Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Art. 1
Se aprobă programele şcolare pentru disciplina Religie, clasa pregătitoare, clasele
I şi a II-a, după cum urmează: Programa şcolară pentru disciplina Religie - cultul
ortodox de rit vechi; Programa şcolară pentru disciplina Religie - cultul creştin după
Evanghelie. Programele şcolare sunt cuprinse în anexa nr. 1*), care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2
Se aprobă Lista programelor şcolare pentru disciplina Religie, învăţământ primar,
clasele a III-a - a IV-a, specificată în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 3
Se aprobă programele şcolare pentru disciplina Religie, clasele a III-a - a IV-a,
cuprinse în anexa nr. 3*), care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 4
(1)Programele şcolare pentru clasa pregătitoare, clasele I, a II-a şi a III-a,
cuprinse în anexele nr. 1 şi 3, se aplică în sistemul de învăţământ începând cu anul
şcolar 2015-2016.
(2)Programele şcolare pentru clasa a IV-a, cuprinse în anexa nr. 2, se aplică în
sistemul de învăţământ începând cu anul şcolar 2016-2017.
Art. 5
Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală
învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală management, resurse umane
şi reţea şcolară naţională, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, inspectoratele şcolare
judeţene, respectiv inspectoratul municipiului Bucureşti, conducerile unităţilor de
învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL ADVENTIST DE ZIUA A ȘAPTEA
Clasele a III-a și a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul adventist de ziua a șaptea reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-
cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână,
pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturileînvățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru
dobândirea competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Dumnezeu
revelat – Creator și Salvator; Experiențe din viața poporului lui Dumnezeu; Domnul Isus Hristos –
învățător și vindecător; Viața de creștin – o experiență a evlaviei practice.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar
și de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate
de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.
1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
- povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, pe aspecte legate de: din Biblie
rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a bunătății, - analiza, din perspectiva creștină, a comportamentului propriu și al unor
experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. persoane, prin valorificarea unor situații din viața de zi cu zi, a unor texte
- lectura și memorarea unor texte biblice relevante care prezintă viețile unor personaje din Biblie sau din istoria creștinismului
- jocuri de rol „Așa da/ Așa nu”, în relație cu diferite contexte relevante - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii principiilor biblice
(alegerea binelui/ a răului, comportamentul în relație cu semenii, cu diferite - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre normele de
viețuitoare etc.) comportament în diferite contexte sociale și poruncile divine
Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 4
Clasa a III-a Clasa a IV-a
- discuții despre rolul muncii și al efortului în viața omului - exerciții de explicare a unor texte biblice referitoare la comportamentul
- dialog pe tema rolului părinților și profesorilor în viața copilului creștinului în diferite situații de viață
- exerciții de identificare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, jocuri etc. - analizarea unor imagini pe diferite teme: „Cum pot face lumea mai bună”,
„Ajutorul primit de la Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur?” etc.
- jocuri de rol: „Cum mă comport în situația…”, cu aplicații la diferite contexte
relevante (comportamentul în diferite contexte sociale familiare; împlinirea
poruncii iubirii etc.)
1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață moral-creștin, în diferite contexte de viață
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
unor reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente din
stradă, natură etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă viață?”; „Ce reguli îmi impun cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate
- exerciții de analiză, în diferite contexte date, a unor situații privind respectarea/ îndeplini un copil poruncile lui Dumnezeu?” etc.)
nerespectarea anumitor reguli de comportament moral-creștin (jocuri de rol, - exerciții de exersare a unor norme și porunci
povestiri, analiza unor imagini, filme, desene animate etc.) - analiza unor cazuri de împlinire a poruncilor divine relatate în Biblie
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
prezintă situații de respectare/ încălcare a regulilor de comportament religios- clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui
moral - exerciții de argumentare/ contraargumentare în soluționarea unor situații-
- dialog pe tema regulilor de comportament religios referitor la atitudinea față de problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
Biblie și față de lăcașul de cult: „Cum mă comport în Biserică?”; „Cum stau la - elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
rugăciune? „Ce raportare am față de Biblie?” religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi civică – Științe – Istorie – Arte
spune să fac un lucru rău/ bun..?”
- vizite la centre de copii, azile de bătrâni, în parc, în cadrul unor activități
interdisciplinare Religie – Educație civică – Științe – Arte
2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri pe diferite teme: „Ce învăț de la colegii mei și ce pot - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare,
învăța ei de la mine?”, „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?” competiție, solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri,
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare ilustrații, filme, texte biblice etc.)
a credinței diferitelor persoane, pornind de la realități din viața școlii și a - exerciții de descriere a unor atitudini sociale în relație cu semnificația unor
comunității porunci date de Dumnezeu
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se - jocuri de dezvoltare a imaginii despre celălalt, în sens pozitiv, pe baza unor
reflectă ideea de adevăr, respect, blândețe exemple din Biblie
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - elaborarea unor compuneri pe tema: „Împreună, putem face lucruri
- discuții despre relațiile și atitudinile din cadrul grupurilor, pe baza unor imagini minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm
- elaborarea de compuneri/ povestiri/ dramatizări pentru evidențierea unor amândoi”, menite să diminueze spiritul de competiție negativă dintre elevi
relații în cadrul grupurilor - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe
teme relevante
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi
religioase, din viața familiei și a comunității și semnificații religioase, din viața creștinilor
- discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, botezul, - discuții pe tema diferitelor evenimente religioase și a unor aspecte
nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor specifice acestora în viața familiei sau a comunității (modelele oferite
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și creștinilor de personajele biblice din Vechiul și Noul Testament.)
albume de familie, imagini din sfera publică etc.) - realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor evenimente biblice („Construirea templului”, „Experiența lui Iona”, „Importanța studiului Bibliei
(Nașterea Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea etc.)
Domnului, Revenirea Domnului etc.) - realizarea de machete, ornamente, colaje etc., cu scopul exemplificării
- lectura unor texte literare referitoare la marile evenimente biblice unor informații, evenimente religioase
- lectura unor texte biblice - lectura unor texte literare referitoare la personajele biblice
- audierea/învățarea unor cântări religioase - participarea la activitățile bisericii
- participarea la serbări școlare - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe (de și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității
exemplu, „Apa în viața creștinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om” locale
etc.); Religie - Arte plastice („Darul meu pentru tine” - realizarea unor desene și
confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor
evenimente desfășurate în școală sau biserică)
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și
evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale
Experiențe din viața - Învățături din istoria judecătorilor (experiența lui Rut și Naomi, - Învățături din viața profeților din vechime (cine au fost profeții;
poporului lui experiența lui Samuel) rolul profeților în păstrarea principiilor divine, Experiența lui Ilie,
Dumnezeu - Învățături din perioada regilor (domnia lui Saul, alegerea lui alegerea lui Elisei ca profet, minunile înfăptuite de Elisei)
David ca împărat, David și Ionatan, domnia lui David, visul lui - Învățături din perioada regilor (decăderea morală a regilor,
Solomon, domnia lui Solomon, vizita împărătesei din Seba) ungerea lui Ioas ca împărat, Ioas și renovarea Templului,
- Prezența lui Dumnezeu în mijlocul poporului – construirea reinstituirea serviciilor de la Templu de către Ezechia, minunea
Templului (planul de construcție, perioada construcției, vindecării lui Ezechia, reforma spirituală condusă de Iosia)
materiale, sfințirea templului, implicarea în activitățile bisericii) - Învățături din viața profeților scriitori (experiența profetului Iona,
- Un popor dezbinat (moartea lui Solomon, domnia lui Roboam, chemarea lui Isaia pentru a sluji ca profet)
dezbinarea regatului în Nord și sud, semințiile care constituie - Învățături din viața reformatorilor și post reformatorilor Sfinții
fiecare regat) credinței (istorii din viața reformatorilor și a personajelor
importante din istoria bisericii)
Domnul Isus - Ioan Botezătorul – precursor al venirii Salvatorului (vestirea - Un Mântuitor ni s-a născut (aspecte biblice legate de nașterea
Hristos – învățător nașterii lui Ioan Botezătorul, propovăduirea lui Ioan Botezătorul, Domnului: profețiile mesianice, evenimentele desfășurate la
și vindecător botezul lui Ioan) naștere: păstorii, magii, întâlnirea de la Templu cu Simeon și Ana)
- Un Dumnezeu cu noi – Emanuel (aspecte biblice legate de - Domnul Isus Hristos și alegerea ucenicilor (experiențele
viața Domnului Isus: copilăria lui Isus, ispitirea, intrarea triumfală chemării ucenicilor)
în Ierusalim)
Religie – Cultul adventist – clasele a III-a – a IV-a 8
- Pildele – un alt mod de a învăța pe oameni (exemplificarea - Domnul Isus Hristos – marele nostru medic (minuni săvârșite de
principiilor morale prin pilde, pilda construcției celor două case, Isus: vindecarea unui îndrăcit în Capernaum, vindecarea unui
pilda samariteanului milos, pilda oii și a banului pierdut, pilda slăbănog, vindecarea robului unui sutaș, exemple de împlinire a
fiului risipitor, pilda nunții fiului de împărat) modelului lui Isus în diferite contexte)
- Isus Hristos – marele nostru medic (minuni săvârșite de Isus, - Domnul Isus Hristos – vestitor al pocăinței (valoarea exemplului
exemple de împlinire a modelului lui Isus în diferite contexte) personal; exemple din viața de zi cu zi)
Viața de creștin – o - Principii pentru viața personală și de familie (ce înseamnă - Principii pentru viața socială și religioasă (modele biblice de
experiență a iubirea lui Dumnezeu; ce înseamnă iubirea aproapelui) raportare la societate: respect, înțelegere, întrajutorare, bune
evlaviei practice - Rugăciune și închinare (rolul și importanța rugăciunii, modele practici de închinare)
de rugăciuni biblice, înțelegerea și acceptarea răspunsului lui - Adevărata viață de închinare (închinarea adevărată și închinarea
Dumnezeu la rugăciune) falsă, importanța închinării în viața personală, modele biblice de
- Creștinul și semenii (atitudinea față de persoanele cu închinare personală și comună)
dezabilități, de ce este importantă blândețea și bunătatea; - Daruri și responsabilitate (învățături biblice despre dăruire,
consecințele violenței) principiul zecimii, raportarea personală la dăruire)
- Pregătirea creștinului pentru împlinirea speranței (aspecte - Pregătirea creștinului pentru împlinirea (aspecte biblice legate
biblice legate de Înălțarea Domnului și promisiunea revenirii, de Înălțarea Domnului și promisiunea revenirii, semnele revenirii,
semnele revenirii) un nou pământ)
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL BAPTIST
Clasele a III-a și a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul baptist reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ
în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an
școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Învățături despre
Dumnezeu; Învățături despre om; Trăirea omului cu Dumnezeu; Mari sărbători creștine. De asemenea,
la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore:
Dumnezeu vrea să avem viață veșnică (clasa a III-a); Dumnezeu ne-a arătat Calea spre El (clasa a IV-a).
Aceste teme orientează formularea competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de învățare
într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. Astfel,
conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate de
către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.
1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața de zi cu zi valorificării unor situații din viața cotidiană și a exemplelor unor personaje
- povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, pe aspecte legate de: rostirea din Biblie
adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a bunătății, - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă personaje
- lectura unor texte biblice, relevante din Biblie
- jocuri de rol „Așa da/ Așa nu”, în relație cu diferite contexte relevante (alegerea - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii poruncilor
binelui/ a răului, comportamentul în relație cu semenii etc.) - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre normele de
- discuții despre rolul muncii și al efortului în viața omului comportament în diferite contexte sociale și poruncile divine
- dialog pe tema rolului profesorilor în viața omului - exerciții de explicare a unor texte biblice referitoare la porunci
1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață moral-creștin, în diferite contexte de viață
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, stradă, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente din
natură etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă viață?”; „Ce reguli îmi impun cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate
- analiza unor situații privind respectarea anumitor reguli de comportament îndeplini un copil poruncile divine?”; „Ce diferențe există între împlinirea
moral-creștin în diferite contexte date (jocuri de rol, povestiri, analiza unor poruncilor de către copii și de către adulți?” etc. )
imagini, filme, desene animate etc.) - exerciții de exersare a aplicării unor norme și porunci
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
prezintă situații de respectare/ încălcare a regulilor de comportament clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui
religios-moral - exerciții de argumentare/ contraargumentare în soluționarea unor
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
spune să fac un lucru rău/ bun..?”. - elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
- vizite în diferite contexte de educație nonformală/ informală (bibliotecă, parc, religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație civică
muzeu etc.), în cadrul unor activități interdisciplinare Religie – Educație civică – – Științe – Istorie – Arte
Științe – Arte
2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri având ca subiect „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?”, - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
„Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?” solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații,
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a filme, texte biblice etc.)
credinței, pornind de la realități din viața școlii și a comunității (existența elevilor - exerciții de descriere a unor atitudini sociale în relație cu semnificația unor
de diferite confesiuni în clasa de elevi/ școală, existența unor aspecte de porunci date de Dumnezeu
diferențiere în funcție de confesiunea proprie etc.) - jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt, pe
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă baza exemplelor din viața unor personaje biblice
ideea de adevăr, respect, blândețe - elaborarea unor compuneri pe tema: „Împreună, putem face lucruri
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite ființe minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm
- discuții despre relațiile și atitudinile din cadrul grupurilor, pe baza unor imagini amândoi”, menite să diminueze spiritul de competiție negativă dintre elevi
- elaborarea de compuneri/ povestiri/ dramatizări pentru evidențierea unor relații - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme
în cadrul grupurilor relevante
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 3.1. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața comunității
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața și a societății
comunității - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
- povestirea după imagini (planșe, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice sau biografii ale altor eroi ai credinței comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- audierea/învățarea de cântece creștine, colinde etc., cu explicarea semnificației - învățarea unor cântece creștine, colinde etc.
acestora, a expresiilor și a termenilor religioși - lectura unor texte biblice și a aspectelor relevante din biografia înaintașilor
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite ființe credinței
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi
religioase, din viața familiei și a comunității și semnificații religioase, din viața creștinilor
- participarea la discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
botezul, nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității (modelele oferite creștinilor de
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și personajele biblice prezente la evenimentele din viața Mântuitorului,
albume de familie, imagini din sfera publică etc.) obiceiuri bune preluate, de exemplu, oferirea de daruri etc.)
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Nașterea - realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme („Drumul
Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea Domnului etc.) magilor”, „Mormântul gol” etc.)
- lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine - realizarea de desene și confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje
- audierea/ învățarea unor colinde și cântece creștine etc., cu ocazia sărbătorilor religioase
- participarea la serbări școlare - lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători religioase
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe (de - prezentarea unor obiceiuri referitoare la diferite sărbători și evenimente
exemplu, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om” etc.); Religie - Arte plastice religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale
(„Darul meu pentru tine” - realizarea unor desene și confecționarea unor
felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor sărbători religioase)
- identificarea unor obiceiuri referitoare la diferite sărbători și evenimente
religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL CREȘTIN DUPĂ EVANGHELIE
Biserica Creștină după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor
Creștine după Evanghelie
Clasele a III-a și a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul creștin după Evanghelie (Biserica Creștină
după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie) reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-
cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână,
pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Iubirea lui Dumnezeu și
răspunsul omului; Dumnezeu se face cunoscut omului; Viața creștinului împreună cu semenii; Mari
sărbători creștine. De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară
dezvoltată în jurul unor teme majore: Caracterul lui Dumnezeu (la clasa a III-a); Cu Dumnezeu pe
calea vieții (la clasa a IV-a). Aceste teme susțin formarea competențelor specifice, precum și
construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și
individuale ale elevilor. Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor
majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar
și de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate
de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața 3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața
comunității comunității și a societății
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
viața comunității - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice și a unor fragmente din comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
istoria Bisericii - audierea/învățarea unor versete biblice, cântări, colinde
- audierea/învățarea de versete biblice, cântări, colinde etc. cu - lectura unor texte biblice și a aspectelor relevante din viața unor
explicarea expresiilor și a termenilor religioși întâlniți creștini
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite - organizarea unor serbări școlare cu tematică religioasă
lucruri, ființe
- participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL CREȘTIN DUPĂ EVANGHELIE
Biserica Creștină după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor
Creștine după Evanghelie
Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul creștin după Evanghelie (Biserica Creștină
după Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie) reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a din învățământul primar. Disciplina este
prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de
1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață:
formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creștine care să stea la baza concepției asupra relației
Dumnezeu-om, om-semeni și, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor față de propria persoană. Programa
oferă posibilitatea înțelegerii caracteristicilor principale ale religiei creștine, așa cum este aceasta
prezentată în Sfânta Scriptură – Vechiul Testament și Noul Testament –, precum posibilitatea înțelegerii
istoriei și a specificului propriei confesiuni religioase.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Iubirea lui Dumnezeu și
răspunsul omului; Dumnezeu se face cunoscut omului; Viața creștinului împreună cu semenii; Mari
sărbători creștine. Aceste teme susțin formarea competențelor specifice, precum și construirea
situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale
elevilor.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate de
către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 2
Competențe generale
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 3
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
1.1 Recunoașterea unor elemente de bază ale 1.1. Descrierea unor aspecte de bază ale credinței 1.1. Explicarea unor aspecte specifice propriei
credinței creștine creștine, prin apelul la experiența proprie credințe religioase
- discuții despre importanța lui Dumnezeu în viața - dialoguri pe tema rolului credinței în Dumnezeu și - definire a unor termeni abordați în cadrul
omului a rugăciunii, valorificând diferite povestiri, jocuri, diferitelor teme, din perspectivă generală și din
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice exemple perspectivă creștină: iubire, minune, laudă,
experiențe ale copiilor relevante din punct de - prezentarea asemănărilor și a deosebirilor dintre mulțumire, dar, ajutor, recunoștință, iertare
vedere religios (ajutarea semenilor, participarea rugăciune și rugăminte (dialoguri, desene, jocuri - dialoguri pe tema importanței iubirii: iubirea
la programele și la viața Bisericii etc.) de rol, povestiri) omului față de ceilalți, iubirea lui Dumnezeu față
- realizarea unor desene/lucrări practice în care se - identificarea, în imagini și texte, a unor persoane de om, iubirea omului față de Dumnezeu,
reflectă informațiile primite prin intermediul biblice valorificând diferite povestiri, jocuri, exemple
cântecelor, textelor biblice prezentate - descrierea unor aspecte legate de biserică, - audierea unor povestiri cu conținut religios despre
înțeleasă ca totalitatea tuturor credincioșilor iubirea lui Dumnezeu față de lume
născuți din nou - memorarea de scurte versete biblice
- jocuri didactice pe tema formelor de manifestare
a iubirii față de Dumnezeu și față de semeni
- exerciții de redare, într-o succesiune logică, a
unor evenimente din viața Mântuitorului
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 4
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
1.3. Aplicarea unor reguli de comportament 1.3. Aplicarea unor reguli de comportament 1.3. Aplicarea în mod autonom a unor reguli de
moral-creștin în contexte de viață familiare moral-creștin într-o serie de contexte de viață comportament moral-creștin în diferite contexte
- organizarea de conversații de grup privind regulile reale sau imaginare de viață reale sau imaginare
de comportament în diferite situații (în familie, - conversații de grup privind regulile de - studii de caz pe tema respectării regulilor de
școală, biserică, comunitate etc.) comportament în diferite situații (școală, familie, comportament moral-creștin, pornind de la situații
- analizarea unor studii de caz, pornind de la situații biserică, stradă, natură etc.) reale sau imaginare
reale sau imaginare din viața copiilor (persoane - recunoașterea, în diferite contexte date, a - jocuri de rol pe diferite teme: „Ce am făcut bine în
din viața cotidiană, persoane din povestiri biblice, respectării / încălcării anumitor reguli de situația...?”; „Care sunt efectele faptelor bune/
personaje din desene animate sau din povești comportament moral-creștin (jocuri de rol, rele...?”
etc.) povestiri, analiza unor imagini etc.) - exerciții de autoevaluare a comportamentului,
- organizarea de jocuri de rol: „Cum mă comport în - stabilirea, în grupuri mici și/sau la nivelul clasei, a prin raportare la exemplele învățate
contextul...?”; „Cum procedez dacă sunt în unor reguli de comportament în diferite contexte - analiza unor comportamente care respectă sau
situația...?” (școală, familie etc.), relevante din perspectivă încalcă valorile morale creștine
- organizarea unor exerciții de manifestare a moral-creștină - conversații de grup privind comportamentul față
dezacordului față de comportamente care încalcă - dialog pe tema regulilor de comportament de semenii cu anumite probleme (sociale, de
valorile morale religios: „Cum procedez când merg la sănătate etc.), pe bază de povestiri, exemple
- participarea la Școala Duminicală biserică...?”; „Care este locul meu în biserică?...”; concrete
„Cum ne rugăm...?” - construirea unor povești cu început/sfârșit dat,
care pun în evidență comportamente
moral-creștine
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 5
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- analizarea unor studii de caz pe tema ajutorului - prezentarea unor cazuri relevante pentru temele: - organizarea unor activități caritabile, în sprijinul
oferit celorlalți importanța ajutorului oferit celorlalți, rolul celor bolnavi și singuri, împreună cu alți membri
rugăciunii pentru membrii diferitelor grupuri de ai școlii, bisericii etc.
apartenență - realizarea unui jurnal al clasei care specifică
- dialog pe tema rolurilor și responsabilităților participarea la diferite acțiuni organizate de
diferitelor persoane în biserică (presbiteri, școală, apreciate de elevi
credincioși etc.)
