu, a rolului exemplelor personale, a necesității împlinirii
veșnică poruncilor divine etc., prin valorificarea unor povestiri, jocuri, ilustrații etc.
- exerciții de definire a unor termeni, din perspectivă generală și din perspectivă - exerciții de definire a unor termeni: Biblie, sfințenie, prooroc, apostol,
creștină: cale, adevăr, bunătate, răbdare, respect, putere etc. evanghelist, parabolă, pildă, poruncă
- lectura unor texte pe teme din natură (succesiunea anotimpurilor, revenirea - explicarea modalității de căutare a unui text în Sfânta Scriptură
naturii la viață primăvara etc.)
- exerciții de identificare a unor texte reprezentative, în Sfânta Scriptură
- explicarea, la nivelul de înțelegere al copiilor, a semnificației unor slujbe
- exerciții de exprimare a acordului/ dezacordului față de un punct de vedere
- discuții despre puterea primită de la Dumnezeu prin Sfintele Taine
- exerciții de argumentare a unui punct de vedere personal, în spiritul
- participarea la diferite slujbe (Slujbă de început a anului școlar, slujbă de toleranței față de punctele de vedere ale altora
încheiere a anului școlar, Ziua recoltei, Sărbătoarea Sf. Martin, Crăciun etc.)
- analiza unor texte care necesită exprimarea unui punct de vedere personal
- lectura unor texte biblice reprezentative
față de o anumită situație
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, relevante
din punct de vedere creștin (referitoare la manifestarea unor virtuți în viața lor:
sinceritatea, blândețea, bunătatea, răbdarea etc.)
- analiza unor texte care prezintă diferite opinii în relație cu anumite situații cu
conținut creștin

1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană și a exemplelor unor persoane
- povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, pe aspecte legate de: rostirea din Biblie
adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a bunătății, - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă viețile unor
- lectura și discutarea unor texte biblice și din viețile unora care ne sunt încă persoane din Biblie sau a unor oameni care sunt modele de credință
acuma modele de credință - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre normele de
- jocuri de rol „Așa da/ Așa nu”, în relație cu diferite contexte relevante (alegerea comportament în diferite contexte sociale și poruncile divine
binelui/ a răului, comportamentul în relație cu semenii, cu diferite viețuitoare - exerciții de explicare a unor texte biblice referitoare la porunci
etc.) - analizarea unor imagini pe diferite teme: „Cum pot face lumea mai bună”,
Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 4
Clasa a III-a Clasa a IV-a
- discuții despre valoarea și rolul muncii și al efortului în viața omului „Ajutorul primit de la Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur?” etc.
- dialog pe tema rolului profesorilor în viața omului - jocuri de rol: „Cum mă comport în situația…”, cu aplicații la diferite contexte
- exerciții de identificare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, jocuri etc. relevante (comportamentul în diferite contexte sociale familiare; împlinirea
poruncii iubirii etc.)
1.3. Formularea unor reguli de comportament creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață familiare creștin, în diferite contexte de viață familiare
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, stradă, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente din
natură etc.), relevante din perspectivă creștină viață?”; „Ce reguli au formulat cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate
- exerciții de analiză, în diferite contexte date, a unor situații privind respectarea îndeplini un copil poruncile?”; „Ce diferențe există între împlinirea poruncilor
anumitor reguli de comportament creștin (jocuri de rol, povestiri, analiza unor de către copii și de către adulți?” etc. )
imagini, filme, desene animate etc.) - analiza unor cazuri de împlinire a poruncilor divine mediatizate
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care - exerciții de exersare a unor norme și porunci
evidențiază importanța respectării unor reguli de comportament creștin - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?” clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui
- vizite la cimitirul strămoșilor, în parc etc., în cadrul unor activități - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
interdisciplinare Religie – Educație civică – Științe – Arte situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
- elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație civică
– Științe – Istorie – Arte

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase


Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenență, în acord cu 2.1. Descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de
valorile religioase apartenență, prin raportare la valorile religioase
- exerciții de identificare a rolurilor sociale ale unui elev, în raport cu persoanele - exersarea unor roluri specifice activităților desfășurate în diferite contexte
importante din viața de creștin (părinții, preotul, nașii, creștinii din parohie, (activități de grup, activități religioase etc.)
prietenii de la biserică etc. ) - audierea unor povestiri care evidențiază exemple de conviețuire armonioasă
- participarea la diferite activități educative, împreună cu alți membri ai școlii, între semeni
comunității, parohiei etc. - prezentarea unor cazuri relevante pentru temele: cum relaționez cu cei care mă
- studii de caz pe tema importanței fiecărui om în viața semenilor din grupurile de îndrumă, rolul semenilor în viața creștinului, iertarea și iubirea celor care ne fac
apartenență rău, exemplul personal și relațiile cu semenii etc.
- jocuri didactice care să faciliteze dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în
- distribuirea de roluri pentru fiecare participant, în rezolvarea unor sarcini în
cadrul grupului
cadrul lucrului în grupuri mici
Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 5
Clasa a III-a Clasa a IV-a
- exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate în activitățile de tip - elaborarea de compuneri pe teme de educație religioasă, pornind de la o
perechi și în cele de grup situație dată
- exerciții de construire a unui text pe baza unui suport vizual sau a unui plan de
idei
2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, pornind de la situații 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri pe diferite teme:„Cum pot să am grijă de lumea - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
creată?”, „Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?”,„Cum pot să solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații,
răsplătesc răul cu bine?” filme, texte biblice etc.
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a - exerciții de descriere a unor atitudini sociale, prin raportare la norme sociale
credinței, pornind de la realități din viața școlii și a comunității și la unele porunci date de Dumnezeu
- audierea unor texte creștine simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă - jocuri de dezvoltare a imaginii despre celălalt, în sens pozitiv, pe baza
ideea de adevăr, respect, blândețe exemplelor din viața unor modele de viață creștină
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - elaborarea unor compuneri pe tema: „Împreună, putem face lucruri
- discuții despre relațiile și atitudinile care se manifestă în cadrul diferitelor grupuri minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm
(familie, clasă, grupul de prieteni etc.), pe baza unor imagini amândoi”, menite să diminueze spiritul de competiție negativă dintre elevi
- elaborarea de compuneri/ lecturarea de povestiri/ jocuri de rol pentru - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme
evidențierea unor relații în cadrul grupurilor relevante

3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analiza semnificației unor evenimente creștine din viața comunității 3.1. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața comunității
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente creștine din viața și a societății
comunității - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente creștine
- povestirea după imagini (planșe, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - dialog pe tema unor evenimente creștine semnificative din viața comunității
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice și unor modele în viața creștine și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- audierea/învățarea de rugăciuni, cântări, versuri etc. cu explicarea expresiilor și - audierea/învățarea unor rugăciuni, cântări evanghelice, versuri etc.
a termenilor creștini - lectura unor texte biblice și a aspectelor relevante din viața unor persoane
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe cu viață exemplară pentru creștinătate
- organizarea de serbări școlare cu tematică religioasă
- consultarea dicționarelor pentru a identifica semnificația unor termeni
religioși
Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 6
Clasa a III-a Clasa a IV-a

3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi și
religioase, din viața familiei și a comunității semnificații creștine, din viața creștinilor
- discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, botezul, nunta, - discuții pe tema diferitelor sărbători creștine și a unor aspecte specifice
etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității (modelele oferite creștinilor de
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și persoanele biblice prezente la evenimentele din viața Mântuitorului,
albume de familie, imagini din sfera publică etc.) obiceiuri preluate, de exemplu, oferirea de daruri, după modelul magilor,
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători sărbătorirea zilei mamelor în luna mai după modelul mironosițelor etc.)
- lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine - prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Paștele,
Rusaliile etc.)
- participarea la serbări școlare
- realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe (de
exemplu: „Apa în viața creștinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om” - realizarea de felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor
etc.); Religie - Arte plastice („Darul meu pentru tine” - realizarea unor desene și religioase
confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor - lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători religioase
sărbători creștini) - participarea la sărbătorile comunității
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători
evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității
locale

Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 7


Lerninhalte

BEREICHE 3. KLASSE 4. KLASSE


Gottes Fürsorge Gottes Geschenke
Der Mensch, Gottes Gott sorgt für seine Schöpfung Gott ist unser schenkender Vater
Kind - Gott hat uns den „Garten Eden“ geschenkt (1 Mose 2) - Die Freiheit lernen
- Die Menschen gefährden die göttliche Schöpfungsordnung - Das Volk Israel in Ägypten (2. Mose) und Mose (Mose 2-3)
- Die Menschen erhalten durch Noah die göttliche Verheißung (1 - Die Befreiung Israels (2. Mose 5-16)
Mose 8,22) - Mit Gottes Geboten leben. Gott schützt durch seine Gebote
- Die Menschen loben Gott (Psalm 104 Luther, 103 LXX)
Die Pflichten des Die Pflichten des Menschen den Kindern Gottes gegenüber Die Pflichten des Menschen gegenüber sich selbst, gegenüber
Menschen - Mit Schuld leben. Schuld erschwert das Leben. seinen Mitmenschen und gegenüber der Schöpfung
gegenüber sich - Die Menschen sollen die begangenen Taten wiedergutmachen - Durch Jesus kommt Hoffnung in dieses Leben. Die
selbst, gegenüber - Gott sagt sich vom Sünder nicht los (Lukas 15,11-32) Seligpreisungen (Matthäus 5)
seinen
Mitmenschen und
gegenüber der
Schöpfung
Die Beziehung des Der Mensch ist Gott dankbar Der Mensch ist Gott treu
Menschen zu Gott - Wir entdecken Spuren des Lebens: Was kann eine Spur - Was vereint und was trennt die Kirchen?
erzählen? - Die evangelischen, die katholischen und die orthodoxen Christen
- Spuren der Menschen und ihrer Taten im Leben haben viel gemeinsam
- Spuren der Liebe Gottes in unserem Leben - Der Tod: das menschliche Leben ist begrenzt; der Tod bedeutet
- Unter dem Segen Gottes leben. Abrahams Segen geht auf Jakob Trennung
über (Mose 12-33) - Visionen der Hoffnung und des Trostes
- Unser Leben ist gesegnet
Christliche Wir entdecken gemeinsam das Licht von Weihnachten Wir feiern Weihnachten:
Hochfeste - Jesus, das Licht der Welt. Der Stern von Bethlehem - Engel, Verkünder des Friedens (Lukas 2,8-20)
Wir feiern Ostern - Frieden: göttliches Geschenk und menschliche Pflicht
- Der Apostel Petrus setzt seine Hoffnung auf Jesus - Ausbreitung des Evangeliums
- Der Apostel Petrus erlebt Jesu Kreuzigung und Auferstehung Pfingsten – eine Neuanfang
- Der Apostel Paulus
- Auch heute finden Christen die Kraft, ihren Glauben zu bekennen

Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 8


Conținuturi (traducere în limba română)

DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a


Grija lui Dumnezeu Darurile lui Dumnezeu
Omul, copilul lui - Dumnezeu are grijă de creațiile sale Dumnezeu este tatăl nostru dăruitor
Dumnezeu - Dumnezeu ne-a dăruit „grădina Eden“ (Facerea 2) - Obișnuința libertății
- Oamenii periclitează ordinea creației dumnezeiești - Poporul Israel în Egipt (Ieșirea1) și Moise (Ieșirea2-3)
- Oamenii primesc, prin persoana lui Noe, promisiunea - Eliberarea Israelului (Ieșirea 5-16)
dumnezeiască (1 Facerea 8,22) - A trăi cu poruncile lui Dumnezeu. Dumnezeu ocrotește prin
- Oamenii laudă pe Dumnezeu (Psalmii 104) porunci

Obligațiile omului Obligațiile omului față de copiii lui Dumnezeu Responsabilitățile omului față de sine, față de semeni și față de
față de sine, față de - A trăi cu vinovăție. Vinovăția îngreunează viața lumea creată
semeni și față - Oamenii trebuie să îndrepte faptele comise - Prin Iisus căpătăm speranță pentru această viață. Fericirile (Matei
de lumea creată - Dumnezeu nu se dezice de cel vinovat (Luca 15,11-32) 5)

Relația omului cu Omul este recunoscător lui Dumnezeu Omul este fidel față de Dumnezeu
Dumnezeu - Descoperim urme de viață: Ce poate divulga o urmă - Ce unește și ce desparte Bisericile?
- Urme ale oamenilor și ale faptelor în viață - Creștinii evanghelici, catolici și ortodocși au multe în comun
- Urme ale dragostei lui Dumnezeu în viața noastră - Moartea: viața omului este limitată; moartea înseamnă despărțire
- A trăi sub binecuvântarea lui Dumnezeu. Binecuvântarea lui - Viziuni ale speranței ș ale mângâierii
Avram trece asupra lui Iacov (Facerea 12-33)
- Viața noastră este binecuvântată

Mari sărbători Descoperim împreună lumina Crăciunului Sărbătorim Crăciunul:


creștine - Iisus, lumina lumii. Steaua din Betleem - Îngerii, vestitorii păcii (Luca 2,8-20)
Noi sărbătorim Paștele - Pacea: dar dumnezeiesc și îndatorire umană
- Apostolul Petru își pune speranța în Iisus - Răspândirea Evangheliei
- Apostolul Petru trăiește răstignirea si învierea lui Iisus Rusaliile– un început nou
- Apostolul Pavel
- Și astăzi creștinii găsesc puterea de a-și mărturisi credința

Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 9


Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant
confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări creștine), recomandate a fi abordate pe parcursul fiecărei
clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine stătătoare, ci vor constitui mijloace de
exemplificare a temelor anterior menționate.
La clasa a III-a, propunem următoarea listă de elemente:
- audierea și/sau învățarea unor rugăciuni: rugăciunea de dimineață; rugăciunea de seară;
rugăciune înainte de începutul orei de studiu, rugăciunea înainte de masă;
- audierea și/sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători cu
mesaj asemănător: „Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască pe cel pierdut.” (Luca 19,
10); „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău și din toată
puterea ta și din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți.” (Luca 19, 27); „Poporul
care locuia întru întuneric va vedea lumină mare și voi cei ce locuiați în latura umbrei morții
lumină va străluci peste voi.” Isaia 9, 1); „Că unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu,
acolo sunt și Eu în mijlocul lor.” (Matei 18, 20); „Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer și pe pământ.
Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și
al Sfântului Duh, Învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi
sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.” (Matei 28, 18 -20);
- audierea și/sau învățarea de cântări evanghelice: „Ausgang und Eingang“ („Ieșire și Intrare“),
„Mach thoch die Tür“ („Deschideți larg ușa“), „Herr erbarme dich” („Doamne, miluiește“), „Stern
über Bethlehem“ („Stea peste Betleem“), „Bleibet hier und wachet mit mir“ („Rămâneți aici și
privegheați cu mine“), „Am hellen Tag kam Jesu Geist“ („În ziua luminată venea duhul lui Isus“),
„Wo ich gehe wo ich stehe“ („Unde merg, unde stau“);
- lectura unor aspecte din viața unor persoane biblice și a unor modele în credința
creștină: Avram, Apostolul Petru, Sf. Martin.
La clasa a IV-a, propunem următoarea listă de elemente:
- audierea și/ sau învățarea unor rugăciuni: rugăciunea înainte de slujbă și după slujbă: „O,
Herr, mache mich zum Werkzeug deines Friedens” („O, Doamne, fă-mă instrumentul păcii
tale”); rugăciune în timpul unei boli; rugăciune de pocăință;
- audierea și/ sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători
cu mesaj asemănător: „Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului
și din casa robiei.” (2 Moise 20, 2); „Și Mă cheamă pe Mine în ziua necazului și te voi izbăvi și
Mă vei preaslăvi.” (Psalmii 49, 16 / 50, 15); „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru
numele Domnului!” (Marcu 11, 9); „Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor
chema.” (Matei 5, 9); „Că îngerilor Săi va porunci pentru tine ca să te păzească în toate căile
tale.” (Psalmii 90, 11 / 91, 11);
- audierea și/ sau învățarea de cântări evanghelice: „Meinem Gott gehört die Welt”
(„Dumnezeului meu îi aparține lumea“), „O, Lamm Gottes unschuldig” („O, mielul nevinovat al
lui Dumnezeu“), „Geh aus mein Herz und suche Freud“ („Hai în inima mea și caută bucurie“),
„Komm Herr segne uns“ („Vino, Doamne, binecuvântează-ne“), „Hört der Engel helle
Lieder“ („Auziți cântecele luminate ale îngerilor“), „Brich mit den Hungrigen dein
Brot“ („Împarte pâinea ta cu cel flămând“), „Als Israel in Ägypten war“ („Când Israel a fost în
Egipt“);
- lectura unor aspecte din viața unor personaje biblice și istorice: Moise, Apostolul Pavel,
Martin Luther.

Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 10


Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru
proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul
apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne,
astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru
crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de
conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții,
care să ajute la interiorizarea valorilor creștine, și încurajează exprimarea sentimentelor, emoțiilor.
Metodele de predare-învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează cu
precădere:
- observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(ilustrații cu conținut creștin, fotografii care reflectă aspecte din viața creștină proprie și a
familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
- studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
- lectura textului biblic, pentru a facilita dezvoltarea vocabularului cu termeni din domeniul
creștin și pentru a le susține interesul față de aprofundarea mesajului textului revelat;
- conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a
diferitelor valori creștine, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau
ale personajelor din diferite povestiri cu conținut creștin etc.
- învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe creștine;
- jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului creștin, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de
apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter creștin;
- învățarea bazată pe proiect și cooperare, metode ce își propun implicarea elevilor în activități
de grup, în vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de
prezentarea produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție etc.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări creștine etc.), de implicare a elevilor în diferite
activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin ora de
religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate: planșe
ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări educative cu ajutorul noilor
tehnologii, adaptate conținuturilor propuse; culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece
necesare ca suport pentru serbări și lecții curente.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația creștină permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
- Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare-învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 11
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme creștine cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.
- Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii pot
fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută o
carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.
- Vizităm biserica! Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică în diferite ocazii și scopuri: pentru
participarea și observarea anumitor slujbe bisericești, pentru discuții cu preotul pe teme
creștine sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate ori
activități de întrajutorare a membrilor acesteia.
- Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de învățare
și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor filme pe
teme creștine relevante din perspectiva acestei materii de studiu, vizitarea unor muzee,
plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și analiza
acestora din perspectiva creștină.
- Mergem în excursii tematice la lăcașurile de cult! Profesorul de religie poate organiza excursii
cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de așezăminte religioase cu o anumită
semnificație pentru comunitatea sau regiunea respectivă. În acest context, se pot organiza
discuții cu specialiștii din muzeele lăcașurilor de cult, se pot iniția dialoguri cu unii preoți, se
observă sau se descriu spațiile sau obiectele cu caracter sacru.
- Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter creștin! În afară de faptul că unele lecții
sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet,
împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții creștine din spațiul proxim sau
din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice ce
sunt corelate cu temele planificate.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, evaluarea individuală și de grup, realizarea unor
proiecte care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și
atitudini, în contexte firești, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze
prin raportare la standarde generale și nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul
didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și
de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și
valorizat progresul fiecărui copil în parte.

Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 12


Grupul de lucru

Britta Wünsch Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România

Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 13


Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL GRECO-CATOLIC
Clasele a III-a și a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul greco-catolic reprezintă o ofertă curriculară
pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de
învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata
unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Iubirea lui Dumnezeu;
Istoria poporului lui Dumnezeu; Isus Cristos, Calea care duce la Dumnezeu Tatăl; Spiritul Sfânt și
Biserica. Aceste domenii orientează formularea competențelor specifice, precum și construirea
situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale
elevilor.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate de
către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul greco-catolic – clasele a III-a – a IV-a 2


Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei


religioase, în diferite contexte de viaţă

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în


acord cu valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din


perspectiva propriei credinţe

Religie – Cultul greco-catolic – clasele a III-a – a IV-a 3


Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viață uzuale
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu 1.1. Compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport
anumite situații de viață cu diferite situații de viață
- dialoguri pe diferite teme: importanța lui Dumnezeu în viața omului, importanța - dialoguri pe teme religioase (unicitatea fiecărei persoane, importanța
omului în viața semenilor și a celorlalte ființe din natură, viața pe pământ etc. raportării omului la Dumnezeu, rolul sfinților, importanța împlinirii poruncilor
- exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme, din perspectivă divine etc.), prin valorificarea unor povestiri, jocuri, ilustrații
generală și din perspectivă religioasă: cale, adevăr, bunătate, răbdare, respect, - exerciții de definire a unor termeni sau expresii: Biblie, sfânt, proroc, apostol,
putere evanghelist, poruncă, drept
- lectura unor texte pe teme din natură (succesiunea anotimpurilor, revenirea - explicarea modalității de căutare a unui text în Sfânta Scriptură
naturii la viață primăvara etc.) - exerciții de identificare a unor texte reprezentative, în Sfânta Scriptură
- explicarea, la nivelul de înțelegere al copiilor, a semnificației unor slujbe (Sfânta - exerciții de exprimare a acordului/ dezacordului față de opiniile altora
Liturghie, Sfintele Taine)
- exerciții de argumentare a opiniei proprii în spiritul toleranței față de opinia
- discuții despre puterea primită de la Dumnezeu prin Sfintele Taine altora
- vizionarea unor înregistrări/ participarea la diferite slujbe (Sfânta Liturghie,
- analiza unor texte care necesită exprimarea unui punct de vedere personal
Sfintele Taine, sfințirea apei etc.)
față de o anumită situație
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, relevante
din punct de vedere religios (manifestarea unor virtuți în viața lor: sinceritatea,
blândețea, bunătatea, răbdarea)
- analiza unor texte care prezintă diferite opinii cu semnificație religioasă în relație
cu anumite situații de viață

1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
- povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, pe aspecte legate de: rostirea din Biblie și a unor sfinți
adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a bunătății, - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane
- lectura unor texte biblice și din viețile sfinților, relevante din Biblie sau sfinți
- jocuri de rol „Cum mă comport în situația…”, în relație cu diferite contexte - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii poruncilor
relevante (alegerea binelui/ răului, comportamentul în relație cu semenii, - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre normele de
comportamentul în relație cu diferite viețuitoare) comportament în diferite contexte sociale și poruncile divine
- discuții despre rolul muncii și al efortului în viața omului - exerciții de explicare a unor texte biblice referitoare la porunci

Religie – Cultul greco-catolic – clasele a III-a – a IV-a 4


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- dialog pe tema rolului profesorilor în viața omului - analizarea unor imagini pe diferite teme: „Cum pot face lumea mai bună”,
- exerciții de identificare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, jocuri etc. „Ajutorul primit de la Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur?” etc.
- jocuri de rol: „Așa da/ Așa nu”, cu aplicații la diferite contexte relevante
(comportamentul în diferite contexte sociale; împlinirea poruncii iubirii etc.)

1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață moral-creștin, în diferite contexte de viață
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, stradă, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente din
natură etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă viață?”; „Ce reguli îmi impun cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate
- analiza unor situații privind respectarea/ nerespectarea anumitor reguli de îndeplini un copil poruncile?”; „Ce diferențe există între împlinirea poruncilor
comportament moral-creștin (jocuri de rol, povestiri, analiza unor imagini, filme, de către copii și de către adulți?” )
desene animate) - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui
prezintă situații de respectare/ încălcare a regulilor de comportament - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
religios-moral situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
- dialog pe tema regulilor de comportament religios referitor la primirea unor - elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
Sfinte Taine: „Cum procedez când mă spovedesc?”; „Cum procedez când merg religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație civică
să mă împărtășesc ...?”, „Ce fac după ce primesc Sfânta Împărtășanie?” etc. – Științe – Istorie – Arte
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi
spune să fac un lucru rău/ bun..?”.
- vizite la cimitirul eroilor, în parc, în cadrul unor activități interdisciplinare Religie
– Educație civică – Științe

Religie – Cultul greco-catolic – clasele a III-a – a IV-a 5


2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenență 2.1. Descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de
- exerciții de identificare a rolurilor sociale ale fiecărui elev, în raport cu apartenență
persoanele importante din viața de creștin (părinții, preotul, nașul, creștinii din - exersarea unor roluri specifice activităților desfășurate în diferite contexte
parohie, prietenii etc. ) (activități de grup, activități religioase etc.)
- participarea la diferite activități educative, împreună cu alți membri ai școlii, - audierea unor povestiri care evidențiază exemple de conviețuire armonioasă
comunității, parohiei etc. între semeni
- studii de caz pe tema importanței fiecărui om în viața semenilor din grupurile de - prezentarea unor cazuri relevante pentru temele: cum relaționez cu cei care
apartenență mă îndrumă, rolul semenilor în viața creștinului, iertarea și iubirea celor care
- asumarea de roluri pentru fiecare participant, în rezolvarea unor sarcini în ne fac rău, exemplul personal și relațiile cu semenii etc.
cadrul lucrului în grupuri mici - jocuri didactice care să faciliteze dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în
- exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate în activitățile de tip cadrul grupului
perechi și în cele de grup - elaborarea de compuneri pe teme de educație religioasă, pornind de la o
- exerciții de construire a unui text pe teme de educație religioasă, pe baza unui situație dată
suport vizual sau a unui plan de idei

2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri având ca subiect „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?”, - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
„Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?” solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații,
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a filme, texte biblice
credinței diferitelor persoane, pornind de la realități din viața școlii și a - exerciții de descriere a unor atitudini sociale, prin raportarea la norme
comunității sociale și la unele porunci divine
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă - jocuri de dezvoltare a imaginii despre celălalt, în sens pozitiv, pe baza
ideea de adevăr, respect, blândețe exemplelor din viața unor sfinți
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - elaborarea unor compuneri pe tema: „Împreună, putem face lucruri
- discuții despre relațiile și atitudinile din cadrul grupurilor, pe baza unor imagini minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm
- elaborarea de compuneri/ povestiri/ dramatizări pentru evidențierea unor relații amândoi”, menite să diminueze spiritul de competiție negativă dintre elevi
în cadrul grupurilor - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme
relevante

Religie – Cultul greco-catolic – clasele a III-a – a IV-a 6


3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 3.1. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața comunității
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața și a societății
comunității - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
- povestirea după imagini (planșe, icoane, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice și din viețile sfinților comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- descrierea unor icoane care reprezintă evenimente din viața Mântuitorului, a - analiza unor icoane care reprezintă evenimente din viața Mântuitorului, a
Maicii Domnului, a Sfântului Ioan Botezătorul și a altor sfinți Maicii Domnului, a sfinților
- învățarea de rugăciuni, cântări, colinde etc. cu explicarea expresiilor și a - audierea/învățarea unor rugăciuni, cântări religioase, colinde etc.
termenilor religioși întâlniți - lectura unor texte religioase, literare relevante privind temele studiate
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - organizarea de serbări școlare cu tematică religioasă
- participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității

3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi și
religioase, din viața familiei și a comunității semnificații religioase, din viața creștinilor
- participarea la discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
botezul, nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității (modelele oferite creștinilor de
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și persoanele biblice prezente la evenimentele din viața Mântuitorului,
albume de familie, imagini din sfera publică) obiceiuri preluate, de exemplu, oferirea de daruri, după modelul magilor,
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Nașterea sărbătorirea zilei femeii creștine în duminica mironosițelor etc.)
Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea Domnului) - realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme („Drumul
- lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine magilor”, „Ce sfinți sărbătorim în luna aceasta”, „Duminica femeilor
mironosițe” etc.)
- audierea/ învățarea unor colinde și cântări religioase
- realizarea de felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor
- participarea la serbări școlare
religioase
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe ( de
- lectura unor texte literare, referitoare la marile sărbători religioase
exemplu, „Apa în viața creștinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om”
etc.); Religie - Arte plastice („Darul meu pentru tine” - realizarea unor desene și - participarea la sărbătorile comunității
confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători
sărbători religioase) și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și locale
evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale

Religie – Cultul greco-catolic – clasele a III-a – a IV-a 7


Conținuturi

DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a


Să descoperim - Creația: Dumnezeu creează prin Cuvântul său; Îngerii, mesagerii - Creația: Mă minunez în fața creației, operă a Sfintei Treimi;
iubirea lui lui Dumnezeu; Omul, chemat să-l laude pe Dumnezeu Îngerii, îl servesc pe Dumnezeu
Dumnezeu - Rugăciunea: Dumnezeu este speranța noastră - Omul: Omul, chemat să trăiască în comuniune cu Dumnezeu și
- Păcatul: Neascultarea primilor oameni cu frații săi
- Conștiința: Cuvântul lui Dumnezeu luminează conștiința - Rugăciunea: Omul participă la viața divină
- Fericirea: Sfinții, modele în urmarea binelui - Păcatul: Cain și Abel
- Conștiința: Ne rugăm Spiritului Sfânt să facem voia lui
Dumnezeu și să nu păcătuim
- Fericirea: Prin puterea Spiritului Sfânt mergem pe urmele sfinților
Să parcurgem istoria - Avraam: Apariția de la Mamvre - Avraam: Sacrificiul lui Isac
poporului lui - Moise: Cele 10 porunci - Moise: Încălcarea Legământului de pe Sinai și descoperirea
Dumnezeu - Profeți: David și Chivotul Legământului; Profeția lui Natan îndurării lui Dumnezeu
- Profeți: Chemarea profetului Ilie; Isaia anunță nașterea lui
Emanuel
Cu Isus Cristos să-l - Nașterea: Iosif primește vestea Întrupării; Nașterea și vizita - Nașterea: „Neamuri vor umbla în Lumina ta” (Is. 60,3)
cunoaștem pe Tatăl magilor - Copilăria lui Isus: Ioan Botezătorul îl vestește pe Mielul lui
- Copilăria lui Isus: Fuga în Egipt Dumnezeu
- Cheamarea la o viață nouă:Botezul lui Isus - Chemarea lui Isus: Chemarea primilor Apostoli
- Speranța: Isus învinge răul în deșert - Speranța: Minunea de la Nunta din Cana
- Credința: Parabola Semănătorului; Isus umblă pe mare; - Credința: Dialogul lui Isus cu Nicodim
Mărturisirea de credință a lui Petru - Rugăciunea lui Isus: Învierea lui Lazăr
- Rugăciunea lui Isus: Schimbarea la față - Gratuitatea iubirii: Spălarea picioarelor
- Gratuitatea iubirii: Iubirea față de aproapele - Patima lui Cristos: Patima după Sfântul Ioan
- Patima lui Cristos: Intrarea în Ierusalim - Învierea: Maria Magdalena și ucenicii
- Învierea: Trimiterea apostolilor în misiune
Prin Spiritul Sfânt - Înălțarea: Așteptarea Spiritului Sfânt - Înălțarea: Promisiunea Spiritului Sfânt
trăim în Biserică - Rusaliile: Cuvântarea lui Petru - Rusaliile: Legea cea nouă în inimile creștinilor
- Chemarea la sfințenie: Sfântul Ștefan - Chemarea la sfințenie: Isus Cristos în mărirea lui Dumnezeu
- Viața în Biserică: Convertirea Sfântului Pavel; Imnul dragostei Tatăl
(Cor. 13,1-8) - Viața în Biserică: Viața sacramentală în Biserică; Maria, Mama
Bisericii

Religie – Cultul greco-catolic – clasele a III-a – a IV-a 8


Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant
confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase și colinde), recomandate a fi abordate pe
parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine stătătoare, ci vor
constitui modalități de exemplificare a temelor anterior menționate.
La clasa a III-a, propunem următoarea listă cu elemente:
- audierea și/ sau învățarea unor rugăciuni: rugăciunea „Îngerul Domnului”; fragmente din
psalmi (Ps. 91,1-5; Ps. 104,1-9; Ps. 77,1-7; Ps. 118,1-3.11.13.15.18; Ps. 95,1-4.7; Ps.
71,1-2.5.7.19; Ps. 22); rugăciunea înainte de împărtășanie; rugăciune după împărtășanie;
- audierea și / sau învățarea unor texte biblice scurte, „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața.” (Io.
14,6); "Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit." (Mt. 3,17); „Nu numai cu pâine va
trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu." (Mt. 4,4); „Îndrăzniți, Eu sunt; nu
vă temeți!” (Mt. 14,27); „Tu ești Cristos, Fiul lui Dumnezeu Cel viu." (Mt. 16,16); „Osana Fiului
lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus! ” (Mt.
21,9);
- audierea și / sau învățarea de cântări religioase: „Îngerii, mesageri ai Cuvântului”; „Veniți să
ne închinăm” (cu variante pentru praznicele împărătești studiate); „Sfinte Dumnezeule”;
„Doamne fă din mine”, „Deschide-ne inima la Cuvântul Tău”, „Nu-ți fie teamă”, „Tu ești Cristos
Fiul lui Dumnezeu”, „Domnul e păstorul meu”, „Câți în Cristos v-ați botezat”; „Troparul
Botezului Domnului”; Sfânt, Sfânt este Domnul Savaot”; „Troparul Înălțării Domnului”; „Maica
Soarelui”, „Fecioara la munte”;
- audierea și/ sau învățarea de colinde: „Colo-n sus și mai în sus”; „La Vifleem colo-n jos”;
„Praznic luminos”;
- lectura unor aspecte din viața unor persoane biblice și a unor sfinți: Avraam, Moise,
Regele David, Sfântul Iosif, Sfântul Pavel, Sfântul Francisc, Sfânta Tereza a Pruncului Isus.
La clasa a IV-a, propunem următoarea listă cu elemente:
- audierea și/ sau învățarea unor rugăciuni: rugăciunea de abandonare a Sfântului Charles de
Foucauld; rugăciunea ecteniilor; Acatistul;
- audierea și/ sau învățarea unor texte biblice: „Să-L iubești pe Domnul Dumnezeu tău din
toată inima ta și din tot sufletul tău și din toată puterea ta și din tot cugetul tău, iar pe aproapele
tău ca pe tine însuți.” (Lc. 10,27); „Căci dragostea de Dumnezeu aceasta este: Să păzim
poruncile Lui; și poruncile Lui nu sunt grele.” (I Io. 5,3); „Ascultă sfatul și primește învățătura,
ca să fii înțelept toată viața.” (Pilde 19,20); „Pe toate căile tale, gândește-te la Domnul” (Pilde
3,6);
- audierea și/ sau învățarea de cântări religioase: „Doamne noi Te lăudăm”, „Spirite Sfânt suflu
de viață”; „Tu ești viața noastră”; „Dintr-atâtea hotare”; „Binecuvântat ești Doamne”; „Cântați
Domnului”; „Sfinte Dumnezeule” „Domnul te cheamă”; „ Vino tu Emanuele”; „O, Măicuță
sfântă” ; „Eu v-am ales”; „Cum să-ți mulțumesc”; „Laudate Dominum”; „Mulțumim Domnului
căci este bun”; „Sunt fericit”; „Tatăl nostru”; „Calea Crucii”; „Spirite Sfânt izvorul iubirii”; „ Ave,
Steaua mării”; „Magnificat”; „Crucii Tale”;
- audierea și/ sau învățarea de colinde: „Doamne, a Tale cuvinte”; „Nouă, azi ne-a răsărit”; „O,
ce veste minunată”; „Trei crai de la răsărit”;
- lectura unor aspecte din viața unor sfinți: Sfântul Francisc de Assisi, Martin Luther King,
Sfântul Thomas Morus, Charles de Foucauld.

Religie – Cultul greco-catolic – clasele a III-a – a IV-a 9


Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru
proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare–învățare–evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul
apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne,
astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru
crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de
conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții,
care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare–învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează
cu precădere:
 observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(icoane, ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie
și a familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
 studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
 lectura textului biblic, pentru a facilita dezvoltarea vocabularului cu termeni din domeniul
religios și pentru a le susține interesul față de aprofundarea mesajului textului revelat;
 conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a
diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau
ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
 învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
 jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de
apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
 învățarea bazată de proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție etc.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a elevilor
în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin
ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate:
planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări educative, cu ajutorul
noilor tehnologii adaptate conținuturilor propuse; culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece
necesare ca suport pentru serbări și lecții curente.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
 Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare–învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.

Religie – Cultul greco-catolic – clasele a III-a – a IV-a 10


 Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii pot
fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută o
carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.
 Vizităm biserica! Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică în diferite ocazii și scopuri: pentru
participarea și observarea anumitor slujbe bisericești, pentru discuții cu preotul pe teme
religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate
ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia.
 Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de învățare
și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor filme pe
teme religioase relevante din perspectiva acestei materii de studiu, vizitarea unor muzee,
plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și analiza
acestora din perspectiva moralei religioase.
 Mergem în excursii tematice la mănăstiri sau alte lăcașuri de cult! Profesorul de religie poate
organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de mănăstiri sau alte
așezăminte religioase cu o anumită semnificație pentru comunitatea sau regiunea respectivă.
În acest context, se pot organiza discuții cu specialiștii din muzeele mănăstirilor, se pot iniția
dialoguri cu unii duhovnici, se observă sau se descriu spațiile sau obiectele cu caracter sacru.
 Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții
sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet,
împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim sau
din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice ce
sunt corelate cu temele planificate.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile
copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale și
nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de
predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și
valorizat progresul fiecărui copil în parte.