- organizarea unor activități caritabile
2.2. Identificarea unor elemente comune și de 2.2. Observarea unor elemente de diversitate în 2.2. Descrierea unor elemente de diversitate în
diferențiere între oameni cadrul diferitelor grupuri cadrul diferitelor grupuri
- exerciții de identificare a unor elemente de - dialog pe tema unor elemente de diversitate în - conversație de grup pe tema unor elemente de
diversitate (aspect fizic, limba vorbită, calități, grupurile de apartenență diversitate în grupurile de apartenență sau în alte
comportamente, lucruri sau mâncăruri favorite - jocuri de dezvoltare a imaginii de sine și a imaginii grupuri
etc.) despre celălalt, în sens pozitiv (jocuri de descriere a - prezentarea regulilor de comunicare pozitivă cu
- organizarea de întâlniri cu persoane din calităților proprii / ale colegilor, jocuri de rol diferite categorii de persoane (persoanele cu
comunitate, pe teme relevante din punct de „Întreabă-mă și eu îți spun despre mine” etc.) probleme sociale, bolnave, singure etc.)
vedere educațional - studii de caz: „Ce ai face dacă ai fi în situația...?” - exerciții de evaluare a efectelor diferitelor fapte /
- analizarea unor studii de caz: „Ce ai face dacă ai fi - exerciții de identificare a unor elemente de comportamente / atitudini care accentuează
în situația ...?” diversitate, pornind de la realități din viața școlii și diferențele dintre oameni, pe bază de povestiri,
- audierea unor texte religioase simple, în proză a comunității (existența elevilor de diferite jocuri de rol
sau în versuri, în care se reflectă ideea de confesiuni în clasa de elevi / școală, existența - dialog pe tema copiilor orfani, a copiilor ai căror
toleranță unor biserici / locașuri de cult aparținând altor părinți sunt plecați în străinătate, a copiilor de la
culte / religii în localitatea lor etc.) casele de tip familial etc.
- dialog privind rolul rugăciunii pentru propria - simularea unor situații de relaționare pozitivă cu
persoană și pentru alții, audierea unor texte copiii provenind din grupuri diferite (etnice,
simple, în proză sau în versuri, care evidențiază religioase, culturale, sociale)
adoptarea de atitudini pozitive față de propria - audierea/citirea unor texte literare sau religioase
persoană și față de alții simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă
ideea de toleranță
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 6
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
3.1. Explicarea semnificației unor evenimente 3.1. Explicarea semnificației unor evenimente 3.1. Explicarea importanței unor evenimente
religioase cunoscute religioase din viața comunității religioase din viața comunității și a societății
- formularea de enunțuri simple, utilizând cuvinte - povestirea după imagini (planșe, ilustrații etc.) - elaborarea unor texte scurte, utilizând cuvinte din
din domeniul religios-moral pe tema unor evenimente religioase domeniul religios-moral sau pornind de la audiții /
- povestirea după imagini (planșe, desene, - dialog pe tema unor evenimente religioase lecturi ale unor texte biblice și din viețile creștinilor
ilustrații etc.) cu tematică adecvată semnificative din viața comunității, pornind de la - dialog pe tema rolului unor evenimente religioase
- realizarea de dialoguri pe baza audiției unor experiențele elevilor semnificative din viața comunității, pornind de la
texte biblice și din viețile personajelor biblice - observarea unor imagini care reprezintă experiențele elevilor
- audierea și/sau învățarea de cântece, colinde evenimente din viața Mântuitorului, a ucenicilor - exerciții de recunoaștere a unor evenimente /
etc., cu explicarea pe înțelesul copiilor a sau a altor persoane biblice sărbători pe baza unor imagini, texte biblice și din
expresiilor și termenilor religioși întâlniți - audierea și/sau învățarea unor cântări literatura laică și religioasă
- organizarea de serbări școlare religioase, colinde etc. - exemplificarea unor aspecte legate de evenimentele
- organizarea unor serbări școlare religioase, cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale
3.2. Identificarea unor sărbători și evenimente 3.2. Prezentarea unor sărbători și evenimente cu 3.2. Explicarea rolului diferitelor sărbători și
cu semnificații religioase, cu incidență asupra conținuturi și semnificații religioase, cu evenimente cu conținuturi și semnificații religioase,
vieții familiei incidență asupra vieții familiei și a comunității cu incidență asupra vieții familiei și comunității
- discuții privind evenimentele religioase din viața - dialog pe tema diferitelor sărbători creștine și a - dialog pe tema rolului marilor sărbători creștine și a
omului (binecuvântarea copiilor, botezul, nunta unor aspecte specifice acestora în viața familiei unor tradiții specifice din viața familiei sau a
etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor sau a comunității (modalități de pregătire pentru comunității
- analizarea unor imagini relevante din viața celebrarea evenimentului, alte obiceiuri etc.) - participarea, pe grupe de lucru, la realizarea unor
copiilor și a familiilor lor (fotografii și albume de - participarea, pe grupe de lucru, la realizarea proiecte pe diferite teme (oferirea de cadouri cu
familie, imagini din sfera publică etc.) unor proiecte cu diferite teme („Despre colind”, ocazia sărbătorilor religioase etc.)
- prezentarea aspectelor caracteristice ale „Natura altfel, în fiecare zi”, „Cum sărbătorim - explicarea relației dintre diferite sărbători creștine și
diferitelor sărbători Nașterea Domnului”, „Cum sărbătorim Paștele” perioadele de vacanță sau zilele declarate
- exerciții de învățare de colinde și cântări etc.) nelucrătoare
creștine - realizarea unor desene, felicitări, ornamente, - analizarea unor imagini relevante din viața copiilor, a
- organizarea de scenete și serbări școlare colaje etc., cu ocazia sărbătorilor creștine, familiilor lor, a comunității privind diferite forme de
- realizarea unor proiecte pe diferite teme utilizând materiale diverse manifestare a iubirii
religioase („Cum am sărbătorit Crăciunul”, „Cum - audierea unor texte din literatură, referitoare la - implicarea în evenimente / ceremonii / activități
ne pregătim de Paște” etc.) marile sărbători creștine participarea la legate de practici religioase și obiceiuri populare
- realizarea de desene și confecționarea unor sărbătorile comunității specifice comunității
felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia - învățarea unor poezii, la alegere, cu referire la - audierea / învățarea unor colinde și cântări creștine
diferitelor sărbători religioase marile sărbători creștine - realizarea unor desene, felicitări, ornamente, colaje
etc., cu ocazia sărbătorilor creștine, utilizând
materiale diverse
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 7
Conținuturi
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 8
DOMENII Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- Domnul Isus și copiii (Domnul Isus
iubește și îi binecuvântează pe copii;
îi păzește de rău, trimite îngerii să-i
ocrotească; Primește lauda din gura
copiilor - Psalmul 8)
- Dumnezeu are grijă de noi (Văduva
din Sarepta - minunea înmulțirii făinii
și a uleiului)
- Avraam – Prietenul lui Dumnezeu
Viața creștinului
1. Dumnezeu ne învață să ne iubim și să Omul se roagă lui Dumnezeu pentru sine și Oamenii își arată iubirea unii față de alții.
împreună cu ne ajutăm unii pe alții pentru alții Valori și atitudini în relațiile cu semenii
semenii - Dumnezeu a creat familia, locul unde - Să-nveți să te rogi tu însuți - Rahav adăpostește doi spioni (Iosua 2)
învățăm să iubim - Domnul Isus în rugăciune (Ioan 17) - Bunul Samaritean (Luca 10:30)
- Familia mea - Integritate - David și Mefiboșet (2 Samuel 9:3)
- Sunt copilul Lui Dumnezeu și al - Daniel se ruga de trei ori pe zi - Fii bun!
părinților mei - Rugăciuni pentru toți oamenii - Samuel – „Vorbește Doamne căci robul
- Sunt creștin și la școală - Două rugăciuni tău ascultă!”
- Primii mei prieteni - Rugăciuni stăruitoare - Fii ascultător de Dumnezeu și de părinți!
- Creștinii din biserica mea - Biblia și rugăciunea - Integritate
- Micul creștin misionar - Psalmii – Rugăciuni și laude - Anania și Safira (Faptele Ap. 5)
- Cum vorbesc cu cei din jur - Fii mulțumit! - Fii cinstit!
- Cuvintele „fermecateș”: „mulțumesc”, - Un dar pentru Isus (Matei 14:14) - La Biserică mă întâlnesc cu Dumnezeu,cu
„te rog frumos”, „am greșit”, „iartă-mă” - Cinci pâini și doi pești alți credincioși, cu presbiterii și cu alți
- Ce simt față de ceilalți - Fii gata să ajuți! copii.
- Cum mă comport ca un creștin - Fii politicos! (Galateni 3:14)
- Femeia care și-a brodat numele în istorie
cu acul – Dorca
- Fii o binecuvântare!
- Respectul
- Rut – femeia credincioasă
Mari sărbători Nașterea Domnului Isus, darul lui Nașterea Domnului, în vers și în cântec Nașterea Domnului Isus, Mântuitorul lumii
creștine Dumnezeu pentru oameni - Îngerul Gavril și Fecioara Maria - S-a născut Mesia!
- „Plecăciune ție!“ (Îngerul vestește - Îngerul și Iosif - Cântarea îngerilor
Mariei nașterea Pruncului Isus - Nașterea Domnului Isus și vizita păstorilor - Magii aduc daruri Pruncului Isus
- Nașterea Domnului Isus în Betleem - - Ce dar să-I dau Regelui?
darul lui Dumnezeu pentru noi
(bucuria darurilor de Crăciun)
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 9
DOMENII Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
- „Nu vă temeți, căci vă aduc o veste
bună!“ (Îngerul anunță păstorilor
nașterea Pruncului; originea
colindelor)
Învierea Domnului Isus, puterea lui Învierea Domnului, în vers și în cântec Floriile, Paștile și Cincizecimea
Dumnezeu asupra morții - De ce a murit Domnul Isus? - Osana, Fiul lui David!
- Ziua Învierii, motiv de bucurie și - Hristos a înviat! - Răstignirea Domnului Isus Hristos
speranță (bucuria copiilor la intrarea - Cântările Învierii - Mormântul este gol!
Domnului Isus în Ierusalim, cum a - Cincizecimea
murit și a înviat Mântuitorul, dovada
mormântului gol)
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 10
Lista elementelor de conținut este completată cu un ansamblu de elemente de tip predominant
confesional (rugăciuni, texte biblice, cântări religioase și colinde), recomandate a fi abordate pe
parcursul fiecărei clase. Acestea nu vor fi analizate ca unități de conținut de sine stătătoare, ci vor
constitui modalități de exemplificare a temelor anterior menționate.
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 11
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare pentru
proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Elevul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Abordarea conținuturilor
Acest aspect presupune o atitudine flexibilă a profesorului de religie, prin accentul pus pe:
valorificarea experiențelor de viață ale elevilor; accentuarea caracterului aplicativ al conținuturilor,
creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală. Un exemplu de abordare a conținuturilor
este prezentat în tabelul următor pentru clasa pregătitoare, prin detalieri specifice la fiecare temă.
Clasa pregătitoare
Dumnezeu ne-a creat din iubire și vrea să-L iubim pe El
- Dumnezeu este Creatorul și Stâpanul Universului (zilele creației și ziua de odihnă)
- Frumusețea creației ne uimește și ne învață să-L admirăm pe Creatorul Bun și Atotputernic (natura
și oamenii; fenomenele naturii; ritmicitatea anotimpurilor; succesiunea zilei și a nopții)
- Omul este cea mai importantă ființă de pe Pămant (crearea omului-Adam și Eva)
- Omul ocrotește frumusețea naturii creată de Dumnezeu (Adam și Eva lucrau Grădina Eden și erau
fericiți)
Dumnezeu este întotdeauna cu noi - Prezența atotprezentă
- Dumnezeu este prezent in orice loc (exemple ale prezenței lui Dumnezeu în natură și în viața
oamenilor; Marea luptă de la Gabaon etc.)
- Dumnezeu știe totul (despre noi și despre întreaga lume; știe când ne bucurăm și când suntem triști
sau bolnavi; știe când ne pare rău că L-am supărat etc.)
- Domnul Isus și copiii (Domnul Isus iubește și îi binecuvântează pe copii; îi păzește de rău, trimite
îngerii să-i ocrotească; Primește lauda din gura copiilor - Psalmul 8)
- Dumnezeu are grijă de noi (Văduva din Sarepta - minunea înmulțirii făinii și a uleiului)
- Avraam – Prietenul lui Dumnezeu
Dumnezeu ne învață să ne iubim și să ne ajutăm unii pe alții
- Dumnezeu a creat familia-locul unde învățăm să iubim (ce este o familie; modelul primei familii; „nu
este bine ca omul să fie singur”; importanța comunicării între membrii familiei; modelul Fiului Lui
Dumnezeu, noaptea o petrecea în rugăciune, comunicând cu Tatăl Său)
- Familia mea (relațiile dintre membrii familiei, rolul și exemplul tatălui; dragostea și dăruirea de sine a
mamei; relațiile părinți-copii; activități religioase în familie; altarul de seară în familia mea; „Eu și
casa mea vom sluji Domnului” etc.)
- Sunt copilul Lui Dumnezeu și al părinților mei (raportarea copiilor la Dumnezeu; raportarea copiilor
la proprii părinți; ascultarea față de Dumnezeu și față de părinți – răspuns la dragostea Lui
Dumnezeu și a părinților)
- Sunt creștin și la școală (școala locul unde învăt; relația cu adulții; relațiile de grup; atitudinea față de
mediul școlar etc.)
- Primii mei prieteni (copilăria și prietenia; colegi și prieteni; alegerea prietenilor; modele de prietenie:
copilul Samuel și preotul Eli, David și Ionatan)
- Creștinii din biserica mea (descrierea bisericii la care merg; legătura familiei cu biserica; De ce merg
la biserică? Ce fac la biserică? Când citim Sfânta Scriptură, Dumnezeu ne vorbește; importanța
predicii și a rugăciunii)
- Micul creștin misionar (vizite la orfelinate, scenete cu morală creștină, rugăciune pentru copiii străzii,
milostenia: Lasă ca dragostea ta pentru Dumnezeu să încălzească inimile copiilor defavorizați! )
- Cum vorbesc cu cei din jur (rolul comunicării în viața omului; reguli simple de comunicare; puterea
cuvintelor)
- Cuvintele fermecate: „mulțumesc”, „te rog frumos”, „am greșit”, „iartă-mă” (folosirea acestora ca
deprinderi de bază)
- Ce simt față de ceilalți (iubirea aproapelui; obiceiuri ale inimii; exemplul băiețelului care și-a împărțit
mâncarea sa cu ceilalți (Ioan 6:9); Samariteanul milos (Luca 10:31); David, păstorul care-și iubea
oițele
- Cum mă comport ca un creștin (reguli de comportament creștin; modele de comportament creștin în
diferite contexte; exemple concrete de fapte bune. Dumnezeu vrea sa-L ascultăm; poruncile Lui
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 12
sunt bune pentru noi; trăiește și acționează după modele biblice; David și Ionatan; Respectă
Regulamentul Marelui Împărat; ajutorarea colegilor, copilăria și prietenii; conștientizarea termenilor
duali: prietenos-răutăcios; calm-nervos; darnic-zgârcit; harnic-leneș; milos-nemilos)
Nașterea Domnului Isus, darul lui Dumnezeu pentru oameni
- „Plecăciune ție!“ (Îngerul vestește Mariei nașterea Pruncului Isus
- Nașterea Domnului Isus în Betleem - darul lui Dumnezeu pentru noi (bucuria darurilor de Crăciun)
- „Nu vă temeți, căci vă aduc o veste bună!“ (Îngerul anunță păstorilor nașterea Pruncului; originea
colindelor)
Învierea Domnului Isus, puterea lui Dumnezeu asupra morții
- Ziua Învierii, motiv de bucurie și speranță (bucuria copiilor la intrarea Domnului Isus în Ierusalim,
cum a murit și a înviat Mântuitorul, dovada mormântului gol)
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul
apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne,
astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru
crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de
conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții,
care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare–învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează
cu precădere:
observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie și a
familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele de
învățare și de viață ale elevilor;
jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de
apartenență sau pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a
diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau
ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
portofoliul pe diferite teme, metodă ce permite exersarea lucrului pe grupe și dezvoltarea
competențelor de colaborare, prin realizarea unor: desene, colaje, texte scurte, „cărți”, colecții
de imagini sau fotografii etc.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a elevilor
în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin
ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate:
planșe ilustrative, jetoane adaptate temelor abordate, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu
filmulețe, prezentări educative cu ajutorul noilor tehnologii, jocuri (cuburi, puzzle etc.), adaptate
conținuturilor propuse; culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece necesare ca suport pentru
serbări și lecții curente; fișe pentru desen; jucării necesare derulării jocurilor didactice.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 13
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare–învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.
Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii
pot fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută
o carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la alte biserici în diferite ocazii și scopuri: oferirea
de cadouri.
Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de
învățare și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor
filme pe teme religioase relevante din perspectiva acestei materii de studiu, vizitarea unor
muzee, plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și
analiza acestora din perspectiva moralei religioase.
Mergem în excursii! Profesorul de religie poate organiza excursii cu elevii, pe un traseu care
să cuprindă muzeele mănăstirilor.
Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții
sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet,
împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim
sau din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice
ce sunt corelate cu temele planificate.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile
copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale și
nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de
predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și
valorizat progresul fiecărui copil în parte.
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 14
Grupul de lucru
Religie – Cultul creştin după Evanghelie – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 15
Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL EVANGHELIC C.A.
Clasele a III-a și a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie– cultul evanghelic C.A. reprezintă o ofertă curriculară
pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de
învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata
unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
Notă de prezentare
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor de bază. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Omul, copilul lui
Dumnezeu; Obligațiile omului față de sine, față de semeni și față de lumea creată; Relația omului cu
Dumnezeu; Mari sărbători creștine. De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă
curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore: Grija lui Dumnezeu (la clasa a III-a); Darurile lui
Dumnezeu (la clasa a IV-a). Aceste teme orientează formularea competențelor specifice, precum și
construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și
individuale ale elevilor. Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor
majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex care să permită diferențierea demersului didactic, în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Lista de competențe specifice și de conținuturi este elaborată de
către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.
1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană și a exemplelor unor persoane
- povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, pe aspecte legate de: rostirea din Biblie
adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a bunătății, - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă viețile unor
- lectura și discutarea unor texte biblice și din viețile unora care ne sunt încă persoane din Biblie sau a unor oameni care sunt modele de credință
acuma modele de credință - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre normele de
- jocuri de rol „Așa da/ Așa nu”, în relație cu diferite contexte relevante (alegerea comportament în diferite contexte sociale și poruncile divine
binelui/ a răului, comportamentul în relație cu semenii, cu diferite viețuitoare - exerciții de explicare a unor texte biblice referitoare la porunci
etc.) - analizarea unor imagini pe diferite teme: „Cum pot face lumea mai bună”,
Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 4
Clasa a III-a Clasa a IV-a
- discuții despre valoarea și rolul muncii și al efortului în viața omului „Ajutorul primit de la Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur?” etc.
- dialog pe tema rolului profesorilor în viața omului - jocuri de rol: „Cum mă comport în situația…”, cu aplicații la diferite contexte
- exerciții de identificare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, jocuri etc. relevante (comportamentul în diferite contexte sociale familiare; împlinirea
poruncii iubirii etc.)
1.3. Formularea unor reguli de comportament creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață familiare creștin, în diferite contexte de viață familiare
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, stradă, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente din
natură etc.), relevante din perspectivă creștină viață?”; „Ce reguli au formulat cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate
- exerciții de analiză, în diferite contexte date, a unor situații privind respectarea îndeplini un copil poruncile?”; „Ce diferențe există între împlinirea poruncilor
anumitor reguli de comportament creștin (jocuri de rol, povestiri, analiza unor de către copii și de către adulți?” etc. )
imagini, filme, desene animate etc.) - analiza unor cazuri de împlinire a poruncilor divine mediatizate
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care - exerciții de exersare a unor norme și porunci
evidențiază importanța respectării unor reguli de comportament creștin - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?” clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui
- vizite la cimitirul strămoșilor, în parc etc., în cadrul unor activități - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
interdisciplinare Religie – Educație civică – Științe – Arte situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
- elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație civică
– Științe – Istorie – Arte
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analiza semnificației unor evenimente creștine din viața comunității 3.1. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața comunității
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente creștine din viața și a societății
comunității - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente creștine
- povestirea după imagini (planșe, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - dialog pe tema unor evenimente creștine semnificative din viața comunității
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice și unor modele în viața creștine și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- audierea/învățarea de rugăciuni, cântări, versuri etc. cu explicarea expresiilor și - audierea/învățarea unor rugăciuni, cântări evanghelice, versuri etc.
a termenilor creștini - lectura unor texte biblice și a aspectelor relevante din viața unor persoane
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe cu viață exemplară pentru creștinătate
- organizarea de serbări școlare cu tematică religioasă
- consultarea dicționarelor pentru a identifica semnificația unor termeni
religioși
Religie – Cultul evanghelic C. A. – clasele a III-a - a IV-a 6
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi și
religioase, din viața familiei și a comunității semnificații creștine, din viața creștinilor
- discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, botezul, nunta, - discuții pe tema diferitelor sărbători creștine și a unor aspecte specifice
etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității (modelele oferite creștinilor de
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și persoanele biblice prezente la evenimentele din viața Mântuitorului,
albume de familie, imagini din sfera publică etc.) obiceiuri preluate, de exemplu, oferirea de daruri, după modelul magilor,
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători sărbătorirea zilei mamelor în luna mai după modelul mironosițelor etc.)
- lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine - prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Paștele,
Rusaliile etc.)
- participarea la serbări școlare
- realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe (de
exemplu: „Apa în viața creștinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om” - realizarea de felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor
etc.); Religie - Arte plastice („Darul meu pentru tine” - realizarea unor desene și religioase
confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor - lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători religioase
sărbători creștini) - participarea la sărbătorile comunității
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători
evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității
locale
Obligațiile omului Obligațiile omului față de copiii lui Dumnezeu Responsabilitățile omului față de sine, față de semeni și față de
față de sine, față de - A trăi cu vinovăție. Vinovăția îngreunează viața lumea creată
semeni și față - Oamenii trebuie să îndrepte faptele comise - Prin Iisus căpătăm speranță pentru această viață. Fericirile (Matei
de lumea creată - Dumnezeu nu se dezice de cel vinovat (Luca 15,11-32) 5)
Relația omului cu Omul este recunoscător lui Dumnezeu Omul este fidel față de Dumnezeu
Dumnezeu - Descoperim urme de viață: Ce poate divulga o urmă - Ce unește și ce desparte Bisericile?
- Urme ale oamenilor și ale faptelor în viață - Creștinii evanghelici, catolici și ortodocși au multe în comun
- Urme ale dragostei lui Dumnezeu în viața noastră - Moartea: viața omului este limitată; moartea înseamnă despărțire
- A trăi sub binecuvântarea lui Dumnezeu. Binecuvântarea lui - Viziuni ale speranței ș ale mângâierii
Avram trece asupra lui Iacov (Facerea 12-33)
- Viața noastră este binecuvântată
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL GRECO-CATOLIC
Clasele a III-a și a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul greco-catolic reprezintă o ofertă curriculară
pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de
învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata
unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Iubirea lui Dumnezeu;
Istoria poporului lui Dumnezeu; Isus Cristos, Calea care duce la Dumnezeu Tatăl; Spiritul Sfânt și
Biserica. Aceste domenii orientează formularea competențelor specifice, precum și construirea
situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale
elevilor.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate de
către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.
1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
- povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, pe aspecte legate de: rostirea din Biblie și a unor sfinți
adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a bunătății, - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane
- lectura unor texte biblice și din viețile sfinților, relevante din Biblie sau sfinți
- jocuri de rol „Cum mă comport în situația…”, în relație cu diferite contexte - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii poruncilor
relevante (alegerea binelui/ răului, comportamentul în relație cu semenii, - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre normele de
comportamentul în relație cu diferite viețuitoare) comportament în diferite contexte sociale și poruncile divine
- discuții despre rolul muncii și al efortului în viața omului - exerciții de explicare a unor texte biblice referitoare la porunci
1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață moral-creștin, în diferite contexte de viață
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, stradă, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente din
natură etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă viață?”; „Ce reguli îmi impun cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate
- analiza unor situații privind respectarea/ nerespectarea anumitor reguli de îndeplini un copil poruncile?”; „Ce diferențe există între împlinirea poruncilor
comportament moral-creștin (jocuri de rol, povestiri, analiza unor imagini, filme, de către copii și de către adulți?” )
desene animate) - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui
prezintă situații de respectare/ încălcare a regulilor de comportament - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
religios-moral situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
- dialog pe tema regulilor de comportament religios referitor la primirea unor - elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
Sfinte Taine: „Cum procedez când mă spovedesc?”; „Cum procedez când merg religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație civică
să mă împărtășesc ...?”, „Ce fac după ce primesc Sfânta Împărtășanie?” etc. – Științe – Istorie – Arte
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi
spune să fac un lucru rău/ bun..?”.
- vizite la cimitirul eroilor, în parc, în cadrul unor activități interdisciplinare Religie
– Educație civică – Științe
2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri având ca subiect „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?”, - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
„Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?” solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații,
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a filme, texte biblice
credinței diferitelor persoane, pornind de la realități din viața școlii și a - exerciții de descriere a unor atitudini sociale, prin raportarea la norme
comunității sociale și la unele porunci divine
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă - jocuri de dezvoltare a imaginii despre celălalt, în sens pozitiv, pe baza
ideea de adevăr, respect, blândețe exemplelor din viața unor sfinți
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - elaborarea unor compuneri pe tema: „Împreună, putem face lucruri
- discuții despre relațiile și atitudinile din cadrul grupurilor, pe baza unor imagini minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm
- elaborarea de compuneri/ povestiri/ dramatizări pentru evidențierea unor relații amândoi”, menite să diminueze spiritul de competiție negativă dintre elevi
în cadrul grupurilor - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme
relevante
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi și
religioase, din viața familiei și a comunității semnificații religioase, din viața creștinilor
- participarea la discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
botezul, nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității (modelele oferite creștinilor de
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și persoanele biblice prezente la evenimentele din viața Mântuitorului,
albume de familie, imagini din sfera publică) obiceiuri preluate, de exemplu, oferirea de daruri, după modelul magilor,
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Nașterea sărbătorirea zilei femeii creștine în duminica mironosițelor etc.)
Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea Domnului) - realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme („Drumul
- lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine magilor”, „Ce sfinți sărbătorim în luna aceasta”, „Duminica femeilor
mironosițe” etc.)
- audierea/ învățarea unor colinde și cântări religioase
- realizarea de felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor
- participarea la serbări școlare
religioase
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe ( de
- lectura unor texte literare, referitoare la marile sărbători religioase
exemplu, „Apa în viața creștinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om”
etc.); Religie - Arte plastice („Darul meu pentru tine” - realizarea unor desene și - participarea la sărbătorile comunității
confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători
sărbători religioase) și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și locale
evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL ORTODOX DE RIT VECHI
Clasele a III-a și a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul ortodox de rit vechi reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-
cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână,
pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață:
formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creștine care să stea la baza concepției asupra relației
Dumnezeu-om, om-semeni și, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor față de propria persoană.
Programa oferă posibilitatea înțelegerii caracteristicilor principale ale religiei creștine, așa cum este
aceasta prezentată în Sfânta Scriptură – Vechiul Testament și Noul Testament –, precum posibilitatea
înțelegerii istoriei și a specificului propriei confesiuni religioase.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: „Noțiuni generale cu
privire la credința creștină ortodoxă de rit vechi; simbolul credinței” (АЗБУКА ДРЕВЛЕПРАВОСЛАВНОЙ
ВЕРЫ) și „Sfânta Scriptură – cartea de căpătâi a unui creștin” (СВЯЩЕННОЕ ПИСАНИЕ –
НАСТОЛЬНАЯ КНИГА ХРИСТИАНИНА). Aceste domenii susțin formarea competențelor specifice,
precum și construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile
de vârstă și individuale ale elevilor.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate
de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.
1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
semenii, pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
- dialog despre caracteristicile limbii slavone bisericești din Biblie și a unor sfinți
- exerciții de analiză a specificului literelor slavone bisericești - studii de caz pe tema respectării sau a nerespectării celor zece porunci
- dialog pe tema privind rolul muncii și a efortului în viața omului - exerciții de prezentare a experienței proprii legate de Cele Șapte Taine
- povestirea unor fapte bune, fie proprii, fie ale altora, relevante pentru - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente,
aspecte precum: rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea pornind de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă
blândeții și a bunătății, experimentarea răbdării, manifestarea unor persoane din Biblie sau sfinți etc.
atitudini de respect etc. - jocuri de rol: „Cum mă comport în situația…”, cu aplicații la diferite
contexte relevante (comportamentul în diferite contexte sociale familiare;
împlinirea poruncii iubirii etc.)
1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață moral-creștin, în diferite contexte de viață:
- dialog pe tema iubirii creștine în relațiile cu ceilalți oameni - studii de caz, pornind de la situații de respectare/încălcare a regulilor de
- organizarea de activități comune cu elevi aparținând altor religii comportament religios-moral
- studii de caz pe tema relaționării cu ceilalți - dialog pe tema regulilor de comportament religios la primirea unor Sfinte
2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- audierea unor texte religioase în limba maternă, în proză sau în versuri, - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
în care se reflectă ideea de adevăr, respect, blândețe comunității rușilor ortodocși de rit vechi și a societății, pornind de la
- elaborarea de compuneri pe tema unor evenimente din viața lui Isus experiența elevilor
Hristos - audierea/învățarea unor rugăciuni, cântări și stihuri religioase
- elaborarea de compuneri/ lecturarea de povestiri/ jocuri de rol cu scopul - jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt,
evidențierii unor relații în cadrul grupurilor valorificând diferite exemple din domeniul religiei
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi
semnificații religioase, din viața familiei și a comunității și semnificații religioase, din viața creștinilor
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători pe baza - dialog pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
unor imagini (icoane, ilustrații, reproduceri) referitoare la Nașterea acestora în viața Bisericii ortodoxe de rit vechi
Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea Domnului, Sf. - dialog pe tema ierarhiei bisericești; exerciții de observare și comparare a
Treime etc. atribuțiilor și veșmintelor din ierarhia Bisericii (diacon, preot, episcop,
- exerciții de prezentare a obiceiurilor și tradițiilor legate de sărbătorile: mitropolit, patriarh)
Nașterea Domnului, Învierea Domnului - exerciții de prezentare a obiceiurilor și tradițiilor legate de sărbătorile:
- învățarea unor cântări și stihuri religioase Nașterea Domnului, Învierea Domnului
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite - dialog pe tema slujbelor religioase specifice Bisericii ortodoxe ruse de rit
sărbători și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a vechi
comunității locale - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite
sărbători și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a
comunității locale
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL ORTODOX DE RIT VECHI
Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul ortodox de rit vechi reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a din învățământul primar. Disciplina este
prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp
de 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață:
formarea elevilor în spiritul valorilor moral-creștine care să stea la baza concepției asupra relației
Dumnezeu-om, om-semeni și, nu în ultimul rând, la baza atitudinilor față de propria persoană.
Programa oferă posibilitatea înțelegerii caracteristicilor principale ale religiei creștine, așa cum este
aceasta prezentată în Sfânta Scriptură – Vechiul Testament și Noul Testament –, precum posibilitatea
înțelegerii istoriei și a specificului propriei confesiuni religioase.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: „Noțiuni generale cu
privire la credința creștină ortodoxă de rit vechi; simbolul credinței” (АЗБУКА ДРЕВЛЕПРАВОСЛАВНОЙ
ВЕРЫ) și „Sfânta Scriptură – cartea de căpătâi a unui creștin” (СВЯЩЕННОЕ ПИСАНИЕ –
НАСТОЛЬНАЯ КНИГА ХРИСТИАНИНА). Aceste domenii susțin formarea competențelor specifice,
precum și construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile
de vârstă și individuale ale elevilor.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate
de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 2
Competențe generale
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 3
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
1.1. Recunoașterea unor elemente de bază ale 1.1. Descrierea unor aspecte de bază ale 1.1. Explicarea unor aspecte specifice propriei
credinței religioase credinței religioase, prin apelul la experiența credințe religioase
- dialog pe tema existenței lui Dumnezeu proprie - dialog pe tema prezenței lui Dumnezeu în
- observarea si comentarea unor imagini cu - exerciții de povestire a unor evenimente cu lume
conținut religios caracter religios; - definirea rugăciunii ca formă de manifestare a
- memorarea unor texte de rugăciuni - exerciții de alcătuire de propoziții simple cu dragostei față de Dumnezeu
- prezentarea icoanei Domnului Isus Hristos termenii religioși învățați - formularea și rostirea unor rugăciuni
- audierea unor texte religioase - audierea/lectura unor texte biblice
- identificarea, în imagini și texte, a unor - observarea naturii, sub aspectul măreției
persoane biblice și a unor sfinți acesteia
1.3. Aplicarea unor reguli de comportament 1.3. Aplicarea unor reguli de comportament 1.3. Aplicarea în mod autonom a unor reguli de
moral-creștin în contexte de viață familiare moral-creștin într-o serie de contexte de viață comportament moral-creștin în diferite
- exerciții de recunoaștere a unei biserici dintr- reale sau imaginare contexte de viață reale sau imaginare
o serie de imagini date - organizarea unor prezentări pe tema bisericii: - dezbatere în grup pe tema învățăturilor din
- identificarea Bisericii drept loc de rugăciune ce este o biserică, când se merge la biserică pildele lui Isus: a asculta, a ierta, a fi darnic, a
pentru creștini ortodocși de rit vechi - stabilirea, în grupuri mici și/ sau la nivelul iubi pe aproapele nostru, a spune adevărul
- jocuri de rol: „Cum mă comport când...?”; clasei, a unor reguli de comportament în - studii de caz pe tema respectării regulilor de
„Cum procedez dacă sunt în situația...?” diferite contexte (școală, familie etc.), comportament moral-creștin, pornind de la
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 4
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
relevante din perspectivă moral-religioasă situații reale sau imaginare
- dialog pe tema regulilor de comportament - jocuri de rol pe diferite teme: „Ce am făcut bine
religios în situația...?”; „Care sunt efectele faptelor
bune/ rele...?”
- exerciții de autoevaluare a comportamentului,
prin raportare la exemplele învățate
2.2. Identificarea unor elemente comune și de 2.2. Observarea unor elemente de diversitate în 2.2. Descrierea unor elemente de diversitate în
diferențiere între oameni cadrul diferitelor grupuri cadrul diferitelor grupuri
- jocuri didactice ilustrative, relevante privind - dialog pe tema unor elemente de diversitate în - jocuri didactice care să faciliteze dezvoltarea
manifestarea unor virtuți în viața oamenilor: grupurile de apartenență climatului afectiv pozitiv în cadrul grupului
sinceritatea, blândețea, bunătatea, răbdarea, - studii de caz pe tema normelor de - audierea unor povestiri religioase care
perseverența etc. comportament în biserică, școală, familie evidențiază exemple de conviețuire
- dialog pe tema comportamentului necesar - dialog pe tema manifestării interesului și armonioasă între semeni
într-o biserică solidarității față de colegi
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 5
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
3.1. Explicarea semnificației unor evenimente 3.1. Explicarea semnificației unor evenimente 3.1. Explicarea importanței unor evenimente
religioase cunoscute religioase din viața comunității religioase din viața comunității și a societății:
- povestirea după imagini (planșe, icoane, - redarea într-o succesiune logică a principalelor - dialog pe tema vieții Sfintei Maria Fecioara ca
ilustrații etc.) cu tematică adecvată evenimente din viața lui Isus Hristos model de comportament creștin
- dialog pe tema semnificației sărbătorilor - dialog pe tema unor evenimente religioase - povestirea după imagini (planșe, icoane,
creștine; Crăciunul și Paștele semnificative din viața comunității, pornind de ilustrații etc.) cu tematică adecvată
la experiențele elevilor - exemplificarea unor aspecte legate de
evenimentele religioase, cu ajutorul mijloacelor
audio-vizuale
3.2. Identificarea unor sărbători și evenimente 3.2. Prezentarea unor sărbători și evenimente 3.2. Explicarea rolului diferitelor sărbători și
cu semnificații religioase, cu incidență asupra cu conținuturi și semnificații religioase, cu evenimente cu conținuturi și semnificații
vieții familiei incidență asupra vieții familiei și a comunității religioase, cu incidență asupra vieții familiei și
- exerciții de caracterizare a lui Isus și a Sfintei - dialog pe tema semnificației sărbătorilor comunități
Maria creștine închinate lui Isus Hristos - lectura unor texte din literatura rusă referitoare
- participarea la discuții privind evenimentele - realizarea unor desene, felicitări, ornamente, la marile sărbători creștine ortodoxe de rit
religioase din viața omului (botezul, nunta, ziua colaje etc., cu ocazia sărbătorilor religioase, vechi
onomastică etc.), valorificând experiențele utilizând materiale diverse - audierea/învățarea unor cântări religioase
concrete ale copiilor - audierea unor texte din literatură, referitoare la - analizarea unor imagini relevante din viața
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor marile sărbători religioase participarea la copiilor, a familiilor lor, a comunității privind
și a familiilor lor (fotografii și albume de familie, sărbătorile comunității diferite sărbători religioase
imagini din sfera publică etc.) - realizarea unor desene, felicitări, ornamente, - implicarea în evenimente/ ceremonii legate de
- prezentarea aspectelor caracteristice ale colaje etc., cu ocazia sărbătorilor religioase tradiții religioase și populare specifice
diferitelor sărbători comunității
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 6
СОДЕРЖАНИЕ
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 7
ТЕМЫ ПОДГОТОВИТЕЛЬНЫЙ КЛАСС I-ЫЙ КЛАСC II-OЙ КЛАСC
- Избиение младенцев - Заповеди о любви к ближнему
- Отрочество Исуса Христа
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 8
Conținuturi (traducere în limba română)
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 9
DOMENII CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA A II-A
- Întâmpinarea Domnului - Poruncile despre iubire pentru cel - Judecarea lui Isus Hristos
- Uciderea pruncilor apropiat
- Adolescența lui Isus Hristos
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 10
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei școlare
pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare-învățare-evaluare, în concordanță cu
specificul disciplinei Religie. Copilul va învăța, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar
pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă și pentru a face față cu succes cerințelor
școlare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între
toate disciplinele de studiu, creând contexte semnificative de învățare pentru viața reală.
Strategii didactice
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele
moderne, astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor,
pentru crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită
formarea de conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și
față de alții, care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Se recomandă ca, în desfășurarea activităților didactice, profesorul de Religie ortodoxă de rit
vechi să realizeze diferite tipuri de conexiuni interdisciplinare:
- conexiuni cu alte discipline de studiu din celelalte arii curriculare (Limba și cultura rusă,
Muzică, Educație artistică etc.);
- conexiuni realizate de echipe de profesori, prin lecții sau prin activități extrașcolare cu
caracter interdisciplinar.
Utilizarea unor abordări integrate promovează: un accent prioritar pus pe proiecte, utilizarea de
surse de cunoaștere care depășesc manualul școlar, stabilirea de relații între concepte, gruparea
flexibilă a elevilor în designul situațiilor de învățare. O astfel de abordare a curriculumului sugerează o
schimbare de la procesul de predare-învățare centrat pe acumularea de informații religioase la o
abordare centrată pe elev, care îi permite acestuia să exploreze sensuri și semnificații, să valorifice
experiența sa de viață, să stabilească corelații între învățarea din clasă cu învățarea din contexte
nonformale și informale.
Metodele de predare–învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie ortodoxă
de rit vechi vizează cu precădere:
- observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(icoane, ilustrații cu conținut moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă proprie
și din cea a familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
- studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
- lectura textului din manual și a unor texte din literatura religioasă pentru a facilita dezvoltarea
vocabularului cu termeni din domeniul religios și pentru a le susține interesul față de
aprofundarea mesajului textului revelat;
- conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală
a diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice
sau ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral;
- învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
- jocul de rol cu diferite teme și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice
domeniului religios, pentru punerea copiilor în diferite situații de aplicare a valorilor moral-
religioase;
- analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de apartenență sau pentru
exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
- învățarea bazată pe proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție etc.