Religie – Cultul greco-catolic – clasele a III-a – a IV-a 11


Grupul de lucru
Fodoca Maria Liceul Teologic Greco-Catolic „Timotei Cipariu” București
Moșneag Angela Liceul Teologic Greco-Catolic „Sfântul Vasile" Blaj

Religie – Cultul greco-catolic – clasele a III-a – a IV-a 12


Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL ORTODOX DE RIT VECHI
Clasele a III-a și a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul ortodox de rit vechi reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-
cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână,
pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață:
formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creștine care să stea la baza concepției asupra relației
Dumnezeu-om, om-semeni și, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor față de propria persoană.
Programa oferă posibilitatea înțelegerii caracteristicilor principale ale religiei creștine, așa cum este
aceasta prezentată în Sfânta Scriptură – Vechiul Testament și Noul Testament –, precum posibilitatea
înțelegerii istoriei și a specificului propriei confesiuni religioase.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: „Noțiuni generale cu
privire la credința creștină ortodoxă de rit vechi; simbolul credinței” (АЗБУКА ДРЕВЛЕПРАВОСЛАВНОЙ
ВЕРЫ) și „Sfânta Scriptură – cartea de căpătâi a unui creștin” (СВЯЩЕННОЕ ПИСАНИЕ –
НАСТОЛЬНАЯ КНИГА ХРИСТИАНИНА). Aceste domenii susțin formarea competențelor specifice,
precum și construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile
de vârstă și individuale ale elevilor.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate
de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasele a III-a - a IV-a 2


Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în


diferite contexte de viaţă

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu


valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din


perspectiva propriei credinţe

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasele a III-a - a IV-a 3


Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport 1.1. Compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în
cu anumite situații de viață raport cu diferite situații de viață
- definirea Sfintei Scripturi ca sursă a cunoașterii lui Isus Hristos și a - dialog pe baza învățăturilor cuprinse în Crez; exerciții de rostire a
învățării creștine Crezului ca rugăciune
- dialog pe tema specificului și structurii Noului Testament - dialog pe tema: Cele șapte Taine
- explicarea semnificației unor slujbe: Sf. Liturghie; Sfintele taine; sfințirea - identificarea, în imagini și texte, a unor aspecte legate de împlinirea unor
apei etc. porunci în diferite contexte
- identificarea, în imagini și texte, a unor aspecte legate de împlinirea unor - explicarea modalității de căutare a unui text în Sfânta Scriptură
porunci în diferite contexte - exerciții de argumentare a unui punct de vedere personal, în spiritul
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, toleranței față de punctele de vedere ale altora
relevante din punct de vedere religios (referitoare la manifestarea unor
virtuți în viața lor: sinceritatea, blândețea, bunătatea, răbdarea etc.)

1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
semenii, pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
- dialog despre caracteristicile limbii slavone bisericești din Biblie și a unor sfinți
- exerciții de analiză a specificului literelor slavone bisericești - studii de caz pe tema respectării sau a nerespectării celor zece porunci
- dialog pe tema privind rolul muncii și a efortului în viața omului - exerciții de prezentare a experienței proprii legate de Cele Șapte Taine
- povestirea unor fapte bune, fie proprii, fie ale altora, relevante pentru - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente,
aspecte precum: rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea pornind de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă
blândeții și a bunătății, experimentarea răbdării, manifestarea unor persoane din Biblie sau sfinți etc.
atitudini de respect etc. - jocuri de rol: „Cum mă comport în situația…”, cu aplicații la diferite
contexte relevante (comportamentul în diferite contexte sociale familiare;
împlinirea poruncii iubirii etc.)

1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață moral-creștin, în diferite contexte de viață:
- dialog pe tema iubirii creștine în relațiile cu ceilalți oameni - studii de caz, pornind de la situații de respectare/încălcare a regulilor de
- organizarea de activități comune cu elevi aparținând altor religii comportament religios-moral
- studii de caz pe tema relaționării cu ceilalți - dialog pe tema regulilor de comportament religios la primirea unor Sfinte

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasele a III-a - a IV-a 4


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, Taine (spovedanie, împărtășanie etc.)
a unor reguli de comportament adecvate vârstei elevilor și diferitelor - formularea în grup a unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
contexte (școală, familie, biserică, stradă, natură etc.), relevante din clasei, care să valorizeze porunca iubirii aproapelui
perspectivă moral-religioasă - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase


Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenență, în acord 2.1. Descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de
cu valorile religioase apartenență, prin raportare la valorile religioase
- participarea la activități de diferite tipuri împreună cu alți membrii ai școlii, - audierea unor povestiri care evidențiază exemple de conviețuire
comunității, parohiei etc. armonioasă între semeni
- studii de caz pe tema relaționării cu ceilalți - dialog pe tema obiceiurilor și tradițiilor specifice religiei ortodoxe de rit
- exerciții de identificare a rolurilor sociale ale unui elev, în raport cu vechi
persoanele importante din viața sa de creștin (părinții, preotul, nașii, - dialog pe tema calendarului bisericesc de rit vechi
creștinii din parohie, prietenii etc.) - elaborarea de compuneri pe teme de educație religioasă, pornind de la o
- exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate, în activitățile de situație dată
tip perechi și în cele de grup

2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- audierea unor texte religioase în limba maternă, în proză sau în versuri, - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
în care se reflectă ideea de adevăr, respect, blândețe comunității rușilor ortodocși de rit vechi și a societății, pornind de la
- elaborarea de compuneri pe tema unor evenimente din viața lui Isus experiența elevilor
Hristos - audierea/învățarea unor rugăciuni, cântări și stihuri religioase
- elaborarea de compuneri/ lecturarea de povestiri/ jocuri de rol cu scopul - jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt,
evidențierii unor relații în cadrul grupurilor valorificând diferite exemple din domeniul religiei

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasele a III-a - a IV-a 5


3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața 3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața
comunității comunității apropiate și a societății largi
- dialog pe tema vieții Domnului Isus Hristos ca model de comportament - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
creștin - analiza unor icoane care reprezintă evenimente din viața Mântuitorului; a
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice și din viața sfinților Maicii Domnului, a sfinților
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
viața comunității comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității - organizarea de serbări școlare cu tematică religioasă

3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi
semnificații religioase, din viața familiei și a comunității și semnificații religioase, din viața creștinilor
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători pe baza - dialog pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
unor imagini (icoane, ilustrații, reproduceri) referitoare la Nașterea acestora în viața Bisericii ortodoxe de rit vechi
Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea Domnului, Sf. - dialog pe tema ierarhiei bisericești; exerciții de observare și comparare a
Treime etc. atribuțiilor și veșmintelor din ierarhia Bisericii (diacon, preot, episcop,
- exerciții de prezentare a obiceiurilor și tradițiilor legate de sărbătorile: mitropolit, patriarh)
Nașterea Domnului, Învierea Domnului - exerciții de prezentare a obiceiurilor și tradițiilor legate de sărbătorile:
- învățarea unor cântări și stihuri religioase Nașterea Domnului, Învierea Domnului
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite - dialog pe tema slujbelor religioase specifice Bisericii ortodoxe ruse de rit
sărbători și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a vechi
comunității locale - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite
sărbători și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a
comunității locale

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasele a III-a - a IV-a 6


СОДЕРЖАНИЕ
ТЕМЫ III-ИЙ КЛАСC IV-ЫЙ КЛАСC
АЗБУКА  О церквнославянском языке  О молитве:
ДРЕВЛЕПРАВОСЛА  Церковнославянские буквы и их русские эквиваленты - молитва перед ужином
ВНОЙ ВЕРЫ - -молитва после ужина
 О молитве:
- молитва перед обедом - молитва перед учением
- молитва после обеда - молитва после учения
- молитва Святому Духу  Об ангелах
- молитва за других людей  О христианском посте
 Богослужебные книги  Храм (церковь) и его устройство
 Церковное пение  Понятие о церковном богослужении
 Божественная литургия  Церковный древлеправославный календарь
 О крестном ходе  Богородичные праздники
 Что такое пост и какую пользу он приносит?  Праздники Пасхального цикла
 Святая Пасха – праздник праздников
 Почему на Пасху красят яйца?
СВЯЩЕННОЕ Из Евангелия:  Христос спаситель
ПИСАНИЕ –  Страдания Исуса Христа да распятия  Христианское учение о спасении
НАСТОЛЬНАЯ
 Распятие Исуса Христа  Добро и зло в православной традиции
КНИГА
ХРИСТИАНИНА  Смерть Господа Исуса Христа  Христианская этика. Десять заповедей Бога
 Погребение Господа Исуса Христа  Человек и его душа
 Воскресение Христово  Православные таинства и символы
 Явление Господа Исуса Христа ученикам  Христианское искусство. Иконы
 Светлое Воскресение Христово (Паска)  Святые в православном календаре
 Вознесение Господне  Мученики и святители
 Сошествие Святого Духа (Троица)  Юродивые, праведники и просветители
 Успение Божией Матери  Христианская семья и её ценности
 Покров Пресвятой Богородицы  Человек в мире людей
 Торжество веры Христовой
 Воздвижение Креста Господня
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasele a III-a - a IV-a 7
Conținuturi (traducere în limba română)

DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a


Noțiuni generale cu  Despre limba slavonă bisericească  Despre rugăciune:
privire la credința  Literele slavonei bisericești și echivalentele lor rusești - Rugăciunea înainte de cină
creștină ortodoxă  Despre rugăciune: - Rugăciunea de după cină
de rit vechi - Rugăciune la intrarea în clasă
- Rugăciunea înainte de masă
- Rugăciunea de după masă - Rugăciune la ieșirea din clasă
- rugăciunea Sântului Duh  Despre îngeri
- Rugăciunea pentru alte persoane  Despre postul la creștini
 Cărțile bisericești  Despre Lăcașul Sfânt și organizarea acestuia; parohia
 Cântări religioase  Despre slujba religioasă
 Liturghia divină  Calendarul bisericesc de rit vechi
 Despre procesiunea bisericească cu cruce  Sărbătorile Născătoarei de Dumnezeu
 Ce este postul și cât de benefic este acesta  Sărbătorile ciclului pascal
 Sfintele Paști – sărbătoarea sărbătorilor
 De ce se vopsesc oule de Paști?
Sfânta scriptură – Din Evanghelie:  Mântuitorul
cartea de căpătâi a  Patimile lui Isus Hristos până la răstignire  Învățătura ortodoxă despre mântuire
unui creștin  Răstignirea lui Isus Hristos  Binele și răul în tradiția ortodoxă
 Moartea lui Isus Hristos  Cele zece porunci ale Domnului
 Îngroparea lui Isus Hristos  Omul și sufletul său
 învierea lui Isus Hristos  Sfintele Taine și Simboluri ale ortodoxiei
 Arătarea lui Isus Hristos ucenicilor Săi  Artă creștină. Icoanele
 Învierea Domnului – Paștele  Sfinții în calendarul ortodox
 Înălțarea Domnului  Sfinții mucenici și episcopi
 Pogorârea Sfântului Duh. Sfânta Treime  „Nebuni” întru Hristos, neprihăniți și luminatori
 Adormirea Maicii Domnului  Familia creștină și valorile acesteia
 Acoperământul Maicii Domnului  Omul în universul uman
 Triumful credinței creștine
 Înălțarea Sfintei Cruci
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasele a III-a - a IV-a 8
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare
pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare.
În desfășurarea activităților didactice, profesorul de Religie poate realiza diferite tipuri de
conexiuni interdisciplinare: cele prevăzute de programa școlară, prin relație cu celelalte discipline din
aria curriculară „Om și societate” (Educație civică, Istorie, Geografie); conexiuni cu alte discipline de
studiu din celelalte arii curriculare (Limba și literatura română, Muzică, Educație artistică etc.);
conexiuni realizate de echipe de profesori, prin lecții sau prin activități extrașcolare cu caracter
interdisciplinar. Astfel, se recomandă utilizarea unor abordări integrate care să promoveze: un accent
prioritar pus pe proiecte, utilizarea de surse de cunoaștere care completează informațiile din manualul
școlar, stabilirea de relații între concepte, gruparea flexibilă a elevilor în designul situațiilor de învățare.
O astfel de abordare a curriculumului sugerează o schimbare de la procesul de predare-învățare
centrat pe acumularea de informații religioase la o abordare centrată pe elev, care îi permite acestuia
să exploreze sensuri și semnificații, să valorifice experiența sa de viață, să stabilească corelații între
învățarea din clasă cu învățarea din contexte nonformale și informale.
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din
mediul apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele
moderne, astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor,
pentru crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită
formarea de conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și
față de alții, care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare-învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează
cu precădere:
 observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(icoane, ilustrații cu conținut religios-moral, fotografii care reflectă aspecte din viața
religioasă proprie și din cea a familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice
etc.);
 studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
 lectura textului din manual și a unor texte din literatura religioasă pentru a facilita dezvoltarea
vocabularului cu termeni din domeniul religios și pentru a le susține interesul față de
aprofundarea mesajului textului revelat;
 conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală
a diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice
sau ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
 învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă
simple, pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
 jocul de rol și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice domeniului religios,
pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de apartenență sau
pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
 învățarea bazată pe proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție etc.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a
elevilor în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasele a III-a - a IV-a 9
desfășurate prin ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace
didactice adecvate: planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări
educative cu ajutorul noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse, culegeri de texte literare în
versuri și proză, cântece necesare ca suport pentru serbări și lecții curente, site-uri cu informații
religioase.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
 Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare-învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.
 Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii
pot fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută
o carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.
 Vizităm biserica! Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică, în diferite ocazii și scopuri: pentru
participarea și observarea anumitor slujbe bisericești, pentru discuții cu preotul pe teme
religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate
ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia.
 Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de
învățare și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor
filme pe teme religioase relevante din perspectiva acestei discipline de studiu, vizitarea unor
muzee, plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și
analizarea acestora din perspectiva moralei religioase.
 Mergem în excursii tematice la mănăstiri sau alte lăcașuri de cult! Profesorul de religie poate
organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de mănăstiri sau alte
așezăminte religioase cu o anumită semnificație pentru comunitatea sau regiunea
respectivă. În acest context, se pot organiza discuții cu specialiștii din muzeele mănăstirilor,
se pot iniția dialoguri cu unii duhovnici, se pot observa sau descrie spațiile sau obiectele cu
caracter sacru.
 Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții
sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet,
împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim
sau din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice
ce sunt corelate cu temele planificate.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea constituie o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă a fi
utilizate cu prioritate metode moderne de evaluare, precum: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte
care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în
contexte firești, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin
raportare la standarde generale și nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul
didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și
de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat
și valorizat progresul fiecărui copil în parte.

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasele a III-a - a IV-a 10


Grupul de lucru

Feodor Chirilă Universitatea „Spiru Haret” București

Casian Nadea Inspectoratul școlar Județean Tulcea


Pașa Policov Ministerul Educației Naționale

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasele a III-a - a IV-a 11


Anexa nr. 1 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL ORTODOX DE RIT VECHI
Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul ortodox de rit vechi reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a din învățământul primar. Disciplina este
prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp
de 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață:
formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creștine care să stea la baza concepției asupra relației
Dumnezeu-om, om-semeni și, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor față de propria persoană.
Programa oferă posibilitatea înțelegerii caracteristicilor principale ale religiei creștine, așa cum este
aceasta prezentată în Sfânta Scriptură – Vechiul Testament și Noul Testament –, precum posibilitatea
înțelegerii istoriei și a specificului propriei confesiuni religioase.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: „Noțiuni generale cu
privire la credința creștină ortodoxă de rit vechi; simbolul credinței” (АЗБУКА ДРЕВЛЕПРАВОСЛАВНОЙ
ВЕРЫ) și „Sfânta Scriptură – cartea de căpătâi a unui creștin” (СВЯЩЕННОЕ ПИСАНИЕ –
НАСТОЛЬНАЯ КНИГА ХРИСТИАНИНА). Aceste domenii susțin formarea competențelor specifice,
precum și construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile
de vârstă și individuale ale elevilor.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate
de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 2
Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în


diferite contexte de viaţă

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu


valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din


perspectiva propriei credinţe

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 3
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
1.1. Recunoașterea unor elemente de bază ale 1.1. Descrierea unor aspecte de bază ale 1.1. Explicarea unor aspecte specifice propriei
credinței religioase credinței religioase, prin apelul la experiența credințe religioase
- dialog pe tema existenței lui Dumnezeu proprie - dialog pe tema prezenței lui Dumnezeu în
- observarea si comentarea unor imagini cu - exerciții de povestire a unor evenimente cu lume
conținut religios caracter religios; - definirea rugăciunii ca formă de manifestare a
- memorarea unor texte de rugăciuni - exerciții de alcătuire de propoziții simple cu dragostei față de Dumnezeu
- prezentarea icoanei Domnului Isus Hristos termenii religioși învățați - formularea și rostirea unor rugăciuni
- audierea unor texte religioase - audierea/lectura unor texte biblice
- identificarea, în imagini și texte, a unor - observarea naturii, sub aspectul măreției
persoane biblice și a unor sfinți acesteia

1.2. Observarea caracteristicilor 1.2. Identificarea caracteristicilor 1.2. Evidențierea caracteristicilor


comportamentale ale unui creștin, pe baza comportamentale ale unui creștin, pe baza comportamentale ale unor modele de credință:
valorificării unor situații din viața de zi cu zi valorificării unor situații din viața de zi cu zi și a - exerciții de recunoaștere a unor personaje
- dialog pe tema nașterii și copilăriei lui Isus exemplelor unor persoane din Biblie biblice din icoane, texte și imagini cu caracter
- prezentarea zilei de naștere proprii - povestirea (redarea) evenimentelor din religios
- exerciții de povestire a unor lecturi audiate cu Evanghelie referitoare la Isus Hristos - lectura unor texte biblice despre viața și
subiect religios - dialog pe teme: Sfânta Scriptură, Rugăciunea faptele lui Isus, precum și din viețile sfinților
- jocuri de rol „Așa da/ Așa nu” - analizarea unor imagini pe teme de educație - jocuri de rol în care este valorizată
religioasă respectarea, în contexte variate, a normelor de
comportament exemplificate prin exemplele
biblice

1.3. Aplicarea unor reguli de comportament 1.3. Aplicarea unor reguli de comportament 1.3. Aplicarea în mod autonom a unor reguli de
moral-creștin în contexte de viață familiare moral-creștin într-o serie de contexte de viață comportament moral-creștin în diferite
- exerciții de recunoaștere a unei biserici dintr- reale sau imaginare contexte de viață reale sau imaginare
o serie de imagini date - organizarea unor prezentări pe tema bisericii: - dezbatere în grup pe tema învățăturilor din
- identificarea Bisericii drept loc de rugăciune ce este o biserică, când se merge la biserică pildele lui Isus: a asculta, a ierta, a fi darnic, a
pentru creștini ortodocși de rit vechi - stabilirea, în grupuri mici și/ sau la nivelul iubi pe aproapele nostru, a spune adevărul
- jocuri de rol: „Cum mă comport când...?”; clasei, a unor reguli de comportament în - studii de caz pe tema respectării regulilor de
„Cum procedez dacă sunt în situația...?” diferite contexte (școală, familie etc.), comportament moral-creștin, pornind de la

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 4
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
relevante din perspectivă moral-religioasă situații reale sau imaginare
- dialog pe tema regulilor de comportament - jocuri de rol pe diferite teme: „Ce am făcut bine
religios în situația...?”; „Care sunt efectele faptelor
bune/ rele...?”
- exerciții de autoevaluare a comportamentului,
prin raportare la exemplele învățate

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase


Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
2.1. Asumarea unor responsabilități în cadrul 2.1. Manifestarea interesului pentru asumarea 2.1. Asumarea în mod explicit a unor
grupurilor din care face parte, la propunerea unor responsabilități în cadrul grupurilor din responsabilități în cadrul grupurilor din care
adultului care face parte face parte
- prezentarea normelor de comportament - definirea crucii ca simbol al iubirii lui - lectura/povestirea unor fapte și pilde ale lui
specifice diferitelor contexte Dumnezeu față de oameni Isus
- povestirea unor evenimente biblice care atestă - dialog pe tema semnificației crucii - exerciții de formulare a unor rugăciuni
iubirea lui Dumnezeu și al lui Isus Hristos - studiu de caz cu accent pe distincția bine/rău - dialog pe tema principalelor momente din viața
pentru oameni în analizarea unor situații sau comportamente lui Isus Hristos
- jocuri de rol pe tema asumării diferitelor - exersarea unor roluri în rezolvarea unor sarcini - jocuri de rol pe tema asumării unor
responsabilități (în familie, în școală etc.) de lucru simple, în grupuri mici responsabilități (în familie, în școală, în grupul
- studii de caz pe tema ajutorului oferit celorlalți - participarea la activități caritabile, împreună cu de prieteni etc.)
alți membri ai școlii

2.2. Identificarea unor elemente comune și de 2.2. Observarea unor elemente de diversitate în 2.2. Descrierea unor elemente de diversitate în
diferențiere între oameni cadrul diferitelor grupuri cadrul diferitelor grupuri
- jocuri didactice ilustrative, relevante privind - dialog pe tema unor elemente de diversitate în - jocuri didactice care să faciliteze dezvoltarea
manifestarea unor virtuți în viața oamenilor: grupurile de apartenență climatului afectiv pozitiv în cadrul grupului
sinceritatea, blândețea, bunătatea, răbdarea, - studii de caz pe tema normelor de - audierea unor povestiri religioase care
perseverența etc. comportament în biserică, școală, familie evidențiază exemple de conviețuire
- dialog pe tema comportamentului necesar - dialog pe tema manifestării interesului și armonioasă între semeni
într-o biserică solidarității față de colegi

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 5
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
3.1. Explicarea semnificației unor evenimente 3.1. Explicarea semnificației unor evenimente 3.1. Explicarea importanței unor evenimente
religioase cunoscute religioase din viața comunității religioase din viața comunității și a societății:
- povestirea după imagini (planșe, icoane, - redarea într-o succesiune logică a principalelor - dialog pe tema vieții Sfintei Maria Fecioara ca
ilustrații etc.) cu tematică adecvată evenimente din viața lui Isus Hristos model de comportament creștin
- dialog pe tema semnificației sărbătorilor - dialog pe tema unor evenimente religioase - povestirea după imagini (planșe, icoane,
creștine; Crăciunul și Paștele semnificative din viața comunității, pornind de ilustrații etc.) cu tematică adecvată
la experiențele elevilor - exemplificarea unor aspecte legate de
evenimentele religioase, cu ajutorul mijloacelor
audio-vizuale

3.2. Identificarea unor sărbători și evenimente 3.2. Prezentarea unor sărbători și evenimente 3.2. Explicarea rolului diferitelor sărbători și
cu semnificații religioase, cu incidență asupra cu conținuturi și semnificații religioase, cu evenimente cu conținuturi și semnificații
vieții familiei incidență asupra vieții familiei și a comunității religioase, cu incidență asupra vieții familiei și
- exerciții de caracterizare a lui Isus și a Sfintei - dialog pe tema semnificației sărbătorilor comunități
Maria creștine închinate lui Isus Hristos - lectura unor texte din literatura rusă referitoare
- participarea la discuții privind evenimentele - realizarea unor desene, felicitări, ornamente, la marile sărbători creștine ortodoxe de rit
religioase din viața omului (botezul, nunta, ziua colaje etc., cu ocazia sărbătorilor religioase, vechi
onomastică etc.), valorificând experiențele utilizând materiale diverse - audierea/învățarea unor cântări religioase
concrete ale copiilor - audierea unor texte din literatură, referitoare la - analizarea unor imagini relevante din viața
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor marile sărbători religioase participarea la copiilor, a familiilor lor, a comunității privind
și a familiilor lor (fotografii și albume de familie, sărbătorile comunității diferite sărbători religioase
imagini din sfera publică etc.) - realizarea unor desene, felicitări, ornamente, - implicarea în evenimente/ ceremonii legate de
- prezentarea aspectelor caracteristice ale colaje etc., cu ocazia sărbătorilor religioase tradiții religioase și populare specifice
diferitelor sărbători comunității

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 6
СОДЕРЖАНИЕ

ТЕМЫ ПОДГОТОВИТЕЛЬНЫЙ КЛАСС I-ЫЙ КЛАСC II-OЙ КЛАСC


АЗБУКА - Древлеправославные христиане - Правила поведения в Доме Божием - Жизнь человека до пришествия на
ДРЕВЛЕПРАВОСЛА (русские-староверы). Символ веры - Дом Божий есть дом молитвы землю Богочеловека Исуса Христа
ВНОЙ ВЕРЫ
- Краткое катехизическое учение - Об иконе - Евангелие первые четыре книги
Русской - Древлеправославной - О чём должен знать, прежде чем Нового Завета, в которых
церкви идти в церковь изображается земная жизнь Господа
- Церковь – Храм Божий нашего Исуса Христа
- Об одежде для молитвы
- О крестном знамении - Крест Господень
- О лестовке
- Об иконе - Что такое икона?
- О вхождении в церковь
- О поклонах - О свече и лампаде
- О стоянии в церкви, о каждении и о
- Церковный колокол и колокольный
- О молитве. Молитва господня. Краткое том, как ставить свечи и брать звон
изъяснение молитвы ”Отче наш” просфору - Молитва – беседа человека с Богом.
- Церковный календарь.Церковный - О подручниках Утренняя молитва. Молитва перед
древлеправославный календарь - Устав о поклонах во время сном
богослужения - О святом причащении
- О целовании умершего во время
погребения
- О благословении святительском и
священническом
СВЯЩЕННОЕ Из Евангелия: Из Евангелия: Из Евангелия:
ПИСАНИЕ – - Рождество Пресвятой Богородицы и - Крещение Исуса Христа - Воскрещение Лазаря
НАСТОЛЬНАЯ
введение Её в храм (Богоявление) - Преображение Господне
КНИГА
ХРИСТИАНИНА - Жизнь Пресвятой Богородицы - Первые ученики Исуса Христа - Отречение Петра и раскаяние
- Благовещение - Учение (проповеди) Исуса Христа - Вход Исуса Христа в Иерусалим
- Рождество Исуса Христа - Первое чудо Исуса Христа - Праздник – Вербное воскресенье
- Исцеление сына царедворца - Договор Иуды с архиереями
- Пастухи вифлеемские
- Притча Исуса христа о сеятеле - Тайная вечеря
- Поклонение волхвов
- Притча о блудном сыне - Предательство Иуды
- Сретение Господне - Суд над Исусом Христом
- Притча о добром самарянине

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 7
ТЕМЫ ПОДГОТОВИТЕЛЬНЫЙ КЛАСС I-ЫЙ КЛАСC II-OЙ КЛАСC
- Избиение младенцев - Заповеди о любви к ближнему
- Отрочество Исуса Христа

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 8
Conținuturi (traducere în limba română)

DOMENII CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA A II-A


Noțiuni generale - Creștini ortodocși de rit vechi: rușii - Reguli de comportare în Casa - Viața omului înaintea apariției
cu privire la staroveri (lipoveni). Simbolul credinței Domnului creștinismului
credința creștină
- Scurtă prezentare a Bisericii creștine - Casa Domnului este lăcașul rugăciunii - Evanghelia – primele patru cărți ale
ortodoxă de rit
vechi ortodoxe de rit vechi - Despre icoană Noului Testament, în care este
- Biserica – Casa lui Dumnezeu - Ce trebuie să știi înainte de a merge la zugrăvită viața pământeană a lui Isus
- Despre semnul Sfintei Cruci biserică Hristos
- Despre icoană - Cum trebuie să fim îmbrăcați pentru - Crucea Domnului Isus Hristos
- Despre închinăciune biserică - Ce semnifică icoana?
Despre mătănii - Despre lumânare și candelă
- Despre rugăciune. Rugăciunea Domnului.-
- Clopotul bisericesc și dangăt de
Semnificația rugăciunii „Tatăl Nostru” - Modul de a intra în biserică
clopote
- Calendarul bisericesc. Calendarul - Cum trebuie să ne comportăm în - Rugăciunea – dialogul omului cu
cultului ortodox de rit vechi biserică, cum trebuie să aprindem Dumnezeu. Rugăciunea de dimineață.
lumânările și în ce condiții putem primi Rugăciunea înainte de culcare
prescura - Despre sfânta împărtășanie
- Despre pernuță-suport pentru mâini - Despre binecuvântarea episcopală și
pentru plecăciunea până la pământ în cea preotească
timpul rugăciunii
- Regula privind când și cum trebuie să
închinăm
Sfânta Scriptură – Din Evanghelie: Din Evanghelie: Din Evanghelie:
cartea de căpătâi a - Nașterea Maicii Domnului. Intrarea în - Botezul lui Isus Hristos - Învierea lui Lazăr
unui creștin
Biserică a Maicii Domnului - Primii ucenici ai lui Isus Hristos - Schimbarea la față a Domnului
- Viața Maicii Domnului - Predica lui Isus Hristos - Dezicerea și căința lui Petru
- Blagoveștenie – Buna Vestire - Prima minune a lui Isus Hristos - Intrarea Domnului în Ierusalim
- Nașterea Mântuitorului Isus Hristos - Vindecarea fiului unui curtean - Sărbătoarea Floriilor
- Pilda semănătorului - Înțelegerea lui Iuda cu arhierii
- Păstorii din Betleem
- Pilda despre fiul rătăcitor - Cina cea de Taină
- Magii îi aduc omagii Mântuitorului
- Pilda samarineanului milostiv - Trădarea lui Iuda

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 9
DOMENII CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA A II-A
- Întâmpinarea Domnului - Poruncile despre iubire pentru cel - Judecarea lui Isus Hristos
- Uciderea pruncilor apropiat
- Adolescența lui Isus Hristos

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 10
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare
pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Copilul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între
toate disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Strategii didactice
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele
moderne, astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor,
pentru crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită
formarea de conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și
față de alții, care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Se recomandă ca, în desfășurarea activităților didactice, profesorul de Religie ortodoxă de rit
vechi să realizeze diferite tipuri de conexiuni interdisciplinare:
- conexiuni cu alte discipline de studiu din celelalte arii curriculare (Limba și cultura rusă,
Muzică, Educație artistică etc.);
- conexiuni realizate de echipe de profesori, prin lecții sau prin activități extrașcolare cu
caracter interdisciplinar.
Utilizarea unor abordări integrate promovează: un accent prioritar pus pe proiecte, utilizarea de
surse de cunoaștere care depășesc manualul școlar, stabilirea de relații între concepte, gruparea
flexibilă a elevilor în designul situațiilor de învățare. O astfel de abordare a curriculumului sugerează o
schimbare de la procesul de predare-învățare centrat pe acumularea de informații religioase la o
abordare centrată pe elev, care îi permite acestuia să exploreze sensuri și semnificații, să valorifice
experiența sa de viață, să stabilească corelații între învățarea din clasă cu învățarea din contexte
nonformale și informale.
Metodele de predare–învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie ortodoxă
de rit vechi vizează cu precădere:
- observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(icoane, ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie
și din cea a familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
- studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
- lectura textului din manual și a unor texte din literatura religioasă pentru a facilita dezvoltarea
vocabularului cu termeni din domeniul religios și pentru a le susține interesul față de
aprofundarea mesajului textului revelat;
- conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală
a diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice
sau ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral;
- învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
- jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru punerea copiilor în diferite situații de aplicare a valorilor moral-
religioase;
- analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de apartenență sau pentru
exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
- învățarea bazată pe proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție etc.
- portofoliul pe diferite teme, metodă ce permite dezvoltarea competențelor de colaborare;
- realizarea unor desene, colaje, texte scurte, „cărți”, colecții de imagini sau fotografii etc.
Aplicarea metodelor prezentate presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate, în

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 11
special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a
elevilor în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice
desfășurate prin ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace
didactice adecvate: planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări
educative cu ajutorul noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse; culegeri de texte literare în
versuri și proză (despre viața unor persoane biblice și a unor sfinți), precum și rugăciuni, stihuri și
cântări religioase atât în slavonă bisericească, cât și în rusă maternă, absolut necesare ca suport
pentru serbări și lecții curente; site-uri cu informații religioase.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul educației
religioase. Astfel, în afara activităților la clasă, un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de
religie reprezintă biserica și mănăstirea. Prin urmare, profesorul de religie poate organiza cu elevii
vizite la biserică, în diferite ocazii și scopuri: pentru participarea și observarea anumitor slujbe
bisericești, pentru discuții cu preotul pe teme religioase sau pentru a organiza în comun diferite
evenimente importante pentru comunitate ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia. De
asemenea, profesorul poate organiza excursii tematice la mănăstiri sau alte lăcașuri de cult.
Profesorul de religie poate organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de
mănăstiri sau alte așezăminte religioase cu o anumită semnificație pentru comunitatea sau regiunea
respectivă. În acest context, se pot organiza discuții cu specialiștii din muzeele mănăstirilor, se pot
iniția dialoguri cu unii duhovnici, se pot observa sau descrie spațiile sau obiectele cu caracter sacru.
Este necesar ca profesorul să caute pe Internet informații și imagini cu caracter religios. În afară
de faptul că unele lecții sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe
Internet, împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim
sau din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice ce sunt
corelate cu temele planificate.
Evaluarea
O componentă organică a procesului de învățământ reprezintă evaluarea cunoștințelor elevilor.
Evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la
particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor. Se recomandă cu prioritate metode moderne de
evaluare, precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul
personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în
același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice, adaptate vârstei.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte informale sau nonformale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat
și valorizat progresul fiecărui copil în parte.

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 12
Grupul de lucru

Feodor Chirilă Universitatea „Spiru Haret” București

Casian Nadea Inspectoratul școlar Județean Tulcea


Pașa Policov Ministerul Educației Naționale

Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 13
Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL ORTODOX
Clasele a III-a și a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul ortodox reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ
în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an
școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Iubirea lui Dumnezeu și
răspunsul omului; Dumnezeu se face cunoscut omului; Viața creștinului împreună cu semenii; Mari
sărbători creștine. De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară
dezvoltată în jurul unor teme majore: Dumnezeu este Viața (la clasa a III-a); Dumnezeu este Calea (la
clasa a IV-a). Aceste teme susțin formarea competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de
învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor.
Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate de
către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 2


Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în


diferite contexte de viață

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu


valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva


propriei credințe

Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 3


Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu 1.1. Compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport
anumite situații de viață cu diferite situații de viață
- dialoguri pe diferite teme: importanța lui Dumnezeu în viața omului, importanța - dialoguri pe teme religioase (unicitatea fiecărei persoane, importanța
omului în viața semenilor și a celorlalte ființe din natură, viața de pe pământ etc. raportării omului la Dumnezeu, rolul sfinților, importanța împlinirii poruncilor
- exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme, din perspectivă divine etc.), prin valorificarea unor povestiri, jocuri, ilustrații
generală și din perspectivă religioasă: cale, adevăr, bunătate, răbdare, respect, - exerciții de definire a unor termeni sau expresii: Biblie, sfânt, proroc, apostol,
putere evanghelist, poruncă, drept
- lectura unor texte pe teme din natură (succesiunea anotimpurilor, revenirea - explicarea modalității de căutare a unui text în Sfânta Scriptură
naturii la viață primăvara etc.) - exerciții de identificare a unor texte în Sfânta Scriptură
- realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care ilustrează aspecte din natură - exerciții de exprimare a acordului/ dezacordului față de opiniile altora
- explicarea, la nivelul de înțelegere al copiilor, a semnificației participării la slujbe - exerciții de argumentare a opiniei proprii în spiritul toleranței față de opinia
(Sfânta Liturghie, Sfintele Taine) altora
- discuții despre puterea primită de la Dumnezeu prin Sfintele Taine
- analiza unor texte care necesită exprimarea unui punct de vedere personal
- vizionarea unor înregistrări video/ participarea la diferite slujbe (Sfânta față de o anumită situație
Liturghie, Sfintele Taine, sfințirea apei etc.)
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, relevante
din punct de vedere religios (referitoare la manifestarea unor virtuți în viața lor:
sinceritatea, blândețea, bunătatea, răbdarea etc.)
- analiza unor texte care prezintă diferite opinii cu semnificație religioasă în relație
cu diferite situații de viață

1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
- povestirea unor fapte bune, fie proprii, fie ale altora, relevante pentru aspecte din Biblie și a unor sfinți
precum: rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
bunătății, experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane
- lectura unor texte relevante, biblice și din viețile sfinților din Biblie sau sfinți
- jocuri de rol „Cum mă comport în situația…”, în relație cu diferite contexte - lectura de povestiri care evidențiază rolul poruncilor divine (referitoare la
relevante (alegerea binelui/ răului, comportamentul în relație cu semenii, cinstirea lui Dumnezeu, a numelui lui Dumnezeu, a duminicii, a părinților)
comportamentul în relație cu diferite viețuitoare) - exerciții de analiză a asemănărilor și a deosebirilor dintre poruncile divine și
normele de comportament în diferite contexte sociale
Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 4
Clasa a III-a Clasa a IV-a
- recunoașterea unor atitudini față de ceilalți, pornind de la imagini, povești, filme - analiza unor imagini pe diferite teme: „Cum putem face lumea mai bună”,
adecvate vârstei elevilor, observarea unor comportamente etc. „Ajutorul primit de la Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur” etc.
- discuții privind rolul muncii și al efortului în viața omului, rolul profesorilor în viața - jocuri de rol: „Cum mă comport în situația…”, cu aplicații la diferite contexte
omului relevante (comportamentul în diferite contexte sociale familiare; împlinirea
- exerciții de identificare și valorizare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, poruncii iubirii etc.)
jocuri

1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, pentru diferite 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
contexte de viață familiare moral-creștin, în diferite contexte de viață familiare
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
reguli de comportament adecvate vârstei elevilor și diferitelor contexte (școală, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în situația…?”; „Ce reguli
familie, biserică, stradă, natură etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă au formulat cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate îndeplini un copil
- analiza unor situații privind respectarea anumitor reguli de comportament poruncile?”; „Cum mă simt / cum procedez atunci când nu sunt de acord cu o
moral-creștin în diferite contexte date (jocuri de rol, povestiri, analiza unor regulă?”; „Ce diferențe există între împlinirea poruncilor de către copii și de
imagini, filme, desene animate) către adulți?” )
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare familiare, care - exerciții de exersare a aplicării unor norme și porunci divine
evidențiază importanța respectării unor reguli de comportament moral-religios - formularea în grup a unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
- dialog pe tema regulilor de comportament religios pentru primirea unor Sfinte clasei, care să valorizeze porunca iubirii aproapelui
Taine, adecvate vârstei elevilor: „Cum procedez când mă spovedesc?”; „Cum - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
procedez când merg să mă împărtășesc ...?”, „Ce fac după ce primesc Sfânta situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
Împărtășanie?” - elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație civică
spune să fac un lucru bun/rău…?”. – Științe – Istorie – Arte
- vizite în diferite contexte de educație nonformală/ informală (bibliotecă, parc,
muzeu etc.), în cadrul unor activități interdisciplinare Religie – Educație civică –
Științe – Arte

Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 5


2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase
Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenență 2.1. Descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de
- exerciții de identificare a rolurilor sociale ale unui elev, în raport cu persoanele apartenență
importante din viața sa de creștin (părinții, preotul, nașii, creștinii din parohie, - exersarea unor roluri specifice activităților desfășurate în diferite contexte
prietenii etc. ) (activități de grup, activități religioase etc.)
- participarea la diferite activități educative, împreună cu alți membri ai școlii, - audierea unor povestiri care evidențiază exemple de conviețuire armonioasă
comunității, parohiei etc. între semeni
- studii de caz pe tema importanței fiecărui om în viața semenilor din grupurile de - prezentarea unor cazuri reale sau imaginare relevante pentru teme de
apartenență educație religioasă: „Cum relaționez cu cei care mă îndrumă”, „Rolul
- exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate, în activitățile de tip semenilor în viața creștinului”, „Iertarea și iubirea celorlalți”, „Exemplul
perechi și în cele de grup personal și relațiile cu semenii” etc.
- asumarea de roluri în rezolvarea unor sarcini de lucru în grupuri mici - jocuri didactice care să faciliteze dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în
- exerciții de construire a unui text pe teme de educație religioasă, pe baza unui cadrul grupului
suport vizual sau a unui plan de idei - elaborarea de compuneri pe teme de educație religioasă, pornind de la o
situație dată

2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri pe diferite teme: „Ce învăț de la colegii mei și ce pot - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
învăța ei de la mine?”, „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?” solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații,
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a filme, texte biblice
credinței diferitelor persoane, pornind de la realități din viața școlii și a - exerciții de descriere a unor atitudini sociale, prin raportarea la norme
comunității sociale și la unele porunci divine
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă - jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt,
ideea de adevăr, respect, blândețe valorificând exemple din viața unor sfinți
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - elaborarea unor compuneri pe teme precum: „Împreună, putem face lucruri
- discuții despre relațiile și atitudinile care se manifestă în cadrul diferitelor grupuri minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm
(familie, clasă, grupul de prieteni etc.), pe baza unor imagini amândoi” – cu scopul de a diminua spiritul de competiție negativă dintre elevi
- elaborarea de compuneri/ lecturarea de povestiri/ jocuri de rol cu scopul - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme
evidențierii unor relații în cadrul grupurilor relevante

Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 6


3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața comunității apropiate și a societății
comunității - elaborarea de compuneri pornind de la unele evenimente religioase
- povestirea după imagini (planșe, icoane, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice și din viețile sfinților comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- utilizarea unor icoane pentru a descrie evenimente din viața Mântuitorului, a - utilizarea unor icoane pentru a descrie evenimente din viața Mântuitorului, a
Maicii Domnului și a unor sfinți Maicii Domnului și a unor sfinți
- audierea/învățarea de rugăciuni, cântări, colinde etc., cu explicarea - audierea/învățarea unor rugăciuni, cântări religioase, colinde etc.
semnificației acestora, a expresiilor și a termenilor religioși - lectura unor texte religioase, literare relevante privind viața unor sfinți
- imaginarea unor povestiri privind relația persoanei cu diferite lucruri, ființe români (activitate interdisciplinară Religie – Istorie – Limba și literatura
- participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității română)
- organizarea de serbări școlare cu tematică religioasă

3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi și
religioase, din viața familiei și a comunității semnificații religioase, din viața creștinilor
- discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, botezul, - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității: modelele oferite creștinilor de
- analizarea unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și persoanele biblice prezente la evenimentele din viața Mântuitorului,
albume de familie, imagini din sfera publică) obiceiuri preluate (de exemplu, oferirea de daruri, după modelul magilor),
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Nașterea sărbătorirea zilei femeii creștine, în duminica mironosițelor etc. (activitate
Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea Domnului) interdisciplinară Religie – Educație civică)
- lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine - realizarea unor proiecte, individual sau în grup, cu diferite teme („Drumul
magilor”, „Ce sfinți sărbătorim în luna aceasta” etc.)
- audierea/ învățarea unor colinde și cântări religioase
- realizarea de felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor
- participarea la serbări școlare
religioase
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe (de
- lectura unor texte literare, referitoare la marile sărbători religioase
exemplu, „Apa în viața creștinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om”
etc.); Religie – Arte („Darul meu pentru tine” – realizarea unor desene și - participarea la sărbătorile comunității
confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători
sărbători religioase) și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și locale
evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale

Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 7


CONȚINUTURI
DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a
Dumnezeu este Viața Dumnezeu este Calea
Iubirea lui Dumnezeu este izvorul vieții Cu Dumnezeu pe calea vieții
Dumnezeu - Viața omului, darul lui Dumnezeu - Lumea – casă pentru toți oamenii
și răspunsul omului - Bucuria de a trăi - Fiecare om își caută propria cale în viață
- Omul în relație cu natura - Biblia și Biserica arată calea spre Dumnezeu
- Viața pe pământ și Împărăția lui Dumnezeu - Nevoia de a primi îndrumare în viață
- Ajutorul lui Dumnezeu în situații dificile

Dumnezeu se face Ce înseamnă să fii creștin Sfințenia, cale spre Dumnezeu


cunoscut omului - Când un om devine creștin - Calea spre Dumnezeu, deschisă tuturor oamenilor prin Iisus Hristos
- Persoanele din viața unui creștin - Învățătura Domnului, vestită de sfinții apostoli și evangheliști
- Primirea iertării prin spovedanie - Mărturisirea și trăirea credinței de către sfinți
- Primirea lui Hristos prin Sfânta Împărtășanie - Sfinți români și creștinismul pe teritoriul țării noastre
- Dumnezeu ocrotește și dă putere, pentru a face fapte bune
- Alegerea binelui în viață

Viața creștinului Viața împreună cu ceilalți Iubirea creștină, sprijin pentru conviețuirea cu ceilalți
împreună cu - Necesitatea de a spune întotdeauna adevărul - Iubirea, poruncă dată de Domnul Iisus Hristos
semenii - Ascultarea și împlinirea sfaturilor bune - Viața în armonie cu ceilalți, îndemn al lui Dumnezeu
- Blândețea și bunătatea în relație cu ceilalți - Familia și împlinirea poruncii iubirii
- Importanța de a avea răbdare cu cei din jur - Prietenia și porunca iubirii creștine
- Respectul față de sine și față de ceilalți - Importanța exemplului personal de iubire creștină
- Nevoia de efort pentru a obține rezultate

Mari sărbători Nașterea și botezul Domnului Nașterea Domnului, vestire și împlinire


creștine - Nașterea Domnului - Prorocii, vestitori ai nașterii lui Hristos
- Botezul Domnului - Magii, în căutarea Pruncului Iisus
Învierea și înălțarea Domnului - Întâmpinarea Pruncului Iisus de către Dreptul Simeon
- Învierea Domnului De la Florii la Înviere
- Înălțarea Domnului - Cu Hristos, în Săptămâna Patimilor
- Femeile mironosițe pe drumul Golgotei și în Duminica Învierii

Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 8


Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant
confesional (rugăciuni, texte biblice, texte despre viața unor sfinți, cântări religioase și colinde),
recomandate a fi abordate pe parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut
de sine stătătoare, ci vor constitui modalități de exemplificare a temelor anterior menționate.
La clasa a III-a, propunem următoarea listă de elemente:
- audierea și/ sau învățarea unor rugăciuni: rugăciunea de dimineață; rugăciunea de seară;
rugăciunea înainte de împărtășire; rugăciunea după împărtășire;
- audierea și / sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători
cu mesaj asemănător: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” (Ioan 14,6); „Sprijiniți pe cei
neputincioși, fiți îndelung-răbdători față de toți. Luați seama să nu răsplătească cineva cuiva
răul cu rău, ci totdeauna urmați cele bune unul față de altul și față de toți” (I Tesaloniceni 5,
14-15); „Căci Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său, cel Unul-Născut L-a dat ca
oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică.” (Ioan 3,16);
- audierea și/ sau învățarea de cântări religioase și cântece patriotice: „Veniți să ne închinăm
(cu variante pentru praznicele împărătești studiate)”; „Câți în Hristos v-ați botezat”; „Troparul
Botezului Domnului”; „Aghiosul, Aghios”; „Troparul Înălțării Domnului”; „Versul Înălțării
Domnului”; cântece închinate eroilor;
- audierea și/ sau învățarea de colinde: „Colo-n sus și mai în sus”; „La Vifleem colo-n jos”;
„Praznic luminos”;
- lectura unor aspecte din viața unor persoane biblice și a unor sfinți: Prorocul David,
Regele Solomon, Dreptul Iov, Prorocul Samuel, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, Sfântul
Serafim de Sarov, Sfântul Ierarh Nectarie; Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica; Sfântul Cuvios
Ioan Iacob de la Neamț etc.
La clasa a IV-a, propunem următoarea listă de elemente:
- audierea și/ sau învățarea unor rugăciuni: rugăciune pentru cei care ne fac bine; rugăciuni/
tropare închinate sfinților;
- audierea și/ sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători
cu mesaj asemănător: „Să-L iubești pe Domnul Dumnezeu tău din toată inima ta și din tot
sufletul tău și din toată puterea ta și din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți.”
(Luca 10,27); „Căci dragostea de Dumnezeu aceasta este: Să păzim poruncile Lui; și
poruncile Lui nu sunt grele.” (I Ioan 5,3); „Ascultă sfatul și primește învățătura, ca să fii înțelept
toată viața.” (Pilde 19,20); „Pe toate căile tale, gândește-te la Domnul” (Pilde 3,6);
- audierea și/ sau învățarea de cântări religioase și câtece partiotice: răspunsurile la Ectenia
mare; „Crucii Tale”; „Veniți să ne închinăm (cu variante pentru praznicele împărătești
studiate)”; răspunsurile la Ectenia întreită; răspunsurile la Ectenia cererilor; „Ștefan, Ștefan,
Domn cel Mare” etc.;
- audierea și/ sau învățarea de colinde: „Doamne, a Tale cuvinte”; „Nouă, azi ne-a răsărit”; „O,
ce veste minunată”; „Trei crai de la răsărit”;
- lectura unor aspecte din viața unor sfinți: Sfântul Proroc Moise, Sfântul Proroc Ilie, Sfântul
Apostol și Evanghelist Ioan, Sfinții Trei Ierarhi: Vasile, Grigore și Ioan, Sfântul Ierarh Spiridon,
Sfântul Mucenic Ștefan, Sfânta Muceniță Ecaterina, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou din
Basarabi, Sfânta Cuvioasă Parascheva, Sfântul Ștefan cel Mare, Sfântul Neagoe Basarab,
Sfinții Martiri Brâncoveni etc.

Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 9


Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru
proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare–învățare–evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare.
Abordarea conținuturilor
Acest aspect presupune o atitudine flexibilă a profesorului de religie, prin accentul pus pe:
valorificarea experiențelor de viață ale elevilor; accentuarea caracterului aplicativ al conținuturilor,
creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală; abordări diferențiate ale conținuturilor
învățării, în acord cu experiențele elevilor și cu contextul social în care trăiesc aceștia; realizarea de
conexiuni între Religie și alte discipline de studiu.
Astfel, pentru fiecare dintre temele propuse de programele școlare pentru clasele a III-a și a IV-a
sunt identificate aspecte specifice, ce se impun a fi abordate în activitatea de predare-învățare și care
pot constitui, de asemenea, repere în prezentarea conținuturilor la nivelul manualelor școlare și al
auxiliarelor didactice.
În abordarea conținuturilor se recomandă să fie utilizate exemple biblice, din viețile sfinților și din
viața cotidiană, relevante pentru fiecare temă.

DOMENII CLASA a III-a

Dumnezeu este Viața


Iubirea lui Dumnezeu este izvorul vieții
Dumnezeu  Viața omului, darul lui Dumnezeu (copilul, darul lui Dumnezeu pentru
și răspunsul omului părinți; alcătuirea omului din trup și suflet; grija față de trup; grija față de
suflet)
 Bucuria de a trăi (nașterea omului, moment de bucurie; momentele și
motivele de bucurie în viață)
 Omul în relație cu natura (lecția naturii; modele biblice și din viețile
sfinților, de grijă pentru natură; ocrotirea naturii și a vieții)
 Viața pe pământ și Împărăția lui Dumnezeu (Domnul Iisus Hristos
vorbește despre Împărăția lui Dumnezeu; sfinții trăiesc veșnic în Împărăția
lui Dumnezeu)
Dumnezeu se face Ce înseamnă să fii creștin
cunoscut omului  Când un om devine creștin (Botezul, Mirungerea, Împărtășirea, primele
taine primite de un creștin; numele de botez)
 Persoanele din viața unui creștin (persoane care îl ocrotesc în mod
nevăzut: Dumnezeu, Maica Domnului, îngerul păzitor, sfântul ocrotitor;
persoane care îl ajută pe creștin: preotul, nașul, părinții, prietenii, creștinii
din parohie, prietenii de la biserică)
 Primirea iertării prin spovedanie (despre păcate și greșeli; despre
iertare; cum se face spovedania)
 Primirea lui Hristos prin Sfânta Împărtășanie (despre Sfânta Liturghie;
pregătirea pentru împărtășire; binefacerile împărtășirii)
 Dumnezeu ocrotește și dă putere, pentru a face fapte bune (despre
ocrotirea și puterea de la Dumnezeu; despre ajutorul pentru a face fapte
bune)
 Alegerea binelui în viață (posibilitatea omului de a alege între bine și rău;
persoane care îl ajută pe om să aleagă binele; perseverența în a face fapte
bune)
Viața creștinului Viața împreună cu ceilalți
împreună cu  Necesitatea de a spune întotdeauna adevărul (de ce este important să
semenii fie spus adevărul; consecințele minciunii)
 Ascultarea și împlinirea sfaturilor bune (de ce este importantă
ascultarea și împlinirea sfaturilor bune; consecințele neascultării)

Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 10


 Blândețea și bunătatea în relație cu ceilalți (de ce sunt importante
blândețea, bunătatea și iertarea; consecințele violenței)
 Importanța de a avea răbdare cu cei din jur (de ce este importantă
răbdarea; consecințele lipsei de răbdare)
 Respectul față de sine și față de ceilalți (ce înseamnă respectul;
consecințele lipsei de respect)
 Nevoia de efort pentru a obține rezultate (ce înseamnă efortul la vârsta
copilăriei; de ce este important efortul de a învăța și de a munci)
Mari sărbători Nașterea și botezul Domnului
creștine  Nașterea Domnului (aspecte biblice referitoare la Nașterea Domnului;
cum se pregătesc creștinii pentru Nașterea Domnului)
 Botezul Domnului (Botezul Domnului în Evanghelii; Sfințirea Mare a apei;
sfințirea caselor)
Învierea și înălțarea Domnului
 Învierea Domnului (aspecte biblice referitoare la Învierea Domnului; cum
se pregătesc creștinii pentru Învierea Domnului)
 Înălțarea Domnului (aspecte biblice referitoare la Înălțarea Domnului;
cinstirea eroilor neamului)

DOMENII CLASA a IV-a

Dumnezeu este Calea


Iubirea lui Cu Dumnezeu pe calea vieții
Dumnezeu  Lumea – casă pentru toți oamenii (aspecte specifice ale lumii de astăzi;
și răspunsul omului oamenii doresc mereu o lume mai bună)
 Fiecare om își caută propria cale prin viață (fiecare om este unic; care
sunt nevoile omului; Dumnezeu răspunde căutării omului)
 Biblia și Biserica arată calea spre Dumnezeu (ce înseamnă calea către
Dumnezeu; ce este Biblia; cum călăuzește Biblia spre Dumnezeu)
 Nevoia de a primi îndrumare în viață (de ce omul are nevoie de
îndrumare în viață; cine ne îndrumă în viață)
 Ajutorul lui Dumnezeu în situații dificile (ce dificultăți întâmpină un copil;
încrederea în purtarea de grijă a lui Dumnezeu)
Dumnezeu se face Sfințenia, cale spre Dumnezeu
cunoscut omului  Calea spre Dumnezeu, deschisă tuturor oamenilor prin Iisus Hristos
(ce este sfințenia; cum se ajunge la sfințenie; care sunt roadele sfințeniei)
 Învățătura Domnului, vestită de sfinții apostoli și evangheliști (cine au
fost apostolii; cine au fost evangheliștii; rolul lor în transmiterea învățăturii
creștine)
 Mărturisirea și trăirea credinței de către sfinți (ce înseamnă
mărturisirea credinței; modele de sfinți cu cinstire universală)
 Sfinții români și creștinismul pe teritoriul țării noastre (apariția
creștinismului pe teritoriul țării noastre; exemple de sfinți români din diferite
perioade istorice și provincii ale țării)
Viața creștinului Iubirea creștină, sprijin pentru conviețuirea cu ceilalți
împreună cu  Iubirea, poruncă dată de Domnul Iisus Hristos (ce înseamnă iubirea lui
semenii Dumnezeu; ce înseamnă iubirea aproapelui)
 Viața în armonie cu ceilalți, îndemn al lui Dumnezeu (rolul normelor în
diferite contexte de viață; exemple de porunci din Decalog și învățături
desprinse din acestea)
 Familia și împlinirea poruncii iubirii (binecuvântarea familiei de către
Domnul Iisus Hristos; iubirea dintre membrii familiei)
 Prietenia și porunca iubirii creștine (prietenia în lumina învățăturii lui
Hristos; aspecte definitorii ale prieteniei la vârsta școlară)
 Importanța exemplului personal de iubire creștină (valoarea
exemplului personal; exemple din viața cotidiană)
Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 11
Mari sărbători Nașterea Domnului, vestire și împlinire
creștine  Prorocii, vestitori ai nașterii lui Hristos (cine au fost prorocii; rolul lor în
pregătirea venirii Mântuitorului)
 Magii, în căutarea Pruncului Iisus (cine au fost magii; închinarea magilor
și întoarcerea în țara lor pe altă cale)
 Întâmpinarea Pruncului Iisus de către Dreptul Simeon (despre
evenimentul Întâmpinării Domnului; Dreptul Simeon, model de răbdare și
perseverență)
De la Florii la Înviere
 Cu Hristos, în Săptămâna Patimilor (principalele evenimente din
duminica Floriilor și din Săptămâna Patimilor; atitudini ale apostolilor față
de Mântuitorul)
 Femeile mironosițe pe drumul Golgotei și în Duminica Învierii (cine au
fost femeile mironosițe; devotamentul femeilor mironosițe; sărbătoarea
femeilor mironosițe)

În desfășurarea activităților didactice, profesorul de religie poate realiza diferite tipuri de conexiuni
interdisciplinare: cele prevăzute de programa școlară, prin relație cu celelalte discipline din aria
curriculară Om și societate (Educație civică, Istorie, Geografie); conexiuni cu alte discipline de studiu din
celelalte arii curriculare (Limba și literatura română, Muzică și mișcare, Arte vizuale și abilități practice
etc.); conexiuni realizate de echipe de profesori, prin lecții sau prin activități extrașcolare cu caracter
interdisciplinar. Astfel, se recomandă utilizarea unor abordări integrate care să promoveze: un accent
prioritar pus pe proiecte, utilizarea de surse de cunoaștere care completează informațiile din manualul
școlar, stabilirea de relații între concepte, gruparea flexibilă a elevilor în designul situațiilor de învățare.
O astfel de abordare a curriculumului sugerează o schimbare de la procesul de predare-învățare centrat
pe acumularea de informații religioase la o abordare centrată pe elev, care îi permite acestuia să
exploreze sensuri și semnificații, să valorifice experiența sa de viață, să stabilească corelații între
învățarea din clasă cu învățarea din contexte nonformale și informale.
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul
apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne,
astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru
crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de
conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții,
care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare–învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează
cu precădere:
 observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(icoane, ilustrații cu conținut religios-moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă
proprie și din cea a familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
 studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
 lectura textului din manual și a unor texte din literatura religioasă pentru a facilita dezvoltarea
vocabularului cu termeni din domeniul religios și pentru a le susține interesul față de
aprofundarea mesajului textului revelat;
 conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a
diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau
ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
 învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
 jocul de rol și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice domeniului religios,
Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 12
pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de apartenență sau
pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
 învățarea bazată pe proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție etc.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a elevilor
în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin
ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate:
planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări educative cu ajutorul
noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse, culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece
necesare ca suport pentru serbări și lecții curente, site-uri cu informații religioase.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
 Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare-învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.
 Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii pot
fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută o
carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.
 Vizităm biserica! Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică, în diferite ocazii și scopuri: pentru
participarea și observarea anumitor slujbe bisericești, pentru discuții cu preotul pe teme
religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate
ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia.
 Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de învățare
și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor filme pe
teme religioase relevante din perspectiva acestei discipline de studiu, vizitarea unor muzee,
plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și analizarea
acestora din perspectiva moralei religioase.
 Mergem în excursii tematice la mănăstiri sau alte lăcașuri de cult! Profesorul de religie poate
organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de mănăstiri sau alte
așezăminte religioase cu o anumită semnificație pentru comunitatea sau regiunea respectivă.
În acest context, se pot organiza discuții cu specialiștii din muzeele mănăstirilor, se pot iniția
dialoguri cu unii duhovnici, se pot observa sau descrie spațiile sau obiectele cu caracter sacru.
 Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții
sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet,
împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim sau
din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice ce
sunt corelate cu temele planificate.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea constituie o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă a fi
utilizate cu prioritate metode moderne de evaluare, precum: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte
care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în
contexte firești, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin
raportare la standarde generale și nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul
didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și
de vârstă ale elevilor.
Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 13
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și
valorizat progresul fiecărui elev în parte.

Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 14


Grupul de lucru

Pîslaru Cătălin Ministerul Educației Naționale


Horga Irina Institutul de Științe ale Educației
Teodorescu Livia Institutul de Științe ale Educației
Zăbavă Mihaela Centrul Național de Evaluare și Examinare
P.S. Varlaam Ploieșteanul Patriarhia Română
Achim Mihaela Școala Gimnazială Nr. 280 București
Apreutesei Daniela Patriarhia Română, Sectorul Cultură și Patrimoniu Religios
Boha Claudia Inspectoratul Școlar Județean Sălaj
Buchiu Ștefan Universitatea din București, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian
Patriarhul”
Corujan Ioana Școala Gimnazială „Horea” Cluj-Napoca
Cucoș Constantin Universitatea „Al. I. Cuza" Iași, Facultatea de Psihologie și Științe ale
Educației
Dogaru Gheorghe Inspectoratul Școlar al Municipiului București
Jambore George Patriarhia Română, Sectorul Teologic-Educațional
Lemeni Adrian Patriarhia Română, Sectorul Teologic-Educațional
Martin Iuliana Școala Gimnazială Nr. 197 București
Nicolescu Costion Muzeul Țăranului Român
Opriș Dorin Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Departamentul pentru
Pregătirea Personalului Didactic
Opriș Olivia-Monica Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Simion Ștefan” Alba Iulia
Săftoiu Daniela Inspectoratul Școlar Județean Mehedinți
Tacea Antoaneta Firuța Universitatea București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Zăbavă Emil Dănut Școala Gimnazială Nr. 28 București

Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 15


Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
Clasele a III-a și a IV-a
CULTUL ORTODOX UCRAINEAN

București, 2014
ПОЯСНЮВАЛЬНА ЗАПИСКА

Навчальна програма з РЕЛІГІЇ - Український православний культ для III-іх та IV-их класів
загальноосвітніх навчальних закладів розроблена відповідно до Державного стандарту
початкової загальної освіти. Програма визначає концептуальні підходи до релігійної освіти учнів
III-іх і IV-их класів, конкретизує релігійно-духовні завдання, розподіляє художньо-педагогічний
матеріал, враховує релігійні-педагогічні традиції та сучасні тенденції розвитку національної та
світової духовної культури.
В основу програми покладено провідні положення сучасного релігійного виховання, а
саме: визначення мети загальної релігійної освіти у широкому культурологічному контексті; підхід
до сприймання релігії як основи загальної духовної освіти; ставлення до релігії як джерела і
предмета духовного спілкування. Програмою передбачені неперервність і наступність завдань і
змісту релігії у початковій та основній школі; варіативність її змісту та поліхудожність, що
реалізується через встановлення зв’язків між релігією та іншими дисциплінами з куррикулярної
області ЛЮДИНА І СУСПІЛЬСТВО.
Програма ґрунтується на наступних напрямках дослідження:
 занесення предмету Релгія до навчального плану ще у початковій школі сприяє постійному
зіткненню в галузі Релігії протягом всього доуніверситетського навчання - специфіка
більшості виховних систем, що включають Релігію в навчальний план;
 роль навчання релігії змалку визнається і підтримується теорією і практикою у виховній
галузі, вона підкреслює значення релігійного виховання у формуванні особистості учнів,
значень, що торкаються віри і переконань, як її основних елементів;
 на початку шкільництва, предмет Релігія лежить в основі навчання, що торкається з
виховної точки зору „великих дитячих запитань”, досвіду їхнього життя, відмінних від
звичайних предметів навчального плану, але які мають величезне значення для морального
виховання і їх соціалізації;
 передбачені фінальності підготовчого класу для предмета Релігії не зосереджуються на
конфесійному вихованні, але передбачають моральний розвиток дітей і формування
поведінки у відповідності до релігійно- моральних цінностей;
 за змістом і компетентністю, предмет Релігія впливає прямо на реалізацію компетентності
куррикулярної області „Людина і суспільство”, через її внесок в розвиток
соціально-громадянських компетентностей, підкреслюючи забезпечення різноманітності,
інтеграцію в різні групи, між- і черезпредметними зв’язками.
Структура шкільної програми Релігія- Український православний культ містить наступні
елементи:
- Пояснювальна записка
- Загальні компетенції
- Специфічні компетенції і види навчальної діяльності
- Зміст
- Методичні рекомендації
Метою релігійної освіти в початковій школі є формування основ релігійної культури учнів
як важливої і невід’ємної частини їхньої духовної культури, а також формування естетичного
досвіду, емоційно-ціннісного ставлення додуховноcті. Ця мета конкретизується в основних
завданнях, спрямованих на формування базових освітніх компетентностей та загальний
додуховний розвиток учнів: введення учнів у світ добра й краси, відбитий у релігійних творах;
розвиток чуттєво-емоційного сприйняття навколишнього світу крізь призму релігії; збагачення
емоційно-естетичного досвіду учнів, підведення їх до осягнення духовної суті релегійної культури
в її найпростіших втіленнях; сприяння розвитку образного мислення, уяви, загальних та релігійних
здібностей учнів; формування універсальних (духовних, моральних, громадянських, естетичних)
якостей творчої особистості; виховання ціннісного ставлення до духовної культури.
Змістове наповнення програми передбачає формування в учнів світоглядних,
ціннісно-орієнтаційних,навчально-пізнавальних,творчо-діяльнісних,комунікативних
компетентностей, що досягається через сприймання релігії.

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 2


Notă de prezentare (traducere în limba română)

Programa școlară pentru disciplina Religie - cultul ortodox ucrainean reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în
planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1
oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.

Structura programei școlare include următoarele elemente:


- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Iubirea lui Dumnezeu și
răspunsul omului; Dumnezeu se face cunoscut omului; Viața creștinului împreună cu semenii; Mari
sărbători creștine. De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară
dezvoltată în jurul unor teme majore: Dumnezeu este Viața (la clasa a III-a); Dumnezeu este Calea (la
clasa a IV-a). Aceste teme susțin formarea competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de
învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor.
Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Lista de competențe specifice și de conținuturi este elaborată de
către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 3


Загальні компетенції

1. Застосування певних правил поведінки, притаманній


релігійній моралі в контексті повсякденного життя

2. Співпраця з дітьми і дорослими у сімейному середовищі у


відповідності з релігійними цінностями

3. Активне дослідження деяких елементів з повсякденного життя


з перспективи власної віри

Competențe generale (traducere în limba română)

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în


diferite contexte de viaţă

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu


valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva


propriei credinţe

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 4


Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu 1.1. Compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport
anumite situații de viață cu diferite situații de viață
- dialoguri pe diferite teme: importanța lui Dumnezeu în viața omului, importanța - exerciții de definire a unor termeni sau expresii: Biblie, sfânt, proroc, apostol,
omului în viața semenilor și a celorlalte ființe din natură, viața de pe pământ etc. evanghelist, poruncă, drept, mironosiță etc. (Біблія, святий, пророк,
- exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme, din perspectivă апостол, євангеліст, мироносиці і т.д. )
generală și din perspectivă religioasă: cale, adevăr, bunătate, răbdare, respect, - explicarea modalității de căutare a unui text în Sfânta Scriptură (Святому
putere etc. Письмі)
- lectura unor texte pe teme din natură (succesiunea anotimpurilor, revenirea - exerciții de identificare a unor texte în Sfânta Scriptură (Святому Письмі)
naturii la viață primăvara etc.) - dialoguri pe teme religioase (unicitatea fiecărei persoane, importanța
- realizarea unor colaje cu imagini, fotografii care ilustrează aspecte din natură raportării omului la Dumnezeu, rolul sfinților, importanța împlinirii poruncilor
- explicarea, la nivelul de înțelegere al copiilor, a semnificației participării la slujbe divine etc.), prin valorificarea unor povestiri, jocuri, ilustrații etc.
(Sfânta Liturghie/Свята Літургія, Sfintele Taine/Святі Тайни etc.) - realizarea de caracterizări ale unor persoane sfinte (prin dialoguri, analiza
- discuții despre puterea primită de la Dumnezeu prin Sfintele Taine unor icoane, povestiri, texte biblice)
- vizionarea unor înregistrări video/ participarea la diferite slujbe (Sfânta - exerciții de exprimare a acordului/ dezacordului față de un punct de vedere
Liturghie/Свята Літургія, Sfintele Taine/Святі Тайни, sfințirea - exerciții de argumentare a unui punct de vedere personal, în spiritul
apei/посвячення води etc./ і т.д.) toleranței față de punctele de vedere ale altora
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, relevante - analiza unor texte care necesită exprimarea unui punct de vedere personal
din punct de vedere religios (referitoare la manifestarea unor virtuți în viața lor: față de o anumită situație
sinceritatea, blândețea, bunătatea, răbdarea etc.)
- analiza unor texte care prezintă diferite opinii cu semnificație religioasă în
relație cu diferite situații de viață

1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
- povestirea unor fapte bune, fie proprii, fie ale altora, relevante pentru aspecte din Biblie și a unor sfinți
precum: rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
bunătății, experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane
- lectura unor texte relevante, biblice și din viețile sfinților din Biblie sau sfinți etc.
- jocuri de rol „Cum mă comport în situația…”, în relație cu diferite contexte - lectura de povestiri care evidențiază rolul poruncilor divine (referitoare la
relevante (alegerea binelui/ răului, comportamentul în relație cu semenii, cinstirea lui Dumnezeu, a numelui lui Dumnezeu, a duminicii, a părinților
comportamentul în relație cu diferite viețuitoare etc.) etc.)
- recunoașterea unor atitudini față de ceilalți, pornind de la imagini, povești, filme - exerciții de analiză a asemănărilor și a deosebirilor dintre poruncile divine și
adecvate vârstei elevilor, observarea unor comportamente etc. normele de comportament în diferite contexte sociale

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 5


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- discuții privind rolul muncii și al efortului în viața omului, rolul profesorilor în - analiza unor imagini pe diferite teme: „Cum putem face lumea mai bună”,
viața omului „Ajutorul primit de la Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur” etc.
- exerciții de identificare și valorizare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, - jocuri de rol: „Cum mă comport în situația…”, cu aplicații la diferite contexte
jocuri etc. relevante (comportamentul în diferite contexte sociale familiare; împlinirea
poruncii iubirii etc.)
1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață familiare moral-creștin, în diferite contexte de viață familiare
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
reguli de comportament adecvate vârstei elevilor și diferitelor contexte (școală, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în situația…?”; „Ce reguli
familie, biserică, stradă, natură etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă au formulat cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate îndeplini un copil
- analiza unor situații privind respectarea anumitor reguli de comportament poruncile?”; „Cum mă simt / cum procedez atunci când nu sunt de acord cu
moral-creștin în diferite contexte date (jocuri de rol, povestiri, analiza unor o regulă?”; „Ce diferențe există între împlinirea poruncilor de către copii și de
imagini, filme, desene animate etc.) către adulți?” etc. )
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare familiare, care - exerciții de exersare a aplicării unor norme și porunci divine
evidențiază importanța respectării unor reguli de comportament moral-religios - formularea în grup a unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
- dialog pe tema regulilor de comportament religios pentru primirea unor Sfinte clasei, care să valorizeze porunca iubirii aproapelui
Taine, adecvate vârstei elevilor: „Cum procedez când mă spovedesc?”; „Cum - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
procedez când merg să mă împărtășesc ...?”, „Ce fac după ce primesc Sfânta situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
Împărtășanie?” etc. - elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație civică
spune să fac un lucru bun/rău…?”. – Științe – Istorie – Arte
- vizite în diferite contexte de educație nonformală/ informală (bibliotecă, parc,
muzeu etc.), în cadrul unor activități interdisciplinare Religie – Educație civică –
Științe – Arte

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase


Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenență 2.1. Descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de
- exerciții de identificare a rolurilor sociale ale unui elev, în raport cu persoanele apartenență
importante din viața sa de creștin (părinții, preotul, nașii, creștinii din parohie, - exersarea unor roluri specifice activităților desfășurate în diferite contexte
prietenii etc. ) (activități de grup, activități religioase etc.)
- participarea la diferite activități educative, împreună cu alți membri ai școlii, - audierea unor povestiri care evidențiază exemple de conviețuire
comunității, parohiei etc. armonioasă între semeni
- studii de caz pe tema importanței fiecărui om în viața semenilor; - prezentarea unor cazuri reale sau imaginare relevante pentru teme de
- exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate, în activitățile de tip educație religioasă: „Cum relaționez cu cei care mă îndrumă”, „Rolul
perechi și în cele de grup semenilor în viața creștinului”, „Iertarea și iubirea celorlalți”, „Exemplul

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 6


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- asumarea de roluri în rezolvarea unor sarcini de lucru în grupuri mici personal și relațiile cu semenii” etc.
- exerciții de construire a unui text pe teme de educație religioasă, pe baza unui - jocuri didactice care să faciliteze dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în
suport vizual sau a unui plan de idei cadrul grupului

2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri pe diferite teme: „Ce învăț de la colegii mei și ce pot - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
învăța ei de la mine?”, „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?” solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații,
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare filme, texte biblice etc.
a credinței diferitelor persoane, pornind de la realități din viața școlii și a - exerciții de descriere a unor atitudini sociale, prin raportarea la norme
comunității sociale și la unele porunci divine
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă - jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt,
ideea de adevăr, respect, blândețe valorificând exemple din viața unor sfinți
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - discuții pe teme precum: „Împreună, putem face lucruri minunate”, „Dacă pot
- discuții despre relațiile și atitudinile care se manifestă în cadrul diferitelor să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm amândoi” – cu scopul de a
grupuri (familie, clasă, grupul de prieteni etc.), pe baza unor imagini diminua spiritul de competiție negativă dintre elevi
- lecturarea de povestiri/ jocuri de rol cu scopul evidențierii unor relații în cadrul - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme
grupurilor relevante