- portofoliul pe diferite teme, metodă ce permite dezvoltarea competențelor de colaborare;
- realizarea unor desene, colaje, texte scurte, „cărți”, colecții de imagini sau fotografii etc.
Aplicarea metodelor prezentate presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate, în
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 11
special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a
elevilor în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice
desfășurate prin ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace
didactice adecvate: planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări
educative cu ajutorul noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse; culegeri de texte literare în
versuri și proză (despre viața unor persoane biblice și a unor sfinți), precum și rugăciuni, stihuri și
cântări religioase atât în slavonă bisericească, cât și în rusă maternă, absolut necesare ca suport
pentru serbări și lecții curente; site-uri cu informații religioase.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul educației
religioase. Astfel, în afara activităților la clasă, un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de
religie reprezintă biserica și mănăstirea. Prin urmare, profesorul de religie poate organiza cu elevii
vizite la biserică, în diferite ocazii și scopuri: pentru participarea și observarea anumitor slujbe
bisericești, pentru discuții cu preotul pe teme religioase sau pentru a organiza în comun diferite
evenimente importante pentru comunitate ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia. De
asemenea, profesorul poate organiza excursii tematice la mănăstiri sau alte lăcașuri de cult.
Profesorul de religie poate organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de
mănăstiri sau alte așezăminte religioase cu o anumită semnificație pentru comunitatea sau regiunea
respectivă. În acest context, se pot organiza discuții cu specialiștii din muzeele mănăstirilor, se pot
iniția dialoguri cu unii duhovnici, se pot observa sau descrie spațiile sau obiectele cu caracter sacru.
Este necesar ca profesorul să caute pe Internet informații și imagini cu caracter religios. În afară
de faptul că unele lecții sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe
Internet, împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim
sau din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice ce sunt
corelate cu temele planificate.
Evaluarea
O componentă organică a procesului de învățământ reprezintă evaluarea cunoștințelor elevilor.
Evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la
particularitățile individuale și de vârstă ale elevilor. Se recomandă cu prioritate metode moderne de
evaluare, precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul
personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în
același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în contexte firești, sincretice, adaptate vârstei.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte informale sau nonformale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat
și valorizat progresul fiecărui copil în parte.
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 12
Grupul de lucru
Religie – Cultul ortodox de rit vechi – clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a 13
Anexa nr. 3 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5001 / 02.12.2014
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL ORTODOX
Clasele a III-a și a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul ortodox reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ
în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an
școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Iubirea lui Dumnezeu și
răspunsul omului; Dumnezeu se face cunoscut omului; Viața creștinului împreună cu semenii; Mari
sărbători creștine. De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară
dezvoltată în jurul unor teme majore: Dumnezeu este Viața (la clasa a III-a); Dumnezeu este Calea (la
clasa a IV-a). Aceste teme susțin formarea competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de
învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor.
Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt elaborate de
către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.
1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
- povestirea unor fapte bune, fie proprii, fie ale altora, relevante pentru aspecte din Biblie și a unor sfinți
precum: rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
bunătății, experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane
- lectura unor texte relevante, biblice și din viețile sfinților din Biblie sau sfinți
- jocuri de rol „Cum mă comport în situația…”, în relație cu diferite contexte - lectura de povestiri care evidențiază rolul poruncilor divine (referitoare la
relevante (alegerea binelui/ răului, comportamentul în relație cu semenii, cinstirea lui Dumnezeu, a numelui lui Dumnezeu, a duminicii, a părinților)
comportamentul în relație cu diferite viețuitoare) - exerciții de analiză a asemănărilor și a deosebirilor dintre poruncile divine și
normele de comportament în diferite contexte sociale
Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 4
Clasa a III-a Clasa a IV-a
- recunoașterea unor atitudini față de ceilalți, pornind de la imagini, povești, filme - analiza unor imagini pe diferite teme: „Cum putem face lumea mai bună”,
adecvate vârstei elevilor, observarea unor comportamente etc. „Ajutorul primit de la Dumnezeu”, „Sunt un exemplu pentru cei din jur” etc.
- discuții privind rolul muncii și al efortului în viața omului, rolul profesorilor în viața - jocuri de rol: „Cum mă comport în situația…”, cu aplicații la diferite contexte
omului relevante (comportamentul în diferite contexte sociale familiare; împlinirea
- exerciții de identificare și valorizare a propriilor calități, prin desene, dialoguri, poruncii iubirii etc.)
jocuri
1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, pentru diferite 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
contexte de viață familiare moral-creștin, în diferite contexte de viață familiare
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
reguli de comportament adecvate vârstei elevilor și diferitelor contexte (școală, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în situația…?”; „Ce reguli
familie, biserică, stradă, natură etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă au formulat cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate îndeplini un copil
- analiza unor situații privind respectarea anumitor reguli de comportament poruncile?”; „Cum mă simt / cum procedez atunci când nu sunt de acord cu o
moral-creștin în diferite contexte date (jocuri de rol, povestiri, analiza unor regulă?”; „Ce diferențe există între împlinirea poruncilor de către copii și de
imagini, filme, desene animate) către adulți?” )
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare familiare, care - exerciții de exersare a aplicării unor norme și porunci divine
evidențiază importanța respectării unor reguli de comportament moral-religios - formularea în grup a unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
- dialog pe tema regulilor de comportament religios pentru primirea unor Sfinte clasei, care să valorizeze porunca iubirii aproapelui
Taine, adecvate vârstei elevilor: „Cum procedez când mă spovedesc?”; „Cum - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
procedez când merg să mă împărtășesc ...?”, „Ce fac după ce primesc Sfânta situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
Împărtășanie?” - elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație civică
spune să fac un lucru bun/rău…?”. – Științe – Istorie – Arte
- vizite în diferite contexte de educație nonformală/ informală (bibliotecă, parc,
muzeu etc.), în cadrul unor activități interdisciplinare Religie – Educație civică –
Științe – Arte
2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri pe diferite teme: „Ce învăț de la colegii mei și ce pot - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
învăța ei de la mine?”, „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?” solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații,
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a filme, texte biblice
credinței diferitelor persoane, pornind de la realități din viața școlii și a - exerciții de descriere a unor atitudini sociale, prin raportarea la norme
comunității sociale și la unele porunci divine
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă - jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt,
ideea de adevăr, respect, blândețe valorificând exemple din viața unor sfinți
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - elaborarea unor compuneri pe teme precum: „Împreună, putem face lucruri
- discuții despre relațiile și atitudinile care se manifestă în cadrul diferitelor grupuri minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm
(familie, clasă, grupul de prieteni etc.), pe baza unor imagini amândoi” – cu scopul de a diminua spiritul de competiție negativă dintre elevi
- elaborarea de compuneri/ lecturarea de povestiri/ jocuri de rol cu scopul - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme
evidențierii unor relații în cadrul grupurilor relevante
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi și
religioase, din viața familiei și a comunității semnificații religioase, din viața creștinilor
- discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, botezul, - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității: modelele oferite creștinilor de
- analizarea unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și persoanele biblice prezente la evenimentele din viața Mântuitorului,
albume de familie, imagini din sfera publică) obiceiuri preluate (de exemplu, oferirea de daruri, după modelul magilor),
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Nașterea sărbătorirea zilei femeii creștine, în duminica mironosițelor etc. (activitate
Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea Domnului) interdisciplinară Religie – Educație civică)
- lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine - realizarea unor proiecte, individual sau în grup, cu diferite teme („Drumul
magilor”, „Ce sfinți sărbătorim în luna aceasta” etc.)
- audierea/ învățarea unor colinde și cântări religioase
- realizarea de felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor
- participarea la serbări școlare
religioase
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe (de
- lectura unor texte literare, referitoare la marile sărbători religioase
exemplu, „Apa în viața creștinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om”
etc.); Religie – Arte („Darul meu pentru tine” – realizarea unor desene și - participarea la sărbătorile comunității
confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători
sărbători religioase) și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și locale
evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale
Viața creștinului Viața împreună cu ceilalți Iubirea creștină, sprijin pentru conviețuirea cu ceilalți
împreună cu - Necesitatea de a spune întotdeauna adevărul - Iubirea, poruncă dată de Domnul Iisus Hristos
semenii - Ascultarea și împlinirea sfaturilor bune - Viața în armonie cu ceilalți, îndemn al lui Dumnezeu
- Blândețea și bunătatea în relație cu ceilalți - Familia și împlinirea poruncii iubirii
- Importanța de a avea răbdare cu cei din jur - Prietenia și porunca iubirii creștine
- Respectul față de sine și față de ceilalți - Importanța exemplului personal de iubire creștină
- Nevoia de efort pentru a obține rezultate
În desfășurarea activităților didactice, profesorul de religie poate realiza diferite tipuri de conexiuni
interdisciplinare: cele prevăzute de programa școlară, prin relație cu celelalte discipline din aria
curriculară Om și societate (Educație civică, Istorie, Geografie); conexiuni cu alte discipline de studiu din
celelalte arii curriculare (Limba și literatura română, Muzică și mișcare, Arte vizuale și abilități practice
etc.); conexiuni realizate de echipe de profesori, prin lecții sau prin activități extrașcolare cu caracter
interdisciplinar. Astfel, se recomandă utilizarea unor abordări integrate care să promoveze: un accent
prioritar pus pe proiecte, utilizarea de surse de cunoaștere care completează informațiile din manualul
școlar, stabilirea de relații între concepte, gruparea flexibilă a elevilor în designul situațiilor de învățare.
O astfel de abordare a curriculumului sugerează o schimbare de la procesul de predare-învățare centrat
pe acumularea de informații religioase la o abordare centrată pe elev, care îi permite acestuia să
exploreze sensuri și semnificații, să valorifice experiența sa de viață, să stabilească corelații între
învățarea din clasă cu învățarea din contexte nonformale și informale.
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul
apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne,
astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru
crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de
conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții,
care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare–învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează
cu precădere:
observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(icoane, ilustrații cu conținut religios-moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă
proprie și din cea a familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele
de învățare și de viață ale elevilor;
lectura textului din manual și a unor texte din literatura religioasă pentru a facilita dezvoltarea
vocabularului cu termeni din domeniul religios și pentru a le susține interesul față de
aprofundarea mesajului textului revelat;
conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a
diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau
ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
jocul de rol și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice domeniului religios,
Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 12
pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de apartenență sau
pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
învățarea bazată pe proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție etc.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a elevilor
în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin
ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate:
planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări educative cu ajutorul
noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse, culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece
necesare ca suport pentru serbări și lecții curente, site-uri cu informații religioase.
Contexte și medii de învățare
Ora de Religie nu înseamnă numai activitatea obișnuită a profesorului cu elevii în sala de clasă.
Prin specificul ei, educația religioasă permite organizarea unor contexte variate de învățare, care să-i
motiveze pe elevi pentru participarea activă și să le susțină interesul pentru domeniul Religiei.
Așadar, cum și unde anume se pot organiza activitățile de învățare la disciplina Religie?
Învățăm în sala de clasă! În sălile de clasă, profesorul poate organiza diferite activități de
predare-învățare cu elevii: lecții obișnuite de prezentare de noi teme, întâlniri cu personalități
relevante pentru domeniul religiei, discuții pe teme religioase cu părinți sau cu alți membri ai
comunității etc.
Mergem la bibliotecă! Profesorul de religie, împreună cu elevii, poate organiza activitatea la
biblioteca școlii sau la altă bibliotecă din comunitate. În aceste contexte de învățare, elevii pot
fi încurajați și susținuți să se familiarizeze cu spațiul bibliotecii, să observe cum se caută o
carte, să participe la întâlniri cu diferite personalități.
Vizităm biserica! Biserica este un spațiu cu înalte valențe educative pentru ora de religie.
Profesorul poate organiza cu elevii vizite la biserică, în diferite ocazii și scopuri: pentru
participarea și observarea anumitor slujbe bisericești, pentru discuții cu preotul pe teme
religioase sau pentru a organiza în comun diferite evenimente importante pentru comunitate
ori activități de întrajutorare a membrilor acesteia.
Ieșim în alte spații din afara școlii! Profesorul de religie și elevii pot derula activități de învățare
și în contexte extrașcolare precum: mersul la cinematograf pentru vizionarea unor filme pe
teme religioase relevante din perspectiva acestei discipline de studiu, vizitarea unor muzee,
plimbarea pe stradă/ prin parc pentru observarea comportamentelor oamenilor și analizarea
acestora din perspectiva moralei religioase.
Mergem în excursii tematice la mănăstiri sau alte lăcașuri de cult! Profesorul de religie poate
organiza excursii cu elevii, pe un traseu care să cuprindă o serie de mănăstiri sau alte
așezăminte religioase cu o anumită semnificație pentru comunitatea sau regiunea respectivă.
În acest context, se pot organiza discuții cu specialiștii din muzeele mănăstirilor, se pot iniția
dialoguri cu unii duhovnici, se pot observa sau descrie spațiile sau obiectele cu caracter sacru.
Căutăm pe Internet informații și imagini cu caracter religios! În afară de faptul că unele lecții
sau teme pot utiliza platforme educaționale, profesorul poate să descopere pe Internet,
împreună cu elevii, informații relevante despre specificul vieții religioase din spațiul proxim sau
din alte arealuri geografice și culturale, poate urmări secvențe muzicale, filmice, liturgice ce
sunt corelate cu temele planificate.
Aspecte privind evaluarea
Evaluarea constituie o componentă organică a procesului de învățământ. Se recomandă a fi
utilizate cu prioritate metode moderne de evaluare, precum: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte
care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltarea de valori și atitudini, în
contexte firești, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin
raportare la standarde generale și nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul
didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularitățile individuale și
de vârstă ale elevilor.
Religie – Cultul ortodox – clasele a III-a - a IV-a 13
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi
înregistrată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va fi urmărit, încurajat și
valorizat progresul fiecărui elev în parte.
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
Clasele a III-a și a IV-a
CULTUL ORTODOX UCRAINEAN
București, 2014
ПОЯСНЮВАЛЬНА ЗАПИСКА
Навчальна програма з РЕЛІГІЇ - Український православний культ для III-іх та IV-их класів
загальноосвітніх навчальних закладів розроблена відповідно до Державного стандарту
початкової загальної освіти. Програма визначає концептуальні підходи до релігійної освіти учнів
III-іх і IV-их класів, конкретизує релігійно-духовні завдання, розподіляє художньо-педагогічний
матеріал, враховує релігійні-педагогічні традиції та сучасні тенденції розвитку національної та
світової духовної культури.
В основу програми покладено провідні положення сучасного релігійного виховання, а
саме: визначення мети загальної релігійної освіти у широкому культурологічному контексті; підхід
до сприймання релігії як основи загальної духовної освіти; ставлення до релігії як джерела і
предмета духовного спілкування. Програмою передбачені неперервність і наступність завдань і
змісту релігії у початковій та основній школі; варіативність її змісту та поліхудожність, що
реалізується через встановлення зв’язків між релігією та іншими дисциплінами з куррикулярної
області ЛЮДИНА І СУСПІЛЬСТВО.
Програма ґрунтується на наступних напрямках дослідження:
занесення предмету Релгія до навчального плану ще у початковій школі сприяє постійному
зіткненню в галузі Релігії протягом всього доуніверситетського навчання - специфіка
більшості виховних систем, що включають Релігію в навчальний план;
роль навчання релігії змалку визнається і підтримується теорією і практикою у виховній
галузі, вона підкреслює значення релігійного виховання у формуванні особистості учнів,
значень, що торкаються віри і переконань, як її основних елементів;
на початку шкільництва, предмет Релігія лежить в основі навчання, що торкається з
виховної точки зору „великих дитячих запитань”, досвіду їхнього життя, відмінних від
звичайних предметів навчального плану, але які мають величезне значення для морального
виховання і їх соціалізації;
передбачені фінальності підготовчого класу для предмета Релігії не зосереджуються на
конфесійному вихованні, але передбачають моральний розвиток дітей і формування
поведінки у відповідності до релігійно- моральних цінностей;
за змістом і компетентністю, предмет Релігія впливає прямо на реалізацію компетентності
куррикулярної області „Людина і суспільство”, через її внесок в розвиток
соціально-громадянських компетентностей, підкреслюючи забезпечення різноманітності,
інтеграцію в різні групи, між- і черезпредметними зв’язками.
Структура шкільної програми Релігія- Український православний культ містить наступні
елементи:
- Пояснювальна записка
- Загальні компетенції
- Специфічні компетенції і види навчальної діяльності
- Зміст
- Методичні рекомендації
Метою релігійної освіти в початковій школі є формування основ релігійної культури учнів
як важливої і невід’ємної частини їхньої духовної культури, а також формування естетичного
досвіду, емоційно-ціннісного ставлення додуховноcті. Ця мета конкретизується в основних
завданнях, спрямованих на формування базових освітніх компетентностей та загальний
додуховний розвиток учнів: введення учнів у світ добра й краси, відбитий у релігійних творах;
розвиток чуттєво-емоційного сприйняття навколишнього світу крізь призму релігії; збагачення
емоційно-естетичного досвіду учнів, підведення їх до осягнення духовної суті релегійної культури
в її найпростіших втіленнях; сприяння розвитку образного мислення, уяви, загальних та релігійних
здібностей учнів; формування універсальних (духовних, моральних, громадянських, естетичних)
якостей творчої особистості; виховання ціннісного ставлення до духовної культури.
Змістове наповнення програми передбачає формування в учнів світоглядних,
ціннісно-орієнтаційних,навчально-пізнавальних,творчо-діяльнісних,комунікативних
компетентностей, що досягається через сприймання релігії.
Programa școlară pentru disciplina Religie - cultul ortodox ucrainean reprezintă o ofertă
curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în
planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1
oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
- povestirea unor fapte bune, fie proprii, fie ale altora, relevante pentru aspecte din Biblie și a unor sfinți
precum: rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
bunătății, experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane
- lectura unor texte relevante, biblice și din viețile sfinților din Biblie sau sfinți etc.
- jocuri de rol „Cum mă comport în situația…”, în relație cu diferite contexte - lectura de povestiri care evidențiază rolul poruncilor divine (referitoare la
relevante (alegerea binelui/ răului, comportamentul în relație cu semenii, cinstirea lui Dumnezeu, a numelui lui Dumnezeu, a duminicii, a părinților
comportamentul în relație cu diferite viețuitoare etc.) etc.)