3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața comunității apropiate și a societății
comunității - elaborarea de compuneri pornind de la unele evenimente religioase
- povestirea după imagini (planșe, icoane, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice și din viețile sfinților comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- utilizarea unor icoane pentru a descrie evenimente din viața Mântuitorului, a - utilizarea unor icoane pentru a descrie evenimente din viața Mântuitorului, a
Maicii Domnului și a unor sfinți Maicii Domnului și a unor sfinți
- audierea/învățarea de rugăciuni, cântări, colinde etc., cu explicarea - audierea/învățarea unor rugăciuni, cântări religioase, colinde etc.
semnificației acestora, a expresiilor și a termenilor religioși - lectura unor texte religioase, literare relevante privind viața unor sfinți
- imaginarea unor povestiri privind relația persoanei cu diferite lucruri, ființe români (activitate interdisciplinară Religie – Istorie – Limba și literatura
- participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității română)
- organizarea de serbări școlare cu tematică religioasă

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 7


Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi
religioase, din viața familiei și a comunității și semnificații religioase, din viața creștinilor
- discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, botezul, nunta - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității: modelele oferite creștinilor de
- analizarea unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și persoanele biblice prezente la evenimentele din viața Mântuitorului,
albume de familie, imagini din sfera publică etc.) obiceiuri preluate (de exemplu, oferirea de daruri, după modelul magilor),
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Nașterea sărbătorirea zilei femeii creștine, în duminica mironosițelor etc. (activitate
Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea Domnului etc.) interdisciplinară Religie – Educație civică)
- lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine - realizarea unor proiecte, individual sau în grup, cu diferite teme („Drumul
- audierea/ învățarea unor colinde și cântări religioase magilor”, „Ce sfinți sărbătorim în luna aceasta”, „Duminica femeilor
- participarea la serbări școlare mironosițe” etc.)
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe (de - realizarea de felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor
exemplu, „Apa în viața creștinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om” religioase
etc.); Religie – Arte („Darul meu pentru tine” – realizarea unor desene și - lectura unor texte literare, referitoare la marile sărbători religioase
confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor - participarea la sărbătorile comunității
sărbători religioase)

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 8


ЗМІСТ

ТЕМA III-IЙ КЛАС IV-ИЙ КЛАС


Бог є життя Бог є путь
Божа любов і Бог є джерелом життя З Богом по путі життя
ставлення людини - Людське життя — дар від Бога - Світ — дім для усіх людей
до Бога - Життя — це радість - Кожна людина шукає свою дорогу у житті
- Відношення людини до природи. Краса творіння - Церква на основі Святого Письма являє дорогу до Бога
- Земне життя і Царство Боже - Необхідність порад у житті
- Божа допомога у важких обставинах

Бог розкривається Що означає бути християнином Святість — путь до Бога


людині - Коли людина стає християнином - Дорога до Бога відкривається усім людям через Іісуса Христа
- Особи з оточення християнина - Наука Господня проповідана святими апостолами і
- Прощення, отримане через сповідь євангелістами
- Прийняття Христа через Святе Причастя - Віросповідання та дотримання віри святими
- Бог хоронить і дає сили для добрих діл - Основоположники православної української віри: Апостол
- Вибір добра у житті Андрій, Володимир Великий, Антоній Феодосій Печерський і їх
роль у житті української православної громади

Хритсиянське Життя поруч з ближніми Християнська любов — основа спільножитства


життя у спільності - Потреба завсігди говорити правду - Любов — заповідь дана Господом Іісусом Христом
з ближніми - Слухання і дотримання добрих порад - Гармонійне співжиття — заклик Господній
- Добро і лагідність у стосунках із ближніми - Значення власного прикладу прояву християнської любові
- Значення терпіння у стосунках із ближніми
- Повага до самого себе і до інших
- Потреба у подвигу для досягнення результатів
Великі релінійні Різдво і Хрещення Господнє Різдво Христове, звіщення і сповнення
свята - Різдво Христове - Пророки — вісники народження Іісуса Христа
- Хрещення Господнє - Царі у пошуку народженого Іісуса Христа
Воскресіння і Вознесіння Господнє - Стрітення Господнє праведним Симеоном
- Воскресіння Христове Від Цвітної Неділі до Воскресіння
- Вознесіння Господнє (Спаса) - Страстний тиждень
- Жінки-мироносиці на Голгофі i в неділю Воскресіння

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 9


Conținuturi (traducere în limba română)
DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a
Dumnezeu este Viața Dumnezeu este Calea
Iubirea lui Dumnezeu este izvorul vieții Cu Dumnezeu pe calea vieții
Dumnezeu - Viața omului, darul lui Dumnezeu - Lumea – casă pentru toți oamenii
și răspunsul - Bucuria de a trăi - Fiecare om își caută propria cale în viață
omului - Omul în relație cu natura - Biserica arată calea spre Dumnezeu
- Împărăția lui Dumnezeu - Nevoia de a primi îndrumare în viață
- Ajutorul lui Dumnezeu în situații dificile

Dumnezeu se face Ce înseamnă să fii creștin Sfințenia, cale spre Dumnezeu


cunoscut omului - Când un om devine creștin - Calea spre Dumnezeu, deschisă tuturor oamenilor prin Iisus
- Persoanele din viața unui creștin Hristos
- Primirea iertării prin spovedanie - Învățătura Domnului, vestită de sfinții apostoli și evangheliști
- Primirea lui Hristos prin Sfânta Împărtășanie - Mărturisirea și trăirea credinței de către sfinți
- Dumnezeu ocrotește și dă putere, pentru a face fapte bune - Sfinți români și creștinismul pe teritoriul țării noastre
- Alegerea binelui în viață

Viața creștinului Viața împreună cu ceilalți Iubirea creștină, sprijin pentru conviețuirea cu ceilalți
împreună cu - Necesitatea de a spune întotdeauna adevărul - Iubirea, poruncă dată de Domnul Iisus Hristos
semenii - Ascultarea și împlinirea sfaturilor bune - Viața în armonie cu ceilalți, îndemn al lui Dumnezeu
- Blândețea și bunătatea în relație cu ceilalți - Importanța exemplului personal de iubire creștină
- Importanța de a avea răbdare cu cei din jur
- Respectul față de sine și față de ceilalți
- Nevoia de efort pentru a obține rezultate

Mari sărbători Nașterea și botezul Domnului Nașterea Domnului, vestire și împlinire


creștine - Nașterea Domnului - Prorocii, vestitori ai nașterii lui Hristos
- Botezul Domnului - Magii, în căutarea Pruncului Iisus
Învierea și înălțarea Domnului - Întâmpinarea Pruncului Iisus de către dreptul Simeon
- Învierea Domnului De la Florii la Înviere
- Înălțarea Domnului - Săptămâna Patimilor
- Femeile mironosițe pe drumul Golgotei și în Duminica Învierii

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 10


Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant
confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase și colinde), recomandate a fi abordate pe
parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine stătătoare, ci vor
constitui modalități de exemplificare a temelor anterior menționate.

La clasa a III-a, propunem următoarea listă de elemente:


- audierea și/ sau învățarea unor rugăciuni: rugăciunea de dimineață; rugăciunea de seară;
rugăciunea înainte de împărtășire; rugăciunea după împărtășire;
- audierea și / sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători
cu mesaj asemănător: „Я, Путь, Правда і Життя” (Ін. 14,6) / „Eu sunt Calea, Adevărul și
Viața” (Ioan 14,6);; „... підтримуйте безсилих, до всіх будьте терплячі, уважайте, щоб
ніхто не віддавав нікому злом за зло, а старайтеся робити добро один одному і джо всіх”
(I Сол. 5, 14-15) /„Sprijiniți pe cei neputincioși, fiți îndelung-răbdători față de toți. Luați seama
să nu răsplătească cineva cuiva răul cu rău, ci totdeauna urmați cele bune unul față de altul și
față de toți” (I Tesaloniceni 5, 14-15); „Бо так Бог полюбив світ, що Сина свого
Єдинородного дав, щоб кожен хто вірує в Нього не загинув, а жив життям вічним.” (Iн.
3,16) / „Căci Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său, cel Unul-Născut L-a dat ca
oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică.” (Ioan 3,16);
- audierea și / sau învățarea de cântări religioase: „Слава во вишніх Богу” (Slava întru cei de
sus lui Dumnezeu”); „Світе тихий” („Lume liniștită”); „Достойно єсть” („Cuvine-se cu
adevărat”); „Тропар Богоявлення” („Troparul Botezului Domnului”); „Тропар Вознесіння”
(„Troparul Înălțării Domnului”); „Тропар Успіння Богоматері” („Troparul Adormirii Maicii
Domnului”);
- audierea și/ sau învățarea de colinde: „Небо і земля” („Cerul și Pământul”); „В Вифлеємі
новина” („Vestea de la Betleem”); „Дивная новина” („O ce veste minunată”); „Бог
Предвічний” („Dumnezeu e veșnic”)
- lectura unor aspecte din viața unor persoane biblice și a unor sfinți: Пророк Давид
(Prorocul David), Цар Соломон (Regele Solomon), Праведний Йов (Dreptul Iov), Пророк
Самуїл (Prorocul Samuel), святий пророк Іван Хреститель (Sfântul Proroc Ioan
Botezătorul), святий Йов Почаївський ( Sfântul Iov Pochaivskiy) ; Святий Апостол Андрій
(Sfântul Apostol Andrei), Володимир Великий ( Vladimir cel Mare), Антоній Феодосій
Печерський (Antoniy Teodosie de la Kiev), Святий Aлексій Карпатський (Sfântul Aleksiy
din Carpați).

La clasa a IV-a, propunem următoarea listă de elemente:


- audierea și/ sau învățarea unor rugăciuni: rugăciune pentru cei care ne fac bine; rugăciuni/
tropare închinate sfinților;
- audierea și/ sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători
cu mesaj asemănător: „Возлюби Господа Бога Твого всім серцем твоїм, всією душею
твоєю, всією силою твоєю і всією думкою твоєю, а ближнього твого як самого себе.” (Лк.
10,27) / „Să-L iubești pe Domnul Dumnezeu tău din toată inima ta și din tot sufletul tău și din
toată puterea ta și din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți.” (Luca 10,27);
„Це бо любов до Бога: берегти Його заповіді. А заповіді Його не тяжкі.” (I Iн. 5,3) /); „Căci
dragostea de Dumnezeu aceasta este: Să păzim poruncile Lui; și poruncile Lui nu sunt
grele.” (I Ioan 5,3); „Слухай пораду і приймай навчання, щоб стати мудрим наостанку.”
(Прип. 19,20); / „Ascultă sfatul și primește învățătura, ca să fii înțelept toată viața.” (Pilde
19,20); „У всіх твоїх путях думай про Господа і Він твої стежки вирівняє.” (Прип. 3,6) /„Pe
toate căile tale, gândește-te la Domnul” (Pilde 3,6);
- audierea și/ sau învățarea de cântări religioase: „Царю Небесний” („Împărate ceresc”),
„Херувимська пісня” (Heruvicul); “Вірую” ( Crezul);
- audierea și/ sau învățarea de colinde: „Во Вифлеємі нині новина” („În Betleem azi se
vestește”); „Радуйтеся всі людіє” („Bucurați-vă, creștini”);
- lectura unor aspecte din viața unor sfinți: Cвятий Пророк Мойсей (Sfântul Proroc Moise),
Cвятий Пророк Ілля (Sfântul Proroc Ilie), Cвятий Апостол і Євангеліст Іоанн (Sfântul
Apostol și Evanghelist Ioan), Три Святителя: Василь, Григорій та Іоанн (Sfinții Trei Ierarhi:
Vasile, Grigore și Ioan), Cвятий Стефан Мученик (Sfântul Mucenic Ștefan), Cвята
Варвара (Sfânta Muceniță Varvara), Cвятий Мученик Димитрій Солунський (Sfântul
Mucenic Dimitrie), Cвята Параскева (Sfânta Cuvioasă Parascheva), Cвятий Іван Руський
(Sfântul Mucenic Іvan Ruskiy).

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 11


Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru
proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Copilul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare.
Abordarea conținuturilor
Acest aspect presupune o atitudine flexibilă a profesorului de religie, prin accentul pus pe:
valorificarea experiențelor de viață ale elevilor; accentuarea caracterului aplicativ al conținuturilor,
creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală; abordări diferențiate ale conținuturilor
învățării, în acord cu experiențele elevilor și cu contextul social în care trăiesc aceștia; realizarea de
conexiuni între Religie și alte discipline de studiu.
Astfel, pentru fiecare dintre temele propuse de programele școlare pentru clasele a III-a și a IV-a
sunt identificate aspecte specifice, ce se impun a fi abordate în activitatea de predare-învățare și care
pot constitui, de asemenea, repere în prezentarea conținuturilor la nivelul manualelor școlare și al
auxiliarelor didactice. În abordarea conținuturilor se recomandă să fie utilizate exemple biblice, din
viețile sfinților și din viața cotidiană, relevante pentru fiecare temă.

Pentru clasa a III-a se recomandă următoarele aspecte specifice:

ТЕМА III-ІЙ КЛАС

Бог є життя
Божа любов і Бог є джерелом життя
ставлення людини  Людське життя — дар від Бога (дитина – Божий дар для батьків;
до Бога людина складається з тіла і душі; догляд за тілом; догляд за душею)
 Життя – це радість (народження дитини, час радості; моменти і
причини радості в житті)
 Відношення людини до природи (урок природи; біблійні моделі та
із життя святих, про турботу про природу; охорона природи і життя)
 Царство Боже (Іісус Христос розповідає про Боже Царство; Святі
живуть вічно в Царстві Божому)
Бог розкривається Що означає бути християнином
людині  Коли людина стає християнином (Хрещення, Миропомазання,
Причастя, перші християнські тайни; ім'я, отримане при хрещенні)
 Особи з оточення християнина (невидимі особи, які захищають
людину: Бог, Божа Мати, ангел-хоронитель, святий покровитель;
особи, які допомагають християнинові: священик, хресний батько,
батьки, друзі, парафіяни, церковні друзі)
 Прощення, отримане через сповідь (про гріхи і помилки; про
прощення; як проходить сповідь)
 Прийняття Христа через Святе Причастя (про Святу Літургію;
підготовка до прийняття причастя; благодать від причастя)
 Бог хоронить і дає сили для добрих діл (про захист і Божу силу;
про допомогу, про доброчинність)
 Вибір добра у житті (здатність людини вибирати між добром і злом;
особи, які допомагають людині вибирати добро; наполегливість у
доброчинності)
Хритсиянське Життя поруч з ближніми
життя у спільності  Потреба завсігди говорити правду (чому важливо говорити правду;
з ближніми наслідки брехні)
 Слухання і дотримання добрих порад (чому важливо слухати і
виконувати добрі поради; наслідки неслухняності)
 Добро і лагідність у стосунках із ближніми (чому важливі
лагідність, милосердя і прощення; наслідки насильства)

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 12


 Значення терпіння у стосунках із ближніми (чому важливе
терпіння; наслідки відсутності терпіння)
 Повага до самого себе і до інших (що таке повага; наслідки зневаги)
 Потреба у подвигу для досягнення результатів (що означає
зусилля в дитинстві; чому важливо прикладати зусилля у навчанні та
праці)
Великі релінійні Різдво і Хрещення Господнє
свята  Різдво Христове (біблійні аспекти, пов'язані з Різдвом; Як християни
готуються до Різдва)
 Хрещення Господнє (Хрещення Христа в Євангеліях; Велике
освячення води; освячення дому)
Воскресіння і Вознесіння Господнє
 Воскресіння Христове (біблійні аспекти, пов'язані з Воскресінням
Іісуса Христа; як християни готуються до Воскресіння)
 Вознесіння Господнє (біблійні аспекти, пов'язані з Вознесінням
Іісуса Христа)

Traducere în limba română

DOMENII CLASA a III-a

Dumnezeu este Viața


Iubirea lui Dumnezeu este izvorul vieții
Dumnezeu  Viața omului, darul lui Dumnezeu (copilul, darul lui Dumnezeu pentru
și răspunsul omului părinți; alcătuirea omului din trup și suflet; grija față de trup; grija față de
suflet)
 Bucuria de a trăi (nașterea omului, moment de bucurie; momentele și
motivele de bucurie în viață)
 Omul în relație cu natura. (lecția naturii; modele biblice și din viețile
sfinților, de grijă pentru natură; ocrotirea naturii și a vieții)
 Împărăția lui Dumnezeu (Domnul Iisus Hristos vorbește despre Împărăția
lui Dumnezeu; sfinții trăiesc veșnic în Împărăția lui Dumnezeu)
Dumnezeu se face Ce înseamnă să fii creștin
cunoscut omului  Când un om devine creștin (Botezul, Mirungerea, Împărtășirea, primele
taine primite de un creștin; numele de botez)
 Persoanele din viața unui creștin (persoane care îl ocrotesc în mod
nevăzut: Dumnezeu, Maica Domnului, îngerul păzitor, sfântul ocrotitor;
persoane care îl ajută pe creștin: preotul, nașul, părinții, prietenii, creștinii
din parohie, prietenii de la biserică)
 Primirea iertării prin spovedanie (despre păcate și greșeli; despre
iertare; cum se face spovedania)
 Primirea lui Hristos prin Sfânta Împărtășanie (despre Sfânta Liturghie;
pregătirea pentru împărtășire; binefacerile împărtășirii)
 Dumnezeu ocrotește și dă putere, pentru a face fapte bune (despre
ocrotirea și puterea de la Dumnezeu; despre ajutorul pentru a face fapte
bune)
 Alegerea binelui în viață (posibilitatea omului de a alege între bine și rău;
persoane care îl ajută pe om să aleagă binele; perseverența în a face fapte
bune)
Viața creștinului Viața împreună cu ceilalți
împreună cu  Necesitatea de a spune întotdeauna adevărul (de ce este important să
semenii fie spus adevărul; consecințele minciunii)
 Ascultarea și împlinirea sfaturilor bune (de ce este importantă
ascultarea și împlinirea sfaturilor bune; consecințele neascultării)
 Blândețea și bunătatea în relație cu ceilalți (de ce sunt importante
blândețea, bunătatea și iertarea; consecințele violenței)
 Importanța de a avea răbdare cu cei din jur (de ce este importantă
răbdarea; consecințele lipsei de răbdare)
 Respectul față de sine și față de ceilalți (ce înseamnă respectul;
consecințele lipsei de respect)

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 13


 Nevoia de efort pentru a obține rezultate (ce înseamnă efortul la vârsta
copilăriei; de ce este important efortul de a învăța și de a munci)
Mari sărbători Nașterea și botezul Domnului
creștine  Nașterea Domnului (aspecte biblice referitoare la Nașterea Domnului;
cum se pregătesc creștinii pentru Nașterea Domnului)
 Botezul Domnului (Botezul Domnului în Evanghelii; Sfințirea Mare a apei;
sfințirea caselor)
Învierea și înălțarea Domnului
 Învierea Domnului (aspecte biblice referitoare la Învierea Domnului; cum
se pregătesc creștinii pentru Învierea Domnului)
 Înălțarea Domnului (aspecte biblice referitoare la Înălțarea Domnului;
cinstirea eroilor neamului)

Pentru clasa a IV-a se recomandă următoarele aspecte specifice:

ТЕМА IV-ИЙ КЛАС

Бог є путь
Божа любов і З Богом по путі життя
ставлення людини  Світ – дім для усіх людей (конкретні аспекти сьогодні в світі; люди
до Бога завжди хочуть кращого світу)
 Кожна людина шукає свою дорогу у житті (кожна людина
унікальна; потреби людини; Бог відповідає на пошук людини)
 Церква на основі Святого Письма являє дорогу до Бога (що таке
шлях до Бога; Що таке Біблія; Біблія в якості путівника до Бога)
 Необхідність порад у житті (чому людина потребує наставника у
житті; хто веде нас у житті)
 Божа допомога у важких обставинах (з якими труднощами
зустрічається дитина; впевненість в опіці Бога)
Бог розкривається Святість — путь до Бога
людині  Дорога до Бога відкривається всім людям через Іісуса Христа
(що таке святість; як можна досягти святості; які є плоди святості)
 Наука Господня проповідана святими апостолами і
євангелістами (хто такі апостоли; хто такі євангелісти; їхня роль у
передачі християнського вчення)
 Віросповідання та дотримання віри святими (що означає
визнання віри; шанування святих як універсальних моделей)
 Основоположники православної української віри (поява
християнства серед нашого народу; приклади українських святих з
різних історичних періодів)
Хритсиянське Християнська любов — основа спільножительства
життя у спільності  Любов— заповідь дана Господом Іісусом Христом (що означає
з ближніми любов до Бога; що означає любов до ближнього)
 Гармонійне співжиття — заклик Господній (роль норм в різних
контекстах життя; 10 заповідей та їх наука)
 Значення власного прикладу прояву християнської любові
(значення особистого прикладу; приклади з повсякденного життя)
Великі релінійні Різдво Христове, звіщення і сповнення
свята  Пророки— вісники народження Іісуса Христа (хто такі пророки;
їхня роль у підготовці майбутнього Спасителя)
 Царі у пошуку новонародженого Іісуса Христа (хто такі царі;
поклоніння царів і повернення в свої краї іншим шляхом)
 Стрітення Господнє праведним Симеоном (про подію Стрітення
Господнього; праведний Симеон, приклад терпіння і наполегливості)
Від Цвітної Неділі до Воскресіння
 Страстний тиждень (основні події в Цвітну неділю і у Страсний
тиждень; ставлення апостолів до Спасителя)
 Жінки-мироносиці на Голгофі i в неділю Воскресіння (хто такі
жінки-мироносиці; відданість жінок-мироносиць; свято
жінок-мироносиць)

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 14


Traducere în limba română

DOMENII CLASA a IV-a

Dumnezeu este Calea


Iubirea lui Cu Dumnezeu pe calea vieții
Dumnezeu  Lumea – casă pentru toți oamenii (aspecte specifice ale lumii de astăzi;
și răspunsul omului oamenii doresc mereu o lume mai bună)
 Fiecare om își caută propria cale prin viață (fiecare om este unic; care
sunt nevoile omului; Dumnezeu răspunde căutării omului)
 Biserica arată calea spre Dumnezeu (ce înseamnă calea către
Dumnezeu; ce este Biblia; cum călăuzește Biblia spre Dumnezeu)
 Nevoia de a primi îndrumare în viață (de ce omul are nevoie de
îndrumare în viață; cine ne îndrumă în viață)
 Ajutorul lui Dumnezeu în situații dificile (ce dificultăți întâmpină un
copil; încrederea în purtarea de grijă a lui Dumnezeu)
Dumnezeu se face Sfințenia, cale spre Dumnezeu
cunoscut omului  Calea spre Dumnezeu, deschisă tuturor oamenilor prin Iisus Hristos
(ce este sfințenia; cum se ajunge la sfințenie; care sunt roadele sfințeniei)
 Învățătura Domnului, vestită de sfinții apostoli și evangheliști (cine au
fost apostolii; cine au fost evangheliștii; rolul lor în transmiterea învățăturii
creștine)
 Mărturisirea și trăirea credinței de către sfinți (ce înseamnă
mărturisirea credinței; modele de sfinți cu cinstire universală)
 Sfinții ucraineni și creștinismul la poporul ucrainean (apariția
creștinismului la ucraineni; exemple de sfinți ucraineni din diferite perioade
istorice)
Viața creștinului Iubirea creștină, sprijin pentru conviețuirea cu ceilalți
împreună cu  Iubirea, poruncă dată de Domnul Iisus Hristos (ce înseamnă iubirea lui
semenii Dumnezeu; ce înseamnă iubirea aproapelui)
 Viața în armonie cu ceilalți, îndemn al lui Dumnezeu (rolul normelor în
diferite contexte de viață; exemple de porunci din Decalog și învățături
desprinse din acestea)
 Importanța exemplului personal de iubire creștină (valoarea
exemplului personal; exemple din viața cotidiană)
Mari sărbători Nașterea Domnului, vestire și împlinire
creștine  Prorocii, vestitori ai nașterii lui Hristos (cine au fost prorocii; rolul lor în
pregătirea venirii Mântuitorului)
 Magii, în căutarea Pruncului Iisus (cine au fost magii; închinarea magilor
și întoarcerea în țara lor pe altă cale)
 Întâmpinarea Pruncului Iisus de către dreptul Simeon (despre
evenimentul Întâmpinării Domnului; dreptul Simeon, model de răbdare și
perseverență)
De la Florii la Înviere
 Săptămâna Patimilor (principalele evenimente din duminica Floriilor și
din Săptămâna Patimilor; atitudini ale apostolilor față de Mântuitorul)
 Femeile mironosițe pe drumul Golgotei și în Duminica Învierii (cine au
fost femeile mironosițe; devotamentul femeilor mironosițe; sărbătoarea
femeilor mironosițe)

În desfășurarea activităților didactice, profesorul de Religie poate realiza diferite tipuri de


conexiuni interdisciplinare: cele prevăzute de programa școlară, prin relație cu celelalte discipline din
aria curriculară „Om și societate” (Educație civică, Istorie, Geografie); conexiuni cu alte discipline de
studiu din celelalte arii curriculare (Limba și literatura română, Muzică, Educație artistică etc.); conexiuni
realizate de echipe de profesori, prin lecții sau prin activități extrașcolare cu caracter interdisciplinar.
Astfel, se recomandă utilizarea unor abordări integrate care să promoveze: un accent prioritar pus pe
proiecte, utilizarea de surse de cunoaștere care completează informațiile din manualul școlar, stabilirea
Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 15
de relații între concepte, gruparea flexibilă a elevilor în designul situațiilor de învățare. O astfel de
abordare a curriculumului sugerează o schimbare de la procesul de predare-învățare centrat pe
acumularea de informații religioase la o abordare centrată pe elev, care îi permite acestuia să exploreze
sensuri și semnificații, să valorifice experiența sa de viață, să stabilească corelații între învățarea din
clasă cu învățarea din contexte nonformale și informale.

Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul
apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne,
astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru
crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de
conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții,
care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare-învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează cu
precădere:
 observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(icoane, ilustrații cu conținut religios-moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă
proprie și din cea a familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
 studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele de
învățare și de viață ale elevilor;
 lectura textului din manual și a unor texte din literatura religioasă pentru a facilita dezvoltarea
vocabularului cu termeni din domeniul religios și pentru a le susține interesul față de
aprofundarea mesajului textului revelat;
 conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a
diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau
ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
 învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
 jocul de rol și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice domeniului religios,
pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de apartenență sau
pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
 învățarea bazată pe proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție etc.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a elevilor
în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin
ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate:
planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări educative cu ajutorul
noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse, culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece
necesare ca suport pentru serbări și lecții curente, site-uri cu informații religioase.

Contexte și medii de învățare


Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
 Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 16
predare-învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.
 Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii pot fi
încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută o carte,
să participe la întâlniri cu diferite personalități.
 Vizităm biserica! Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică, în diferite ocazii și scopuri: pentru
participarea și observarea anumitor slujbe bisericești, pentru discuții cu preotul pe teme
religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate ori
activități de întrajutorare a membrilor acesteia.
 Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de învățare și
în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor filme pe teme
religioase relevante din perspectiva acestei discipline de studiu, vizitarea unor muzee,
plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și analizarea
acestora din perspectiva moralei religioase.
 Mergem în excursii tematice la mănăstiri sau alte lăcașuri de cult! Profesorul de religie poate
organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de mănăstiri sau alte
așezăminte religioase cu o anumită semnificație pentru comunitatea sau regiunea respectivă. În
acest context, se pot organiza discuții cu specialiștii din muzeele mănăstirilor, se pot iniția
dialoguri cu unii duhovnici, se pot observa sau descrie spațiile sau obiectele cu caracter sacru.
 Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții sau
teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet, împreună cu
elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim sau din alte
arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice ce sunt
corelate cu temele planificate.

Aspecte privind evaluarea


Evaluarea constituie o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă a fi
utilizate cu prioritate metode moderne de evaluare, precum: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte
care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în
contexte firești, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin
raportare la standarde generale și nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul
didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și
de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și
valorizat progresul fiecărui copil în parte.

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 17


Grupul de lucru

Lauruc Nicolae Vicariatul Ortodox Ucrainean

Codrea Elvira Ministerul Educației Naționale

Ferțadi-Senkiv Oksana Liceul „Taras Șevcenko” Sighetu Marmației

Religie – Cultul ortodox ucrainean – clasele a III-a - a IV-a 18


Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL PENTICOSTAL
Clasele a III-a - a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa disciplinei Religie – cultul penticostal reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a
III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria
curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
 Notă de prezentare
 Competențe generale
 Competențe specifice și exemple de activități de învățare
 Conținuturi
 Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor de bază. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Iubirea lui Dumnezeu și
răspunsul omului; Dumnezeu se face cunoscut omului; Viața creștinului împreună cu semenii; Mari
sărbători creștine. De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară
dezvoltată în jurul unor teme majore: Dumnezeu este Viața (clasa a III-a); Dumnezeu este Calea ( clasa
a IV-a). Aceste teme orientează formularea competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de
învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor.
Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex care să permită diferențierea demersului didactic, în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent al predării Religiei în școală, programa școlară propune un set
de elemente comune pentru toate cultele din România, ce au drept de predare a propriei religii în
sistemul de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și
partea generală a sugestiilor metodologice. Lista de conținuturi este elaborată de către fiecare cult,
permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul penticostal – clasele a III-a - a IV-a 2


Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în


diferite contexte de viață

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile


religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva


propriei credințe

Religie – Cultul penticostal – clasele a III-a - a IV-a 3


Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu 1.1. Compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport
anumite situații de viață cu diferite situații de viață
- dialoguri pe diferite teme: importanța lui Dumnezeu în viața omului, importanța - dialoguri pe teme religioase (unicitatea fiecărei persoane, importanța
omului în viața semenilor și a celorlalte ființe din natură, alcătuirea omului din raportării omului la Dumnezeu, necesitatea împlinirii poruncilor divine etc.),
trup, duh și suflet, viața de pe pământ etc. prin valorificarea unor povestiri, jocuri, ilustrații
- exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme, din perspectivă - exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme: nevoile
generală și din perspectivă religioasă: cale, adevăr, bunătate, răbdare, respect, omului, Biblie, prooroc, apostol, evanghelist, pastor, prezbiter
putere etc. - explicarea modalității de căutare a unui text în Sfânta Scriptură
- lectura unor texte pe teme din natură (succesiunea anotimpurilor, revenirea - exerciții de identificare a unor texte reprezentative, în Sfânta Scriptură
naturii la viață primăvara etc.)
- prezentarea asemănărilor și a deosebirilor dintre diferite persoane din Biblie
- explicarea, la nivelul de înțelegere al copiilor, a semnificației unor slujbe (dialoguri, povestiri, texte biblice)
- discuții despre puterea primită de la Dumnezeu prin Duhul Sfânt - identificarea, în imagini și texte, a unor aspecte legate de împlinirea unor
- vizionarea unor înregistrări/ participarea la diferite slujbe porunci, în diferite contexte
- lectura unor texte biblice reprezentative - exerciții de exprimare a acordului/ dezacordului față de opiniile altora
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, relevante - exerciții de argumentare a opiniei proprii în spiritul toleranței față de opinia
din punct de vedere religios (referitoare la manifestarea unor virtuți în viața lor: altora
sinceritatea, blândețea, bunătatea, răbdarea etc.) - analiza unor texte care necesită exprimarea unei opinii personale față de o
- analiza unor texte care prezintă opinii cu semnificație religioasă în relație cu anumită situație
diferite situații de viață

1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
- povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, pe aspecte legate de: rostirea din Biblie
adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a bunătății, - exerciții de analiză, din perspectiva creștină, a comportamentului propriu și
experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. al unor persoane, prin valorificarea unor situații din viața de zi cu zi, a unor
- lectura unor texte biblice și din viețile oamenilor de credință, relevante texte care prezintă viețile unor persoane din Biblie etc.
- jocuri de rol „Așa da/ Așa nu”, în relație cu diferite contexte relevante (alegerea - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii poruncilor
binelui/ a răului, comportamentul în relație cu semenii, cu diferite viețuitoare - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre normele de
etc.) comportament în diferite contexte sociale și poruncile divine
- discuții despre rolul muncii și al efortului în viața omului - exerciții de explicare a unor texte biblice referitoare la porunci

Religie – Cultul penticostal – clasele a III-a - a IV-a 4


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- dialog pe tema rolului profesorilor în viața omului - analizarea unor imagini pe diferite teme: „Cum pot face lumea mai bună”,
- exerciții de identificare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, jocuri etc. „Ajutorul primit de la Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur?” etc.
- jocuri de rol: „Așa da/ Așa nu”, cu aplicații la diferite contexte relevante
(comportamentul în diferite contexte sociale; împlinirea poruncii iubirii etc.)

1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață moral-creștin, în diferite contexte de viață
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, stradă, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente din
natură, etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă viață?”; „Ce reguli îmi impun cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate
- exerciții de analiză, în diferite contexte date, a unor situații privind respectarea/ îndeplini un copil poruncile?”; „Ce diferențe există între împlinirea poruncilor
nerespectarea anumitor reguli de comportament moral-creștin (jocuri de rol, de către copii și de către adulți?” etc. )
povestiri, analiza unor imagini, filme, desene animate etc.) - analiza unor cazuri de împlinire a poruncilor divine mediatizate
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
prezintă situații de respectare/ încălcare a regulilor de comportament clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui
religios-moral - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
- dialog pe tema regulilor de comportament religios referitor la participarea la situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
slujbele din biserică - elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație civică
spune să fac un lucru rău/ bun..?”. – Științe – Istorie – Arte
- vizite la biserici, în parc, în cadrul unor activități interdisciplinare Religie –
Educație civică – Științe – Arte

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase


Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenență 2.1. Descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de
- exerciții de identificare a rolurilor sociale ale fiecărui elev, în raport cu apartenență
persoanele importante din viața de creștin (părinții, pastorul, creștinii din - exersarea unor roluri specifice activităților desfășurate în diferite contexte
biserică, prietenii de la biserică etc. ) (activități de grup, activități religioase etc.)

Religie – Cultul penticostal – clasele a III-a - a IV-a 5


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- participarea la activități de diferite tipuri, împreună cu alți membri ai școlii, - audierea unor povestiri care evidențiază exemple de conviețuire
comunității, bisericii etc. armonioasă între semeni
- studii de caz pe tema importanței fiecărui om în viața semenilor din grupurile de - prezentarea unor cazuri relevante pentru temele: cum relaționez cu cei care mă
apartenență îndrumă, rolul semenilor în viața creștinului, iertarea și iubirea celor care ne fac
rău, exemplul personal și relațiile cu semenii etc.
- distribuirea de roluri pentru fiecare participant, în rezolvarea unor sarcini în
cadrul lucrului în grupuri mici - jocuri didactice care să faciliteze dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în
cadrul grupului
- exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate în activitățile de tip
perechi și în cele de grup - elaborarea de compuneri pe teme de educație religioasă, pornind de la o
situație dată
- exerciții de construire a unui text pe baza unui suport vizual sau a unui plan de
idei

2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analiza unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri având ca subiect „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?”, - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
„Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?” solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații,
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare filme, texte biblice etc.)
a credinței, pornind de la realități din viața școlii și a comunității (existența - exerciții de descriere a unor atitudini sociale în relație cu semnificația unor
elevilor de diferite confesiuni în clasa de elevi/ școală, existența unor aspecte porunci date de Dumnezeu
de diferențiere în funcție de confesiunea proprie etc.) - jocuri de dezvoltare a imaginii despre celălalt, în sens pozitiv
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă - elaborarea unor compuneri pe tema: „Împreună, putem face lucruri
ideea de adevăr, respect, blândețe minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe amândoi”, menite să diminueze spiritul de competiție negativă dintre elevi
- discuții despre relațiile și atitudinile din cadrul grupurilor, pe baza unor imagini - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme
- elaborarea de compuneri/ povestiri/ dramatizări pentru evidențierea unor relații relevante
în cadrul grupurilor

3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața comunității apropiate și a societății
comunității - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
- povestirea după imagini (planșe, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața

Religie – Cultul penticostal – clasele a III-a - a IV-a 6


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice și din viețile unor oameni ai credinței comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- învățarea de rugăciuni, cântări, colinde etc. cu explicarea expresiilor și a - învățarea unor rugăciuni, cântări religioase, colinde
termenilor religioși întâlniți - lectura unor texte biblice și a aspectelor relevante din viața creștinilor
- imaginarea unor povestiri privind relația persoanei cu diferite lucruri, ființe - organizarea de serbări școlare
- participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității - formularea unor enunțuri, utilizând cuvinte din domeniul religios-moral
- consultarea dicționarelor pentru a descoperi semnificația unor termeni

3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi
religioase, din viața familiei și a comunității și semnificații religioase, din viața creștinilor
- discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, botezul, nunta.), - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității (modelele oferite creștinilor de
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și persoanele biblice prezente la evenimentele din viața Mântuitorului,
albume de familie, imagini din sfera publică etc.) obiceiuri preluate, de exemplu, oferirea de daruri, după modelul magilor,
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători religioase sărbătorirea zilei mamei creștine etc.)
(Nașterea Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea - realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme („Drumul
Domnului, Pogorârea Duhului Sfânt etc.) magilor” etc.)
- lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine - realizarea felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor religioase
- exerciții de învățare a unor colinde și cântări religioase - lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători religioase
- participarea la serbări școlare - participarea la sărbătorile comunității
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe ( de - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători
exemplu, „Apa în viața creștinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om” și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității
etc.); Religie - Arte plastice („Darul meu pentru tine” - realizarea unor desene și locale
confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor
sărbători religioase)
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și
evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale

Religie – Cultul penticostal – clasele a III-a - a IV-a 7


Conținuturi

DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a


Dumnezeu este Viața Dumnezeu este Calea
Iubirea lui Dumnezeu este izvorul vieții Cu Dumnezeu pe calea vieții
Dumnezeu - Viața omului, darul lui Dumnezeu (copilul, darul lui Dumnezeu - Lumea în care trăim (lumea de astăzi; oamenii își doresc mereu o
și răspunsul omului făcut părinților; alcătuirea omului din trup, suflet și duh; grija față lume mai bună)
de trup; grija față de suflet) - Fiecare om își caută propria cale prin viață (fiecare om este unic;
- Bucuria de a trăi (nașterea omului, moment de bucurie; care sunt nevoile omului; Dumnezeu răspunde căutării omului)
momentele și motivele de bucurie în viață) - Biblia arată calea spre Dumnezeu (ce înseamnă calea către
- Omul în relație cu natura (lecția naturii; modele biblice de grijă Dumnezeu; ce este Biblia; cum călăuzește Biblia spre Dumnezeu)
pentru natură; ocrotirea naturii și a vieții) - Nevoia de a primi îndrumare în viață (de ce omul are nevoie de
- Despre viața veșnică (Domnul Isus Hristos vorbește despre viața îndrumare în viață; cine ne îndrumă în viață)
veșnică; credincioșii trăiesc în veșnicie) - Ajutorul lui Dumnezeu în situații dificile (ce dificultăți întâmpină un
copil; încrederea în purtarea de grijă a lui Dumnezeu)

Dumnezeu se face O viață nouă, cu Hristos Sfințenia, cale spre Dumnezeu


cunoscut omului - Când un om devine creștin (Nașterea din nou, Pocăința, Botezul, - Calea spre sfințenie, deschisă tuturor oamenilor prin Isus Hristos (ce
aspecte legate de slujba botezului; Cina Domnului) este sfințenia; cum se ajunge la sfințenie)
- Persoanele din viața unui creștin (persoanele care ocrotesc în - Proorocii au pregătit calea Domnului (cine au fost proorocii; rolul
mod nevăzut; persoane care ajută un creștin: pastorul, învățătorul proorocilor în pregătirea venirii Domnului Isus Hristos)
de școală duminicală, părinții, creștinii din biserică, prietenii de la - Apostolii și Evangheliștii au vestit învățătura Domnului (cine au fost
biserică) apostolii; cine au fost evangheliștii)
- Iertarea de la Dumnezeu, (despre păcate și greșeli; despre iertare;
păcatele copiilor; mărturisirea păcatelor)
- Primirea lui Hristos, singurul care poate ierta păcatele oamenilor
- Dumnezeu dă putere în viață (rugăciunea de binecuvântare a
credincioșilor, pentru familie, case, lucruri)
- Alegerea binelui în viață (posibilitatea omului de a alege între bine
și rău; persoane care ne influențează alegerile)

Religie – Cultul penticostal – clasele a III-a - a IV-a 8


DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a
Viața creștinului Viața împreună cu ceilalți Împlinirea din iubire a poruncilor, cale spre Dumnezeu
împreună cu - Necesitatea de a spune întotdeauna adevărul (de ce este - Dumnezeu îi îndrumă pe oameni pentru o conviețuire armonioasă
semenii important să fie spus adevărul; consecințele minciunii) (prezența normelor în toate contextele sociale; ce sunt poruncile lui
- Ascultarea și împlinirea sfaturilor bune (de ce este importantă Dumnezeu)
ascultarea și împlinirea sfaturilor bune; consecințele neascultării) - Domnul Isus Hristos a dat marea poruncă a iubirii (ce înseamnă
- Blândețea și bunătatea în relație cu ceilalți (de ce sunt importante iubirea lui Dumnezeu; ce înseamnă iubirea aproapelui; cum îi putem
blândețea, bunătatea și iertarea; consecințele violenței) iubi pe cei care ne fac rău)
- Importanța de a avea răbdare cu cei din jur (de ce este importantă - Împlinirea poruncilor lui Dumnezeu (împlinirea din iubire a poruncilor
răbdarea; consecințele lipsei de răbdare) lui Dumnezeu; exemple de respectare a poruncilor în diferite
- Respectul față de sine și față de ceilalți (ce înseamnă respectul; contexte)
consecințele lipsei de respect) - Importanța exemplului personal de iubire creștină (valoarea
- Nevoia de efort pentru a obține rezultate (ce înseamnă efortul la exemplului personal; exemple din viața cotidiană)
vârsta copilăriei; de ce este important efortul de a învăța și de a
munci)

Mari sărbători Despre nașterea și Botezul Domnului Spre pruncul Isus, prin stăruință și răbdare
creștine - Despre Nașterea Domnului (aspecte biblice legate de Nașterea - Căutarea Pruncului Isus de către magi (cine au fost magii;
Domnului) închinarea magilor)
- Despre Botezul Domnului în Evanghelii - Întâmpinarea Pruncului Isus de către Simeon (Simeon, model de
Despre Învierea și Înălțarea Domnului răbdare și perseverență
- Despre Învierea Domnului (aspecte biblice legate de Învierea De la Florii la Înviere
Domnului) - Cu Hristos, în Săptămâna Patimilor (principalele evenimente din
- Despre Înălțarea Domnului (aspecte biblice legate de Înălțarea duminica Floriilor și din Săptămâna Patimilor; atitudini ale apostolilor
Domnului) față de Mântuitorul)

Religie – Cultul penticostal – clasele a III-a - a IV-a 9


Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant
confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase și colinde), recomandate a fi abordate pe
parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine stătătoare, ci vor
constitui modalități de exemplificare a temelor anterior menționate.
La clasa a III-a, propunem următoarea listă de elemente:
- audierea și/ sau învățarea unor rugăciuni;
- audierea și / sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători
cu mesaj asemănător: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața.” (Ioan 14:6); „Luați seama ca nimeni
să nu întoarcă altuia rău pentru rău, ci căutați totdeauna să faceți ce este bine atât între voi, cât
și față de toți.” (I Tesaloniceni 5:15); „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe
singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (Ioan 3:16);
- audierea și / sau învățarea de cântări religioase, colinde;
- lectura unor aspecte din viața unor persoane biblice: David, Solomon, Iov, Samuel, Ioan
Botezătorul etc.
La clasa a IV-a, propunem următoarea listă de elemente:
- audierea și/ sau învățarea unor rugăciuni;
- audierea și/ sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători
cu mesaj asemănător: „Să iubești pe Domnul Dumnezeu tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul
tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău; și pe aproapele tău ca pe tine însuți.” (Luca
10:27); „Căci dragostea de Dumnezeu stă în păzirea poruncilor Lui. Și poruncile Lui nu sunt
grele.” (I Ioan 5:3); „Ascultă sfaturile și primește învățătura, ca să fii înțelept pe viitor!” (Prov.
19:20); „Recunoaște-L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările.” (Prov. 3:6);
- audierea și/ sau învățarea de cântări religioase, colinde: „Doamne, a Tale cuvinte”; „O, ce
veste minunată”; „Trei păstori se întâlniră”;
- lectura unor aspecte din viața unor oameni ai credinței: Moise, Iosif, Ilie, Iov, Estera, Ruth,
Daniel, Ioan, Petru, Pavel etc.

Religie – Cultul penticostal – clasele a III-a - a IV-a 10


Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru
proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul
apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne,
astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru
crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de
conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții,
care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare-învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează cu
precădere:
 observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie și a
familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
 studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
 lectura textului biblic, pentru a facilita dezvoltarea vocabularului cu termeni din domeniul
religios și pentru a le susține interesul față de aprofundarea mesajului textului revelat;
 conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a
diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau
ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
 învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
 jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de
apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
 învățarea bazată de proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a elevilor
în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin
ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate:
planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări educative cu ajutorul
noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse; culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece
necesare ca suport pentru serbări și lecții curente.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
 Învățăm în sala de clasă. În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare-învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.

Religie – Cultul penticostal – clasele a III-a - a IV-a 11


 Mergem la bibliotecă. Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la librăria creștină. În aceste contexte de învățare, elevii pot fi încurajați și
susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută o carte, să participe la
întâlniri cu diferite personalități.
 Vizităm biserica. Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie. Profesorul
poate organiza cu elevii vizite la biserică în diferite ocazii și scopuri: pentru participarea și observarea
anumitor slujbe bisericești, pentru discuții cu pastorul pe teme religioase sau pentru a organiza în
comun diferite evenimente importante pentru comunitate ori activități de întrajutorare a membrilor
acesteia.
 Ieșim în alte spații din afara școlii. Profesorul de religie și elevii pot derula activități de învățare și în
contexte extrașcolare precum: vizionarea unor filme pe teme religioase relevante din perspectiva
acestei discipline de studiu, vizitarea unor muzee, plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea
comportamentelor oamenilor și analiza acestora din perspectiva moralei religioase.
 Mergem în excursii tematice la lăcașuri de cult. Profesorul de religie poate organiza excursii cu elevii,
pe un traseu care să cuprindă o serie de așezăminte religioase cu o anumită semnificație pentru
comunitatea sau regiunea respectivă. În acest context, se pot organiza discuții cu specialiștii din
muzee, se pot iniția dialoguri cu unii pastori.
 Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios. În afară de faptul că unele lecții sau teme
pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet, împreună cu elevii,
informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim sau din alte arealuri
geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, din slujbele religioase ce sunt
corelate cu temele planificate.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile
copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale și
nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de
predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și
valorizat progresul fiecărui copil în parte.

Religie – Cultul penticostal – clasele a III-a - a IV-a 12


Grupul de lucru

Cătană Gheorghe Liceul Teologic Penticostal „Logos” Timișoara


Grigoraș Liana Lăcrămioara Liceul Teologic Penticostal „Logos” Timișoara

Religie – Cultul penticostal – clasele a III-a - a IV-a 13


Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL REFORMAT
Clasele a III-a și a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare

Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul reformat reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ
în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an
școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Sunt copilul Lui
Dumnezeu; Mereu cu Dumnezeu; În grija Lui Dumnezeu; Să sărbătorim împreună. De asemenea, la
nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore: În
dragostea Dumnezeului Mântuitor (la clasa a III-a); Sub domnia Lui Dumnezeu (la clasa a IV-a). Aceste
teme susțin formarea competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de învățare într-un mod
flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. Astfel, conținuturile
învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Lista de competențe specifice și de conținuturi este elaborată de
către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 2


Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în


diferite contexte de viaţă

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu


valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva


propriei credinţe

Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 3


Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu 1.1. Compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport
diferite situații de viață cu diferite situații de viață
- dialoguri pe diferite teme: importanța Lui Dumnezeu în viața omului, importanța - dialoguri pe tema unicității fiecărei persoane, a importanței raportării omului
omului în viața semenilor și a celorlalte ființe din natură; valorile în viața omului; la Dumnezeu, a rolului exemplelor unor persoane care și-au sfințit viața, a
slujire; providența Lui Dumnezeu; importanța normelor în viața omului; necesității împlinirii poruncilor divine etc., prin valorificarea unor povestiri,
responsabilitățile omului; importanța rugăciunii jocuri, ilustrații
- exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme, din perspectivă - exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme: nevoile
generală și din perspectivă religioasă: cale, adevăr, bunătate, răbdare, respect, omului, Biblie, sfințenie, ascultare, pocăință, iertare, jertfa în viața regilor
libertate, valori, norme etc. Saul, David, Solomon
- lectura unor texte biblice reprezentative - studiu de caz pe tema relației lui Saul cu David
- analiza unor imagini reprezentative, sau cu conținut religios - exersarea modalității de căutare a unui text în Sfânta Scriptură
- simulări didactice pe baza evenimentelor din viața lui Moise și Zacheu - exerciții de identificare a unor texte reprezentative, în Sfânta Scriptură
- joc de rol „Dialog cu scaunul”: formularea unor sfaturi în diferite contexte de - identificarea, în imagini și texte, a unor aspecte legate de împlinirea unor
viață porunci, în diferite contexte
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, relevante - exerciții de exprimare a acordului / dezacordului față de opiniile altora
din punct de vedere religios (manifestarea unor virtuți în viața lor: sinceritate, - exerciții de argumentare a unui punct de vedere personal, în spiritul
blândețe, bunătate, răbdare, încredere, curaj, pierdere, rușine, durere, libertate, toleranței față de punctele de vedere ale altora (ex. „Cercul indienilor”,
eliberare etc.) formularea unor opinii subiective, metodele de reflecție asupra învățării
- jocurile fanteziei: din ce ingrediente ar fi compusă licoarea bunătății etc. experiențiale: „Chestionarul celor 5 întrebări”)
- analiza unor texte care prezintă diferite opinii în relație cu anumite situații cu - analiza unor texte care necesită exprimarea unui punct de vedere personal
conținut religios față de o anumită situație

1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării exemplelor unor persoane din Biblie valorificării exemplelor unor persoane din Biblie și a unor situații din viața
- povestirea unor fapte bune, fie proprii, fie ale altora, relevante pentru aspecte cotidiană
precum: rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
bunătății, experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane
- analiza pildelor solidarității și a sensibilității sociale în acțiunile lui Moise, Iair, din Biblie etc.
ologul din Capernaum, Zacheu, Petru și Ioan - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii poruncilor în epoca regilor

Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 4


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- jocuri de rol simulând comunicări cu Iair, sluga marelui preot, ologul din Poarta - discuții despre formele comunicării oamenilor cu Dumnezeu în epoca
Frumoasă etc. (consolare sau ofensivă în comunicare) judecătorilor și a regilor
- lectura unor texte biblice - discuții despre comunicarea cu Dumnezeu: ascultarea lecturii biblice citite,
- jocuri de rol „Cum mă comport în situația…”, în relație cu diferite contexte lectura biblică, rugăciunea; studii de caz: Ce are de spus Ghedeon, Iosua,
relevante (alegerea binelui, comportamentul în relație cu semenii, David către Dumnezeu
comportamentul în relație cu diferite viețuitoare etc.) - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre normele de
- dialog pe diferite teme (rolul muncii și al efortului în viața omului, rolul comportament în diferite contexte sociale și poruncile divine
sfătuitorilor și al educatorilor în viața omului) - analizarea unor imagini pe diferite teme: „Cum pot face lumea mai bună”,
- exerciții de identificare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, jocuri etc. „Ajutorul primit de la Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur?” (pe
- exerciții de explicare a unor texte biblice referitoare la porunci marginea evenimentelor din epoca regilor)
- formularea unor rugăciuni de mulțumire - realizarea unui plan de rugăciune pentru tot parcursul anului școlar (Mă rog
pentru bolnavi, pentru cei care trăiesc în suferință etc.)
- exerciții de analiză a modalităților de mulțumire

1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață moral-creștin, în diferite contexte de viață
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor - exerciții de exersare a aplicării unor norme și porunci, pe tema Regii
reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, stradă, Israelului ca martori la tribunalul elevilor (la nivel elementar)
natură etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă - evaluarea eficienței „Contractului celor cinci degete” în anumite contexte de
- exerciții de exersare a aplicării unor norme și porunci („Dialog cu scaunul”, viață ale personajelor biblice apoi în colectivul de clasă, observarea atitudinii
„Cercul indienilor” etc. pe tema necesității unor porunci din decalog) față de contract în diferite situații în clasă
- ilustrarea contractului de prezență (ex. „Contractul celor cinci degete”) - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ a unui regulament al
- explicarea contractului de prezență cu metode didactice care stimulează clasei - Alcătuirea și ilustrarea unui afiș „Principiile iubirii în colectivul nostru”
răbdarea și ascultarea activă (ex. „Cercul indienilor”) - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
- exerciții de analiză, în diferite contexte date, a unor situații privind respectarea / situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență (ex. modelul
nerespectarea anumitor reguli de comportament moral-creștin (jocuri de rol, ABC)
povestiri, analiza unor imagini, filme, desene animate etc.) - elaborarea unui proiect cu ajutorul profesorului: „Soli Deo Gloria!”, în cadrul
- participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ a unui regulament al unor activități interdisciplinare: Religie – Educație artistică și muzicală –
clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui Limbă și comunicare - Științe ale naturii
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care - jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi
prezintă situații de respectare/încălcare a regulilor de comportament spune să fac un lucru rău / bun..?”
religios-moral: „Obiectul găsit nu este furat”, nemulțumirea, cârtire - dialog pe tema cauzelor și a consecințelor revoltei omului împotriva legii
- dialog pe tema regulilor de comportament cu ocazia participării la slujbele umane / legii Lui Dumnezeu
bisericești
- jocuri de comunicare: să ne manifestăm mânia cu cuvinte cuviincioase, să
evităm cuvintele urâte

Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 5


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- analiza unor cazuri de împlinire a poruncilor divine mediatizate
- discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor porunci
(pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente din viață?”; „Ce
reguli formulează cei care mă îndrumă în viață?” etc. )

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase


Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenență 2.1. Descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de
- exerciții de identificare a rolurilor sociale ale fiecărui elev, în raport cu apartenență
persoanele importante din viața de creștin (părinții, preotul, nașul, creștinii din - exerciții de exersare a unor roluri specifice activităților desfășurate în diferite
parohie, prietenii de la biserică etc. ) contexte (activități de grup, activități religioase etc.)
- realizarea axei vieții, marcând momente și evenimente importante - audierea unor povestiri care evidențiază exemple de conviețuire armonioasă
- participarea la activități de diferite tipuri (acțiuni caritative, zile de rugăciune, între semeni
festivități), împreună cu alți membri ai școlii, comunității, parohiei etc. - prezentarea unor cazuri relevante pentru temele: cum relaționez cu cei care
- studii de caz pe tema rolul omului creștin în viața semenilor (chemarea și mă îndrumă, rolul semenilor în viața creștinului, exemplul personal și relațiile
activitatea lui Moise) cu semenii etc.
- distribuirea de roluri pentru fiecare participant, în rezolvarea unor sarcini în - jocuri didactice care să faciliteze dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în
cadrul lucrului în grupuri mici cadrul grupului
- activitate de evaluare „Locul meu în grup” (autoevaluare și feed-back la nivel - activități de evaluare și autoevaluare a activității în grup
elementar) - utilizarea metodei „Cercul indienilor”, cu: observarea atitudinilor față de
- exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate în activitățile de tip regulile aplicate; analiza metodelor de formare a colectivului, învățate în anii
perechi și în cele de grup precedenți; evaluarea activității și atitudinii colegilor; aplicarea unor contexte
- exerciții de construire a unui text pe baza unui suport vizual/ a unui plan de idei de autoevaluare
- jocuri de rol despre valorile din viața omului - elaborarea de compuneri pe teme de educație religioasă, pornind de la o
situație dată
- exerciții de autocunoaștere, cu accent pe identificarea valorilor personale

2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- discuții pe tema modalităților de controlare a furiei la nivel elementar - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
- memorarea unor versuri din Biblie, Psalmi sau binecuvântări care au ca mesaj solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații,
calmarea și liniștea sufletească filme, texte biblice etc.)
- exersarea practicării binecuvântării, exersarea modelelor de comunicare - jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt, pe
asertivă (ex. „Metoda mașinii de spălat”) baza exemplelor din viața unor personaje biblice
- elaborarea unor compuneri pe tema: „Cu ajutorul Domnului și noi putem face
Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 6
Clasa a III-a Clasa a IV-a
- practicarea vorbelor bune, încurajărilor, gesturilor de încurajare cu ajutorul lucruri minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit și binecuvîntat”, „O
jocurilor energizante binecuvântare pentru noi” cu scopul de a diminua spiritul de competiție
- participarea la dialoguri având ca subiect „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?”, negativă dintre elevi
„Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?” - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație artistică (ex.: să
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a decorăm afișul solidarității); Religie – Comunicare (ex.: sloganul solidarități
credinței, pornind de la realități din viața școlii și a comunității reclama toleranței)
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă - exersarea practicării comunicării asertive (cu vorbe bune), încurajărilor,
ideea de adevăr, respect, blândețe gesturilor de încurajare în anumite contexte și situații
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - crearea unor noi reguli ale jocurilor energizante care au ca scop încurajarea
reciprocă și solidaritatea
- discuții despre relațiile și atitudinile din cadrul grupurilor, pe baza unor imagini
- elaborarea de compuneri/ povestiri/ dramatizări pentru evidențierea unor relații
în cadrul grupurilor
- realizarea unui proiect cu tema „Idoli și exemple de urmat”

3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 3.1. Analiza posibilităților de participare și implicare personală în
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața evenimentele religioase din viața comunității
comunității - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
- povestirea după imagini (planșe, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - analiza comparativă a unor evenimente religioase semnificative din viața
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- învățarea de rugăciuni, cântări etc. cu explicarea expresiilor și a termenilor - învățarea unor rugăciuni, cântări religioase
religioși întâlniți - lectura unor texte biblice și a aspectelor relevante din viața unor personaje,
- pregătirea unor scenete sau momente artistice, serbări în clasă sau la biserică pilde ale credinței
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - organizarea unor serbări școlare, serbări bisericești
- exerciții de selectare a elementelor esențiale de cele de detaliu dintr-un text - consultarea dicționarelor pentru a identifica semnificația unor termeni
- realizarea unor interviuri cu membrii familiei sau cu membrii comunității - analiza unor obiceiuri populare legate de sărbători și evenimente religioase
bisericești, sub îndrumarea profesorului, pe tema „Mărturisirea credinței” / - elaborarea unor mesaje (ilustrate) legate de unele evenimente religioase
„Experimentarea credinței din viața de zi cu zi”
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței sărbătorilor religioase și a evenimentelor cu
religioase, din viața familiei și a comunității caracter religios pentru dezvoltarea credinței
- participarea la discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
botezul, nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității

Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 7


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și - realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme (Isus,
albume de familie, imagini din sfera publică etc.) regele vieții, Obiceiuri binecuvântate etc.)
- discuții pe tema modelelor oferite creștinilor de persoanele biblice prezente la - realizarea de felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor
nașterea Mântuitorului, obiceiuri preluate, cum ar fi, oferirea de daruri, după religioase
modelul magilor - lectura unor texte din literatură, referitoare la marile sărbători religioase
- prezentarea aspectelor caracteristice diferitelor sărbători (Nașterea Domnului, - participarea la sărbătorile comunității
Învierea Domnului, Înălțarea Domnului etc.) - planificarea și organizarea colectivă a unor acte de binefacere (caritabile)
- audierea/învățarea unor cântări religioase - dezbatere pe tema: Întărirea credinței prin participarea activă la
- participarea la serbări școlare evenimentele cu caracter religios
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Limbă și - exercițiu de compunere a unor rugăciuni personale – rugăciuni de mijlocire
comunicare; Religie – Arte plastice (realizarea de desene, confecționarea de
felicitări, ornamente, colaje etc. cu ocazia diferitelor sărbători religioase)

Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 8


Conținuturi
DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a
În dragostea Dumnezeului mântuitor Sub domnia lui Dumnezeu
Sunt copilul Lui - Viața cu Mântuitorul Dumnezeu: Semnificația libertății; Liber - - Sub domnia Lui Dumnezeu: Observarea domniei / puterii Lui
Dumnezeu mântuit Dumnezeu în lume
- Fapte și consecințe - Folosirea puterii primite: Abuz de puterea primită – A folosi corect,
- Sunt valoros: Motivul pentru care sunt valoros; În fața Lui cu folos puterea primită
Dumnezeu toți suntem valoroși - Pentru cine sunt responsabil: Responsabilități
- Comportament în cadrul comunității: Norme de comportament - Trăiesc în comunitate – prietenii: Obligațiile mele față de prieteni;
- Slujire în biserică, în cadrul comunității: În slujba Lui Dumnezeu Cum pot fi un prieten bun
și a semenilor; Dumnezeu se adresează altora prin mine - Slujitori sub domnia Lui Dumnezeu: Bătrânii din comunitatea
bisericească, tutore, cantor, diaconi – lucrătorii organizațiilor de
caritate
Mereu cu - Întâlnirea lui Moise cu Dumnezeu: Ascultare și respect - - Chemarea lui Samuel: A auzi chemarea Lui Dumnezeu;
Dumnezeu Supunere Responsabilități ce-mi revin; Un copil demn pentru a transmite voința
- Eliberarea poporului Lui Dumnezeu din casa robiei: Dumnezeu Lui Dumnezeu
vine în ajutorul nostru; Încredere în puterea Lui Dumnezeu - Împărăția lui Saul: Ascultare și neascultare și consecințele lor
- Exodul – Darul ascultării: Încredere în purtarea de grijă a Lui - Alegerea împăratului David: Omul alege după aparențe,
Dumnezeu; Providență și îndrumare Dumnezeu caută ce este mai valoros, nu aparențele; Criteriile după
- Legământul și cele Zece Porunci: Importanța și rolul regulilor, care îți alegi prietenii; Cu Dumnezeu în luarea deciziilor
normelor și a poruncilor în viața noastră; Cuvântul și voia Lui - David și Goliat: Victorie cu Dumnezeu; Aprecierea oamenilor după
Dumnezeu ne îndrumă și ne leagă de El; Împlinirea poruncilor Lui aparențe – apreciere greșită, pericole care se pot ivi din aceasta
Dumnezeu - Înțelepciunea lui Solomon: Rugăminți / cereri adresate Lui
- Învierea fiicei lui Iair: Grija Lui Dumnezeu pentru cei suferinzi, Dumnezeu; Lucruri importante în viață (avere, sănătate, înțelepciune
pentru cei în doliu; Ce pot face pentru cei care au avut de suferit; etc.); De la cine vine înțelepciunea; Pentru ce și cum folosești
Cu Isus în momentele triste înțelepciunea
- Zacheu: Emoția resimțită atunci când alții ne disprețuiesc; Rușine - Întrebarea fiilor lui Zebedeu adresată lui Isus: Să fii primul sau
– păcat; Iertare – iertat de Dumnezeu; Modalități de răscumpărare ultimul; Primul în Împărăția Cerurilor este acela care l-a slujit pe
a greșelilor față de Dumnezeu și semeni ceilalți; Dorințele și visele mele (lacom, dorința de stăpânire, ambiție,
- Cum mă comport cu ceilalți (Matei 7,12): Îmi iubesc aproapele; etc.); Motivul pentru care aștept recunoștință
Chipul Lui Dumnezeu în semenul meu – responsabilitățile care îmi
revin
- Fariseul și vameșul: Trufie, trufășie (aroganță, îngâmfare,
mândrie, orgoliu); Dumnezeu ne eliberează de păcate și rușine
În grija Lui - Nașterea lui Moise: Viață bazată pe providența Lui Dumnezeu; - Cucerirea – poporul ales primește patrie: Dumnezeu respectă
Dumnezeu Creștinul în momente de încercare promisiunile făcute; Comportamentul meu atunci când dorințele mele
- Păcatul și fuga lui Moise: Rușine – Nu poți fugi, nu poți să te nu mi se îndeplinesc într-un timp foarte scurt

Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 9


ascunzi de Dumnezeu; A fi responsabil, asumarea responsabilității - Ghedeon: A fi alesul Lui Dumnezeu pentru eliberare / mântuire;
- Providența Lui Dumnezeu în deșert: Încredere în grija Lui Judecătorii sunt unelte în transmiterea providenței și mântuirii divine;
Dumnezeu; Trăiesc în grija, providența Lui Dumnezeu; Oameni Autoevaluarea capacității personale în împlinirea sarcinilor
prin care se manifestă grija Lui Dumnezeu - Saul și David: Putere, dominare, harul pierdut, gelozie; Conflicte
- Iscodirea Țării Făgăduinței: Ajutorul pe care îl primim în personale; Comportamentul meu în situații conflictuale
îndeplinirea sarcinilor; Dumnezeu îndeplinește promisiunile sale - Învierea lui Lazăr: Importanța minunilor – Rolul credinței în minuni;
- Vindecarea unui slăbănog: Isus ne salvează; Colaborarea cu alții Grija Lui Dumnezeu pentru cei suferinzi, pentru cei în doliu; Modalități
– A ajuta pe alții; Și noi putem fi unealta Lui Dumnezeu prin care pot să consolez suferinzii; Lucruri și evenimente prin care
- Convertirea temnicerului din Filipeni: Puterea rugăciunii; se arată gloria Lui Dumnezeu!
Dumnezeu are grijă de mine în orice situație; Convertire - Văduva săracă și cei doi bani: Darul dat Lui Dumnezeu; Mai puțin
- Sola Cristus – Isus ne salvează: Numai prin credința în Isus uneori înseamnă mai mult; Dumnezeu îl iubește pe cel care dă cu
putem fi eliberați și iertați de păcatele noastre voie bună; Generozitate – „adunați-vă comori în cer” (Matei 6,20)
- Rugăciune de mulțumire: Sunt recunoscător – Cui să fiu - Pilda grăuntelui de muștar: Roadele Cuvântului Lui Dumnezeu în
recunoscător; Modalități de mulțumire oameni; Împărăția Lui Dumnezeu crește în noi și prin noi – creșterea
/ dezvoltarea e dată de Dumnezeu (1 Cor. 3,6)
- Soli Deo Gloria!
- Rugăciune de mijlocire: Isus este singurul mijlocitor între om și
Dumnezeu; Persoanele pentru care mă rog -
Să sărbătorim - Ioan Botezătorul, cel care a pregătit calea lui Isus pe pământ - Adventul lui Maria: A fi binecuvântat
împreună! - Mă pregătesc pentru sărbătoare - Fuga în Egipt: Sub ocrotirea Lui Dumnezeu; Salvare - grijă
- Magii din Răsărit – Promisiunea împlinită - Intrarea lui Isus în Ierusalim: Smerenie; Împărăția Cerească și
- Tăgăduirea lui Petru: Comuniune cu Isus; Mărturisirea credinței – împărăția pe pământ (așteptările oamenilor și voința Lui Dumnezeu)
Forme de mărturisire - Isus regele iudeilor – Isus sau Baraba?: Decizia luată după
- Întâlnirea lui Petru cu Domnul Isus Hristos înviat: Iertarea aparențe și sub presiunea altora; Consecințele acestor decizii
păcatelor; Mântuire – Șansa pentru o viață nouă; Mărturisirea - Înălțarea lui Isus și împărăția viitoare
dragostei față de Isus și consolidarea în sarcinile primite; Cu Isus
după eșecuri – Respectul de sine recăpătat
- Vindecarea unui olog la Templu, lângă Poarta Frumoasă: Cu
puterea primită de la Dumnezeu să ajutăm pe alții; Puterea Lui
Dumnezeu este prezent în credincioși prin Sfântul Duh; Poți oferi
ceva și cu mâinile goale (Poți ajuta pe cineva oferind daruri
spirituale, nu doar daruri materiale, trecătoare)

Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 10


Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant
confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase, cântece populare cu tematică religioasă),
recomandate a fi abordate pe parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut
de sine stătătoare, ci vor constitui modalități de exemplificare a temelor anterior menționate.

Elemente de
tip
Clasa a III-a Clasa a IV-a
predominant
confesional
Rugăciuni Rugăciunea „Tatăl nostru” (Matei 6,9-13) Rugăciunea lui Jean Calvin
Exersarea formulării unor scurte Exersarea formulării unor rugăciuni de
rugăciuni de mulțumire mijlocire
Texte biblice Audierea sau învățarea textelor biblice: Audierea sau învățarea textelor
Exodul 15,2.; Psalmii 107,8-9.; Psalmii biblice: Prima carte a lui Samuel 16,7c.;
50,15.; Luca 8,50a.; Isaia 25,8.; Matei Prima carte a lui Samuel 15,22c.; Prima
7,12. carte a Regilor 2,3a.; Filipeni 2,11.; Ioan
Texte biblice recomandate pentru 11,25.; Matei 6,20.; 1Cor. 3, 6.
exemplificarea conținuturilor: Geneza Texte biblice recomandate pentru
47,1-12; Exodul 1,1-2,10; Exodul 2,11-25; exemplificarea conținuturilor: Iosua 3;
Exodul 3,1-15; Exodul 4-5; 7,1-12,33; 6; Judecători 6-7; Prima carte a lui
Exodul 13,34-42; 13,17-14,29; Exodul Samuel 3,1-21; Prima carte a lui Samuel
15,22-27; 16,1-17,7; Exodul 19,1-20,17; 8,1-10,8; Prima carte a lui Samuel 16;
Deuteronomul 31,1-8; Iosua 1,1-2,22; Prima carte a lui Samuel 17,26-58;
Luca 1,5-25; 1,57-66; Matei 2,1-11; Marcu Prima carte a lui Samuel 18,6-14;
2,1-12; Luca 8,40-56; Luca 19,1-10; Luca 19,1-10; Prima carte a lui Samuel 20;
18,9-14; Marcu 14,26-31, 66-72; Ioan Prima carte a lui Samuel 26; Prima carte
21,15-19; Faptele Apostolilor 3,1-10; a Regilor 3,5-15; Luca 1,39-45; Matei
Faptele Apostolilor 16,11-40 2,13-15; Ioan 11,1-44; Marcu 10,35-45;
Marcu 12,41-44; Matei 6,1-4; Matei
13,31-32; Matei 21,1-11; Matei
27,15-26; Faptele Apostolilor 12,6-19;
Faptele Apostolilor 1,4-14
Cântări 392, 430, 153, 201b, 235, 250 („Cartea de 134, 81, 482, 191, 279, 172 („Cartea de
religioase Cântece a Bisericii Reformate”) Cântece a Bisericii Reformate”)

Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 11


Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru
proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare–învățare–evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul
apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne,
astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru
crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de
conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții,
care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare–învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează
cu precădere:
- observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie și a
familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
- studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
- lectura textului biblic, pentru a facilita dezvoltarea vocabularului cu termeni din domeniul
religios și pentru a le susține interesul față de aprofundarea mesajului textului revelat;
- conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a
diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau
ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
- învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
- jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de
apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
- învățarea bazată de proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție etc.
Exemplele de activități de învățare formulate în cadrul programei propun o serie de metode
concrete de lucru cu elevii, precum:
- „Contractul celor cinci degete”: degetul mic – „am grijă de cei care sunt mai vulnerabili decât
mine”, inelarul – „mă angajez să particip la activități cu capacitate maximă”, degetul mijlociu –
„respect fiecare membru al grupului”, arătătorul – „sunt atent la indicații”; degetul mare – „sunt
pozitiv, aspir la bine”;
- „Cercul indienilor”: metodă folosită în discuțiile de grup în cadrul cărora fiecare interlocutor, la
începutul comentariului propriu, sintetizează comentariul anterior și de abia apoi își
formulează punctul de vedere personal;
- „Mașina de spălat”: în timpul jocului, fiecare participant pune mâna pe umărul altui coleg (sau
dacă dorește îl învârte o dată) și formulează o calitate personală pe care o admiră la acesta
sau o apreciere, un sfat pozitiv; se insistă de la început pe caracterul pozitiv al comunicării;

Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 12


- „Chestionarul celor 5 întrebări”: discuția are loc pe baza a unui set de întrebări: ce ai
observat?; de ce crezi că s-a întâmplat asta?; se întâmplă asta în viață în cazuri similare?; ce
ai învățat din atitudinea, trăirile tale?; cum poți folosi această experiență în viitor?;
- „Modelul ABC”: A-Ask – care este problema?; B-Brainstorm – care sunt rezolvările posibile și
imposibile?; C-Choose – alege cea mai potrivită rezolvare!; D-Do – aplică rezolvarea;
E-Evaluate – evaluează rezultatul și, dacă nu ești mulțumit, treci la A.
Aplicarea categoriilor de metode anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de
învățământ variate, în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a
diferitelor forme de organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor
activități religioase specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de
implicare a elevilor în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile
didactice desfășurate prin ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze
mijloace didactice adecvate: planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe,
prezentări educative, cu ajutorul noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse; culegeri de texte
literare în versuri și proză, cântece necesare ca suport pentru serbări și lecții curente.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
- Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare–învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.
- Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii pot
fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută o
carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.
- Vizităm biserica! Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică în diferite ocazii și scopuri: pentru
participarea și observarea anumitor slujbe bisericești, pentru discuții cu preotul pe teme
religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate
ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia. În spiritul ecumenismului se recomandă
vizitarea de biserici care aparțin altor culte.
- Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de învățare
și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor filme pe
teme religioase relevante din perspectiva acestei materii de studiu, vizitarea unor muzee,
plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și analiza
acestora din perspectiva moralei religioase.
- Mergem în excursii tematice! Profesorul de religie poate organiza excursii cu elevii, pe un
traseu care să cuprindă o serie de biserici și așezăminte religioase cu o anumită semnificație
pentru comunitatea sau regiunea respectivă. În acest context, se pot organiza discuții cu
specialiștii din muzeele acestor așezări, biserici, se pot iniția dialoguri cu preoți, se observă
sau se descriu spațiile vizitate sau obiectele specifice.
- Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții
sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet,
împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim sau
din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice ce
sunt corelate cu temele planificate.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile
copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale și
nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de

Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 13


predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și
valorizat progresul fiecărui elev în parte.