- recunoașterea unor atitudini față de ceilalți, pornind de la imagini, povești, filme - exerciții de analiză a asemănărilor și a deosebirilor dintre poruncile divine și
adecvate vârstei elevilor, observarea unor comportamente etc. normele de comportament în diferite contexte sociale
2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri pe diferite teme: „Ce învăț de la colegii mei și ce pot - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
învăța ei de la mine?”, „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?” solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații,
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare filme, texte biblice etc.
a credinței diferitelor persoane, pornind de la realități din viața școlii și a - exerciții de descriere a unor atitudini sociale, prin raportarea la norme
comunității sociale și la unele porunci divine
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă - jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt,
ideea de adevăr, respect, blândețe valorificând exemple din viața unor sfinți
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - discuții pe teme precum: „Împreună, putem face lucruri minunate”, „Dacă pot
- discuții despre relațiile și atitudinile care se manifestă în cadrul diferitelor să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm amândoi” – cu scopul de a
grupuri (familie, clasă, grupul de prieteni etc.), pe baza unor imagini diminua spiritul de competiție negativă dintre elevi
- lecturarea de povestiri/ jocuri de rol cu scopul evidențierii unor relații în cadrul - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme
grupurilor relevante
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața comunității apropiate și a societății
comunității - elaborarea de compuneri pornind de la unele evenimente religioase
- povestirea după imagini (planșe, icoane, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice și din viețile sfinților comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- utilizarea unor icoane pentru a descrie evenimente din viața Mântuitorului, a - utilizarea unor icoane pentru a descrie evenimente din viața Mântuitorului, a
Maicii Domnului și a unor sfinți Maicii Domnului și a unor sfinți
- audierea/învățarea de rugăciuni, cântări, colinde etc., cu explicarea - audierea/învățarea unor rugăciuni, cântări religioase, colinde etc.
semnificației acestora, a expresiilor și a termenilor religioși - lectura unor texte religioase, literare relevante privind viața unor sfinți
- imaginarea unor povestiri privind relația persoanei cu diferite lucruri, ființe români (activitate interdisciplinară Religie – Istorie – Limba și literatura
- participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității română)
- organizarea de serbări școlare cu tematică religioasă
Viața creștinului Viața împreună cu ceilalți Iubirea creștină, sprijin pentru conviețuirea cu ceilalți
împreună cu - Necesitatea de a spune întotdeauna adevărul - Iubirea, poruncă dată de Domnul Iisus Hristos
semenii - Ascultarea și împlinirea sfaturilor bune - Viața în armonie cu ceilalți, îndemn al lui Dumnezeu
- Blândețea și bunătatea în relație cu ceilalți - Importanța exemplului personal de iubire creștină
- Importanța de a avea răbdare cu cei din jur
- Respectul față de sine și față de ceilalți
- Nevoia de efort pentru a obține rezultate
Бог є життя
Божа любов і Бог є джерелом життя
ставлення людини Людське життя — дар від Бога (дитина – Божий дар для батьків;
до Бога людина складається з тіла і душі; догляд за тілом; догляд за душею)
Життя – це радість (народження дитини, час радості; моменти і
причини радості в житті)
Відношення людини до природи (урок природи; біблійні моделі та
із життя святих, про турботу про природу; охорона природи і життя)
Царство Боже (Іісус Христос розповідає про Боже Царство; Святі
живуть вічно в Царстві Божому)
Бог розкривається Що означає бути християнином
людині Коли людина стає християнином (Хрещення, Миропомазання,
Причастя, перші християнські тайни; ім'я, отримане при хрещенні)
Особи з оточення християнина (невидимі особи, які захищають
людину: Бог, Божа Мати, ангел-хоронитель, святий покровитель;
особи, які допомагають християнинові: священик, хресний батько,
батьки, друзі, парафіяни, церковні друзі)
Прощення, отримане через сповідь (про гріхи і помилки; про
прощення; як проходить сповідь)
Прийняття Христа через Святе Причастя (про Святу Літургію;
підготовка до прийняття причастя; благодать від причастя)
Бог хоронить і дає сили для добрих діл (про захист і Божу силу;
про допомогу, про доброчинність)
Вибір добра у житті (здатність людини вибирати між добром і злом;
особи, які допомагають людині вибирати добро; наполегливість у
доброчинності)
Хритсиянське Життя поруч з ближніми
життя у спільності Потреба завсігди говорити правду (чому важливо говорити правду;
з ближніми наслідки брехні)
Слухання і дотримання добрих порад (чому важливо слухати і
виконувати добрі поради; наслідки неслухняності)
Добро і лагідність у стосунках із ближніми (чому важливі
лагідність, милосердя і прощення; наслідки насильства)
Бог є путь
Божа любов і З Богом по путі життя
ставлення людини Світ – дім для усіх людей (конкретні аспекти сьогодні в світі; люди
до Бога завжди хочуть кращого світу)
Кожна людина шукає свою дорогу у житті (кожна людина
унікальна; потреби людини; Бог відповідає на пошук людини)
Церква на основі Святого Письма являє дорогу до Бога (що таке
шлях до Бога; Що таке Біблія; Біблія в якості путівника до Бога)
Необхідність порад у житті (чому людина потребує наставника у
житті; хто веде нас у житті)
Божа допомога у важких обставинах (з якими труднощами
зустрічається дитина; впевненість в опіці Бога)
Бог розкривається Святість — путь до Бога
людині Дорога до Бога відкривається всім людям через Іісуса Христа
(що таке святість; як можна досягти святості; які є плоди святості)
Наука Господня проповідана святими апостолами і
євангелістами (хто такі апостоли; хто такі євангелісти; їхня роль у
передачі християнського вчення)
Віросповідання та дотримання віри святими (що означає
визнання віри; шанування святих як універсальних моделей)
Основоположники православної української віри (поява
християнства серед нашого народу; приклади українських святих з
різних історичних періодів)
Хритсиянське Християнська любов — основа спільножительства
життя у спільності Любов— заповідь дана Господом Іісусом Христом (що означає
з ближніми любов до Бога; що означає любов до ближнього)
Гармонійне співжиття — заклик Господній (роль норм в різних
контекстах життя; 10 заповідей та їх наука)
Значення власного прикладу прояву християнської любові
(значення особистого прикладу; приклади з повсякденного життя)
Великі релінійні Різдво Христове, звіщення і сповнення
свята Пророки— вісники народження Іісуса Христа (хто такі пророки;
їхня роль у підготовці майбутнього Спасителя)
Царі у пошуку новонародженого Іісуса Христа (хто такі царі;
поклоніння царів і повернення в свої краї іншим шляхом)
Стрітення Господнє праведним Симеоном (про подію Стрітення
Господнього; праведний Симеон, приклад терпіння і наполегливості)
Від Цвітної Неділі до Воскресіння
Страстний тиждень (основні події в Цвітну неділю і у Страсний
тиждень; ставлення апостолів до Спасителя)
Жінки-мироносиці на Голгофі i в неділю Воскресіння (хто такі
жінки-мироносиці; відданість жінок-мироносиць; свято
жінок-мироносиць)
Strategii didactice
Valorificarea valențelor formative ale disciplinei Religie promovează utilizarea de strategii
didactice care accentuează construcția progresivă a cunoștințelor specifice, prin abordări flexibile și
diferențiate ale conținuturilor învățării, în paralel cu formarea progresivă la elevi a capacității de
autoevaluare a comportamentelor verbale și acționale, aplicabile în diferite contexte de viață din mediul
apropiat al copilului.
Caracterul practic-aplicativ al disciplinei Religie solicită utilizarea, pentru segmentul de vârstă
căruia ne adresăm, a unui cadru metodologic variat, care îmbină metodele tradiționale cu cele moderne,
astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacității de comunicare a elevilor, pentru
crearea unui cadru educațional bazat pe moralitate și religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de
conduite precum încrederea, respectul pentru diferență, atitudinea pozitivă față de sine și față de alții,
care să ajute la interiorizarea valorilor și a normelor moral-religioase.
Metodele de predare-învățare recomandate în activitățile didactice la disciplina Religie vizează cu
precădere:
observarea și învățarea prin descoperire, pornind de la seturi de imagini din diferite categorii
(icoane, ilustrații cu conținut religios-moral, fotografii care reflectă aspecte din viața religioasă
proprie și din cea a familiei, imagini ce fac referire la acțiuni și elemente liturgice etc.);
studiul de caz, pentru analizarea unor situații reale sau imaginare, pornind de la experiențele de
învățare și de viață ale elevilor;
lectura textului din manual și a unor texte din literatura religioasă pentru a facilita dezvoltarea
vocabularului cu termeni din domeniul religios și pentru a le susține interesul față de
aprofundarea mesajului textului revelat;
conversația, pentru identificarea, împreună cu elevii, a modalităților de aplicare în viața reală a
diferitelor valori religioase, pentru evidențierea trăsăturilor morale ale persoanelor biblice sau
ale personajelor din diferite povestiri cu conținut moral etc.
învățarea problematizată, prin implicarea elevilor în rezolvarea unor situații–problemă simple,
pornind de la prezentarea unor aspecte și evenimente cu valențe morale;
jocul de rol și dramatizarea, pentru identificarea unor aspecte specifice domeniului religios,
pentru analizarea și evaluarea critică a unor situații din diferite grupuri de apartenență sau
pentru exersarea unor practici cu caracter moral-religios;
învățarea bazată pe proiect, metodă ce își propune implicarea elevilor în activități de grup, în
vederea realizării de investigații pe o temă propusă de profesor, urmată de prezentarea
produsului obținut într-un text, dosar tematic, expoziție etc.
Aplicarea metodelor anterior descrise presupune utilizarea unor mijloace de învățământ variate,
în special a celor cu caracter intuitiv, ilustrativ și oferă contexte de alternare a diferitelor forme de
organizare a activității (individuală, în grupuri mici, frontal), de realizare a unor activități religioase
specifice (audierea de povestiri, rugăciuni, texte și cântări religioase, colinde etc.), de implicare a elevilor
în diferite activități extrașcolare, care completează și îmbogățesc demersurile didactice desfășurate prin
ora de religie. Astfel, se recomandă ca profesorul de religie să utilizeze mijloace didactice adecvate:
planșe ilustrative, softuri educaționale, CD-uri și DVD-uri cu filmulețe, prezentări educative cu ajutorul
noilor tehnologii, adaptate conținuturilor propuse, culegeri de texte literare în versuri și proză, cântece
necesare ca suport pentru serbări și lecții curente, site-uri cu informații religioase.
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL PENTICOSTAL
Clasele a III-a - a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa disciplinei Religie – cultul penticostal reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a
III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ în aria
curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
Notă de prezentare
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor de bază. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Iubirea lui Dumnezeu și
răspunsul omului; Dumnezeu se face cunoscut omului; Viața creștinului împreună cu semenii; Mari
sărbători creștine. De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară
dezvoltată în jurul unor teme majore: Dumnezeu este Viața (clasa a III-a); Dumnezeu este Calea ( clasa
a IV-a). Aceste teme orientează formularea competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de
învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor.
Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex care să permită diferențierea demersului didactic, în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent al predării Religiei în școală, programa școlară propune un set
de elemente comune pentru toate cultele din România, ce au drept de predare a propriei religii în
sistemul de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și
partea generală a sugestiilor metodologice. Lista de conținuturi este elaborată de către fiecare cult,
permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.
1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
- povestirea unor fapte bune, proprii sau ale altora, pe aspecte legate de: rostirea din Biblie
adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a bunătății, - exerciții de analiză, din perspectiva creștină, a comportamentului propriu și
experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. al unor persoane, prin valorificarea unor situații din viața de zi cu zi, a unor
- lectura unor texte biblice și din viețile oamenilor de credință, relevante texte care prezintă viețile unor persoane din Biblie etc.
- jocuri de rol „Așa da/ Așa nu”, în relație cu diferite contexte relevante (alegerea - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii poruncilor
binelui/ a răului, comportamentul în relație cu semenii, cu diferite viețuitoare - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre normele de
etc.) comportament în diferite contexte sociale și poruncile divine
- discuții despre rolul muncii și al efortului în viața omului - exerciții de explicare a unor texte biblice referitoare la porunci
1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață moral-creștin, în diferite contexte de viață
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, stradă, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente din
natură, etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă viață?”; „Ce reguli îmi impun cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate
- exerciții de analiză, în diferite contexte date, a unor situații privind respectarea/ îndeplini un copil poruncile?”; „Ce diferențe există între împlinirea poruncilor
nerespectarea anumitor reguli de comportament moral-creștin (jocuri de rol, de către copii și de către adulți?” etc. )
povestiri, analiza unor imagini, filme, desene animate etc.) - analiza unor cazuri de împlinire a poruncilor divine mediatizate
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
prezintă situații de respectare/ încălcare a regulilor de comportament clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui
religios-moral - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
- dialog pe tema regulilor de comportament religios referitor la participarea la situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
slujbele din biserică - elaborarea de proiecte pe teme relevante pentru domeniul educației
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi religioase, în cadrul unor activități interdisciplinare: Religie – Educație civică
spune să fac un lucru rău/ bun..?”. – Științe – Istorie – Arte
- vizite la biserici, în parc, în cadrul unor activități interdisciplinare Religie –
Educație civică – Științe – Arte
2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analiza unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- participarea la dialoguri având ca subiect „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?”, - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
„Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?” solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații,
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare filme, texte biblice etc.)
a credinței, pornind de la realități din viața școlii și a comunității (existența - exerciții de descriere a unor atitudini sociale în relație cu semnificația unor
elevilor de diferite confesiuni în clasa de elevi/ școală, existența unor aspecte porunci date de Dumnezeu
de diferențiere în funcție de confesiunea proprie etc.) - jocuri de dezvoltare a imaginii despre celălalt, în sens pozitiv
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă - elaborarea unor compuneri pe tema: „Împreună, putem face lucruri
ideea de adevăr, respect, blândețe minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit”, „Când te ajut, câștigăm
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe amândoi”, menite să diminueze spiritul de competiție negativă dintre elevi
- discuții despre relațiile și atitudinile din cadrul grupurilor, pe baza unor imagini - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme
- elaborarea de compuneri/ povestiri/ dramatizări pentru evidențierea unor relații relevante
în cadrul grupurilor
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața comunității apropiate și a societății
comunității - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
- povestirea după imagini (planșe, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi
religioase, din viața familiei și a comunității și semnificații religioase, din viața creștinilor
- discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, botezul, nunta.), - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității (modelele oferite creștinilor de
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și persoanele biblice prezente la evenimentele din viața Mântuitorului,
albume de familie, imagini din sfera publică etc.) obiceiuri preluate, de exemplu, oferirea de daruri, după modelul magilor,
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători religioase sărbătorirea zilei mamei creștine etc.)
(Nașterea Domnului, Botezul Domnului, Învierea Domnului, Înălțarea - realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme („Drumul
Domnului, Pogorârea Duhului Sfânt etc.) magilor” etc.)
- lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători creștine - realizarea felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor religioase
- exerciții de învățare a unor colinde și cântări religioase - lectura unor texte literare referitoare la marile sărbători religioase
- participarea la serbări școlare - participarea la sărbătorile comunității
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe ( de - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători
exemplu, „Apa în viața creștinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om” și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității
etc.); Religie - Arte plastice („Darul meu pentru tine” - realizarea unor desene și locale
confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor
sărbători religioase)
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și
evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale
Mari sărbători Despre nașterea și Botezul Domnului Spre pruncul Isus, prin stăruință și răbdare
creștine - Despre Nașterea Domnului (aspecte biblice legate de Nașterea - Căutarea Pruncului Isus de către magi (cine au fost magii;
Domnului) închinarea magilor)
- Despre Botezul Domnului în Evanghelii - Întâmpinarea Pruncului Isus de către Simeon (Simeon, model de
Despre Învierea și Înălțarea Domnului răbdare și perseverență
- Despre Învierea Domnului (aspecte biblice legate de Învierea De la Florii la Înviere
Domnului) - Cu Hristos, în Săptămâna Patimilor (principalele evenimente din
- Despre Înălțarea Domnului (aspecte biblice legate de Înălțarea duminica Floriilor și din Săptămâna Patimilor; atitudini ale apostolilor
Domnului) față de Mântuitorul)
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL REFORMAT
Clasele a III-a și a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul reformat reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ
în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an
școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor specifice. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Sunt copilul Lui
Dumnezeu; Mereu cu Dumnezeu; În grija Lui Dumnezeu; Să sărbătorim împreună. De asemenea, la
nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore: În
dragostea Dumnezeului Mântuitor (la clasa a III-a); Sub domnia Lui Dumnezeu (la clasa a IV-a). Aceste
teme susțin formarea competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de învățare într-un mod
flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. Astfel, conținuturile
învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent în predarea Religiei, programa școlară propune un set de
elemente comune pentru toate cultele din România ce au drept de predare a propriei religii în sistemul
de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și partea
generală a sugestiilor metodologice. Lista de competențe specifice și de conținuturi este elaborată de
către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.
1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viață
Clasa a III-a Clasa a IV-a
1.1. Analizarea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport cu 1.1. Compararea unor opinii cu semnificație religioasă, exprimate în raport
diferite situații de viață cu diferite situații de viață
- dialoguri pe diferite teme: importanța Lui Dumnezeu în viața omului, importanța - dialoguri pe tema unicității fiecărei persoane, a importanței raportării omului
omului în viața semenilor și a celorlalte ființe din natură; valorile în viața omului; la Dumnezeu, a rolului exemplelor unor persoane care și-au sfințit viața, a
slujire; providența Lui Dumnezeu; importanța normelor în viața omului; necesității împlinirii poruncilor divine etc., prin valorificarea unor povestiri,
responsabilitățile omului; importanța rugăciunii jocuri, ilustrații
- exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme, din perspectivă - exerciții de definire a unor termeni abordați în cadrul unor teme: nevoile
generală și din perspectivă religioasă: cale, adevăr, bunătate, răbdare, respect, omului, Biblie, sfințenie, ascultare, pocăință, iertare, jertfa în viața regilor
libertate, valori, norme etc. Saul, David, Solomon
- lectura unor texte biblice reprezentative - studiu de caz pe tema relației lui Saul cu David
- analiza unor imagini reprezentative, sau cu conținut religios - exersarea modalității de căutare a unui text în Sfânta Scriptură
- simulări didactice pe baza evenimentelor din viața lui Moise și Zacheu - exerciții de identificare a unor texte reprezentative, în Sfânta Scriptură
- joc de rol „Dialog cu scaunul”: formularea unor sfaturi în diferite contexte de - identificarea, în imagini și texte, a unor aspecte legate de împlinirea unor
viață porunci, în diferite contexte
- jocuri didactice ilustrative, care să valorifice experiențe ale copiilor, relevante - exerciții de exprimare a acordului / dezacordului față de opiniile altora
din punct de vedere religios (manifestarea unor virtuți în viața lor: sinceritate, - exerciții de argumentare a unui punct de vedere personal, în spiritul
blândețe, bunătate, răbdare, încredere, curaj, pierdere, rușine, durere, libertate, toleranței față de punctele de vedere ale altora (ex. „Cercul indienilor”,
eliberare etc.) formularea unor opinii subiective, metodele de reflecție asupra învățării
- jocurile fanteziei: din ce ingrediente ar fi compusă licoarea bunătății etc. experiențiale: „Chestionarul celor 5 întrebări”)
- analiza unor texte care prezintă diferite opinii în relație cu anumite situații cu - analiza unor texte care necesită exprimarea unui punct de vedere personal
conținut religios față de o anumită situație
1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării exemplelor unor persoane din Biblie valorificării exemplelor unor persoane din Biblie și a unor situații din viața
- povestirea unor fapte bune, fie proprii, fie ale altora, relevante pentru aspecte cotidiană
precum: rostirea adevărului, ascultarea sfaturilor, manifestarea blândeții și a - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
bunătății, experimentarea răbdării, manifestarea unor atitudini de respect etc. de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane
- analiza pildelor solidarității și a sensibilității sociale în acțiunile lui Moise, Iair, din Biblie etc.
ologul din Capernaum, Zacheu, Petru și Ioan - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii poruncilor în epoca regilor
1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, cu ajutorul 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
profesorului, pentru diferite contexte de viață moral-creștin, în diferite contexte de viață
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/ sau la nivelul clasei, a unor - exerciții de exersare a aplicării unor norme și porunci, pe tema Regii
reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, stradă, Israelului ca martori la tribunalul elevilor (la nivel elementar)
natură etc.), relevante din perspectivă moral-religioasă - evaluarea eficienței „Contractului celor cinci degete” în anumite contexte de
- exerciții de exersare a aplicării unor norme și porunci („Dialog cu scaunul”, viață ale personajelor biblice apoi în colectivul de clasă, observarea atitudinii
„Cercul indienilor” etc. pe tema necesității unor porunci din decalog) față de contract în diferite situații în clasă
- ilustrarea contractului de prezență (ex. „Contractul celor cinci degete”) - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ a unui regulament al
- explicarea contractului de prezență cu metode didactice care stimulează clasei - Alcătuirea și ilustrarea unui afiș „Principiile iubirii în colectivul nostru”
răbdarea și ascultarea activă (ex. „Cercul indienilor”) - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
- exerciții de analiză, în diferite contexte date, a unor situații privind respectarea / situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență (ex. modelul
nerespectarea anumitor reguli de comportament moral-creștin (jocuri de rol, ABC)
povestiri, analiza unor imagini, filme, desene animate etc.) - elaborarea unui proiect cu ajutorul profesorului: „Soli Deo Gloria!”, în cadrul
- participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ a unui regulament al unor activități interdisciplinare: Religie – Educație artistică și muzicală –
clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui Limbă și comunicare - Științe ale naturii
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care - jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi
prezintă situații de respectare/încălcare a regulilor de comportament spune să fac un lucru rău / bun..?”
religios-moral: „Obiectul găsit nu este furat”, nemulțumirea, cârtire - dialog pe tema cauzelor și a consecințelor revoltei omului împotriva legii
- dialog pe tema regulilor de comportament cu ocazia participării la slujbele umane / legii Lui Dumnezeu
bisericești
- jocuri de comunicare: să ne manifestăm mânia cu cuvinte cuviincioase, să
evităm cuvintele urâte
2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete moralei religioase, pornind de la situații concrete
- discuții pe tema modalităților de controlare a furiei la nivel elementar - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție,
- memorarea unor versuri din Biblie, Psalmi sau binecuvântări care au ca mesaj solidaritate, toleranță, intoleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații,
calmarea și liniștea sufletească filme, texte biblice etc.)
- exersarea practicării binecuvântării, exersarea modelelor de comunicare - jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt, pe
asertivă (ex. „Metoda mașinii de spălat”) baza exemplelor din viața unor personaje biblice
- elaborarea unor compuneri pe tema: „Cu ajutorul Domnului și noi putem face
Religie – Cultul reformat – clasele a III-a - a IV-a 6
Clasa a III-a Clasa a IV-a
- practicarea vorbelor bune, încurajărilor, gesturilor de încurajare cu ajutorul lucruri minunate”, „Dacă pot să te ajut, sunt fericit și binecuvîntat”, „O
jocurilor energizante binecuvântare pentru noi” cu scopul de a diminua spiritul de competiție
- participarea la dialoguri având ca subiect „Cum pot să răsplătesc răul cu bine?”, negativă dintre elevi
„Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?” - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație artistică (ex.: să
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a decorăm afișul solidarității); Religie – Comunicare (ex.: sloganul solidarități
credinței, pornind de la realități din viața școlii și a comunității reclama toleranței)
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă - exersarea practicării comunicării asertive (cu vorbe bune), încurajărilor,
ideea de adevăr, respect, blândețe gesturilor de încurajare în anumite contexte și situații
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - crearea unor noi reguli ale jocurilor energizante care au ca scop încurajarea
reciprocă și solidaritatea
- discuții despre relațiile și atitudinile din cadrul grupurilor, pe baza unor imagini
- elaborarea de compuneri/ povestiri/ dramatizări pentru evidențierea unor relații
în cadrul grupurilor
- realizarea unui proiect cu tema „Idoli și exemple de urmat”
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 3.1. Analiza posibilităților de participare și implicare personală în
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața evenimentele religioase din viața comunității
comunității - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
- povestirea după imagini (planșe, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - analiza comparativă a unor evenimente religioase semnificative din viața
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- învățarea de rugăciuni, cântări etc. cu explicarea expresiilor și a termenilor - învățarea unor rugăciuni, cântări religioase
religioși întâlniți - lectura unor texte biblice și a aspectelor relevante din viața unor personaje,
- pregătirea unor scenete sau momente artistice, serbări în clasă sau la biserică pilde ale credinței
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe - organizarea unor serbări școlare, serbări bisericești
- exerciții de selectare a elementelor esențiale de cele de detaliu dintr-un text - consultarea dicționarelor pentru a identifica semnificația unor termeni
- realizarea unor interviuri cu membrii familiei sau cu membrii comunității - analiza unor obiceiuri populare legate de sărbători și evenimente religioase
bisericești, sub îndrumarea profesorului, pe tema „Mărturisirea credinței” / - elaborarea unor mesaje (ilustrate) legate de unele evenimente religioase
„Experimentarea credinței din viața de zi cu zi”
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței sărbătorilor religioase și a evenimentelor cu
religioase, din viața familiei și a comunității caracter religios pentru dezvoltarea credinței
- participarea la discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
botezul, nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității
Elemente de
tip
Clasa a III-a Clasa a IV-a
predominant
confesional
Rugăciuni Rugăciunea „Tatăl nostru” (Matei 6,9-13) Rugăciunea lui Jean Calvin
Exersarea formulării unor scurte Exersarea formulării unor rugăciuni de
rugăciuni de mulțumire mijlocire
Texte biblice Audierea sau învățarea textelor biblice: Audierea sau învățarea textelor
Exodul 15,2.; Psalmii 107,8-9.; Psalmii biblice: Prima carte a lui Samuel 16,7c.;
50,15.; Luca 8,50a.; Isaia 25,8.; Matei Prima carte a lui Samuel 15,22c.; Prima
7,12. carte a Regilor 2,3a.; Filipeni 2,11.; Ioan
Texte biblice recomandate pentru 11,25.; Matei 6,20.; 1Cor. 3, 6.
exemplificarea conținuturilor: Geneza Texte biblice recomandate pentru
47,1-12; Exodul 1,1-2,10; Exodul 2,11-25; exemplificarea conținuturilor: Iosua 3;
Exodul 3,1-15; Exodul 4-5; 7,1-12,33; 6; Judecători 6-7; Prima carte a lui
Exodul 13,34-42; 13,17-14,29; Exodul Samuel 3,1-21; Prima carte a lui Samuel
15,22-27; 16,1-17,7; Exodul 19,1-20,17; 8,1-10,8; Prima carte a lui Samuel 16;
Deuteronomul 31,1-8; Iosua 1,1-2,22; Prima carte a lui Samuel 17,26-58;
Luca 1,5-25; 1,57-66; Matei 2,1-11; Marcu Prima carte a lui Samuel 18,6-14;
2,1-12; Luca 8,40-56; Luca 19,1-10; Luca 19,1-10; Prima carte a lui Samuel 20;
18,9-14; Marcu 14,26-31, 66-72; Ioan Prima carte a lui Samuel 26; Prima carte
21,15-19; Faptele Apostolilor 3,1-10; a Regilor 3,5-15; Luca 1,39-45; Matei
Faptele Apostolilor 16,11-40 2,13-15; Ioan 11,1-44; Marcu 10,35-45;
Marcu 12,41-44; Matei 6,1-4; Matei
13,31-32; Matei 21,1-11; Matei
27,15-26; Faptele Apostolilor 12,6-19;
Faptele Apostolilor 1,4-14
Cântări 392, 430, 153, 201b, 235, 250 („Cartea de 134, 81, 482, 191, 279, 172 („Cartea de
religioase Cântece a Bisericii Reformate”) Cântece a Bisericii Reformate”)
Grupul de lucru
Szűcs Eva Institutul Pedagogic al Bisericii Reformate Cluj Napoca, județul Cluj
Pap Anikó Liceul Teologic Reformat „Lorántffy Zsuzsanna” Oradea, județul Bihor
Lázár Emőke Colegiul Național „Bethlen Gábor” Aiud, județul Alba
Zalányi Erzsébet Școala Gimnazială „Dacia” Târgu-Mureș, județul Mureș
Tanterv a
VALLÁS
tantárgy részére
REFORMÁTUS FELEKEZET
III. és IV. osztály
2014, Bukarest
Bemutató érvelés
A Vallás – református felekezet tantárgyi tanterve az általános iskolai szint III. és IV. osztályainak
a tantervi ajánlását képezi. Az oktatási kerettervben, az Ember és társadalom műveltségterületen belül,
egy tanév során heti egy órát biztosít a tantárgy számára.
A Vallás tantárgy tanterve egy új kompetencia központú currikuláris tervezési modell szerint van
kidolgozva. A tanterv felépítésének megvalósítása hozzájárul az elemi iskolai ciklusba járó diák képzési
profiljának a fejlesztéséhez. A tantárgy szempontjából a kompetenciákból kiinduló oktatásra való
irányultság megengedi a tanulás céljának és a cselekedtetés kihangsúlyozását a tanuló
személyiségfejlesztésében.
A tanterv szerkezete magába foglalja a következő elemeket:
Bemutató érvelés
Általános kompetenciák
Specifikus kompetenciák és példák a tanulási tevékenységekre
Tartalmak
Módszertani javaslatok
A kompetenciák strukturált ismeret-, készség- és attitűd egységek, melyeket a tanulás útján
lehet fejleszteni, melyek megengedik különböző helyzetekben egy szakterületen belül a specifikus
problémák, vagy általános problémák megoldását.
A Vallás tantárgy szintjén megcélzott általános kompetenciák a diák által, a teljes elemi
ciklusban megszerezhetőket jelölik ki.
A specifikus kompetenciák az általános kompetenciákból származnak, ezek elsajátításának
szakaszait képviselik és egy tanítási év alatt alakíthatók ki. A specifikus kompetenciák
megvalósításához a tantervben javaslatok talkálhatók a tanulási tevékenységekre, melyek a tanuló
konkrét tapasztalatait értékesítik és a változatos tanulási helyzeteknek megfelelő didaktikai stratégiákat
integrálnak, foglalnak magukba.
A tanítás tartalmai úgy épülnek fel, hogy a diákok elsajátíthassák az alapvető készségeket.
Ennek megfelelően a következő területekbe vannak csoportosítva: Isten gyermeke vagyok; Mindenkor
Istennel; Isten gondviselésében; Ünnepeljünk együtt! Minden évfolyam szintjén a tantervek nagy
központi témák köré épülnek fel. Ezek a következők: A szabadító Isten szeretetében (III. osztályban),
Isten uralma alatt (IV. osztályban). Ezek a témák meghatározzák a specifikus kompetenciák
megfogalmazását, ugyanakkor a tanulási szituációk flexibilis és kreatív felépítését, a tanulók életkori és
egyéni sajátosságaihoz viszonyítva.
A módszertani javaslatok magukba foglalják a didaktikai stratégiákat és a folyamatos értékelés
elemeit. Jelen tanterv egy rugalmas kínálatot javasol, mely megengedi a tanárnak, hogy módosítsa,
hozzátegyen vagy kicseréljen tanulási tevékenységeket. A cél ezáltal egy személyreszabott tanítás,
oktatás megvalósítása, amely biztosítja, a tantervben előirt, beütemezett kompetenciák kialakítását
minden évfolyam és minden tanuló esetében. Az elemi iskolai szint utolsó két évében a vallásos nevelés
feltételezi a játékos tanulás, a játszva tanulás szintjéről – mely jellemző az első három évfolyamra -, való
áttérést egy összetettebb módszertani rendszerre, mely megenged egy, a tanulók tudásszintjének
megfelelő, valamint a fejlesztési igényeiknek megfelelő differenciált oktatást.
Egy következetesebb iskolai vallástanítási keret kialakítása érdekében a tanterv egy közös
elemekből álló készletet javasol minden romániai felekezet számára, amelyek jogosultak az oktatási
rendszerben saját vallásukat tanítani: az általános és specifikus kompetenciák listája, a javasolt tanulási
tevékenységek sora és a módszertani javaslatok általános része. A tartalmakat minden felekezet maga
dolgozza ki, megengedve a rájuk jellemző, sajátos témák felé való irányultságot, orientációt.
1.2. Azonosítani a keresztyén ember felebarátaival szembeni legfontosabb 1.2. Összefoglalni a keresztyén ember legfontosabb feladatait,
kötelességeit, a bibliai szereplők példájának értékesitése által felhasználba a bibliai szereplők példáját és a hétköznapokból vett
- személyes vagy mások jócselekedeteinek elmondása, melyek lényegesek az bizonyos helyzeteket
olyan kérdésekben, mint: az igazság kimondása, a tanácsok meghallgatása, a - elemezni keresztény szempontból egyes attitűdöket és viselkedéseket,
szelídség és a jóság megnyílvánulása, a türelem gyakorlása, tisztelettudó kiindulva hétköznapi eseményekből, irodalmi szövegekből, bibliai
magatartás, stb. szereplőket bemutató szövegekből, stb.
- a közösségvállalásról és a szociális érzékenységről szóló példák elemzése - történetek tanulmányozása, olvasása, melyek rámutatnak az isteni
Mózes, Jairus, a kapernaumi béna, Zákeus, Péter és János történeteiben parancsolatok beteljesedésének szerepére a királyok korában
- szerepjáték szimulálva a Jairussal, a nagy pap szolgájával, a bénával az - párbeszéd az emberek Istennel való kommunikációjának formáiról, a bírák
Ékes-kapuban, stb. való beszélgetést (vigasz vagy bántás a és királyok korában
1.3. Megfogalmazni - a tanár segitségével - keresztyén erkölcsi szabályokat 1.3. Elemezni annak a módját, ahogy a különböző élethelyzetekben
különböző élethelyzetekhez kapcsolódóan alkalmazzuk a keresztyén erkölcsi viselkedési szabályokat
- határozzanak meg kiscsoportokban és / vagy az osztály szintjén a tanár - a szabályokat és a parancsolatokat gyakoroltató feladatok, „Izráel királyai,
segítségével valláserkölcsi szempontból megfelelő viselkedési szabályokat mint tanúk a diák-bíróság előtt” témában (alapfokon)
különböző körülményekre, helyzetekre (iskola, család, templom, utca, - „Az öt új szerződése” módszer hatékonyságnak az értékelése bibliai
természet, stb.) szereplők életének különböző helyzeteiben, majd az osztályközösségen
- feladatok, gyakorlatok az egyes szabályok és parancsok alkalmazására belül, megfigyelve a szerződéshez való viszonyt különböző, az osztályban
(„Párbeszéd a székkel”, „Indiánok köre / Indián beszélgetés” stb. a kialakuló helyzetekben.
Tízparancsolat egyes parancsolatainak szükségességével kapcsolatosan) - részt venni az osztály rendszabályzatának / az osztály számára készült
- a jelenléti szerződés illusztrálása (pl. „Az öt ujj szerződése”) szabályok meghatározásában – „A szeretet alapelvei a mi
- a jelenléti szerződés magyarázata, olyan didaktikai módszerek segítségével, közösségünkben” című plakát megtervezésében és illusztrációjában
amelyek ösztönzik / fejlesztik a türelmet és az aktív hallgatást (pl. „Indiánok - érvek / ellenérvek megfogalmazásának gyakorlása a problémás helyzetek
köre / beszélgetése”) elemzésére, amelyek azokon a csoportokon belül alakultak ki ahová tartozik
- elemzési gyakorlatok különböző helyzetekben, mint például az erkölcsi és (pl. ABC módszer)
vallásos viselkedési szabályok betartása / megszegése (szerepjáték, - egy „Soli Deo Gloria!” című projekt kidolgozása interdiszciplináris
elbeszélés, képek elemzése, filmek, rajzfilmek, stb. ) tevékenységek keretében, tanári segítséggel: Vallás – Zenei és művészeti
- vegyen részt a felebarát szeretetének parancsolatán alapuló osztály-szabályok nevelés – Nyelv és kommunikáció - Természettudományok
meghatározásában - szerepjáték: „Hogyan járok el egy bizonyos helyzetben?”, „Mit teszek, ha
- esettanulmány, kiindulva elképzelt vagy valós, a gyermekek életében valaki azt mondja, tegyek valami rosszat / jót?”
megtörtént eseményekből, amelyek a valláserkölcsi viselkedési szabályok - párbeszéd az ember törvények / Isten parancsolatai elleni lázadás okairól
betartásáról / áthágásáról szólnak: „A talált tárgy nem ellopott dolog”, és következményeiről
elégedetlenség, zúgolódás
- párbeszéd a viselkedési szabályokról, az istentiszteleten való részvétel
kapcsán
Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 5
III. osztály IV. osztály
- komunikácios játékok: A haragunkat tisztelettudó szavak segítségével
mutassuk ki, kerüljük a csúnya / dúrva szavakat
- olyan mediatizált esetek elemzése, amelyek beteljesedett isteni
parancsolatokról szólnak
- beszélni az osztályban különböző társadalmi összefüggésekben a szabályokról
és parancsolatokról („Hogyan viselkedem az élet különböző pillanataiban?”;
„Milyen szabályokat alkotnak azok, akik vezetnek engem az életben?” stb.)
2. A vallási értékekkel összhangban lévő együttműködés gyermekekkel és felnőttekkel ismert környezeten belül
III. osztály IV. osztály
2.1. Gyakorolni egyes szerepeket azokban a csoportokban melyekhez 2.1. Leírni a kapcsolati viselkedéseket, magatartásokat azokban a
tartozik csoportokban, melyeknek tagja
- gyakorlatok a tanuló társadalmi szerepeinek / feladatainak a meghatározására, - feladatok gyakoroltatni olyan szerepeket, melyek jellemzőek különböző
figyelembe véve, hogy milyen személyek játszanak fontos szerepet a körülmények között végzett tevékenységekre (csoport tevékenységek,
keresztyén ember életében (szülők, lelkész, keresztszülők, gyülekezeti tag, vallási tevékenységek, stb.)
barátok a gyülekezetből stb.) - néhány olyan történet meghallgatása, amelyek rávilágítanak az
- az élet tengelyének megalkotása, melyen megjelöli az élet fontos pillanatait és embertársainkkal való harmonikus együttéles példáira
eseményeit - bemutatni bizonyos tematikában kiemelkedő, kitűnő, figyelemfelkeltő
- aktív részvétel különböző jellegű eseményeken az iskola, közösség, eseteket: hogyan viszonyulok azokhoz, akik vezetnek, az embertárs /
gyülekezet más tagjaival, stb. együtt (karitariv tevékenységek, imahét, felebarát szerepe a keresztény ember életében, személyes példa és a
ünnepélyek) másokkal való viszony, stb.
- esettanulmány a következő témában: A keresztyén ember szerepe a felebarát - didaktikai játékok, a csoporton belüli pozitív légkör kialakulásának,
életében (Mózes elhívása és munkássága) fejlődésének elősegítésére
- kiosztani a kiscsoportos foglalkozásokon kapott feladatok elvégzéséhez - a csoportban végzett tevékenységek értékelése és önértékelés
szükséges, minden résztvevőre jól meghatározott feladatokat - az „Indiánok köre” módszer alkalmazása a kövtekezőkre: megfigyelni az
- értékelő tevékenység: „Helyem a csoportban” (alapszintű önértékelés és alkalmazott szabályokkal kapcsolatos magaviseletet; elemezni az elmúlt
feed-back) években tanult közösségformáló módszereket; értékelni az osztálytársak
- változatos munkaterhek és felelősségek gyakorlása a páros és csoportos tevékenységét és magaviseletét; alkalmazni önértekelési összefüggésben
tevékenységeken belül - fogalmazások írása vallásos nevelés témáiban, egy konkrét helyzetből
- szövegalkotási gyakorlat vizuális inger / gondolat terv alapján kiindulva
- szerepjátékok: Értékek az ember életében
- önismereti gyakorlatok, különös hangsúllyal a saját, személyes értékek
azonosítására
Mindenkor Istennel - Mózes találkozása Istennel: Engedelmesség és tisztelet – - Sámuel elhívása: Meghallani Isten hívását; Feladataim,
Engedelmeskedni (az engedelmesség következményei) felelősségeim; Egy gyermek, aki méltó Isten akaratának
- Isten megszabadítja népét a szolgaság házából: Isten közvetítésére
segítségünkre jön; Bízni, hinni Isten hatalmában - Saul királysága: Engedelmesség és engedetlenség, valamint
- Kivonulás – A hallgatás (az Istenre hallgatás) ajándéka: Bízni, ennek következményei
hinni Isten gondviselésében; Gondviselés és vezetés - Dávid királlyá választása: Az ember a látszat, megjelenés szerint
- A Szövetség és a Tízparancsolat: A szabályok, normák és választ, Isten az igaz értékeket keresi; Kritériumok, amelyek szerint
parancsolatok jelentőssége és szerepe az életünkben; Isten szava megválasztod a barátaidat; Istennel a döntéshozatalban
és akarata vezet és összeköt Vele; Isten parancsolatainak - Dávid és Góliát: Győzelem Istennel; Az emberek megítélése a
beteljesülése külsőségek szerint – hibás, téves megítélés, az ebből származható
- Jairus leányának feltámasztása: Istennek gondja van azokra, veszélyek
akik szenvednek és gyászolnak; Mit tehetek a szenvedőkért; - Salamon bölcsessége: Istenhez intézett kérések; Fontos dolgok az
Jézussal a szomorú pillnatokban életben (vagyon, egészség, bölcsesség stb.); Kitől jön, származik a
- Zákeus: Az érzés, amit akkor érzünk, mikor mások megvetnek bölcsesség; Mire és hogyan használod a bölcsességet
bennünket; Szégyen – bűn; Megbocsátás – Istentől kapott - Zebedeus fiainak kérdése Jézushoz: Elsőnek és utolsónak lenni;
megbocsátás; Az Isten és felebarátaink iránk elkövetett bűnök Első a mennyek országában az lehet, aki másoknak szolgált;
megváltásának módjai Vágyaim és álmaim (kapzsi, birtoklási vágy, becsvágy, stb.); Hálára
- Hogyan viselkedem másokkal (Máté 7,12): Szeretem a várás okai
felebarátomat; Isten képe a felebarátban – az ebből származó
felelősségeim, feladataim
- A farizeus és a vámszedő: Kevélység, büszke (arrogancia,
önteltség, büszkeség, hiúság); Isten megszabadít a szégyentől és
a bűntől
Vallás – református felekezet – III. es IV ostály 9
TERÜLETEK III. OSZTÁLY IV. OSZTÁLY
Isten - Mózes születése: Az Isten gondviselésén alapuló élet; - Honfoglalás – a választott nép hazát kap: Isten betartja tett
gondviselésében Keresztény a megpróbáltatás pillnataiban ígéreteit; Viselkedésem, amikor kéréseim nem teljesülnek rövid időn
- Mózes bűne és menekülése: Szégyen – Isten elől nem belül
menekülhetsz, nem bújhatsz el; Felelősnek lenni, vállalni a - Gedeon: Isten szabadításra kijelölt választottjának lenni; A bírák az
felelősséget isteni gondviselés és szabadítás megvalósulásának eszközei; A
- Isten gondviselése a pusztában: Bízni Isten gondviselésében; személyi képességek önértékelése a feladatok teljesítésében
Isten gondoskodásában, gondviselésében élek; Emberek, akiken - Saul és Dávid: Erő, uralkodási vágy, elveszett kegyelem,
keresztül nyilvánul meg Isten gondviselése féltékenység; Személyes konfliktusok; Viselkedésem
- Az Ígéret Földjének kikémlelése: A feladataink konfliktushelyzetben
megvalósításához kapott segítség; Isten beteljesíti az ígéreteit - Lázár feltámasztása: A csodák jelentőssége – A hit szerepe a
- A béna meggyógyítása: Jézus megment; Másokkal való csodákban; Istennek gondja van azokra, akik szenvednek,
együttműködés – Másokon segíteni; Mi is lehetünk Isten eszközei gyászolnak; Módok a szenvedők vigasztalására; Dolgok és
- A filippi börtönőr megtérése: Az imádság hatalma; Isten események, melyek Isten dicsőségét mutatják!
gondomat viseli minden / bármilyen helyzetben; Megtérés - Szegény özvegyasszony két fillére: Istennek adott ajándék; A
- Sola Cristus – Jézus megszabadít: Csak a Jézusba vetett kévés sokszor több!; Isten a jókedvű adakozókat szereti;
hitünk szabadíthat meg a bűneiktől és csak általa nyerhetünk Nagylelkűség – “gyűjtsetek magatoknak kincseket mennyben” (Máté
bocsánatot 6,20)
- Hálaadó imádság: Hálás vagyok – Kinek legyek hálás; A hála, - A mustármag példázata: Isten szavának gyümölcsei az
köszönet módjai emberekben; Isten országa bennünk és általunk növekedik – a
növekedést is Isten adja (1Korintus. 3,6)
- Soli Deo Gloria!