Grupul de lucru

Szűcs Eva Institutul Pedagogic al Bisericii Reformate Cluj Napoca, județul Cluj

Pap Anikó Liceul Teologic Reformat „Lorántffy Zsuzsanna” Oradea, județul Bihor
Lázár Emőke Colegiul Național „Bethlen Gábor” Aiud, județul Alba
Zalányi Erzsébet Școala Gimnazială „Dacia” Târgu-Mureș, județul Mureș

Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 14


3 számú melléklet az oktatási miniszter 5001 / 02.12.2014 számú rendeletéhez
OKTATÁSI MINISZTÉRIUM

Tanterv a
VALLÁS
tantárgy részére
REFORMÁTUS FELEKEZET
III. és IV. osztály

2014, Bukarest
Bemutató érvelés
A Vallás – református felekezet tantárgyi tanterve az általános iskolai szint III. és IV. osztályainak
a tantervi ajánlását képezi. Az oktatási kerettervben, az Ember és társadalom műveltségterületen belül,
egy tanév során heti egy órát biztosít a tantárgy számára.
A Vallás tantárgy tanterve egy új kompetencia központú currikuláris tervezési modell szerint van
kidolgozva. A tanterv felépítésének megvalósítása hozzájárul az elemi iskolai ciklusba járó diák képzési
profiljának a fejlesztéséhez. A tantárgy szempontjából a kompetenciákból kiinduló oktatásra való
irányultság megengedi a tanulás céljának és a cselekedtetés kihangsúlyozását a tanuló
személyiségfejlesztésében.
A tanterv szerkezete magába foglalja a következő elemeket:
 Bemutató érvelés
 Általános kompetenciák
 Specifikus kompetenciák és példák a tanulási tevékenységekre
 Tartalmak
 Módszertani javaslatok
A kompetenciák strukturált ismeret-, készség- és attitűd egységek, melyeket a tanulás útján
lehet fejleszteni, melyek megengedik különböző helyzetekben egy szakterületen belül a specifikus
problémák, vagy általános problémák megoldását.
A Vallás tantárgy szintjén megcélzott általános kompetenciák a diák által, a teljes elemi
ciklusban megszerezhetőket jelölik ki.
A specifikus kompetenciák az általános kompetenciákból származnak, ezek elsajátításának
szakaszait képviselik és egy tanítási év alatt alakíthatók ki. A specifikus kompetenciák
megvalósításához a tantervben javaslatok talkálhatók a tanulási tevékenységekre, melyek a tanuló
konkrét tapasztalatait értékesítik és a változatos tanulási helyzeteknek megfelelő didaktikai stratégiákat
integrálnak, foglalnak magukba.
A tanítás tartalmai úgy épülnek fel, hogy a diákok elsajátíthassák az alapvető készségeket.
Ennek megfelelően a következő területekbe vannak csoportosítva: Isten gyermeke vagyok; Mindenkor
Istennel; Isten gondviselésében; Ünnepeljünk együtt! Minden évfolyam szintjén a tantervek nagy
központi témák köré épülnek fel. Ezek a következők: A szabadító Isten szeretetében (III. osztályban),
Isten uralma alatt (IV. osztályban). Ezek a témák meghatározzák a specifikus kompetenciák
megfogalmazását, ugyanakkor a tanulási szituációk flexibilis és kreatív felépítését, a tanulók életkori és
egyéni sajátosságaihoz viszonyítva.
A módszertani javaslatok magukba foglalják a didaktikai stratégiákat és a folyamatos értékelés
elemeit. Jelen tanterv egy rugalmas kínálatot javasol, mely megengedi a tanárnak, hogy módosítsa,
hozzátegyen vagy kicseréljen tanulási tevékenységeket. A cél ezáltal egy személyreszabott tanítás,
oktatás megvalósítása, amely biztosítja, a tantervben előirt, beütemezett kompetenciák kialakítását
minden évfolyam és minden tanuló esetében. Az elemi iskolai szint utolsó két évében a vallásos nevelés
feltételezi a játékos tanulás, a játszva tanulás szintjéről – mely jellemző az első három évfolyamra -, való
áttérést egy összetettebb módszertani rendszerre, mely megenged egy, a tanulók tudásszintjének
megfelelő, valamint a fejlesztési igényeiknek megfelelő differenciált oktatást.
Egy következetesebb iskolai vallástanítási keret kialakítása érdekében a tanterv egy közös
elemekből álló készletet javasol minden romániai felekezet számára, amelyek jogosultak az oktatási
rendszerben saját vallásukat tanítani: az általános és specifikus kompetenciák listája, a javasolt tanulási
tevékenységek sora és a módszertani javaslatok általános része. A tartalmakat minden felekezet maga
dolgozza ki, megengedve a rájuk jellemző, sajátos témák felé való irányultságot, orientációt.

Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 2


Általános kompetenciák

1. Sajátos valláserkölcsi viselkedési szabályok alkalmazása


különböző élethelyzetekben

2. A vallási értékekkel összhangban lévő együttműködés


gyermekekkel és felnőttekkel ismert környezeten belül

3. A hétköznapi élet elemeinek aktív feltárása saját hitének


szemszögéből

Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 3


Specifikus kompetenciák és példák a tanulási tevékenységekre
1. Sajátos valláserkölcsi viselkedési szabályok alkalmazása különböző élethelyzetekben
III. osztály IV. osztály
1.1. Elemezni vallásos jelentőségű, különböző élethelyzetekkel 1.1. Összehasonlítani különböző élethelyzetekkel kapcsolatosan
kapcsolatosan megfogalmazott véleményeket megfogalmazott, vallási jelentősségű véleményeket
- párbeszédek különböző témákról: Isten jelentőssége az ember életében, az - párbeszéd történetek, játékok, szemléltetők, stb. felhasználásával a
ember jelentőssége az embertársak életében és a természetben megtalálható következő témákról: minden ember egyediségéről, az ember Istennel való
más lények életében; értékek az ember életében; szolgálat; Isten gondviselése; kapcsotának jelentőségéről, olyan emberi példákról, akik megszentelt életet
a szabályok fontossága az ember életében; az ember felelősségei, feladatai; az éltek, az isteni parancsolatok betartásának szükségességéről, stb.
imádság fontossága - gyakorlatok egyes, a tárgyalt tartalmaknál, témáknál előforduló kifejezések
- gyakorlatok, melyek során meg kell határozni általános és vallásos meghatározására: emberi szükségletek, Biblia, szentség, szófogadás,
megközelítésből azokat a témákat melyekkel foglalkoztak: út, igazság, jóság, megtérés, megbocsátás, áldozat Saul, Dávid és Salamon királyok életében
türelem, tisztelet, szabadság, értékek, szabályok, stb. - esettanulmány: Saul és Dávid viszonya
- reprezentatív bibliai szövegek olvasása, tanulmányozása - gyakorolni a szentírási szövegrészek kikeresését
- reprezentatív, vagy vallásos tartalmú képek elemzése - reprezentatív szentírási részek beazonosításának gyakorlása
- Mózes és Zákeus életének eseményein alapuló didaktikai szimuláció - azonosítani különböző helyzetekben, képeken és szövegekben a
- szerepjáték „Párbeszéd a székkel”: különböző élethelyzetekre érvényes parancsolatok beteljesülésére vonatkozó szempontjait
tanácsok megfogalmazása - gyakorlatok kifejezni a mások véleményével való egyetértést, vagy egyet
- szemléltető didaktikai játékok, melyek kiaknázzák a gyermekek vallási nem értést
szempontból fontos tapasztalatait (bizonyos erények megnyilvánulása az - gyakorlatok: a tolerancia szellemében érvelni saját véleményünk mellett a
életükben: őszinteség, szelídség, jóság, türelem, bizalom, bátorság, veszteség, mások véleményével szemben (pl. „Az indiánok köre” – személyes
szégyen, fájdalom, szabadság, kiszabadulás stb.) vélemények megfogalmazása, a tapasztalati tanulást tükröző módszerek:
- fantázia játék: milyen alkotóelemekből készül a jóság itala, stb. „Az öt kérdéses kérdőív” módszere)
- szövegek elemzése, amelyek különböző véleményeket mutatnak be vallásos - szövegek elemzése, melynek során meg kell fogalmazni egy adott
tartalmú helyzetekkel kapcsolatban helyzettel kapcsolatos személyes véleményt

1.2. Azonosítani a keresztyén ember felebarátaival szembeni legfontosabb 1.2. Összefoglalni a keresztyén ember legfontosabb feladatait,
kötelességeit, a bibliai szereplők példájának értékesitése által felhasználba a bibliai szereplők példáját és a hétköznapokból vett
- személyes vagy mások jócselekedeteinek elmondása, melyek lényegesek az bizonyos helyzeteket
olyan kérdésekben, mint: az igazság kimondása, a tanácsok meghallgatása, a - elemezni keresztény szempontból egyes attitűdöket és viselkedéseket,
szelídség és a jóság megnyílvánulása, a türelem gyakorlása, tisztelettudó kiindulva hétköznapi eseményekből, irodalmi szövegekből, bibliai
magatartás, stb. szereplőket bemutató szövegekből, stb.
- a közösségvállalásról és a szociális érzékenységről szóló példák elemzése - történetek tanulmányozása, olvasása, melyek rámutatnak az isteni
Mózes, Jairus, a kapernaumi béna, Zákeus, Péter és János történeteiben parancsolatok beteljesedésének szerepére a királyok korában
- szerepjáték szimulálva a Jairussal, a nagy pap szolgájával, a bénával az - párbeszéd az emberek Istennel való kommunikációjának formáiról, a bírák
Ékes-kapuban, stb. való beszélgetést (vigasz vagy bántás a és királyok korában

Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 4


III. osztály IV. osztály
kommunikációban) - párbeszéd az Istennel való kommunikációról: hallgatni a felolvasott bibliai
- bibliai szövegek olvasása, tanulmányozása tanítást, bibliaolvasás, imádság; esettanulmány: Mit mondana Istennek
- szerepjáték „Hogy viselkedem ebben a szituációban...”, különböző lényeges Gedeon, Józsué, Dávid?
kérdésekkel kapcsolatosan (a jó választása, másokkal szembeni magatartás, - gyakorlatok, melyek során elemezni kell a különbözű társadalmi
különféle lényekkel szembeni magatartás stb.) helyzetekben érvényes viselkedési szabályok és az isteni parancsolatok
- különböző témákkal kapcsolatos párbeszéd (a munka és az erőfeszítés közötti hasonlóságokat és különbségeket
szerepe az ember életében, tanácsadók és nevelők szerepe az ember - elemezni képeket különböző tematikák szerint: „Hogyan tehetem jobbá a
életében) világot?”, „Az Istentől kapott segítség”, „Példa vagyok-e a környezetmben
- gyakorlatok saját adottságainak azonosítására rajzolás, párbeszéd, játékok élőknek?” (a királyok korának eseményeinek margójára)
stb. segítségével - egész tanévre szóló ima terv készítése (Imádkozom a betegekért, akik
- a parancsolatokkal kapcsolatos bibliai szövegek magyarázata szenvedésben élnek, stb.)
- hálaadó imádságot megfogalmazása
- gyakorlatok a hálaadás módjainak elemzésére

1.3. Megfogalmazni - a tanár segitségével - keresztyén erkölcsi szabályokat 1.3. Elemezni annak a módját, ahogy a különböző élethelyzetekben
különböző élethelyzetekhez kapcsolódóan alkalmazzuk a keresztyén erkölcsi viselkedési szabályokat
- határozzanak meg kiscsoportokban és / vagy az osztály szintjén a tanár - a szabályokat és a parancsolatokat gyakoroltató feladatok, „Izráel királyai,
segítségével valláserkölcsi szempontból megfelelő viselkedési szabályokat mint tanúk a diák-bíróság előtt” témában (alapfokon)
különböző körülményekre, helyzetekre (iskola, család, templom, utca, - „Az öt új szerződése” módszer hatékonyságnak az értékelése bibliai
természet, stb.) szereplők életének különböző helyzeteiben, majd az osztályközösségen
- feladatok, gyakorlatok az egyes szabályok és parancsok alkalmazására belül, megfigyelve a szerződéshez való viszonyt különböző, az osztályban
(„Párbeszéd a székkel”, „Indiánok köre / Indián beszélgetés” stb. a kialakuló helyzetekben.
Tízparancsolat egyes parancsolatainak szükségességével kapcsolatosan) - részt venni az osztály rendszabályzatának / az osztály számára készült
- a jelenléti szerződés illusztrálása (pl. „Az öt ujj szerződése”) szabályok meghatározásában – „A szeretet alapelvei a mi
- a jelenléti szerződés magyarázata, olyan didaktikai módszerek segítségével, közösségünkben” című plakát megtervezésében és illusztrációjában
amelyek ösztönzik / fejlesztik a türelmet és az aktív hallgatást (pl. „Indiánok - érvek / ellenérvek megfogalmazásának gyakorlása a problémás helyzetek
köre / beszélgetése”) elemzésére, amelyek azokon a csoportokon belül alakultak ki ahová tartozik
- elemzési gyakorlatok különböző helyzetekben, mint például az erkölcsi és (pl. ABC módszer)
vallásos viselkedési szabályok betartása / megszegése (szerepjáték, - egy „Soli Deo Gloria!” című projekt kidolgozása interdiszciplináris
elbeszélés, képek elemzése, filmek, rajzfilmek, stb. ) tevékenységek keretében, tanári segítséggel: Vallás – Zenei és művészeti
- vegyen részt a felebarát szeretetének parancsolatán alapuló osztály-szabályok nevelés – Nyelv és kommunikáció - Természettudományok
meghatározásában - szerepjáték: „Hogyan járok el egy bizonyos helyzetben?”, „Mit teszek, ha
- esettanulmány, kiindulva elképzelt vagy valós, a gyermekek életében valaki azt mondja, tegyek valami rosszat / jót?”
megtörtént eseményekből, amelyek a valláserkölcsi viselkedési szabályok - párbeszéd az ember törvények / Isten parancsolatai elleni lázadás okairól
betartásáról / áthágásáról szólnak: „A talált tárgy nem ellopott dolog”, és következményeiről
elégedetlenség, zúgolódás
- párbeszéd a viselkedési szabályokról, az istentiszteleten való részvétel
kapcsán
Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 5
III. osztály IV. osztály
- komunikácios játékok: A haragunkat tisztelettudó szavak segítségével
mutassuk ki, kerüljük a csúnya / dúrva szavakat
- olyan mediatizált esetek elemzése, amelyek beteljesedett isteni
parancsolatokról szólnak
- beszélni az osztályban különböző társadalmi összefüggésekben a szabályokról
és parancsolatokról („Hogyan viselkedem az élet különböző pillanataiban?”;
„Milyen szabályokat alkotnak azok, akik vezetnek engem az életben?” stb.)

2. A vallási értékekkel összhangban lévő együttműködés gyermekekkel és felnőttekkel ismert környezeten belül
III. osztály IV. osztály
2.1. Gyakorolni egyes szerepeket azokban a csoportokban melyekhez 2.1. Leírni a kapcsolati viselkedéseket, magatartásokat azokban a
tartozik csoportokban, melyeknek tagja
- gyakorlatok a tanuló társadalmi szerepeinek / feladatainak a meghatározására, - feladatok gyakoroltatni olyan szerepeket, melyek jellemzőek különböző
figyelembe véve, hogy milyen személyek játszanak fontos szerepet a körülmények között végzett tevékenységekre (csoport tevékenységek,
keresztyén ember életében (szülők, lelkész, keresztszülők, gyülekezeti tag, vallási tevékenységek, stb.)
barátok a gyülekezetből stb.) - néhány olyan történet meghallgatása, amelyek rávilágítanak az
- az élet tengelyének megalkotása, melyen megjelöli az élet fontos pillanatait és embertársainkkal való harmonikus együttéles példáira
eseményeit - bemutatni bizonyos tematikában kiemelkedő, kitűnő, figyelemfelkeltő
- aktív részvétel különböző jellegű eseményeken az iskola, közösség, eseteket: hogyan viszonyulok azokhoz, akik vezetnek, az embertárs /
gyülekezet más tagjaival, stb. együtt (karitariv tevékenységek, imahét, felebarát szerepe a keresztény ember életében, személyes példa és a
ünnepélyek) másokkal való viszony, stb.
- esettanulmány a következő témában: A keresztyén ember szerepe a felebarát - didaktikai játékok, a csoporton belüli pozitív légkör kialakulásának,
életében (Mózes elhívása és munkássága) fejlődésének elősegítésére
- kiosztani a kiscsoportos foglalkozásokon kapott feladatok elvégzéséhez - a csoportban végzett tevékenységek értékelése és önértékelés
szükséges, minden résztvevőre jól meghatározott feladatokat - az „Indiánok köre” módszer alkalmazása a kövtekezőkre: megfigyelni az
- értékelő tevékenység: „Helyem a csoportban” (alapszintű önértékelés és alkalmazott szabályokkal kapcsolatos magaviseletet; elemezni az elmúlt
feed-back) években tanult közösségformáló módszereket; értékelni az osztálytársak
- változatos munkaterhek és felelősségek gyakorlása a páros és csoportos tevékenységét és magaviseletét; alkalmazni önértekelési összefüggésben
tevékenységeken belül - fogalmazások írása vallásos nevelés témáiban, egy konkrét helyzetből
- szövegalkotási gyakorlat vizuális inger / gondolat terv alapján kiindulva
- szerepjátékok: Értékek az ember életében
- önismereti gyakorlatok, különös hangsúllyal a saját, személyes értékek
azonosítására

Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 6


III. osztály IV. osztály
2.2. Leírni a társadalmi kapcsolatok és attitűdök típusait valláserkölcsi 2.2. Elemezni valláserkölcsi szempontból és egy konkrét helyzetből
szempontból, konkrét / valós helyzetekből kiindulva kiindulva bizonyos típusú társadalmi kapcsolatokat és attitűdöket
- párbeszéd a harag ellenőrzésének lehetőségeiről - elemi szinten - párbeszéd a társadlami kapcsolatok és attitűdök típusairól (együttműködés,
- bibliai szövegek tanulása, memorizálása, Zsoltárok vagy áldások melyeknek verseny, szolidaritás, tolerancia, intolerancia, stb.), kiindulva történetekből,
lelket nyugtató és lelki békét adó üzenete van szemléltető képekből, anyagokból, filmekből, bibliai szövegekből, stb.
- az áldáskívánás gyakorlása, az asszertív kommunikáció gyakorlása (pl. „A - játékok, melyek fejlesztik a pozitív őnképet és a másokról alkotott pozitív
mosógép módszer”) képet, egyes bibliai szereplők életének a példája alapján
- a jókívánság, a bátorítás, a bíztató, bátorító gesztusok gyakorlása energizáló - fogalmazások írása a következő tematikával: „Isten segítségével mi is
játékok által csodálatos dolgokat tehetünk”, „Ha segíteni tudok neked, akkor boldog és
- a következő témájú beszélgetésben való részvétel: „Hogyan fizethetek a áldott vagyok”, „Áldásunkra van” – azzal a céllal, hogy csökkentse a
rosszért jóval?”, „Mit tanulhatok a társaimtól és ők mit tanulhatnak tőlem?” gyerekek közötti negatív versenyt
- a hit különböző megnyilvánulási lehetőségeinek azonosítása, az iskolai és a - interdiszciplináris projektek készítése Vallás – Művészeti nevelés (pl.
közösségi / gyülekezeti élet valós helyzeteiből kiindulva Díszítsük fel a szolidaritás plakátot) ; Vallás – Kommunikáció (a szolidaritás
- prózai vagy verses formajú vallásos szövegek hallagatása, amelyekben az szlogenje, a tolerancia reklámja))
igazság, tisztelet, szelídség gondolata tükröződik - gyakorolni az asszertív (szép szavvakal történő) és a bátorító
- képzelt történet az ember más dolgokkal és lényekkel való kapcsolatáról kommunikációt, bátorító gesztusokat bizonyos körülmények között és
- párbeszéd a csoporton belüli kapcsolatokról és magatartásokról, képek alapján helyzetekben
- fogalmazás / elbeszélés / dramatizálás kidolgozása, a csoporton belüli - új szabályokat alkotni az energetizáló játékokra, melyeknek célja a
viszonyok kihangsúlyozására, kiemelésére kölcsönös bátorítás és szolidaritás
- projekt megvalósítása a következő témában: „Bálványok és követendő példák”

3. A hétköznapi élet elemeinek aktív feltárása saját hitének szemszögéből


III. osztály IV. osztály
3.1. Elemezni a jelentőségét vallásos eseményeknek a közösség életében 3.1. Elemezni a közösség vallási eseményeibe való személyes
- a gyülekezet vallásos eseményeihez kapcsolódó kérdések megfogalmazása bekapcsolódás és részvétel lehetőségeit
- elbeszélés megfelelő tartalmú / tematikájú képekből kiindulva (pannók, - vallási eseményekről szóló fogalmazások kidolgozása, készítése
illusztrációk, stb.) - a gyermekek személyes tapasztalataiból kiinduló, a közösség és
- bibliai szövegek tanulmányozásán alapuló párbeszéd társadalom életében nagy jelentősségű vallási események összehasonlító
- imádságok, énekek, stb. tanulása, a bennük található kifejezések és szavak elemzése
megmagyarázásával - egyházi énekek és imádságok megtanulása
- művészi pillanatok és darabok / előadások, osztálybéli és templomi ünnepélyek - bibliai szövegek és a hit példaképeinek, bibliai szereplők életének jelentős
előkészítése eseményeinek tanulmányozása, olvasása
- képzelt történet az ember más dolgokkal és lényekkel való kapcsolatáról - iskolai és templomi szerepek szervezése
- a lényeges részek és az apró részletek különválasztása egy szövegben - szótárakban való keresés, egyes kifejezésel jelentésének azonosítására,
- egy interjú elkészítése, melynek alanya a család vagy a gyülekezet valamely meghatározására
tagja a következő témában: „A hit megvallása” / „Bizonyságtétel a mindennapi - vallási eseményekhez és ünnepekhez köthető népszokások elemzése
életben” - vallási eseményekhez kötődő (képi) üzenetek kidolgozása
Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 7
III. osztály IV. osztály
3.2. Bemutatni vallási ünnepek és események fontosságát, jelentősségét a 3.2. Bemutatni a vallási ünnepek és a vallási események jelentőségét a hit
család és a közösség életében fejlődésében
- aktív részvétel az ember életének fontos eseményeivel kapcsolatos beszélgetésben - megbeszélni, beszélgetni a vallási ünnepekről és az ezekhez kapcsolódó
(születés keresztelés, esküvő, haláleset, stb.) értékesítve a gyerkek személyes specifikus kérdésekről a család és közösség életében
tapasztalatait - egyéni, vagy csoportos projektek készítése különböző tematikában (Jézus
- a gyerekek és caládjaik életében meghatározó eseményeket ábrázoló képek az élet ura, Áldott szokások, stb.)
elemzése (fényképek és fotó albumok, képek a közéletből, stb.) - az egyházi ünnepek alkalmával üdvözlőlapok, díszek, kollázsok, stb.
- beszélgetés a Megváltó születésekor jelenlevő bibliai személyek, keresztyének készítése
számára nyújtott példájáról, az átvett szokásokról, mint például: az - tanulmányozni, olvasni a nagy egyházi ünnepekről szóló irodalmi
ajándékozás, a napkeleti bölcsek mintájára szövegeket
- bemutatni a különböző vallásos ünnepek jellegzetes vonásait (Jézus születése, - résztvenni a a közösség ünnepein
Jézus feltámadása, Jézus mennybemenetele, stb.) - jótékonysági (karitatív) tevékenységek tervezése és megvalósítása,
- vallásos énekek hallgatása / megtanulása megszervezése
- részvétel az iskolai ünnepélyeken - vita a következő temában: A hit megerősítése a vallási rendezvényeken
- különböző interdiszciplináris tematikájú projektek megvalósítása: Vallás - Nyelv való aktív részvétel által
és komunikáció; Vallás – Művészeti nevelés (az egyházi ünnepek alkalmával - egyéni, személyes és másokért (közbenjáró) mondott imádságok
rajzok, képeslapok, kollázsok, díszek készítése) fogalmazásának gyakoroltatása

Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 8


TARTALMAK

TERÜLETEK III. OSZTÁLY IV. OSZTÁLY


A szabadító Isten szeretetében Isten uralma alatt
Isten gyermeke - Élet a szabadító Istennel: A szabadság jelentése, értelmezése; - Isten uralma alatt: Isten uralmának / hatalmának megfigyelése a
vagyok Szabad – szabadított világban
- Tettek és következményeik - A kapott hatalom felhasználása: Visszaélés a kapott hatalommal
- Értékes vagyok: Amiért értékes vagyok; Isten színe előtt – Helyesen, haszonnal használni a kapott hatalmat
mindannyian értékesek vagyunk - Kiért vagyok felelős: Felelősségek, feladatok
- Viselkedés a közösségben: Viselkedési szabályok - Közösségben élek – barátok: Barátaim iránti kötelezettségeim;
- Szolgálat a templomban és a közösségben: Isten és Hogyan lehetek jó barát
felebarátaim szolgálatában; Isten általam szólít meg másokat - Szolgálattevők Isten uralma alatt: Presbiterek, gondnok, kántor,
szeretetmunkások a templomban – diakónusok, a
szeretetszolgálatok munkatársai

Mindenkor Istennel - Mózes találkozása Istennel: Engedelmesség és tisztelet – - Sámuel elhívása: Meghallani Isten hívását; Feladataim,
Engedelmeskedni (az engedelmesség következményei) felelősségeim; Egy gyermek, aki méltó Isten akaratának
- Isten megszabadítja népét a szolgaság házából: Isten közvetítésére
segítségünkre jön; Bízni, hinni Isten hatalmában - Saul királysága: Engedelmesség és engedetlenség, valamint
- Kivonulás – A hallgatás (az Istenre hallgatás) ajándéka: Bízni, ennek következményei
hinni Isten gondviselésében; Gondviselés és vezetés - Dávid királlyá választása: Az ember a látszat, megjelenés szerint
- A Szövetség és a Tízparancsolat: A szabályok, normák és választ, Isten az igaz értékeket keresi; Kritériumok, amelyek szerint
parancsolatok jelentőssége és szerepe az életünkben; Isten szava megválasztod a barátaidat; Istennel a döntéshozatalban
és akarata vezet és összeköt Vele; Isten parancsolatainak - Dávid és Góliát: Győzelem Istennel; Az emberek megítélése a
beteljesülése külsőségek szerint – hibás, téves megítélés, az ebből származható
- Jairus leányának feltámasztása: Istennek gondja van azokra, veszélyek
akik szenvednek és gyászolnak; Mit tehetek a szenvedőkért; - Salamon bölcsessége: Istenhez intézett kérések; Fontos dolgok az
Jézussal a szomorú pillnatokban életben (vagyon, egészség, bölcsesség stb.); Kitől jön, származik a
- Zákeus: Az érzés, amit akkor érzünk, mikor mások megvetnek bölcsesség; Mire és hogyan használod a bölcsességet
bennünket; Szégyen – bűn; Megbocsátás – Istentől kapott - Zebedeus fiainak kérdése Jézushoz: Elsőnek és utolsónak lenni;
megbocsátás; Az Isten és felebarátaink iránk elkövetett bűnök Első a mennyek országában az lehet, aki másoknak szolgált;
megváltásának módjai Vágyaim és álmaim (kapzsi, birtoklási vágy, becsvágy, stb.); Hálára
- Hogyan viselkedem másokkal (Máté 7,12): Szeretem a várás okai
felebarátomat; Isten képe a felebarátban – az ebből származó
felelősségeim, feladataim
- A farizeus és a vámszedő: Kevélység, büszke (arrogancia,
önteltség, büszkeség, hiúság); Isten megszabadít a szégyentől és
a bűntől
Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 9
TERÜLETEK III. OSZTÁLY IV. OSZTÁLY
Isten - Mózes születése: Az Isten gondviselésén alapuló élet; - Honfoglalás – a választott nép hazát kap: Isten betartja tett
gondviselésében Keresztény a megpróbáltatás pillnataiban ígéreteit; Viselkedésem, amikor kéréseim nem teljesülnek rövid időn
- Mózes bűne és menekülése: Szégyen – Isten elől nem belül
menekülhetsz, nem bújhatsz el; Felelősnek lenni, vállalni a - Gedeon: Isten szabadításra kijelölt választottjának lenni; A bírák az
felelősséget isteni gondviselés és szabadítás megvalósulásának eszközei; A
- Isten gondviselése a pusztában: Bízni Isten gondviselésében; személyi képességek önértékelése a feladatok teljesítésében
Isten gondoskodásában, gondviselésében élek; Emberek, akiken - Saul és Dávid: Erő, uralkodási vágy, elveszett kegyelem,
keresztül nyilvánul meg Isten gondviselése féltékenység; Személyes konfliktusok; Viselkedésem
- Az Ígéret Földjének kikémlelése: A feladataink konfliktushelyzetben
megvalósításához kapott segítség; Isten beteljesíti az ígéreteit - Lázár feltámasztása: A csodák jelentőssége – A hit szerepe a
- A béna meggyógyítása: Jézus megment; Másokkal való csodákban; Istennek gondja van azokra, akik szenvednek,
együttműködés – Másokon segíteni; Mi is lehetünk Isten eszközei gyászolnak; Módok a szenvedők vigasztalására; Dolgok és
- A filippi börtönőr megtérése: Az imádság hatalma; Isten események, melyek Isten dicsőségét mutatják!
gondomat viseli minden / bármilyen helyzetben; Megtérés - Szegény özvegyasszony két fillére: Istennek adott ajándék; A
- Sola Cristus – Jézus megszabadít: Csak a Jézusba vetett kévés sokszor több!; Isten a jókedvű adakozókat szereti;
hitünk szabadíthat meg a bűneiktől és csak általa nyerhetünk Nagylelkűség – “gyűjtsetek magatoknak kincseket mennyben” (Máté
bocsánatot 6,20)
- Hálaadó imádság: Hálás vagyok – Kinek legyek hálás; A hála, - A mustármag példázata: Isten szavának gyümölcsei az
köszönet módjai emberekben; Isten országa bennünk és általunk növekedik – a
növekedést is Isten adja (1Korintus. 3,6)
- Soli Deo Gloria!
- Közbenjáró imádság (másokért való imádkozás): Jézus az
egyedüli közbenjáró Isten és ember között; Akikért imádkozom -
Ünnepeljünk - Keresztelő János, aki előkészítette Jézus útját itt a földön - Mária adventje: Áldottnak lenni
együtt! - Ünnepre készülődöm - Menekülés Egyiptomba: Isten védelmében; Megmentés -
- A napkeleti bölcsek – A beteljesedett ígéret gondoskodás
- Péter tagadása: Közösség Jézussal; A hit megvallása – A - Jézus bevonulása Jeruzsálembe: Alázatosság; Mennyei
vallástétel formái Királyság és földi királyság (az emberi elvárások és Isten akarata)
- Péter találkozása a feltámadott Jézussal: A bűnök bocsánata; - Jézus a zsidók királya – Jézus vagy Barabbás?: Mások
szabadítás – Esély egy új életre; A Jézus iránti szeretet nyomására és a külsőségek alapján meghozott döntés; Az ilyen
megvallása és a kapott feladatokban való megerősítés; Jézussal a módon meghozott döntések következményei
kudarcok után – A visszanyert önbecsülés - Jézus mennybemenetele és eljövendő királysága
- Gyógyítás az Ékes-kapuban: Az Istentől kapott hatalommal
segíteni másokon; Isten hatalma a Szentlélek által van jelen a
hívőkben; Üres kézzel is adhatsz valamit (Lelki ajándékokat
kínálva is tudsz segíteni valakinek, nem csupán anyagi, tárgyi és
mulandó dolgokkal)

Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 10


A tanítási tartalmak elemeinek listája kiegészül egy sor túlnyomóan felekezeti tipusú meghatárott
elemek együttesével (imádságok, bibliai szövegek, vallásos énekek), melyeket javasolunk minden
évfolyam, osztály során feldolgozni. Ezeket nem kell olyan módon elemezni, mintha önálló tartalmi
egységet képeznének, de módozatokat alkotnak a fent említett témák illusztrálására.

Túlnyomóan
felekezeti
III. osztály IV. osztály
tipusú
elemek
Imádságok ”Mi Atyánk”, az Úri imádság (Máté 6,9-13) Kálvin János (Jean Calvin) imádsága
Rövid hálaimádságok fogalmazásának Közbenjáró, másokért való imádságok
gyakorlása fogalmazásának gyakorlása
Bibliai Bibliai szövegek hallgatása és Bibliai szövegek hallgatása és
szövegek tanulása: 2 Mózes 15,2.; Zsoltárok tanulása: 1 Sámuel 16,7c.; 1 Sámuel
107,8-9.; Zsoltárok 50,15.; Lukács 8,50a.; 15,22c.; 1 Királyok 2,3a.; Filippi 2,11.;
Ézsaiás 25,8.; Máté 7,12. János 11,25.; Máté 6,20.; 1 Korintus. 3,
A tartalmakat példázó, szemléltető 6.
ajánlott bibliai szövegek: 1 Mózes A tartalmakat példázó, szemléltető
47,1-12; 2 Mózes 1,1-2,10; 2 Mózes ajánlott bibliai szövegek: Józsué 3; 6;
2,11-25; 2 Mózes 3,1-15; 2 Mózes 4-5; Bírák 6-7; 1 Sámuel 3,1-21; 1 Sámuel
7,1-12,33; 2 Mózes 13,34-42; 13,17-14,29; 8,1-10,8; 1 Sámuel 16; 1 Sámuel
2 Mózes 15,22-27; 16,1-17,7; 2 Mózes 17,26-58; 1 Sámuel 18,6-14; 19,1-10; 1
19,1-20,17; 5 Mózes 31,1-8; Józsué Sámuel 20; 1 Sámuel 26; 1 Királyok
1,1-2,22; Lukács 1,5-25; 1,57-66; Máté 3,5-15; Lukács 1,39-45; Máté 2,13-15;
2,1-11; Márk 2,1-12; Lukács 8,40-56; János 11,1-44; Márk 10,35-45; Márk
Lukács 19,1-10; Lukács 18,9-14; Márk 12,41-44; Máté 6,1-4; Máté 13,31-32;
14,26-31, 66-72; János 21,15-19; Máté 21,1-11; Máté 27,15-26; Apostolok
Apostolok Cselekedetei 3,1-10; Apostolok Cselekedetei 12,6-19; Apostolok
Cselekedetei 16,11-40 Cselekedetei 1,4-14
Vallásos 392, 430, 153, 201b, 235, 250 (számú 134, 81, 482, 191, 279, 172 (számú
énekek énekek a Református Énekeskönyvből) énekek a Református Énekeskönyvből)

Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 11


Módszertani útmutató
A módszertani útmutató a tanárok munkáját segíti a tananyag leadásában, az osztályteremben a
tanítás-tanulás-értékelés megtervezésében és megvalósításában, a Vallás tantárgy
jellegzetességeinek megfelelően. A tanuló életkorának megfelelő módszerekkel tanulhatja meg azt, ami
a korosztályának megfelelő harmonikus fejlődéshez, illetve az iskolai követelmények teljesítéséhez
szükséges. Ebben az életkorban a tanárnak rendszeresen követnie kell a különböző tantárgyak közötti
kapcsolatok kiépítését, és megfelelő jelentéstartalmú kapcsolódásokat kell létrehoznia a valós életre
való felkészüléshez.