- Közbenjáró imádság (másokért való imádkozás): Jézus az
egyedüli közbenjáró Isten és ember között; Akikért imádkozom -
Ünnepeljünk - Keresztelő János, aki előkészítette Jézus útját itt a földön - Mária adventje: Áldottnak lenni
együtt! - Ünnepre készülődöm - Menekülés Egyiptomba: Isten védelmében; Megmentés -
- A napkeleti bölcsek – A beteljesedett ígéret gondoskodás
- Péter tagadása: Közösség Jézussal; A hit megvallása – A - Jézus bevonulása Jeruzsálembe: Alázatosság; Mennyei
vallástétel formái Királyság és földi királyság (az emberi elvárások és Isten akarata)
- Péter találkozása a feltámadott Jézussal: A bűnök bocsánata; - Jézus a zsidók királya – Jézus vagy Barabbás?: Mások
szabadítás – Esély egy új életre; A Jézus iránti szeretet nyomására és a külsőségek alapján meghozott döntés; Az ilyen
megvallása és a kapott feladatokban való megerősítés; Jézussal a módon meghozott döntések következményei
kudarcok után – A visszanyert önbecsülés - Jézus mennybemenetele és eljövendő királysága
- Gyógyítás az Ékes-kapuban: Az Istentől kapott hatalommal
segíteni másokon; Isten hatalma a Szentlélek által van jelen a
hívőkben; Üres kézzel is adhatsz valamit (Lelki ajándékokat
kínálva is tudsz segíteni valakinek, nem csupán anyagi, tárgyi és
mulandó dolgokkal)
Túlnyomóan
felekezeti
III. osztály IV. osztály
tipusú
elemek
Imádságok ”Mi Atyánk”, az Úri imádság (Máté 6,9-13) Kálvin János (Jean Calvin) imádsága
Rövid hálaimádságok fogalmazásának Közbenjáró, másokért való imádságok
gyakorlása fogalmazásának gyakorlása
Bibliai Bibliai szövegek hallgatása és Bibliai szövegek hallgatása és
szövegek tanulása: 2 Mózes 15,2.; Zsoltárok tanulása: 1 Sámuel 16,7c.; 1 Sámuel
107,8-9.; Zsoltárok 50,15.; Lukács 8,50a.; 15,22c.; 1 Királyok 2,3a.; Filippi 2,11.;
Ézsaiás 25,8.; Máté 7,12. János 11,25.; Máté 6,20.; 1 Korintus. 3,
A tartalmakat példázó, szemléltető 6.
ajánlott bibliai szövegek: 1 Mózes A tartalmakat példázó, szemléltető
47,1-12; 2 Mózes 1,1-2,10; 2 Mózes ajánlott bibliai szövegek: Józsué 3; 6;
2,11-25; 2 Mózes 3,1-15; 2 Mózes 4-5; Bírák 6-7; 1 Sámuel 3,1-21; 1 Sámuel
7,1-12,33; 2 Mózes 13,34-42; 13,17-14,29; 8,1-10,8; 1 Sámuel 16; 1 Sámuel
2 Mózes 15,22-27; 16,1-17,7; 2 Mózes 17,26-58; 1 Sámuel 18,6-14; 19,1-10; 1
19,1-20,17; 5 Mózes 31,1-8; Józsué Sámuel 20; 1 Sámuel 26; 1 Királyok
1,1-2,22; Lukács 1,5-25; 1,57-66; Máté 3,5-15; Lukács 1,39-45; Máté 2,13-15;
2,1-11; Márk 2,1-12; Lukács 8,40-56; János 11,1-44; Márk 10,35-45; Márk
Lukács 19,1-10; Lukács 18,9-14; Márk 12,41-44; Máté 6,1-4; Máté 13,31-32;
14,26-31, 66-72; János 21,15-19; Máté 21,1-11; Máté 27,15-26; Apostolok
Apostolok Cselekedetei 3,1-10; Apostolok Cselekedetei 12,6-19; Apostolok
Cselekedetei 16,11-40 Cselekedetei 1,4-14
Vallásos 392, 430, 153, 201b, 235, 250 (számú 134, 81, 482, 191, 279, 172 (számú
énekek énekek a Református Énekeskönyvből) énekek a Református Énekeskönyvből)
Oktatási stratégiák
A Vallás tantárgy formátív tulajdonságainak kihasználása olyan oktatási stratégiák használatát
segíti elő, amelyek a tudás fokozatos felépítését hangsúlyozzák, a tananyag rugalmas és többirányú
megközelítésével, és a diákok azon képességének fokozatos kifejlesztésével, hogy a szóbeli és
cselekvésbeli viselkedést önállóan értékeljék, és ezt különböző, számukra ismerős élethelyzetekben
alkalmazzák.
A Vallás tantárgy gyakorlatias, alkalmazható jellege a tárgyalt korosztály esetében egy változatos
módszertani keret alkalmazását kívánja meg, amely a hagyományos és a modern módszereket ötvözi
oly módon, hogy ezek a diákok kommunikációs képességeit fejlesszék, és olyan tanulási környezetet
hozzanak létre, amely erkölcsösségen és vallásosságon alapul, és amely olyan viselkedésmódok
kialakítását támogatja, mint a bizalom, a másság tisztelete, az önmagunkhoz és másokhoz való pozitív
viszonyulás, melyek az erkölcsi-vallásos értékek elsajátítását segítik elő.
A Vallás tantárgy körében végzett tevékenységekhez ajánlott tanítási-tanulási módszerek
elsősorban a következőkre vonatkoznak:
- tapasztalaton alapuló megfigyelés és tanulás különböző kategóriába tartozó képsorozatok
megtekintéséből kiindulva (erkölcsi tartalmú illusztrációk, a saját, illetve a család vallási életét
bemutató fotók, templomi szertartásokra és tevékenységekre vonatkozó képek stb.);
- esettanulmányok, valós vagy képzelt helyzetek elemzésével, a diákok tanulmányi- és
életeseményei alapján;
- bibliai szövegek olvasása a szókincs vallásos jellegű kifejezésekkel való gazdagítása, illetve a
tanulók érdeklődésének fenntartása érdekében, az adott szöveg elsajátítására vonatkozóan;
- párbeszéd a különböző vallásos értékek mindennapi életbe történő átültetési módozatainak
azonosításáért a diákokkal közösen, kiemelve a bibliai személyeknek, illetve a különböző
erkölcsi tartalmú elbeszélések szereplőinek stb. erkölcsi jellemzőit;
- problematizált tanulás, a diákok bevonása egyszerű probléma-helyzetek megoldásába, erkölcsi
jellegű kérdéskörök és események bemutatása alapján;
- szerepjátékok különböző témákkal és dramatizálás a vallás tárgykörébe tartozó sajátos
mozzanatok azonosításához, eltérő értékrendű csoportokon belüli helyzetek kritikus
elemzéséhez és értékeléséhez vagy erkölcsi-vallási jellegű gyakorlatok elsajátításához;
- projekt-alapú tanulás – olyan módszer, amely a diákok csoportos tevékenyégére alapoz, abból
a célból, hogy a tanár által megadott témáról kutatásokat végezzenek, melyeket utólag
szövegben, tematikus dossziéban, kiállításon stb. mutatnak be.
A tantervben megfogalmazott tanulási tevékenység példák a következő konkrét
munkamódszereket javasolják:
- Az "5 ujj szerződése" módszer: Kis ujj: "Vigyázok azokra akik nállam sebezhetőbbek!". Gyűrűs
ujj: "Ígérem, hogy teljes kapacítással részt veszek a tevékenységekben!" Középső ujj:
"Tisztelem a csoport minden tagját!" Mutató ujj: "Figyelek az utasításokra!" Hüvelyk ujj: "Pozitív
vagyok, törekszem a jóra!"
- Az "indiánok köre" vagy az "indián beszélgetés" módszere: A módszert a
csoportmegbeszéléseken használjuk. A hozzászólók a mondanivalójukat mindig az előző
hozzászólás összegzésével kezdik, majd ezt követően fejtik ki saját véleményüket.
- A "mosógép" módszer: A játék során egy diák "mosásra" kerül a következők szerint. Minden
résztvevő a vállára teszi a kezét, vagy ha úgy akarja, akkor meg is forgathatja egyszer, és mond
Hogyan és hol lehet tehát oktatási tevékenységeket szervezni a Vallás tantárgy keretében?
Látogassunk templomokat! A templom olyan tér, amelynek különlegesen magas a nevelési értéke a
vallásóra esetében. A tanár templomlátogatásokat szervezhet különböző alkalmakkor és különböző
célokkal: vegyenek részt egyházi szertartásokon és figyeljék meg azokat, folytassanak vallási témájú
beszélgetéseket a lelkésszel, vagy keressék fel azért, hogy szervezzenek együtt a közösség
számára fontos eseményeket vagy a közösség tagjait segítő tevékenységeket. Az ökumenizmus
jegyében ajánlott más felekezetek templomainak meglátogatása is.
Menjünk máshova az iskolán kívül! A vallástanár a diákjaival más iskolán kívüli környezetben is
végezhet oktatási tevékenységet, mint például: mozilátogatás jelentős vallásos témájú filmek
megtekintése céljából, múzeumlátogatások, utcai, parkbeli séták az emberek viselkedésének
megfigyelésére, valamint a vallási erkölcs szempontjából történő elemzésére.
Keressünk az Interneten vallásos jellegű adatokat és képeket! Mindazon túl, hogy bizonyos leckék
vagy témák esetében oktatási platformok használhatók, a tanár a diákokkal közösen olyan alapvető
adatokat kereshet az Interneten, amelyek a közeli és távoli vidékek vagy kulturális közösségek
vallásos életének jellegzetességeiről szólnak, valamint a tervezett témákhoz kapcsolódó
Az értékelés szempontjai
A felmérés, értékelés az oktatási folyamat szerves részét képezi. Elsősorban modern felmérési
módszerek használata javasolt: a diákok viselkedésének folyamatos megfigyelése, a személyi
fejlődésre való összpontosítás, olyan projektek létrehozása, amelyek hasznosítják a diákok által
elsajátított adatokat, ugyanakkor bátorítja értékeik és magatartásuk fejlődését, természetes,
szinkretikus, koruknak megfelelő környezetben. Ajánlott, hogy a felmérés ne az osztály szintjén, hanem
általános standardoknak megfelelően történjen. A felmérés ugyanakkor útmutatót nyújt a tanárnak a
tanítási stratégiák finomításához, valamint a diákok egyéni és korbeli tulajdonságaihoz való jobb
alkalmazkodáshoz.
Szűcs Eva Institutul Pedagogic al Bisericii Reformate Cluj Napoca, judeţul Cluj
Pap Anikó Liceul Teologic Reformat „Lorántffy Zsuzsanna” Oradea, judeţul Bihor
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL ROMANO-CATOLIC DE LIMBA MAGHIARĂ
Clasele a III-a și a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul romano-catolic de limba maghiară reprezintă
o ofertă curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în
planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1
oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. În același timp, programa școlară a fost
elaborată în acord cu recomandările exprimate de documentele Bisericii Catolice referitoare la rolul
educației creștine în școală.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întreg ciclul primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor de bază. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Isus ne învață să-l iubim
pe Părintele Ceresc, Isus ne învață să-l iubim peaproapele, Isus dătător de viață și vindecător, Mari
sărbători creștine (clasa a III-a); Revelația divină și poporul ales, Epoca regilor, Profeții și exilul
babilonian, Mari sărbători creștine (clasa a IV-a). De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele
prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unei teme majore: Fiul lui Dumnezeu – Mântuitorul (la
clasa a III-a); Poporul lui Dumnezeu (la clasa a IV-a). Aceste teme orientează formularea
competențelor specifice, precum și construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în
raport cu particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. Urmărind recomandările Conciliului
Vatican II, profesorul de religie va expune, cu un limbaj adaptat elevilor săi, noțiunile de învățătură
creștină. Dacă în clasele anterioare au fost abordate primele noțiuni de învățătură creștină axate pe
cristologie, în clasa a III-a programa propune prezentarea învățăturilor lui Isus despre iubirea
Părintelui Ceresc, a aproapelui și prezentarea Mântuitorului dătător de viață și vindecător. În clasa a
IV-a, programa propune teme din Vechiul Testament, unele dintre acestea ca prefigurări ale unor teme
nou-testamentare accesibile elevilor de clasa a IV-a, precum și momente din istoria poporului lui
Dumnezeu.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Prin aceasta se are in vedere realizarea unui
demers didactic personalizat, care asigură formarea competențelor prevăzute de programă, în
contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale
ciclului primar presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem
metodologic mai complex, care să permită diferențierea demersului didactic prin experiența specifică
vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale și acționale ale personalității elevilor.
Prezenta programă are menirea să-i ajute pe elevi „să devină din zi în zi mai conștienți de darul
credinței pe care l-au primit” și „să învețe să-l adore pe Dumnezeu Tatăl în Duh și adevăr” (cf.
Conciliul Vatican II, GE 2), precum și să fie „deschiși la dialogul cu semenii”, într-un climat de pace și
armonie, să înțeleagă importanța binelui societății ai căror membri sunt și în care, la maturitate, vor
avea îndatoriri de îndeplinit (cf. Conciliul Vatican II, GE 1).
1.2. Identificarea îndatoririlor omului credincios față de Dumnezeu și față 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
de semeni, pe baza valorificării unor texte biblice sau/și a unor experiențe valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
din viața cotidiană din Biblie și a unor sfinți
- lectura unor texte biblice relevante - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
- vizionarea unor filme religioase (inspirate din cărțile biblice sau din viețile de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane
sfinților) din Biblie (Abraham, Iosif , frații lui Iosif, Moise, regi etc.) și a unor sfinți
- povestirea unor fapte din experiența proprie sau a altora, referitoare la - lectura de povestiri care evidențiază rolul împlinirii poruncilor în epoca regilor
relația cu Dumnezeu și cu aproapele - analiza formelor comunicării oamenilor cu Dumnezeu, în epoca regilor
- jocuri de rol, de tipul „Cum mă comport în situația…”, pe teme de etică - discuții despre comunicarea cu Dumnezeu (ascultarea lecturii biblice citite,
creștină (ex.: libertatea omului de a alege între bine și rău; comportamentul lectura biblică, rugăciunea, studii de caz: Ce are de spus Ghedeon, Iosua,
omului față de semeni și față de restul creației; identificarea „aproapelui”; a David către Dumnezeu etc.)
ști să-l asculți pe Dumnezeu etc.) - exerciții de analiză a asemănărilor și deosebirilor dintre norme de
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața comunității 3.1. Analiza posibilităților de participare și implicare personală în
- conversații pe baza lecturii unor texte biblice și de literatură creștină evenimentele religioase din viața comunității
- descrierea unor întâmplări care reprezintă evenimente din viața - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
Mântuitorului, a Maicii Domnului, a Sfinților Apostoli etc. - analiza comparativă a unor evenimente religioase semnificative din viața
- povestirea după imagine (fotografie, icoană etc.) pe o temă dată comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii - învățarea unor rugăciuni, cântări religioase
de la Botez, de la Prima Sfântă Împărtășanie, fotografii de la sfințirea casei, - lectura unor texte biblice și a aspectelor relevante din viața unor personaje,
a Bisericii etc.) pilde ale credinței
- învățarea unor rugăciuni sau cântece adecvate anumitor sărbători, cu - organizarea unor serbări școlare, serbări bisericești
explicarea expresiilor și a termenilor religioși întâlniți - consultarea dicționarelor pentru a identifica semnificația unor termeni
- exerciții de selectare a elementelor moralizatoare dintr-un text dat - analiza unor obiceiuri populare legate de sărbători și evenimente religioase
elaborarea unor mesaje (ilustrate) subiective legate de unele evenimente
religioase
Gál László Liceul Teologic Romano-Catolic „Grof Majlath Gusztav Karoly” Alba Iulia
Bogos Mária Inspectoratul Școlar Județean Harghita
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL ROMANO-CATOLIC DE LIMBA ROMÂNĂ
Clasele a III-a și a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie – cultul romano-catolic de limba română reprezintă o
ofertă curriculară pentru clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în
planul-cadru de învățământ în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1
oră/săptămână, pe durata unui an școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului. În același timp, programa școlară a fost
elaborată în acord cu recomandările exprimate de documentele Bisericii Catolice referitoare la rolul
educației creștine în școală: Declarația despre educația creștină (Vatican II); Scrisoarea Apostolică
Tertiomillennioadveniente (Ioan Paul al II-lea); Dimensione religiosa dell`educazione nella scuola
catolica, La scuola cattolica, Il laico testimone di fede nella scuola, Lettera circolare sull`insegnamento
della religion nella scuola (Congregația pentru Educația Catolică).
Structura programei școlare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competențe generale
- Competențe specifice și exemple de activități de învățare
- Conținuturi
- Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întreg ciclul primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența
concretă a elevului și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor de bază. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Dumnezeu revelat
omului ca Iubire milostivă; Răspunsul omului dat iubirii divine; Omul în mijlocul semenilor săi. De
asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă curriculară dezvoltată în jurul unei
teme majore: Acțiunea lui Dumnezeu în viața omului și a Bisericii (clasa a III-a); Creștinul călăuzit de
harul divin (clasa a IV-a). Aceste teme susțin dezvoltarea competențelor specifice, precum și
construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și
individuale ale elevilor. Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor
majore.
Urmărind recomandările Conciliului Vatican II, profesorul de religie va expune, cu un limbaj
adaptat elevilor săi, noțiunile de învățătură creștină. Dacă în clasele anterioare au fost prezentate
elevilor primele noțiuni de învățătură creștină axate pe cristologie, în clasele a III-a și a IV-a programa
școlară propune prezentarea acțiunii și a roadelor Duhului Sfânt. Aceste teme îi ajută pe elev să
descopere Biserica, instituită și condusă de Isus Cristos, Păstorul cel bun, și animată de Duhul Sfânt,
care o susține și o reînnoiește mereu.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, precum și elemente de evaluare continuă.
Această programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Prin aceasta se are in vedere realizarea unui
demers didactic personalizat, care dă mai multă libertate profesorului și care asigură formarea
competențelor prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev.
Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar presupune un sistem metodologic mai
complex decât în clasele anterioare, care să permită diferențierea demersului didactic în funcție de
nivelul achizițiilor elevilor, dar și de nevoia dezvoltării acestora.
Prezenta programă școlară are menirea să-i ajute pe elevi „să devină din zi în zi mai conștienți
1.2. Identificarea îndatoririlor omului credincios față de Dumnezeu și față de 1.2. Descoperirea roadelor Duhului Sfânt în comportamentul diferitelor
semeni, pe baza valorificării unor texte religioase sau/și a unor experiențe persoane
din viața cotidiană - comentarea unor fragmente literare, religioase sau laice, care să
- lectura și comentarea unor texte religioase relevante (biblice, patristice, de evidențieze rolul trăirii virtuților creștine
literatură creștină contemporană etc.) - joc de rol sau mici dramatizări, din care să reiasă importanța roadelor
- vizionarea unor filme religioase (inspirate din cărțile biblice sau din viețile Duhului Sfânt în diferite contexte de viață (la școală, acasă, pe stradă, în
sfinților) tramvai, la cinema, la spital, la piață etc.)