Oktatási stratégiák
A Vallás tantárgy formátív tulajdonságainak kihasználása olyan oktatási stratégiák használatát
segíti elő, amelyek a tudás fokozatos felépítését hangsúlyozzák, a tananyag rugalmas és többirányú
megközelítésével, és a diákok azon képességének fokozatos kifejlesztésével, hogy a szóbeli és
cselekvésbeli viselkedést önállóan értékeljék, és ezt különböző, számukra ismerős élethelyzetekben
alkalmazzák.
A Vallás tantárgy gyakorlatias, alkalmazható jellege a tárgyalt korosztály esetében egy változatos
módszertani keret alkalmazását kívánja meg, amely a hagyományos és a modern módszereket ötvözi
oly módon, hogy ezek a diákok kommunikációs képességeit fejlesszék, és olyan tanulási környezetet
hozzanak létre, amely erkölcsösségen és vallásosságon alapul, és amely olyan viselkedésmódok
kialakítását támogatja, mint a bizalom, a másság tisztelete, az önmagunkhoz és másokhoz való pozitív
viszonyulás, melyek az erkölcsi-vallásos értékek elsajátítását segítik elő.
A Vallás tantárgy körében végzett tevékenységekhez ajánlott tanítási-tanulási módszerek
elsősorban a következőkre vonatkoznak:
- tapasztalaton alapuló megfigyelés és tanulás különböző kategóriába tartozó képsorozatok
megtekintéséből kiindulva (erkölcsi tartalmú illusztrációk, a saját, illetve a család vallási életét
bemutató fotók, templomi szertartásokra és tevékenységekre vonatkozó képek stb.);
- esettanulmányok, valós vagy képzelt helyzetek elemzésével, a diákok tanulmányi- és
életeseményei alapján;
- bibliai szövegek olvasása a szókincs vallásos jellegű kifejezésekkel való gazdagítása, illetve a
tanulók érdeklődésének fenntartása érdekében, az adott szöveg elsajátítására vonatkozóan;
- párbeszéd a különböző vallásos értékek mindennapi életbe történő átültetési módozatainak
azonosításáért a diákokkal közösen, kiemelve a bibliai személyeknek, illetve a különböző
erkölcsi tartalmú elbeszélések szereplőinek stb. erkölcsi jellemzőit;
- problematizált tanulás, a diákok bevonása egyszerű probléma-helyzetek megoldásába, erkölcsi
jellegű kérdéskörök és események bemutatása alapján;
- szerepjátékok különböző témákkal és dramatizálás a vallás tárgykörébe tartozó sajátos
mozzanatok azonosításához, eltérő értékrendű csoportokon belüli helyzetek kritikus
elemzéséhez és értékeléséhez vagy erkölcsi-vallási jellegű gyakorlatok elsajátításához;
- projekt-alapú tanulás – olyan módszer, amely a diákok csoportos tevékenyégére alapoz, abból
a célból, hogy a tanár által megadott témáról kutatásokat végezzenek, melyeket utólag
szövegben, tematikus dossziéban, kiállításon stb. mutatnak be.
A tantervben megfogalmazott tanulási tevékenység példák a következő konkrét
munkamódszereket javasolják:
- Az "5 ujj szerződése" módszer: Kis ujj: "Vigyázok azokra akik nállam sebezhetőbbek!". Gyűrűs
ujj: "Ígérem, hogy teljes kapacítással részt veszek a tevékenységekben!" Középső ujj:
"Tisztelem a csoport minden tagját!" Mutató ujj: "Figyelek az utasításokra!" Hüvelyk ujj: "Pozitív
vagyok, törekszem a jóra!"
- Az "indiánok köre" vagy az "indián beszélgetés" módszere: A módszert a
csoportmegbeszéléseken használjuk. A hozzászólók a mondanivalójukat mindig az előző
hozzászólás összegzésével kezdik, majd ezt követően fejtik ki saját véleményüket.
- A "mosógép" módszer: A játék során egy diák "mosásra" kerül a következők szerint. Minden
résztvevő a vállára teszi a kezét, vagy ha úgy akarja, akkor meg is forgathatja egyszer, és mond

Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 12


neki egy olyan személyes tulajdonságot, amit ő csodál benne, vagy mond neki egy jó szót. A
játék első pillanatától ragaszkodjunk a kommunikáció pozitív jellegéhez.
- Az "öt kérdéses kérdőív" módszere: Mit vettél észre? Mit gondolsz, miért történt ez?
Megtörténik ez az életben is, hasonló helyzetekben? Mit tanultál a saját érzéseidből,
magatartásodból, viselkedésedből? Hogyan fogod tudni használni a jövőben ezt a
tapasztalatodat?
- ABC módszer: A - (ask - kérdés): Mi a probléma? B - (brainstorm - ötletroham): Milyen
lehetséges és lehetetlen megoldások lehetnek a problémára? C - (choose - választ): Válaszd ki
a legmegfelelőbb megoldást! D - (do - tedd): Alkalmazd a megoldást! E - (evaluate - értékeld):
Értékeld a megoldást és amennyiben nem vagy megelégedve, akkor térj vissza az A-ra!
Az előzőekben leírtak alkalmazása változatos iskolai eszközök használatát feltételezi, különös
tekintettel azokra, amelyek intuitív, ábrázoló jellegűek, és lehetőséget kínálnak a tevékenységek
szervezési módszerének váltogatására (egyéni, csoportos, frontális), sajátos vallási tevékenységek
elvégzésére (történetek meghallgatása, imádkozás, vallásos szövegek és énekek, karácsonyi dalok
előadása, stb.), a diákok bevonására különböző iskolán kívüli tevékenységekbe, amelyek kiegészítik és
gazdagítják a vallásórán elvégzett didaktikai kezdeményezéseket. Mindezeket figyelembe véve, azt
ajánljuk, hogy a vallástanár megfelelő didaktikai eszközöket használjon: az ajánlott tartalmaknak
megfelelő pannók, oktatási szoftverek, kisfilmek CD-ről vagy DVD-ről, oktatási Power-point bemutatók;
különböző ünnepségekhez, illetve a folyó tananyag leadásához szükséges verses és prózai
szöveggyűjtemények, dalok.

Összefüggések és tanítási környezetek


A vallásóra nem csak a tanárnak az osztályteremben, diákokkal folytatott megszokott
tevékenységét jelenti. Jellegzetességei folytán, a vallásoktatás különböző tanulási körülmények
megszervezésére ad lehetőséget, amelyek segítségével a diákok aktív részvételét bátoríthatjuk,
valamint fenntarthatjuk érdeklődésüket a Vallás tárgyköre iránt.

Hogyan és hol lehet tehát oktatási tevékenységeket szervezni a Vallás tantárgy keretében?

 Tanuljunk az osztályban! A tanár az osztályteremben különböző oktatási-tanulási tevékenységeket


szervezhet a diákoknak: szabványos leckék új témák bemutatásával, találkozók a vallási élet
meghatározó személyiségeivel, beszélgetések a vallásról szülőkkel és a közösség más tagjaival stb.

 Menjünk könyvtárba! A tanár a diákokkal közösen tevékenységeket szervezhet az iskola


könyvtárában vagy más közösségi könyvtárakban. Ilyen tanulási körülmények között bátoríthatjuk és
támogathatjuk a diákokat a könyvtár megismerésére, a könyvek keresésének elsajátítására,
valamint arra, hogy különböző személyiségekkel találkozzanak.

 Látogassunk templomokat! A templom olyan tér, amelynek különlegesen magas a nevelési értéke a
vallásóra esetében. A tanár templomlátogatásokat szervezhet különböző alkalmakkor és különböző
célokkal: vegyenek részt egyházi szertartásokon és figyeljék meg azokat, folytassanak vallási témájú
beszélgetéseket a lelkésszel, vagy keressék fel azért, hogy szervezzenek együtt a közösség
számára fontos eseményeket vagy a közösség tagjait segítő tevékenységeket. Az ökumenizmus
jegyében ajánlott más felekezetek templomainak meglátogatása is.

 Menjünk máshova az iskolán kívül! A vallástanár a diákjaival más iskolán kívüli környezetben is
végezhet oktatási tevékenységet, mint például: mozilátogatás jelentős vallásos témájú filmek
megtekintése céljából, múzeumlátogatások, utcai, parkbeli séták az emberek viselkedésének
megfigyelésére, valamint a vallási erkölcs szempontjából történő elemzésére.

 Menjünk tematikus kirándulásokra! A vallástanár kirándulásokat szervezhet a diákoknak olyan


útvonalakon, amelyek különböző templomokat és más, a helyi közösség vagy a környék
szempontjából fontos egyházi létesítményeket foglalnak magukba. Itt beszélgetéseket szervezhet a
templom, a környék szakértőivel, párbeszédet indíthat egyes lelkipásztorokkal, és kérheti a diákoktól
a látogatott terek vagy tárgyak megfigyelését és leírását.

 Keressünk az Interneten vallásos jellegű adatokat és képeket! Mindazon túl, hogy bizonyos leckék
vagy témák esetében oktatási platformok használhatók, a tanár a diákokkal közösen olyan alapvető
adatokat kereshet az Interneten, amelyek a közeli és távoli vidékek vagy kulturális közösségek
vallásos életének jellegzetességeiről szólnak, valamint a tervezett témákhoz kapcsolódó

Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 13


hanganyagokat, kisfilmeket, templomi jellegű anyagokat mutathat be.

Az értékelés szempontjai
A felmérés, értékelés az oktatási folyamat szerves részét képezi. Elsősorban modern felmérési
módszerek használata javasolt: a diákok viselkedésének folyamatos megfigyelése, a személyi
fejlődésre való összpontosítás, olyan projektek létrehozása, amelyek hasznosítják a diákok által
elsajátított adatokat, ugyanakkor bátorítja értékeik és magatartásuk fejlődését, természetes,
szinkretikus, koruknak megfelelő környezetben. Ajánlott, hogy a felmérés ne az osztály szintjén, hanem
általános standardoknak megfelelően történjen. A felmérés ugyanakkor útmutatót nyújt a tanárnak a
tanítási stratégiák finomításához, valamint a diákok egyéni és korbeli tulajdonságaihoz való jobb
alkalmazkodáshoz.

A felmérés folyamata a diákok nem formális és informális tanulási élményeinek és az elsajátított


kompetenciáinak elismerésére fektet hangsúlyt. A diákok fejlődését rögzíteni kell, annak folyamatáról a
szülőknek be kell számolni. Az oktatási tevékenység keretében követni, bátorítani és értékesíteni kell
minden egyes diák fejlődését.

Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 14


Tantervi munkacsoport

Szűcs Eva Institutul Pedagogic al Bisericii Reformate Cluj Napoca, judeţul Cluj

Pap Anikó Liceul Teologic Reformat „Lorántffy Zsuzsanna” Oradea, judeţul Bihor

Lázár Emőke Colegiul Naţional „Bethlen Gábor” Aiud, judeţul Alba

Zalányi Erzsébet Şcoala Gimnazială „Dacia” Târgu-Mureş, judeţul Mureş

Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 15


Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL ROMANO-CATOLIC DE LIMBA MAGHIARĂ
Clasele a III-a și a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul romano-catolic de limba maghiară reprezintă
o ofertă curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în
planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1
oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. În același timp, programa școlară a fost
elaborată în acord cu recomandările exprimate de documentele Bisericii Catolice referitoare la rolul
educației creștine în școală.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întreg ciclul primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor de bază. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Isus ne învață să-l iubim
pe Părintele Ceresc, Isus ne învață să-l iubim peaproapele, Isus dătător de viață și vindecător, Mari
sărbători creștine (clasa a III-a); Revelația divină și poporul ales, Epoca regilor, Profeții și exilul
babilonian, Mari sărbători creștine (clasa a IV-a). De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele
prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unei teme majore: Fiul lui Dumnezeu – Mântuitorul (la
clasa a III-a); Poporul lui Dumnezeu (la clasa a IV-a). Aceste teme orientează formularea
competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în
raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. Urmărind recomandările Conciliului
Vatican II, profesorul de religie va expune, cu un limbaj adaptat elevilor săi, noțiunile de învățătură
creștină. Dacă în clasele anterioare au fost abordate primele noțiuni de învățătură creștină axate pe
cristologie, în clasa a III-a programa propune prezentarea învățăturilor lui Isus despre iubirea
Părintelui Ceresc, a aproapelui și prezentarea Mântuitorului dătător de viață și vindecător. În clasa a
IV-a, programa propune teme din Vechiul Testament, unele dintre acestea ca prefigurări ale unor teme
nou-testamentare accesibile elevilor de clasa a IV-a, precum și momente din istoria poporului lui
Dumnezeu.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Prin aceasta se are in vedere realizarea unui
demers didactic personalizat, care asigură formarea competențelor prevăzute de programă, în
contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale
ciclului primar presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem
metodologic mai complex, care să permită diferențierea demersului didactic prin experiența specifică
vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale personalității elevilor.
Prezenta programă are menirea să-i ajute pe elevi „să devină din zi în zi mai conștienți de darul
credinței pe care l-au primit” și „să învețe să-l adore pe Dumnezeu Tatăl în Duh și adevăr” (cf.
Conciliul Vatican II, GE 2), precum și să fie „deschiși la dialogul cu semenii”, într-un climat de pace și
armonie, să înțeleagă importanța binelui societății ai căror membri sunt și în care, la maturitate, vor
avea îndatoriri de îndeplinit (cf. Conciliul Vatican II, GE 1).

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 2


Pentru a asigura un cadru coerent al predării Religiei în școală, programa școlară propune unele
elemente comune pentru toate cultele din România, ce au drept de predare a propriei religii în
sistemul de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și
partea generală a sugestiilor metodologice. Lista de competențe specifice și de conținuturi este
elaborată de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre
acestea.

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 3


Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei


religioase, în diferite contexte de viaţă

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu


valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din


perspectiva propriei credinţe

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 4


Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în contexte de viață
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1. Descrierea comportamentului unor personaje biblice, prin raportare la 1.1. Formularea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport
exemple de viață cotidiană cu diferite situații de viață, prin apelul la experiența proprie
- explicarea unor imagini și scene biblice - dialoguri pe teme religioase (unicitatea fiecărei persoane, importanța
- analizarea unor aspecte din viața lui Isus, pe baza lecturii de texte biblice raportării omului la Dumnezeu, rolul exemplelor unor persoane care și-au
- exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul temelor dezbătute, din sfințit viața, necesitatea împlinirii poruncilor divine etc., prin povestiri, ilustrații
perspectivă generală și din perspectivă religioasă (ex.: chemare, sfințenie, - exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme: nevoile
Sfânta Fecioară Maria, fariseu, înțelepciune, înțelegere, sfat, tărie, știință, omului, Biblie, sfințenie, ascultare, pocăință, iertare, jertfa în viața regilor
evlavie, frica de Dumnezeu, Duhul Sfânt, Biserica etc.) - studiu de caz pe tema relației lui Saul și David
- dialoguri pe diferite teme: importanța învățăturii lui Isus Cristos pentru viața - exersarea modalității de căutare a unui text în Sfânta Scriptură / Vechiul
omului, chemarea la sfințenie, modalități de urmare a lui Cristos, Biserica Testament / Noul testament
marea familie a creștinilor, Sfânta Fecioară - Mamă iubitoare etc. - stabilirea de asemănări și deosebiri în analiza diferitelor aspecte biblice
- discuții despre anumite reprezentări biblice (relația lui Saul, David și Solomon cu Dumnezeu, nivelul moralității și
- vizionarea unor filme pe teme religioase (viața lui Isus, viața Sfintei Fecioare pocăinței regilor)
Maria etc.) - identificarea, în imagini și texte, a unor aspecte legate de împlinirea unor
- inițierea unor jocuri didactice care să valorifice experiențe ale copiilor, porunci, în diferite contexte
relevante din punct de vedere religios - exerciții de argumentare a unui punct de vedere personal, în spiritul
- analiza unor texte biblice, patristice sau de literatură contemporană, toleranței față de punctele de vedere ale altora
ilustrative pentru temele abordate

1.2. Identificarea îndatoririlor omului credincios față de Dumnezeu și față 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
de semeni, pe baza valorificării unor texte biblice sau/și a unor experiențe valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
din viața cotidiană din Biblie și a unor sfinți
- lectura unor texte biblice relevante - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
- vizionarea unor filme religioase (inspirate din cărțile biblice sau din viețile de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane
sfinților) din Biblie (Abraham, Iosif , frații lui Iosif, Moise, regi etc.) și a unor sfinți
- povestirea unor fapte din experiența proprie sau a altora, referitoare la - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii poruncilor în epoca regilor
relația cu Dumnezeu și cu aproapele - analiza formelor comunicării oamenilor cu Dumnezeu, în epoca regilor
- jocuri de rol, de tipul „Cum mă comport în situația…”, pe teme de etică - discuții despre comunicarea cu Dumnezeu (ascultarea lecturii biblice citite,
creștină (ex.: libertatea omului de a alege între bine și rău; comportamentul lectura biblică, rugăciunea, studii de caz: Ce are de spus Ghedeon, Iosua,
omului față de semeni și față de restul creației; identificarea „aproapelui”; a David către Dumnezeu etc.)
ști să-l asculți pe Dumnezeu etc.) - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre norme de

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 5


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- exerciții de identificare a propriilor calități și defecte, prin desene, scheme, comportament în contexte sociale și poruncile divine
activități în echipă, dialoguri, jocuri - analizarea unor imagini pe diferite teme: „Cum pot face lumea mai bună”,
„Ajutorul primit de la Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur?”
(pornind de la evenimentele din epoca regilor)
- realizarea unui plan de rugăciune pentru tot parcursul anului școlar (Mă rog
pentru bolnavi, pentru cei care trăiesc în suferință, pentru colegii mei de
clasă etc.)

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase


Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenență 2.1. Descrierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de
- exerciții de identificare a rolurilor sociale ale fiecărui elev, în raport cu apartenență
persoanele importante din viața de creștin (părinții, preotul, nașul, prietenii - exersarea unor roluri specifice activităților desfășurate în diferite contexte
de la biserică etc. ) (activități de grup, activități religioase etc.)
- participarea la activități de diferite tipuri (acțiuni caritative, zile de rugăciune, - audierea unor povestiri care evidențiază exemple de conviețuire armonioasă
festivități), împreună cu alți membri ai școlii, comunității, parohiei între semeni
- studii de caz pe teme religioase (ex.: „Rolul omului creștin în viața - prezentarea unor cazuri reale sau imaginare relevante pentru teme de
semenilor”, „L-am ajutat pe aproapele meu”) educație religioasă: „Cum relaționez cu cei care mă îndrumă”, „Rolul
- asumarea de roluri în rezolvarea unor sarcini de lucru în grupuri mici semenilor în viața creștinului”, „Iertarea și iubirea celorlalți”, „Exemplul
- activitate de evaluare: locul meu în grup (autoevaluare și feed-back la nivel personal și relațiile cu semenii” etc.
elementar) - jocuri didactice care să faciliteze dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în
- exerciții de construire a unui text pe baza unui suport vizual sau a unui plan cadrul grupului, cu utilizarea de metode de evaluare și autoevaluare a
de idei activității în grup
- jocuri de rol despre valorile omului / valorile personale - elaborarea de compuneri pornind de la o situație dată
- studii de caz pe teme religioase (ex.: Iosif și frații săi, Chemarea și
activitatea lui Moise, Rolul lui Moise în viața Poporului Ales, Prietenia lui
David și Ionatan)

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 6


Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei sociale, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri pe diferite teme: „Ce atitudine am când cineva - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
comite un păcat?”, „Cum mă pregătesc la prima mea spovedanie?” „Cum solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații, filme,
mă pregătesc la prima Împărtășanie?” „Care sunt asemănările și deosebirile texte biblice
între Biserica primară și comunitățile creștine de astăzi?” - jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt, pe
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate, pornind de la realități baza exemplelor din viața unor personaje biblice
din viața școlii și a comunității creștine (existența elevilor de diferite - elaborarea unor compuneri pe teme precum: „Cu ajutorul Domnului și noi
confesiuni în clasă, existența mai multor etnii în cadrul acelorași țări etc.) putem face lucruri minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit și
- audierea unor cântece religioase care promovează valori moral-religioase binecuvântat”, „O binecuvântare pentru noi” – cu scopul de a diminua spiritul
precum adevăr, respect, blândețe, credință de competiție negativă dintre elevi
- elaborarea unor desene pentru evidențierea relațiilor din cadrul grupurilor de - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație artistică, Religie
apartenență – Comunicare
- exersarea practicării comunicării asertive în anumite contexte și situații
- crearea unor noi reguli ale jocurilor energizante care au ca scop încurajarea
reciprocă și solidaritatea

3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 3.1. Analiza posibilităților de participare și implicare personală în
- conversații pe baza lecturii unor texte biblice și de literatură creștină evenimentele religioase din viața comunității
- descrierea unor întâmplări care reprezintă evenimente din viața - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
Mântuitorului, a Maicii Domnului, a Sfinților Apostoli etc. - analiza comparativă a unor evenimente religioase semnificative din viața
- povestirea după imagine (fotografie, icoană etc.) pe o temă dată comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii - învățarea unor rugăciuni, cântări religioase
de la Botez, de la Prima Sfântă Împărtășanie, fotografii de la sfințirea casei, - lectura unor texte biblice și a aspectelor relevante din viața unor personaje,
a Bisericii etc.) pilde ale credinței
- învățarea unor rugăciuni sau cântece adecvate anumitor sărbători, cu - organizarea unor serbări școlare, serbări bisericești
explicarea expresiilor și a termenilor religioși întâlniți - consultarea dicționarelor pentru a identifica semnificația unor termeni
- exerciții de selectare a elementelor moralizatoare dintr-un text dat - analiza unor obiceiuri populare legate de sărbători și evenimente religioase
elaborarea unor mesaje (ilustrate) subiective legate de unele evenimente
religioase

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 7


Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi și
religioase, din viața familiei și a comunității semnificații religioase, din viața creștinilor
- discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, botezul, - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
nunta, moartea etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și - realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme
albume de familie, imagini din sfera publică etc.) - realizarea de felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor
- discuții pe tema nașterii Mântuitorului (modele oferite creștinilor de religioase
persoanele biblice prezente la nașterea Mântuitorului; oferirea de daruri, - lectura unor texte din literatură, referitoare la marile sărbători religioase
după modelul magilor) - participarea la sărbătorile comunității bisericii locale
- prezentarea aspectelor caracteristice diferitelor sărbători (Bunavestirea, - planificarea și organizarea colectivă a unor acte de binefacere (caritabile)
Nașterea Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului etc.)
- dezbatere pe tema: Întărirea credinței prin participarea activă la evenimentele
- audierea/învățarea unor cântări religioase cu caracter religios
- participarea la serbări școlare - exercițiu de compunere a unor rugăciuni personale/spontane – rugăciuni de
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Limbă și mijlocire
comunicare; Religie – Arte plastice (de exemplu, realizarea de desene, - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și
confecționarea de felicitări, ornamente, colaje etc. cu ocazia diferitelor evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale
sărbători religioase)
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători
și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității
locale

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 8


Tartalmiegységek

FEJEZETEK III. OSZTÁLY FEJEZETEK IV. OSZTÁLY


Isten Fia – Üdvözítő Isten népe
Jézus a Mennyei Jézussal találkozunk Isten Az ősatyák
Atya szeretetére - Jézus tanítása a Mennyei Atyáról kinyilatkoztatása - Ábrahám – a hit embere
tanít - A kegyelmi élet és a választott - Izsák
nép - Jákob – József és testvérei
Az egyiptomi fogság
- Mózes meghívása
- Húsvét éjjele
- Vándorlás a pusztában
- A szövetségkötés
- Az Ígéret Földje – A Kánaán
Jézus Jézus felebarátunk szeretetére tanít A királyok kora Sámuel
felebarátunk - Ki a mi felebarátunk? Izrael első királyai
szeretetére tanít - Dolgozzunk becsületesen! - Saul
- Légy megbízható! - Dávid
- Salamon
Jézus Jézus az élet ura Próféták és a Az ország kettészakadása
az élet ura, - A kenyérszaporítás babiloni fogság - Roboám és Jeroboám
a gyógyító - A bűn – a lélek betegsége Próféták
- Az apostolok bűnbocsátó küldetése - Illés, az északi királyság prófétája
- Gyónásra készülünk - Elizeus próféta
- Utolsó vacsora – Liturgia - Izajás próféta
- Jézus feláldozta magát értünk - Jeremiás próféta
- Jézus feltámadása - Ezekiel próféta
- A gyónás – „Édesapám megbocsátott” - Dániel próféta
- Gyónás után A babiloni fogság utáni időszak
- Jézus visszamegy az Atyához - Tóbiás könyve
- A Szentlélek eljövetele – Az Egyház - Visszatérés Jeruzsálembe
megalapítása
- Szentáldozás – A kánaáni asszony hite
A kereszténység Jézus Urunk születése A kereszténység Jézus Urunk születése
nagy ünnepei - Úrjövet nagy ünnepei - Úrjövet
- Isten Szűz Máriát választja Jézus - Isten Szűz Máriát választja Jézus Édesanyjának
Édesanyjának - Isten Üdvözítőt küld nekünk

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 9


FEJEZETEK III. OSZTÁLY FEJEZETEK IV. OSZTÁLY
- Isten Üdvözítőt küld nekünk A Húsvét – Jézus a Megváltó
A Húsvét – Jézus a Megváltó - Jézus szenvedése, halála és feltámadása
- Jézus szenvedése, halála és feltámadása - Húsvétvasárnap
- Húsvétvasárnap Jézus elküldi a Szentlelket
Jézus elküldi a Szentlelket

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 10


Conținuturi (traducere în limba română)

DOMENII CLASA a III-a DOMENII CLASA a IV-a


Fiul lui Dumnezeu – Mântuitorul Poporul lui Dumnezeu
Isus ne învață să- Întâlnirea cu Isus Revelația Istoria Patriarhilor
L iubim pe - Învățăturile lui Isus despre Tatăl Ceresc divină și - Abraham – părintele celor ce cred în Dumnezeu
Părintele Ceresc - Viața de har poporul ales - Isac
- Iacob – Iosif și frații lui
Robia și exodul din Egipt
- Chemarea lui Moise
- Prima noapte de Paști
- Călătoria în pustiu
- Alianța
- Țara Făgăduinței – Canaan
Isus ne învață să- Isus ne învață să-l iubim pe aproapele Epoca regilor Samuel
l iubim pe - Cine este aproapele nostru? Primii regi ai lui Israel
aproapele - Să muncim cinstit! - Saul
- Să fii credibil! - David
- Solomon
Isus dătător de Isus – dătător de viață Profeții și exilul Scindarea Regatului
viață și - Înmulțirea pâinii babilonian - Roboam și Ieroboam
vindecător - Păcatul – boala sufletului Profeții
- Misiunea de iertare a apostolilor - Ilie, profet al Regatului de Nord
- Pregătirea pentru spovedanie - Profetul Elisei
- Cina cea de taină – Liturghia - Profetul Isaia
- Isus s-a jertfit pentru noi - Profetul Ieremia
- Învierea lui Isus - Profetul Ezechiel
- Spovada – „Tata m-a iertat” - Profetul Daniel
- După spovedanie Epoca de după exil
- Isus se înalță la Tatăl - Tobia
- Coborârea Duhului Sfânt – Întemeierea Bisericii - Întoarcerea la Ierusalim
- Împărtășania – Credința femeii din Canaan

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 11


DOMENII CLASA a III-a DOMENII CLASA a IV-a
Mari sărbători Nașterea Domnului Mari sărbători Nașterea Domnului
creștine - Adventus Domini creștine - Adventus Domini
- Dumnezeu o alege pe Sfânta Fecioară Maria ca - Dumnezeu o alege pe Sfânta Fecioară Maria ca Mamă a lui
Mamă a lui Isus Isus
- Dumnezeu ni-l trimite pe Mântuitor - Dumnezeu ni-l trimite pe Mântuitor
Paștele – Isus Mântuitorul Paștele – Isus Mântuitorul
- Patima, moartea și învierea lui Isus - Patima, moartea și învierea lui Isus
- Duminica Paștelui - Duminica Paștelui
Coborârea Duhului Sfânt Coborârea Duhului Sfânt

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 12


Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare
pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între
toate disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din
mediul apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele
moderne, astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor,
pentru crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită
formarea de conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și
față de alții, care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare–învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează
cu precădere:
 observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(icoane, ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie
și a familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
 studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
 lectura textului biblic, pentru a facilita dezvoltarea vocabularului cu termeni din domeniul
religios și pentru a le susține interesul față de aprofundarea mesajului textului revelat;
 conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală
a diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale personajelor biblice
sau ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
 învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă
simple, pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
 jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de
apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
 învățarea bazată de proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv și ilustrativ, oferind contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea unor povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a
elevilor în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice
desfășurate prin ora de religie. In acest sens, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze
mijloace didactice adecvate: planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe,
prezentări educative cu ajutorul noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse; culegeri de texte
literare în versuri și proză, cântece necesare ca suport pentru serbări și lecții curente.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 13


Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
 Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare-învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.
 Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii
pot fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută
o carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.
 Vizităm biserica! Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică în diferite ocazii și scopuri: pentru
participarea și observarea anumitor slujbe bisericești, pentru discuții cu preotul pe teme
religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate
ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia.
 Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de
învățare și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor
filme pe teme religioase relevante din perspectiva acestei discipline de studiu, vizitarea unor
muzee, plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și
analiza acestora din perspectiva moralei religioase.
 Mergem în excursii tematice la mănăstiri sau alte lăcașuri de cult! Profesorul de religie poate
organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de mănăstiri sau alte
așezăminte religioase cu o anumită semnificație pentru comunitatea sau regiunea
respectivă. În acest context, se pot organiza discuții cu specialiștii din muzeele mănăstirilor,
se pot iniția dialoguri cu unii duhovnici, se observă sau se descriu spațiile sau obiectele cu
caracter sacru.
 Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții
sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet,
împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim
sau din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice
ce sunt corelate cu temele planificate.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile
copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale
și nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de
predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat
și valorizat progresul fiecărui copil în parte.

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 14


Grupul de lucru

Gál László Liceul Teologic Romano-Catolic „Grof Majlath Gusztav Karoly” Alba Iulia
Bogos Mária Inspectoratul Școlar Județean Harghita

Religie – Cultul romano-catolic de limba maghiară – clasa a III-a - a IV-a 15


Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL ROMANO-CATOLIC DE LIMBA ROMÂNĂ
Clasele a III-a și a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul romano-catolic de limba română reprezintă o
ofertă curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în
planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1
oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. În același timp, programa școlară a fost
elaborată în acord cu recomandările exprimate de documentele Bisericii Catolice referitoare la rolul
educației creștine în școală: Declarația despre educația creștină (Vatican II); Scrisoarea Apostolică
Tertiomillennioadveniente (Ioan Paul al II-lea); Dimensione religiosa dell`educazione nella scuola
catolica, La scuola cattolica, Il laico testimone di fede nella scuola, Lettera circolare sull`insegnamento
della religion nella scuola (Congregația pentru Educația Catolică).
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întreg ciclul primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor de bază. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Dumnezeu revelat
omului ca Iubire milostivă; Răspunsul omului dat iubirii divine; Omul în mijlocul semenilor săi. De
asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unei
teme majore: Acțiunea lui Dumnezeu în viața omului și a Bisericii (clasa a III-a); Creștinul călăuzit de
harul divin (clasa a IV-a). Aceste teme susțin dezvoltarea competențelor specifice, precum și
construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și
individuale ale elevilor. Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor
majore.
Urmărind recomandările Conciliului Vatican II, profesorul de religie va expune, cu un limbaj
adaptat elevilor săi, noțiunile de învățătură creștină. Dacă în clasele anterioare au fost prezentate
elevilor primele noțiuni de învățătură creștină axate pe cristologie, în clasele a III-a și a IV-a programa
școlară propune prezentarea acțiunii și a roadelor Duhului Sfânt. Aceste teme îi ajută pe elev să
descopere Biserica, instituită și condusă de Isus Cristos, Păstorul cel bun, și animată de Duhul Sfânt,
care o susține și o reînnoiește mereu.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Această programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Prin aceasta se are in vedere realizarea unui
demers didactic personalizat, care dă mai multă libertate profesorului și care asigură formarea
competențelor prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar presupune un sistem metodologic mai
complex decât în clasele anterioare, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de
nivelul achizițiilor elevilor, dar și de nevoia dezvoltării acestora.
Prezenta programă școlară are menirea să-i ajute pe elevi „să devină din zi în zi mai conștienți

Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 2


de darul credinței pe care l-au primit” și „să învețe să-l adore pe Dumnezeu Tatăl, în Duh și adevăr”
(cf. Conciliul Vatican II, GE 2), precum și să fie „deschiși la dialogul cu semenii”, să se formeze „în
vederea scopului lor ultim și spre binele societății ai căror membri sunt și în care, la maturitate, vor
avea îndatoriri de îndeplinit” (cf. Conciliul Vatican II, GE 1).
Pentru a asigura un cadru coerent al predării Religiei în școală, actuala programă propune unele
elemente comune pentru toate cultele din România: lista competențelor generale și partea generală a
sugestiilor metodologice. Competențele specifice, exemplele de activități de învățare și lista de
conținuturilor este elaborată de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru
fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 3


Competențe generale

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în


diferite contexte de viață

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu


valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva


propriei credințe

Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 4


Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1.Descrierea comportamentului unor personaje biblice, prin raportare la 1.1. Analizarea comportamentului propriu sau al altor persoane în diferite
exemple de viață cotidiană situații, din perspectiva valorilor religioase
- explicarea unor imagini și scene biblice - dialoguri pe diverse teme: harul divin, bunătatea/răutatea, dreptatea/
- analizarea, pe baza lecturii unui text biblic, a unor aspecte din viața lui Isus și nedreptatea, prudența/imprudența, credința/necredința, virtutea/păcatul
a primelor comunități creștine, în relație cu diferite situații din viața proprie sau - exerciții de definire a unor termeni de vocabular religios (har, păcat, virtute,
din viața Bisericii de astăzi credință, speranță, dragoste, prudență, cumpătare, tărie, dreptate,
- exerciții de definire a unor termeni de vocabular, întâlniți în cadrul temelor bunătate, smerenie, altruism, generozitate etc…)
dezbătute, abordați din perspectivă generală și din perspectivă religioasă - exerciții de identificare a unor texte reprezentative din Sfânta Scriptură, pe
(chemare, convertire, sfințenie, Duhul Sfânt, Sfânta Fecioară Maria, Biserica, tema virtuților teologale și cardinale
vameș, fariseu, înțelepciune, înțelegere, sfat, tărie, știință, evlavie, frica de - analizarea unor imagini semnificative din viețile sfinților sau din viața
Dumnezeu etc.) diferitelor comunități creștine, în care este evidențiată aplicarea anumitor
- dialoguri pe diferite teme: importanța învățăturii lui Isus Cristos pentru viața virtuți
omului, chemarea la sfințenie, modalități de urmare a lui Cristos, Biserica - - jocuri didactice care să valorifice experiențe ale copiilor, relevante din
marea familie a creștinilor, Sfânta Fecioară - Mamă iubitoare, Prezența punct de vedere religios (manifestarea unor virtuți în viața lor: sinceritatea,
Duhului Sfânt în Biserică, Darurile Duhului Sfânt, Comunitatea umană bazată blândețea, bunătatea, răbdarea etc.)
pe iubire
- exerciții de argumentare a unui punct de vedere personal, în spiritul
- discuții despre anumite reprezentări biblice toleranței față de punctele de vedere ale altora
- vizionarea unor filme pe teme religioase (viața lui Isus, viața Sfintei Fecioare
Maria, acțiunea Duhului Sfânt în Biserică etc.)
- inițierea unor jocuri didactice care să valorifice experiențe ale copiilor,
relevante din punct de vedere religios
- analiza unor texte biblice, patristice sau de literatură contemporană, ilustrative
pentru temele abordate

1.2. Identificarea îndatoririlor omului credincios față de Dumnezeu și față de 1.2. Descoperirea roadelor Duhului Sfânt în comportamentul diferitelor
semeni, pe baza valorificării unor texte religioase sau/și a unor experiențe persoane
din viața cotidiană - comentarea unor fragmente literare, religioase sau laice, care să
- lectura și comentarea unor texte religioase relevante (biblice, patristice, de evidențieze rolul trăirii virtuților creștine
literatură creștină contemporană etc.) - joc de rol sau mici dramatizări, din care să reiasă importanța roadelor
- vizionarea unor filme religioase (inspirate din cărțile biblice sau din viețile Duhului Sfânt în diferite contexte de viață (la școală, acasă, pe stradă, în
sfinților) tramvai, la cinema, la spital, la piață etc.)

Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 5


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- povestirea unor fapte din experiența proprie sau a altora, referitoare la relația - relatarea unor experiențe din viața copiilor, în care aceștia au dat dovadă
cu Dumnezeu și cu aproapele de caritate, de răbdare, de blândețe, de modestie
- jocuri de rol, de tipul „Cum mă comport în situația…”, pe teme de etică - analiza, în cadrul unor activități pe grupe de elevi, a unor imagini (desene
creștină (ex.: libertatea omului de a alege între bine și rău; comportamentul proprii, schițe, caricaturi, picturi etc.) care prezintă personaje negative, ce
omului față de semeni și față de restul creației; identificarea „aproapelui”; acționează în absența darurilor Duhului Sfânt
ascultarea față de Dumnezeu) - exerciții de analiză, din perspectiva creștină, a asemănărilor și a
- dialog despre importanța trăirii darurilor Duhului Sfânt în viața omului deosebirilor dintre normele de comportament în diferite contexte sociale;
- exerciții de identificare a propriilor calități și defecte prin desene, scheme, - conversația pe diferite teme de etică religioasă: „Cum pot face lumea mai
activități în echipă, dialoguri, jocuri bună”, „Prietenul adevărat”, „Cum recunosc prezența Duhului Sfânt în
mine?”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur?”, „Cum aș dori să se
comporte alte persoane cu mine?”

2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase


Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Explicarea unor noțiuni de vocabular referitoare la colaborarea umană 2.1.Analizarea unor noțiuni de vocabular referitoare la colaborarea umană
- explicarea unor termeni referitori la relațiile interumane, din anumite texte - participarea la dialoguri pe diferite teme, la nivelul clasei sau pe grupuri de
biblice (ex.: Lc. 1,39-45; Lc. 15,1-7; Lc. 15,11-31; Lc. 18,9-14; Cor. 1,10-17; elevi, în care sunt utilizați termeni precum: prietenie, iertare, răbdare,
Cor. 12, 12-26; Ef. 4,25-32; Ef. 5,21 – 6,9; Col.3,12-17) prudență, credință, speranță, caritate
- exerciții de construire a unor enunțuri (propoziții, fraze, scurte compuneri) în - jocuri didactice, rezolvarea unor rebusuri în care copiii vor avea de
care să fie utilizate noțiunile referitoare la colaborarea dintre oameni descoperit numele unor virtuți sau ale unor vicii
- jocuri de rol și jocuri didactice în care să fie utilizați termenii explicați - exerciții referitoare la virtuțile creștine și la harurile Duhului Sfânt, prin
utilizarea metodei cubului sau a ciorchinelui

2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, pornind de la texte 2.2. Caracterizarea diferitelor tipuri de relații umane, din perspectiva
religioase sau de la situații concrete virtuților creștine
- participarea la dialoguri, la nivelul clasei sau în cadrul grupurilor de elevi, pe - caracterizarea unor personaje biblice, dintr-un fragment lecturat, care dau
diferite teme: „Ce atitudine am când cineva se mândrește?”, „Există vreo dovadă de un comportament virtuos, în comparație cu anumite personaje
asemănare între convertirea sfântului Paul și viața mea de creștin?”, „Care negative
sunt asemănările și deosebirile între Biserica primară și comunitățile creștine - conversația, la nivelul clasei sau a grupurilor de elevi, pe tema aspectelor
de astăzi?” care construiesc relații durabile între oameni (la nivelul familiei, al clasei, al
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate, pornind de la realități școlii, al parohiei, la locul de muncă, în societate etc.)
din viața școlii și a comunității creștine (existența elevilor de diferite confesiuni - studii de caz privind comportamentul uman în diferite situații de viață
în clasă, existența lăcașelor de cult pentru diferite confesiuni în aceeași cotidiană (analizarea motivelor care au dus la o stare conflictuală,
localitate, existența mai multor etnii în cadrul acelorași țări etc.) propuneri de soluții pentru ieșirea din starea conflictuală etc.)
Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 6
Clasa a III-a Clasa a IV-a
- audierea unor cântece religioase în care se reflectă ideea de adevăr, respect, - elaborarea unor compuneri pe teme variate: „Împreună putem face lucruri
blândețe minunate”, „Sunt fericit dacă pot să te ajut”, „Când te ajut, câștigăm
- elaborarea unor compuneri pentru evidențierea relațiilor din cadrul grupurilor amândoi”, „Prietenul la nevoie se cunoaște” etc., menite să diminueze
de apartenență spiritul de competiție negativă dintre elevi
- elaborarea unor portofolii despre diferite relații și atitudini sociale
(dreptate/nedreptate, colaborare/competiție, solidaritate, toleranță/
intoleranță etc.)
- exerciții de descriere a unor atitudini sociale reprobabile, analizate din
perspectiva vocației omului la sfințenie
- jocuri, pe grupuri de elevi, de descoperire a calităților morale ale semenilor
- elaborarea unor proiecte pe teme interdisciplinare: Religie – Educație
civică – Istorie – Literatură – Arte

2.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, în familie și în 2.3 Structurarea unui regulament bazat pe practicarea virtuților umane și
societate teologale, în scopul bunei colaborări sociale
- relatarea unor situații privind respectarea sau nerespectarea anumitor reguli - analizarea cauzelor care au dus la nerespectarea anumitor reguli de
de comportament moral-creștin, pe baza lecturării unui text sau a vizionării comportament moral, într-o situație dată: pe baza unui film vizionat, a unei
unor imagini (secvențe de film, desene animate, power point, diapozitive, audiții etc. (identificarea viciilor, clasificarea păcatului, rolul iertării etc.)
iconițe, fotografii, albume etc.) - identificarea, cu ajutorul profesorului, a unor soluții de remediere a
- jocuri de rol sau mici dramatizări ale unor secvențe biblice, cu scopul situațiilor conflictuale din variate situații de viață cotidiană
evidențierii unor tipuri de comportamente: „Convertirea lui Zaheu”, „Vameș sau - sintetizarea unei liste de virtuți necesare bunei colaborări între oameni
fariseu?” „Cei doisprezece Apostoli”, „Convertirea Sfântului Paul”, „Prima - structurarea, pe baza lucrului în echipă, a unui cod de reguli moral-
comunitate creștină”, „Când am nevoie de Duhul înțelepciunii, al prudenței” religioase pentru toți elevii clasei respective
etc., „Cum procedez în situația...?”; „Ce răspund eu atunci când cineva îmi
spune să nu-mi fie frică de Dumnezeu...?” etc. - dialog pe tema importanței fiecărui om în viața comunității de care aparține
- identificarea unor reguli de comportament creștin pentru diferite contexte de - studii de caz, pornind de la situații reale, din viața copiilor, sau imaginare,
viață (școală, familie, biserică, stradă, natură, cimitir etc.), pe baza lecturării referitoare la respectarea sau încălcarea regulilor de comportament
unui text biblic sau a vizionării unui film religios (activitate în echipă) religios-moral
- stabilirea, în cadrul activității în echipă, a unui cod de reguli interne în clasă,
respectiv la ora de religie
- dialog pe tema regulilor de comportament religios și de bune maniere

Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 7


3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1.Identificarea diferitelor daruri ale Duhului Sfânt, în analiza atitudinilor și 3.1. Analizarea diferitelor roade ale Duhului Sfânt, manifestate prin
comportamentelor semenilor atitudini și comportamente ale semenilor
- participarea la activități de diferite tipuri (cu caracter caritativ, cultural, sportiv, - exerciții de identificare a virtuților unei ființe dragi
ecologic), împreună cu alți colegi de clasă, de școală, cu alți membri ai - exerciții de descoperire a calităților unei persoane incomode, de tipul:
parohiei, ai familiei, în care fiecare participant să aibă sarcini precise de „El/Ea este iubit de Dumnezeu pentru că…”
rezolvat, după aptitudinile și talentul propriu - jocuri de diferite tipuri (completarea unor rebusuri, mim etc.) pe tema
- jocuri de rol, în grupuri mici, de simularea diferitelor daruri ale Duhului Sfânt calităților unui coleg, a unui prieten, a unei rude
prezente în Biserică - participarea activă la Sfânta Liturghie, cu o intenție specifică: pentru pace
- exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru, la nivelul clasei și al familiei sau pentru unirea creștinilor, pentru săraci, pentru sinistrați (cu formularea
intențiilor de rugăciune pentru cei care au mai multă nevoie, oferirea
- simularea unor responsabilități la nivel social, profesional (ex.: „Eu voi fi un
darurilor cu intenții caritative, alegerea cântecelor adecvate etc.)
medic bun”; „Eu voi fi un agronom harnic”; „Eu voi fi o învățătoare devotată”;
„Eu voi fi o croitoreasă bună”; „Eu voi fi un mecanic priceput”; „Eu voi fi un
judecător drept” etc.)

3.2. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața proprie sau a 3.2. Analiza modului de manifestare a Duhului Sfânt în celebrările
celorlalți, prin prisma credinței Bisericii
- explicații și conversații referitoare la semnificația sărbătorii Rusaliilor și a - lecturarea și comentarea fragmentului biblic referitor la trimiterea Duhului
primirii Sacramentului Mirului Sfânt (Fp.2,1-12)
- conversație despre semnificația convertirii la viața de credință, pe baza lecturii - conversații referitoare la prezența Duhului Sfânt în Biserică
unor texte biblice sau de literatură creștină - realizarea unor desene pe tema manifestării Duhului Sfânt în Biserică,
- descrierea unor icoane care reprezintă imaginea Bunului Pastor și a oii rătăcite pornind de la lectura unui fragment biblic (ex.: Lc.3,21-22;Fp 2,1-4)
- realizarea unor desene cu scene din viața Mântuitorului, a Maicii Domnului sau - vizionarea unor înregistrări video (Sfânta Liturghie de Consacrare a
a Sfântului Apostol Paul Uleiurilor Sfinte, Sfânta Liturghie de hirotonire a preoților)
- povestirea după imagine (fotografie, icoană etc.) pe o temă dată - participarea la diferite celebrări liturgice (Sfânta Liturghie, Calea Crucii,
- învățarea unor rugăciuni sau cântece adecvate anumitor sărbători, cu celebrarea Botezului, administrarea Sf. Mir, celebrarea Tainei Căsătoriei,
explicarea expresiilor și a termenilor religioși întâlniți administrarea Sfântului Maslu)
- exerciții de selectare a elementelor moralizatoare dintr-un text biblic - analiza unor imagini relevante din viața copiilor sau a familiilor lor
(fotografii de la Botez, de la Prima Sfântă Împărtășanie, de la Mir, fotografii
de la sfințirea casei, a Bisericii etc.)
- evidențierea unor elemente comune de celebrare liturgică la diferite
confesiuni religioase, pe baza vizionării unor filme sau înregistrări video

Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 8


Conținuturi

DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a


Acțiunea lui Dumnezeu în viața omului și a Bisericii Creștinul călăuzit de harul divin
Dumnezeu revelat Isus, învățătorul tuturor Harul Divin
omului ca iubire - Păstorul cel bun - Chemarea omului la fericire
milostivă - Oaia regăsită - Fericirea creștină
- Vameșul și fariseul - Libertate și responsabilitate
- Chemarea celor 12 apostoli - Harul sfințitor
- Întâlnirea lui Zaheu cu Isus - Harul lucrător
- Vindecarea unui om paralizat - Păcatul și diversitatea sa
Duhul Sfânt, Mângâietorul
- Credința în Duhul Sfânt
- Reprezentări ale Duhului Sfânt în Biblie
- Rolul Duhului Sfânt în viața lui Isus
- Promisiunea Duhului Mângâietor
- Coborârea Duhului Sfânt
- Prezența neîncetată a Duhului Sfânt în Biserică
Răspunsul omului Biserica, lucrare a Duhului Sfânt Virtuțile umane
dat iubirii lui - Sfânta Fecioară Maria, Mama Bisericii Virtuțile teologale
Dumnezeu - Prima comunitate creștină - Virtutea Credinței
- Apostolii în misiune - Virtutea Speranței
- Convertirea Sfântului Paul - Virtutea Iubirii
- Sfântul Paul și comunitățile întemeiate de acesta Virtuțile cardinale
- Virtutea Prudenței
- Virtutea Dreptății
- Virtutea Tăriei
- Virtutea Cumpătării

Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 9


DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a
Omul în mijlocul Duhul Sfânt în viața mea Trăirea virtuților creștine
semenilor săi - Duhul Înțelepciunii - Bunătatea
- Duhul Înțelegerii - Smerenia
- Duhul Sfatului - Răbdarea
- Duhul Tăriei - Pacea
- Duhul Științei - Blândețea
- Duhul Evlaviei - Bucuria
- Duhul Fricii de Dumnezeu - Altruismul
- Sinceritatea
- Hărnicia
- Generozitatea
- Modestia
- Fidelitatea
- Ascultarea

Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 10


Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant
confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase și colinde), recomandate a fi abordate pe
parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine stătătoare, ci vor
constitui modalități de exemplificare a temelor anterior menționate.
La clasa a III-a, propunem următoarea listă de elemente:
- audierea și / sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători
cu mesaj asemănător: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața.” (Ioan 14,6); „Trupul Meu este
adevărată mâncare și sângele Meu, adevărată băutură.” (Ioan 6,55); „Sprijiniți pe cei
neputincioși, fiți îndelung-răbdători față de toți. Luați seama să nu răsplătească cineva cuiva
răul cu rău, ci totdeauna urmați cele bune unul față de altul și față de toți.” (I Tesaloniceni 5,
14-15); „Dumnezeu așa a iubit lumea, încât L-a dat pe Fiul Său, cel Unul-Născut, ca oricine
crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică.” (Ioan 3,16);
- audierea și / sau învățarea unor cântece religioase;
- lecturarea unor texte bibice sau de literatură creștină, care reflectă evenimente din viața
unor personaje biblice sau a unor sfinți.
La clasa a IV-a, propunem următoarea listă de elemente:
- audierea și/ sau învățarea unor rugăciuni;
- audierea și/ sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători
cu mesaj asemănător: „Să-L iubești pe Domnul Dumnezeu tău din toată inima ta și din tot
sufletul tău și din toată puterea ta și din tot cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine
însuți.” (Luca 10,27); „Ascultă sfatul și primește învățătura, ca să fii înțelept toată viața.”
(Prov. 19,20); „Pe toate căile tale, gândește-te la Domnul” (Prov. 3,6);
- audierea și/ sau învățarea unor cântece religioase;
- lectura unor texte ce exemplifică aspecte din viața unor sfinți: Sfântul Dominic Savio, Sfânta
Tereza a Pruncului Isus, Sfântul Anton de Padova, Fericitul Anton Durcovici, Fericitul
Vladimir Ghika etc.

Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 11


Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare
pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între
toate disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din
mediul apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele
moderne, astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor,
pentru crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită
formarea de conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și
față de alții, care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare-învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează
cu precădere:
 observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(icoane, ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie
și a familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
 studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
 lectura textului biblic, pentru a facilita dezvoltarea vocabularului cu termeni din domeniul
religios și pentru a le susține interesul față de aprofundarea mesajului textului revelat;
 conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală
a diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale personajelor biblice
sau ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
 învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă
simple, pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
 jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de
apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
 învățarea bazată de proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție etc.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv și ilustrativ, oferind contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea unor povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a
elevilor în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice
desfășurate prin ora de religie. In acest sens, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze
mijloace didactice adecvate: planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe,
prezentări educative cu ajutorul noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse; culegeri de texte
literare în versuri și proză, cântece necesare ca suport pentru serbări și lecții curente.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
 Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare-învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 12
comunității etc.
 Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii
pot fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută
o carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.
 Vizităm biserica! Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică în diferite ocazii și scopuri: pentru
participarea și observarea anumitor slujbe bisericești, pentru discuții cu preotul pe teme
religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate
ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia.
 Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de
învățare și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor
filme pe teme religioase relevante din perspectiva acestei materii de studiu, vizitarea unor
muzee, plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și
analiza acestora din perspectiva moralei religioase.
 Mergem în excursii tematice la mănăstiri sau alte lăcașuri de cult! Profesorul de religie poate
organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de mănăstiri sau alte
așezăminte religioase cu o anumită semnificație pentru comunitatea sau regiunea
respectivă. În acest context, se pot organiza discuții cu specialiștii din muzeele mănăstirilor,
se pot iniția dialoguri cu unii duhovnici, se observă sau se descriu spațiile sau obiectele cu
caracter sacru.
 Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții
sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet,
împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim
sau din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice
ce sunt corelate cu temele planificate.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile
copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale
și nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de
predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat
și valorizat progresul fiecărui copil în parte.

Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 13


Grupul de lucru

Rodica Elena Miron Colegiul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif" București


Riba Ioan Colegiul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” București
Cojan Loredana Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Bacău
Apostu Violeta Liceul Teologic „Fericitul Ieremia” Onești

Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 14


Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară
pentru disciplina

RELIGIE
CULTUL UNITARIAN
Clasele a III-a și a IV-a

București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie– cultul unitarian reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ
în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an
școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
 Notă de prezentare
 Competențe generale
 Competențe specifice și exemple de activități de învățare
 Conținuturi
 Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor de bază. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Omul, copilul lui
Dumnezeu; Obligațiile omului față de sine, față de semeni și față de lumea creată; Relația omului cu
Dumnezeu; Mari sărbători creștine. De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă
curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore: Grija lui Dumnezeu (clasa a III-a); Darurile lui
Dumnezeu (clasa a IV-a). Aceste teme orientează formularea competențelor specifice, precum și
construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și
individuale ale elevilor. Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor
majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex care să permită diferențierea demersului didactic, în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent al predării Religiei în școală, programa școlară propune un set
de elemente comune pentru toate cultele din România, ce au drept de predare a propriei religii în
sistemul de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și
partea generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt
elaborate de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.

Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 2


Általános kompetenciák

1. A vallásos erkölcsi értékrend alkalmazása különböző élethelyzetekben

2. A vallásos erkölcsi értékrenddel összhangban álló együttműködés a


családi környezetben élő felnőttekkel és gyermekekkel

3. A mindennapi élethelyzetek aktív felderítése a saját hitfelfogás


szempontjából

Competențe generale (traducere în limba română)

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în


diferite contexte de viaţă

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu


valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva


propriei credinţe

Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 3


Competențe specifice și exemple de activități de învățare (Specifikus kompetenciák és tanulási tevékenységek)
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață (A vallásos erkölcsi értékrend
alkalmazása különböző élethelyzetekben)
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu 1.1. Compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport
anumite situații de viață (Vallásos jelentőséggel bíró vélemények elemzése cu diferite situații de viață (Vallásos jelentőséggel bíró vélemények
mindennapi élethelyzetekben) összehasonlítása mndennapi élethelyzetekben)
- dialoguri pe diferite teme: grija lui Dumnezeu în viața omului, importanța omului - dialoguri pe tema unicității fiecărei persoane, a importanței raportării omului
în viața semenilor și a celorlalte ființe din natură, alcătuirea omului din trup și la Dumnezeu, a rolului exemplelor de persoane care și-au sfințit viața, a
suflet, viața de pe pământ etc. necesității împlinirii poruncilor divine etc., prin valorificarea unor povestiri,
- exerciții de definire a unor atitudini abordate în cadrul unor teme, din jocuri, ilustrații etc.
perspectivă generală și din perspectivă religioasă: egoism, dezinteres, invidie; - exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme: nevoile
jertfă, mărinimie, ajutorul reciproc, iubirea aproapelui omului, Biblie, sfințenie, sfânt, prooroc, apostol, evanghelist, parabolă, pildă,
- lectura unor texte și analiza unor imagini care ilustrează aspecte care se poruncă etc.
constituie în lecții ale naturii (succesiunea anotimpurilor, revenirea naturii la - explicarea modalității de căutare a unui text în Sfânta Scriptură
viață primăvara etc.) - exerciții de identificare a unor texte reprezentative, în Sfânta Scriptură
- explicarea, la nivelul de înțelegere al copiilor, a semnificației unor slujbe - prezentarea asemănărilor și a deosebirilor dintre diferitele categorii de
- vizionarea unor înregistrări/ participarea la diferite slujbe personaje biblice (în dialoguri, povestiri, texte biblice)
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, relevante - identificarea, în imagini și texte, a unor aspecte legate de împlinirea unor
din punct de vedere religios (egoism, dezinteres, invidie; jertfa, mărinimia, porunci, în diferite contexte
ajutorul reciproc, iubirea aproapelui) - exerciții de exprimare a acordului/dezacordului față de opiniile altora
- analiza unor texte care prezintă diferite opinii cu semnificație religioasă în relație - exerciții de argumentare a opiniei proprii în spiritul toleranței față de opinia
cu diferite situații de viață altora
- analiza unor texte care necesită exprimarea unei opinii personale față de o
anumită situație

1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană (A keresztény ember valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
embertársaival szembeni kötelességének azonosítása mindennapi életünk din Biblie (A keresztény ember kötelességeinek szintetizálása minennapi
tapasztalatai mentén) életünk tapasztalatai és bibliai személyiségek példája mentén)
- povestirea unor fapte bune, fie proprii, fie ale altora, relevante pentru aspecte - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
precum: cooperare și ajutorul reciproc, manifestarea unor atitudini de respect de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane

Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 4


Clasa a III-a Clasa a IV-a
- lectura unor texte relevante, biblice și din viețile personajelor biblice din Biblie
- jocuri de rol „Cum mă comport în situația…”, în relație cu diferite contexte - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii poruncilor divine
relevante (alegerea binelui/ răului, comportamentul în relație cu semenii, - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre normele de
comportamentul în relație cu diferite viețuitoare etc.) comportament în diferite contexte sociale și poruncile divine
- discuții privind rolul muncii și al efortului în viața omului - exerciții de explicare a unor texte biblice referitoare la porunci
- dialog pe tema rolului profesorilor în viața omului - analizarea unor imagini pe diferite teme: „Cum pot face lumea mai bună”,
- exerciții de identificare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, jocuri „Fidelitatea față de Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur?”
- jocuri de rol: „Cum mă comport în situația…”, cu aplicații la diferite contexte
relevante (comportamentul în diferite contexte sociale familiare; împlinirea
poruncii iubirii etc.)

1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin pentru diferite 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
contexte de viață (A keresztény erkölcsi viselkedésnek megfelelő szabályok moral-creștin, în diferite contexte de viață (A keresztény erkölcsi
megfogalmazása a pedagógus és különböző élethelyzetek segítségével) szabályok alkalmazásának elemzése a különböző élethelyzetekben)
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/sau la nivelul clasei, a unor - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, stradă, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente din
natură), relevante din perspectivă moral-religioasă viață?”; „Ce reguli îmi impun cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate
- analiza unor situații privind respectarea anumitor reguli de comportament îndeplini un copil regulile?”; „Ce diferențe există între împlinirea regulilor de
moral-creștin în diferite contexte date (jocuri de rol, povestiri, analiza unor către copii și de către adulți?” etc. )
imagini, filme, desene animate etc.) - exerciții de exersare a unor norme și porunci
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
prezintă situații de respectare/ încălcare a regulilor de comportament clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui
religios-moral - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
spune să fac un lucru rău/ bun..?”. - elaborarea unui proiect: „Comportamentul unui creștin”, în cadrul unor
- vizite la cimitirul eroilor, în parc etc., în cadrul unor activități interdisciplinare activități interdisciplinare: Religie – Educație civică – Științe – Istorie – Arte
Religie – Educație civică– Științe – Arte

Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 5


2. Colaborarea cu copiii și cu adulții din mediul familiar, în acord cu valorile religioase (A vallásos erkölcsi értékrenddel
összhangban álló együttműködés a családi környezetben élő felnőttekkel és gyermekekkel)
Clasa a III-a Clasa a IV-a
2.1. Exersarea unor roluri în cadrul grupurilor de apartenență (Különböző 2.1. Descierea comportamentelor relaționale din cadrul grupurilor de
szerepek gyakorlása kortárscsoport keretében) apartenență (A kortárscsoportban előforduló kapcsolatokhoz tartozó
- exerciții de identificare a rolurilor sociale ale fiecărui elev, în raport cu viselkedésmódok leírása)
persoanele importante din viața de creștin (părinții, rude, preotul, prietenii de la - exersarea unor roluri specifice activităților desfășurate în diferite contexte
școală și biserică etc. ) (activități de grup, activități religioase etc.)
- participarea la activități de diferite tipuri, împreună cu alți membri ai școlii, - audierea unor povestiri care evidențiază exemple de conviețuire armonioasă
comunității, parohiei etc. între semeni
- studii de caz pe tema importanței fiecărui om în viața semenilor din grupurile de - prezentarea unor cazuri relevante pentru temele: cum relaționez cu cei care
apartenență mă îndrumă, rolul semenilor în viața creștinului, iertarea și iubirea celor care
- asumarea de roluri în rezolvarea unor sarcini de lucru în grupuri mici ne fac rău, exemplul personal și relațiile cu semenii etc.
- exersarea unor responsabilități și sarcini de lucru variate în activitățile de tip - jocuri didactice care să faciliteze dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în
perechi și în cele de grup cadrul grupului
- exerciții de construire a unui text pe teme de educație religioasă, pe baza unui - elaborarea de compuneri pe teme de educație religioasă, pornind de la o
suport vizual sau a unui plan de idei situație dată

2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete (Konkrét helyzetekből moralei religioase, pornind de la situații concrete (Konkrét helyzetekből
kiindulva, szociális attitűdök és kapcsolatok leírása a vallásos erkölcsi kiindulva, szociális attitűdök és kapcsolatok elemzése vallásos erkölcsi
értékek szempontjából) értékek szempontjából)
- participarea la dialoguri pe diferite teme: „Cum pot să am grijă de lumea - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (empatie, altruism,
creată?”, „Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?” toleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații, filme, texte biblice etc.)
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a - exerciții de descriere a unor atitudini sociale, prin raportarea la norme
credinței, pornind de la realități din viața școlii și a comunității (existența elevilor sociale și la unele porunci divine
de diferite confesiuni în clasa de elevi/școală, existența unor aspecte de - jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt,
diferențiere în primirea Comuniunii în funcție de confesiunea proprie etc.) valorificând exemple din viața unor persoane biblice
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă - elaborarea unor compuneri pe tema: „Mentalitatea comună”, „Dorințele
diferitele atitudini (egoism, dezinteres, generozitate, invidie, etc.) mele”, „Exemple de toleranță”, menite să diminueze spiritul de competiție
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe negativă dintre elevi
- discuții despre relațiile și atitudinile din cadrul grupurilor, pe baza unor imagini - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme
- elaborarea de compuneri/ povestiri/ dramatizări pentru evidențierea unor relații relevante
în cadrul grupurilor
Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 6
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe (A mindennapi élethelyzetek aktív
felderítése a saját hitfelfogás szempontjából)
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioasedin viața comunității 3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața
(A helyi közösséghez köthető vallásos események jelentőségének elemzése) comunității apropiate și a societății (A helyi és a tágabb társadalmi
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața közösséghez köthető vallásos események jelentőségének elemzése)
comunității - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
- povestirea după imagini (planșe, icoane, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice referitoare la evenimente religioase comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- învățarea de rugăciuni, cântări, versuri etc. cu explicarea expresiilor și a - audierea/învățarea unor rugăciuni, cântări religioase, versuri etc.
termenilor religioși întâlniți - lectura unor texte biblice și a aspectelor relevante din viața personajelor
- imaginarea unor povestiri privind relația persoanei cu diferite lucruri, ființe biblice
- participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității - organizarea de serbări școlare cu tematică religioasă
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi și
religioase, din viața familiei și a comunității (A helyi közösség és a család semnificații religioase, din viața creștinilor (A keresztény emberek
életében vallásos jelentéssel bíró ünnepek és események jelentőségének életében vallásos jelentéssel és tartalommal bíró ünnepek és események
bemutatása) jelentőségének bemutatása)
- participarea la discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
botezul, nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității (modelele oferite creștinilor de
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și persoanele biblice prezente la evenimentele din viața lui Iisus)
albume de familie, imagini din sfera publică etc.) - prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Paștele,
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Ziua recunoștinței Rusaliile etc.)
de toamnă etc.) - realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme („Puterea
- lectura unor texte din literatura maghiară și universală, referitoare la marile lui Samson”, „Înțelepciunea lui Solomon”, „Credința lui David” etc.)
sărbători creștine - realizarea felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor religioase
- participarea la serbări școlare - lectura unor texte din literatura maghiară și universală, referitoare la marile
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe (de sărbători religioase
exemplu, „Apa în viața creștinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om” - participarea la sărbătorile comunității
etc.); Religie - Arte plastice („Darul meu pentru tine” - realizarea unor desene și - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători
confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității
sărbători religioase) locale
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și
evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale

Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 7


Tartalmak

FEJEZETEK III. OSZTÁLY IV. OSZTÁLY

Az ember, Isten Isten gondját viseli teremtményeinek Isten a mi ajándékokat adó Atyánk
gyermeke - Isten a világ teremtője (A teremtett világ iránti isteni gondoskodás - „Tálentumaink”, lehetőségeink – Isten ajándékai (Sámson ereje,
módozatai) Dávid hite, Salamon bölcsessége, Dániel hűsége, stb.)
- Az ember Isten munkatársa (Isten a teremtett világot az - Isten ajándéndékainak felhasználási módozatai (bibliai és egyéni
emberiség gondjaira bízta; az ember szerepe a világ példák)
gondozásában; az Éden kertjének vigyázása; az Isten és ember
közti szövetség szimbóluma; a teremtett világ gondozásának
szabályai; a két testvér példája stb.)

Az ember Az ember kötelességei Isten gyermekei iránt Az ember kötelességei önmagával, társaival és a teremtett
kötelességei - Az én családom (a család az ókorban és a középkorban, világgal szemben
önmagával, családtagjaink iránti kötelességeink, közösségünk és nemzetünk - Az Isten gyermekei közötti kapcsolatok működése (a mag, a talaj
társaival és a iránti kötelességeink) és a „tálentumok” szerepe)
teremtett világgal - Az emberek magatartásai másokkal szemben (negatívak: - A felelősség kérdése Jézus tanításaiban (a magvető példázata,
szemben egoizmus, érdektelenség, irigység; pozitívak: áldozat, jólelkűség, Jézus példázatai)
kölcsönös segítség, a felebarát szeretete) - Önismeret és az önfejlesztés szükségessége (a vágy – szándék –
akarat – feladás közti kapcsolat bemutatása az elveszett juh és a
gonosz szolga példázatának elemzése alapján)
- Az előítéletek működése az emberek közti kapcsolatokban (a
„csordajellegű gondolkodás” azonosítása, az empatikus,
önzetlen, ellenséges, toleráns, agresszív viselkedés)

Az Isten és az Az ember Isten iránti hálája Az ember Isten iránti hűsége


ember közötti - Az emberi hála módozatai (a cselekedetek megjavítása, a - Az ember Isten iránti hűsége (a kereszténységhez való tartozás; az
viszony jócselekedetek gyakorlása, az ellenség szeretete). Isten iránti hűség bibliai, egyéni és közösségi példái)
- Az ember képes elfogadni az isteni igazságszolgáltatást (az isteni
igazságszolgáltatás bibliai példái)

A kereszténység Vallásos szertartások Vallásos ünnepek


nagy ünnepei - A vasárnap szerepe az ember életében (a hetedik nap - Húsvét ünnepe (Húsvét ünnepének bibliai és történelmi alapjai)
megünneplésének bibliai és történelmi alapjai; hogyan készülünk - Pünkösd ünnepe (Pünkösd ünnepének bibliai és történelmi alapjai)
a vasárnapra, stb.)

Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 8


FEJEZETEK III. OSZTÁLY IV. OSZTÁLY
- Az őszi hálaadás ünnepe (az ünnep bibliai és történelmi alapjai;
az ember természet iránti kötődésének módozatai; az unitárius
vallási közösséghez való ragaszkodás módozatai)

Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 9


Conținuturi

DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a


Grija lui Dumnezeu Darurile lui Dumnezeu
Omul, copilul lui Dumnezeu are grijă de creațiile sale Dumnezeu este tatăl nostru dăruitor
Dumnezeu - Dumnezeul este creatorul lumii (modalitățile prin care se - „Talanții”, capacitățile – daruri primite de la Dumnezeu (puterea lui
manifestă grija lui Dumnezeu față de lumea creată) Samson, credința lui David, înțelepciunea lui Solomon, fidelitatea
- Omul este colaboratorul lui Dumnezeu (Dumnezeu a dat lumea lui Daniel etc.)
creată în custodia omenirii, rolul omului în îngrijirea lumii create, - Modalitățile de utilizare a darurilor primite de la Dumnezeu (pildele
vegherea asupra grădinii Edenului, simbolul alianței dintre biblice și individuale)
Dumnezeu și om, norme în îngrijirea lumii create, pilda celor doi
frați etc.)

Obligațiile omului Obligațiile omului față de copiii lui Dumnezeu Responsabilitățile omului față de sine, față de semeni și față de
față de sine, față de - Familia mea (familia în antichitate și în evul mediu, obligațiile față lumea creată
semeni și față de ceilalți ai membrilor familiei, obligațiile față de comunitate și - Funcționarea relațiilor între copii lui Dumnezeu (rolul seminței, al
de lumea creată națiune) solului și al „talanților”)
- Atitudinile oamenilor față de ceilalți (negative: egoism, dezinteres, - Responsabilitatea în învățătura lui Iisus (pilda sămănătorului,
invidie; pozitive: jertfa, mărinimia, ajutorul reciproc, iubirea parabolele lui Iisus)
aproapelui) - Cunoașterea de sine și nevoia de dezvoltare (relația dintre dorință –
intenție – voință – renunțare, prin analiza pildei oii rătăcite și a pildei
slugii)
- Prejudecățile și funcționarea lor în relațiile dintre oameni
(identificarea mentalității de „turmă”, comportamentul empatic,
altruist, dușmănos, tolerant, agresiv)

Relația omului cu Omul este recunoscător lui Dumnezeu Omul este fidel față de Dumnezeu
Dumnezeu - Modalitățile de recunoștință ale oamenilor (îmbunătățirea - Fidelitatea omului față de Dumnezeu (apartenența la biserica
faptelor, practicarea faptelor bune, iubirea dușmanilor etc.) creștină, pildele biblice, individuale și comunitare ale fidelității față
de Dumnezeu)
- Omul este capabil să accepte justiția dumnezeiască (pildele biblice
privind acceptarea justiției dumnezeiești)

Mari sărbători Ceremoniile religioase Sărbătorile religioase


creștine - Rolul duminicii în viața omului (aspecte biblice și istorice legate - Sărbătorile de Paști (aspecte biblice și istorice privind sărbătorirea
de sărbătorirea zilei a șaptea; cum ne pregătim pentru duminică, Paștelui)

Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 10


DOMENII CLASA a III-a CLASA a IV-a
etc.)
- Ziua recunoștinței de toamnă (aspecte biblice și istorice legate de - Sărbătorile de Rusalii (aspecte biblice și istorice privind
această sărbătoare, formele atașamentului omului față de natură, sărbătorirea Rusaliilor)
formele de manifestare a atașamentului față de comunitatea
religioasă unitariană)

Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 11


Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant
confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase, versuri religioase), recomandate a fi abordate
pe parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine stătătoare, ci vor
constitui modalități de exemplificare a temelor anterior menționate.
La clasa a III-a, propunem următoarea listă de elemente:
- audierea și/sau învățarea unor rugăciuni: rugăciunea de dimineață; rugăciunea de seară;
rugăciune înainte de intrare în biserică; rugăciune la ieșirea din biserică;
- audierea și /sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători
cu mesaj asemănător: „Nu știu. Sunt eu păzitorul fratelui meu?” (Fac4,9b); „Să-L iubești pe
Domnul Dumnezeu tău din toată inima ta și din tot sufletul tău și din toată puterea ta și din tot
cugetul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți.” (Luca 10, 27); „Ascultă, Israele! Domnul
Dumnezeul nostru este singurul Domn” (Deut. 6, 4); „Doamne, învață-ne să ne rugăm” (Luca
11, 1);
- audierea și/sau învățarea de cântări religioase și patriotice: „Az Úrnak házában” („În casa
Domnului”), „Megpihenni, megnyugodni” („A se odihni, a se liniști”), „Mennyben lakó én
Istenem” („Dumnezeule, care ești în ceruri”), „Hozzád megyek, Uram” („Merg la tine,
Dumnezeul meu”), „Szálljon buzgó, szálljon forró” („Să zboare cuvântul nostru”), cântece
închinate eroilor;
- lectura unor aspecte din viața unor persoane biblice: Adam și Eva, Cain și Abel, Noe,
Samariteanul milostiv.
La clasa a IV-a, propunem următoarea listă cu elemente:
- audierea și/sau învățarea unor rugăciuni: rugăciune pentru cei care ne fac bine; rugăciuni
pentru cei dragi;
- audierea și/sau învățarea unor texte biblice scurte, ce pot fi corelate cu proverbe și zicători cu
mesaj asemănător: „Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbește ochii,
dar Domnul Se uită la inimă.” (1 Sam 16,7); „"Eu nu găsesc nicio vină în Omul acesta." (Luca
23, 4); „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac!” (Luca 23,34); „Pe toate căile tale, gândește-te la
Domnul” (Pilde 3,6);
- audierea și/sau învățarea de cântări religioase: „Hajnal mosolyog az éj után” („Vin zorile
după noapte”), „Fénylik a nap fényességgel” („Lumina soarelui”), „A pünkösdnek jeles napján”
(„În ziua de Rusalii”), „Édes Atyánk, örök Úr odafönt” („Doamne, Dumnezeule care ești în
ceruri”);
- lectura unor aspecte din viața unor personaje biblice și istorice: Samson, David, Solomon,
Daniel, Zacheu, Iisus, Dávid Ferenc.

Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 12


Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru
proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul
apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne,
astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru
crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de
conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții,
care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase, și încurajează exprimarea
sentimentelor, emoțiilor.
Metodele de predare-învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează cu
precădere:
 observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie și a
familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
 studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
 lectura textului biblic, pentru a facilita dezvoltarea vocabularului cu termeni din domeniul
religios și pentru a le susține interesul față de aprofundarea mesajului textului revelat;
 conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a
diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau
ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
 învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
 jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de
apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
 învățarea bazată pe proiect și cooperare, metode ce își propun implicarea elevilor în activități
de grup, în vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de
prezentarea produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase etc.), de implicare a elevilor în
diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin
ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate:
planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări educative cu ajutorul
noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse; culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece
necesare ca suport pentru serbări și lecții curente.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
 Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 13
predare-învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.
 Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii pot
fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută o
carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.
 Vizităm biserica! Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică în diferite ocazii și scopuri: pentru
participarea și observarea anumitor slujbe bisericești, pentru discuții cu preotul pe teme
religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate
ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia.
 Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de învățare
și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor filme pe
teme religioase relevante din perspectiva acestei discipline de studiu, vizitarea unor muzee,
plimbarea pe stradă/prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și analiza
acestora din perspectiva moralei religioase.
 Mergem în excursii tematice la lăcașurile de cult! Profesorul de religie poate organiza excursii
cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de așezăminte religioase cu o anumită
semnificație pentru comunitatea sau regiunea respectivă. În acest context, se pot organiza
discuții cu specialiștii din muzeele lăcașurilor de cult, se pot iniția dialoguri cu unii preoți, se
observă sau se descriu spațiile sau obiectele cu caracter sacru.
 Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții
sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet,
împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim sau
din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice ce
sunt corelate cu temele planificate.

Aspecte privind evaluarea


Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, evaluarea individuală și de grup, realizarea unor
proiecte care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și
atitudini, în contexte firești, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze
prin raportare la standarde generale și nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul
didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și
de vârstă ale elevilor. Este preferabilă aplicarea metodelor de evaluare formativă (evaluare
scrisă/verbală, desene, poezii, jurnal de învățare).
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și
valorizat progresul fiecărui copil în parte.

Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 14


Grupul de lucru

Benedek Andrasi Liceul Teologic Unitarian „Berde Mozes” Cristuru Secuiesc, județul Harghita
Birta-Székely Noémi Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca
Fóris-Ferenczi Rita Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca

Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 15

S-ar putea să vă placă și