2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, pornind de la texte 2.2. Caracterizarea diferitelor tipuri de relații umane, din perspectiva
religioase sau de la situații concrete virtuților creștine
- participarea la dialoguri, la nivelul clasei sau în cadrul grupurilor de elevi, pe - caracterizarea unor personaje biblice, dintr-un fragment lecturat, care dau
diferite teme: „Ce atitudine am când cineva se mândrește?”, „Există vreo dovadă de un comportament virtuos, în comparație cu anumite personaje
asemănare între convertirea sfântului Paul și viața mea de creștin?”, „Care negative
sunt asemănările și deosebirile între Biserica primară și comunitățile creștine - conversația, la nivelul clasei sau a grupurilor de elevi, pe tema aspectelor
de astăzi?” care construiesc relații durabile între oameni (la nivelul familiei, al clasei, al
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate, pornind de la realități școlii, al parohiei, la locul de muncă, în societate etc.)
din viața școlii și a comunității creștine (existența elevilor de diferite confesiuni - studii de caz privind comportamentul uman în diferite situații de viață
în clasă, existența lăcașelor de cult pentru diferite confesiuni în aceeași cotidiană (analizarea motivelor care au dus la o stare conflictuală,
localitate, existența mai multor etnii în cadrul acelorași țări etc.) propuneri de soluții pentru ieșirea din starea conflictuală etc.)
Religie – Cultul romano-catolic de limba română – clasele a III-a - a IV-a 6
Clasa a III-a Clasa a IV-a
- audierea unor cântece religioase în care se reflectă ideea de adevăr, respect, - elaborarea unor compuneri pe teme variate: „Împreună putem face lucruri
blândețe minunate”, „Sunt fericit dacă pot să te ajut”, „Când te ajut, câștigăm
- elaborarea unor compuneri pentru evidențierea relațiilor din cadrul grupurilor amândoi”, „Prietenul la nevoie se cunoaște” etc., menite să diminueze
de apartenență spiritul de competiție negativă dintre elevi
- elaborarea unor portofolii despre diferite relații și atitudini sociale
(dreptate/nedreptate, colaborare/competiție, solidaritate, toleranță/
intoleranță etc.)
- exerciții de descriere a unor atitudini sociale reprobabile, analizate din
perspectiva vocației omului la sfințenie
- jocuri, pe grupuri de elevi, de descoperire a calităților morale ale semenilor
- elaborarea unor proiecte pe teme interdisciplinare: Religie – Educație
civică – Istorie – Literatură – Arte
2.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin, în familie și în 2.3 Structurarea unui regulament bazat pe practicarea virtuților umane și
societate teologale, în scopul bunei colaborări sociale
- relatarea unor situații privind respectarea sau nerespectarea anumitor reguli - analizarea cauzelor care au dus la nerespectarea anumitor reguli de
de comportament moral-creștin, pe baza lecturării unui text sau a vizionării comportament moral, într-o situație dată: pe baza unui film vizionat, a unei
unor imagini (secvențe de film, desene animate, power point, diapozitive, audiții etc. (identificarea viciilor, clasificarea păcatului, rolul iertării etc.)
iconițe, fotografii, albume etc.) - identificarea, cu ajutorul profesorului, a unor soluții de remediere a
- jocuri de rol sau mici dramatizări ale unor secvențe biblice, cu scopul situațiilor conflictuale din variate situații de viață cotidiană
evidențierii unor tipuri de comportamente: „Convertirea lui Zaheu”, „Vameș sau - sintetizarea unei liste de virtuți necesare bunei colaborări între oameni
fariseu?” „Cei doisprezece Apostoli”, „Convertirea Sfântului Paul”, „Prima - structurarea, pe baza lucrului în echipă, a unui cod de reguli moral-
comunitate creștină”, „Când am nevoie de Duhul înțelepciunii, al prudenței” religioase pentru toți elevii clasei respective
etc., „Cum procedez în situația...?”; „Ce răspund eu atunci când cineva îmi
spune să nu-mi fie frică de Dumnezeu...?” etc. - dialog pe tema importanței fiecărui om în viața comunității de care aparține
- identificarea unor reguli de comportament creștin pentru diferite contexte de - studii de caz, pornind de la situații reale, din viața copiilor, sau imaginare,
viață (școală, familie, biserică, stradă, natură, cimitir etc.), pe baza lecturării referitoare la respectarea sau încălcarea regulilor de comportament
unui text biblic sau a vizionării unui film religios (activitate în echipă) religios-moral
- stabilirea, în cadrul activității în echipă, a unui cod de reguli interne în clasă,
respectiv la ora de religie
- dialog pe tema regulilor de comportament religios și de bune maniere
3.2. Analiza semnificației unor evenimente religioase din viața proprie sau a 3.2. Analiza modului de manifestare a Duhului Sfânt în celebrările
celorlalți, prin prisma credinței Bisericii
- explicații și conversații referitoare la semnificația sărbătorii Rusaliilor și a - lecturarea și comentarea fragmentului biblic referitor la trimiterea Duhului
primirii Sacramentului Mirului Sfânt (Fp.2,1-12)
- conversație despre semnificația convertirii la viața de credință, pe baza lecturii - conversații referitoare la prezența Duhului Sfânt în Biserică
unor texte biblice sau de literatură creștină - realizarea unor desene pe tema manifestării Duhului Sfânt în Biserică,
- descrierea unor icoane care reprezintă imaginea Bunului Pastor și a oii rătăcite pornind de la lectura unui fragment biblic (ex.: Lc.3,21-22;Fp 2,1-4)
- realizarea unor desene cu scene din viața Mântuitorului, a Maicii Domnului sau - vizionarea unor înregistrări video (Sfânta Liturghie de Consacrare a
a Sfântului Apostol Paul Uleiurilor Sfinte, Sfânta Liturghie de hirotonire a preoților)
- povestirea după imagine (fotografie, icoană etc.) pe o temă dată - participarea la diferite celebrări liturgice (Sfânta Liturghie, Calea Crucii,
- învățarea unor rugăciuni sau cântece adecvate anumitor sărbători, cu celebrarea Botezului, administrarea Sf. Mir, celebrarea Tainei Căsătoriei,
explicarea expresiilor și a termenilor religioși întâlniți administrarea Sfântului Maslu)
- exerciții de selectare a elementelor moralizatoare dintr-un text biblic - analiza unor imagini relevante din viața copiilor sau a familiilor lor
(fotografii de la Botez, de la Prima Sfântă Împărtășanie, de la Mir, fotografii
de la sfințirea casei, a Bisericii etc.)
- evidențierea unor elemente comune de celebrare liturgică la diferite
confesiuni religioase, pe baza vizionării unor filme sau înregistrări video
Programa școlară
pentru disciplina
RELIGIE
CULTUL UNITARIAN
Clasele a III-a și a IV-a
București, 2014
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Religie– cultul unitarian reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a III-a și a IV-a din învățământul primar. Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învățământ
în aria curriculară Om și societate, având un buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an
școlar.
Programa disciplinei Religie este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară,
centrat pe competențe. Construcția programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea
profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea
demersului didactic pornind de la competențe permite accentuarea scopului pentru care se învață și a
dimensiunii acționale în formarea personalității elevului.
Structura programei școlare include următoarele elemente:
Notă de prezentare
Competențe generale
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Conținuturi
Sugestii metodologice
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte diverse.
Competențele generale vizate la nivelul disciplinei Religie jalonează achizițiile elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora și se formează pe durata unui an școlar. Pentru realizarea competențelor specifice,
în programă sunt propuse exemple de activități de învățare care valorifică experiența concretă a elevului
și care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învățare variate.
Conținuturile învățării se constituie din inventarul achizițiilor necesare elevului pentru dobândirea
competențelor de bază. Astfel, acestea sunt grupate pe următoarele domenii: Omul, copilul lui
Dumnezeu; Obligațiile omului față de sine, față de semeni și față de lumea creată; Relația omului cu
Dumnezeu; Mari sărbători creștine. De asemenea, la nivelul fiecărei clase, programele prezintă o ofertă
curriculară dezvoltată în jurul unor teme majore: Grija lui Dumnezeu (clasa a III-a); Darurile lui
Dumnezeu (clasa a IV-a). Aceste teme orientează formularea competențelor specifice, precum și
construirea situațiilor de învățare într-un mod flexibil și creativ, în raport cu particularitățile de vârstă și
individuale ale elevilor. Astfel, conținuturile învățării se subordonează atât domeniilor, cât și temelor
majore.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice precum și elemente de evaluare continuă.
Prezenta programă școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare. Se urmărește astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase și al fiecărui elev. Educația religioasă la ultimele două clase ale ciclului primar
presupune trecerea de la învățarea prin joc, specifică primelor trei clase, la un sistem metodologic mai
complex care să permită diferențierea demersului didactic, în funcție de nivelul achizițiilor elevilor, dar și
de nevoia dezvoltării acestora.
Pentru a asigura un cadru coerent al predării Religiei în școală, programa școlară propune un set
de elemente comune pentru toate cultele din România, ce au drept de predare a propriei religii în
sistemul de învățământ: lista competențelor generale, o serie de exemple de activități de învățare și
partea generală a sugestiilor metodologice. Listele de competențe specifice și de conținuturi sunt
elaborate de către fiecare cult, permițând orientarea către teme relevante pentru fiecare dintre acestea.
1.2. Identificarea principalelor îndatoriri ale unui creștin în relație cu semenii, 1.2. Sintetizarea principalelor îndatoriri ale unui creștin, pe baza
pe baza valorificării unor experiențe din viața cotidiană (A keresztény ember valorificării unor situații din viața cotidiană, a exemplelor unor persoane
embertársaival szembeni kötelességének azonosítása mindennapi életünk din Biblie (A keresztény ember kötelességeinek szintetizálása minennapi
tapasztalatai mentén) életünk tapasztalatai és bibliai személyiségek példája mentén)
- povestirea unor fapte bune, fie proprii, fie ale altora, relevante pentru aspecte - analiza, din perspectiva creștină, a unor atitudini și comportamente, pornind
precum: cooperare și ajutorul reciproc, manifestarea unor atitudini de respect de la situații din viața cotidiană, texte literare, texte care prezintă persoane
1.3. Formularea unor reguli de comportament moral-creștin pentru diferite 1.3. Analizarea modului în care sunt aplicate reguli de comportament
contexte de viață (A keresztény erkölcsi viselkedésnek megfelelő szabályok moral-creștin, în diferite contexte de viață (A keresztény erkölcsi
megfogalmazása a pedagógus és különböző élethelyzetek segítségével) szabályok alkalmazásának elemzése a különböző élethelyzetekben)
- stabilirea, cu ajutorul profesorului, în grupuri mici și/sau la nivelul clasei, a unor - discutarea în clasă a unor norme din diferite contexte sociale și a unor
reguli de comportament în diferite contexte (școală, familie, biserică, stradă, porunci (pe baza unor dialoguri: „Cum mă comport în diferite momente din
natură), relevante din perspectivă moral-religioasă viață?”; „Ce reguli îmi impun cei care mă îndrumă în viață?”; „Cum poate
- analiza unor situații privind respectarea anumitor reguli de comportament îndeplini un copil regulile?”; „Ce diferențe există între împlinirea regulilor de
moral-creștin în diferite contexte date (jocuri de rol, povestiri, analiza unor către copii și de către adulți?” etc. )
imagini, filme, desene animate etc.) - exerciții de exersare a unor norme și porunci
- studii de caz, pornind de la situații reale sau imaginare din viața copiilor, care - participarea la stabilirea unui set de reguli ale clasei/ al unui regulament al
prezintă situații de respectare/ încălcare a regulilor de comportament clasei, pe baza poruncii iubirii aproapelui
religios-moral - exerciții de formulare a unor argumente/ contraargumente în analiza unor
- jocuri de rol: „Cum procedez în situația...?”; „Ce fac atunci când cineva îmi situații-problemă apărute în cadrul grupurilor de apartenență
spune să fac un lucru rău/ bun..?”. - elaborarea unui proiect: „Comportamentul unui creștin”, în cadrul unor
- vizite la cimitirul eroilor, în parc etc., în cadrul unor activități interdisciplinare activități interdisciplinare: Religie – Educație civică – Științe – Istorie – Arte
Religie – Educație civică– Științe – Arte
2.2. Descrierea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva 2.2. Analizarea unor tipuri de relații și atitudini sociale, din perspectiva
moralei religioase, pornind de la situații concrete (Konkrét helyzetekből moralei religioase, pornind de la situații concrete (Konkrét helyzetekből
kiindulva, szociális attitűdök és kapcsolatok leírása a vallásos erkölcsi kiindulva, szociális attitűdök és kapcsolatok elemzése vallásos erkölcsi
értékek szempontjából) értékek szempontjából)
- participarea la dialoguri pe diferite teme: „Cum pot să am grijă de lumea - discuții pe tema tipurilor de relații și atitudini sociale (empatie, altruism,
creată?”, „Ce învăț de la colegii mei și ce pot învăța ei de la mine?” toleranță etc.), pornind de la povestiri, ilustrații, filme, texte biblice etc.)
- exerciții de identificare a unor elemente de diversitate în modul de manifestare a - exerciții de descriere a unor atitudini sociale, prin raportarea la norme
credinței, pornind de la realități din viața școlii și a comunității (existența elevilor sociale și la unele porunci divine
de diferite confesiuni în clasa de elevi/școală, existența unor aspecte de - jocuri de dezvoltare a imaginii pozitive despre sine și despre celălalt,
diferențiere în primirea Comuniunii în funcție de confesiunea proprie etc.) valorificând exemple din viața unor persoane biblice
- audierea unor texte religioase simple, în proză sau în versuri, în care se reflectă - elaborarea unor compuneri pe tema: „Mentalitatea comună”, „Dorințele
diferitele atitudini (egoism, dezinteres, generozitate, invidie, etc.) mele”, „Exemple de toleranță”, menite să diminueze spiritul de competiție
- imaginarea unor povestiri privind raporturile persoanei cu diferite lucruri, ființe negativă dintre elevi
- discuții despre relațiile și atitudinile din cadrul grupurilor, pe baza unor imagini - elaborarea unor proiecte interdisciplinare Religie – Educație civică, pe teme
- elaborarea de compuneri/ povestiri/ dramatizări pentru evidențierea unor relații relevante
în cadrul grupurilor
Religie – Cultul unitarian – clasele a III-a - clasa a IV-a 6
3. Explorarea activă a unor elemente din viața de zi cu zi, din perspectiva propriei credințe (A mindennapi élethelyzetek aktív
felderítése a saját hitfelfogás szempontjából)
Clasa a III-a Clasa a IV-a
3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioasedin viața comunității 3.1. Analizarea semnificației unor evenimente religioase din viața
(A helyi közösséghez köthető vallásos események jelentőségének elemzése) comunității apropiate și a societății (A helyi és a tágabb társadalmi
- formularea de întrebări referitoare la diferite evenimente religioase din viața közösséghez köthető vallásos események jelentőségének elemzése)
comunității - elaborarea unor compuneri pe tema unor evenimente religioase
- povestirea după imagini (planșe, icoane, ilustrații etc.) cu tematică adecvată - dialog pe tema unor evenimente religioase semnificative din viața
- dialoguri pe baza lecturii unor texte biblice referitoare la evenimente religioase comunității și a societății, pornind de la experiențele elevilor
- învățarea de rugăciuni, cântări, versuri etc. cu explicarea expresiilor și a - audierea/învățarea unor rugăciuni, cântări religioase, versuri etc.
termenilor religioși întâlniți - lectura unor texte biblice și a aspectelor relevante din viața personajelor
- imaginarea unor povestiri privind relația persoanei cu diferite lucruri, ființe biblice
- participarea la evenimente semnificative din viața școlii și a comunității - organizarea de serbări școlare cu tematică religioasă
3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu semnificații 3.2. Prezentarea importanței unor sărbători și evenimente cu conținuturi și
religioase, din viața familiei și a comunității (A helyi közösség és a család semnificații religioase, din viața creștinilor (A keresztény emberek
életében vallásos jelentéssel bíró ünnepek és események jelentőségének életében vallásos jelentéssel és tartalommal bíró ünnepek és események
bemutatása) jelentőségének bemutatása)
- participarea la discuții privind evenimentele importante din viața omului (nașterea, - discuții pe tema diferitelor sărbători religioase și a unor aspecte specifice
botezul, nunta etc.), valorificând experiențele concrete ale copiilor acestora în viața familiei sau a comunității (modelele oferite creștinilor de
- analiza unor imagini relevante din viața copiilor și a familiilor lor (fotografii și persoanele biblice prezente la evenimentele din viața lui Iisus)
albume de familie, imagini din sfera publică etc.) - prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Paștele,
- prezentarea aspectelor caracteristice ale diferitelor sărbători (Ziua recunoștinței Rusaliile etc.)
de toamnă etc.) - realizarea unor proiecte, individual sau pe grupe, cu diferite teme („Puterea
- lectura unor texte din literatura maghiară și universală, referitoare la marile lui Samson”, „Înțelepciunea lui Solomon”, „Credința lui David” etc.)
sărbători creștine - realizarea felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia sărbătorilor religioase
- participarea la serbări școlare - lectura unor texte din literatura maghiară și universală, referitoare la marile
- realizarea unor proiecte pe diferite teme interdisciplinare: Religie – Științe (de sărbători religioase
exemplu, „Apa în viața creștinului”, „Natura, darul lui Dumnezeu pentru om” - participarea la sărbătorile comunității
etc.); Religie - Arte plastice („Darul meu pentru tine” - realizarea unor desene și - prezentarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători
confecționarea unor felicitări, ornamente, colaje etc., cu ocazia diferitelor și evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității
sărbători religioase) locale
- identificarea unor obiceiuri și tradiții populare referitoare la diferite sărbători și
evenimente religioase, care se manifestă în viața familiei, a comunității locale
Az ember, Isten Isten gondját viseli teremtményeinek Isten a mi ajándékokat adó Atyánk
gyermeke - Isten a világ teremtője (A teremtett világ iránti isteni gondoskodás - „Tálentumaink”, lehetőségeink – Isten ajándékai (Sámson ereje,
módozatai) Dávid hite, Salamon bölcsessége, Dániel hűsége, stb.)
- Az ember Isten munkatársa (Isten a teremtett világot az - Isten ajándéndékainak felhasználási módozatai (bibliai és egyéni
emberiség gondjaira bízta; az ember szerepe a világ példák)
gondozásában; az Éden kertjének vigyázása; az Isten és ember
közti szövetség szimbóluma; a teremtett világ gondozásának
szabályai; a két testvér példája stb.)
Az ember Az ember kötelességei Isten gyermekei iránt Az ember kötelességei önmagával, társaival és a teremtett
kötelességei - Az én családom (a család az ókorban és a középkorban, világgal szemben
önmagával, családtagjaink iránti kötelességeink, közösségünk és nemzetünk - Az Isten gyermekei közötti kapcsolatok működése (a mag, a talaj
társaival és a iránti kötelességeink) és a „tálentumok” szerepe)
teremtett világgal - Az emberek magatartásai másokkal szemben (negatívak: - A felelősség kérdése Jézus tanításaiban (a magvető példázata,
szemben egoizmus, érdektelenség, irigység; pozitívak: áldozat, jólelkűség, Jézus példázatai)
kölcsönös segítség, a felebarát szeretete) - Önismeret és az önfejlesztés szükségessége (a vágy – szándék –
akarat – feladás közti kapcsolat bemutatása az elveszett juh és a
gonosz szolga példázatának elemzése alapján)
- Az előítéletek működése az emberek közti kapcsolatokban (a
„csordajellegű gondolkodás” azonosítása, az empatikus,
önzetlen, ellenséges, toleráns, agresszív viselkedés)
Obligațiile omului Obligațiile omului față de copiii lui Dumnezeu Responsabilitățile omului față de sine, față de semeni și față de
față de sine, față de - Familia mea (familia în antichitate și în evul mediu, obligațiile față lumea creată
semeni și față de ceilalți ai membrilor familiei, obligațiile față de comunitate și - Funcționarea relațiilor între copii lui Dumnezeu (rolul seminței, al
de lumea creată națiune) solului și al „talanților”)
- Atitudinile oamenilor față de ceilalți (negative: egoism, dezinteres, - Responsabilitatea în învățătura lui Iisus (pilda sămănătorului,
invidie; pozitive: jertfa, mărinimia, ajutorul reciproc, iubirea parabolele lui Iisus)
aproapelui) - Cunoașterea de sine și nevoia de dezvoltare (relația dintre dorință –
intenție – voință – renunțare, prin analiza pildei oii rătăcite și a pildei
slugii)
- Prejudecățile și funcționarea lor în relațiile dintre oameni
(identificarea mentalității de „turmă”, comportamentul empatic,
altruist, dușmănos, tolerant, agresiv)
Relația omului cu Omul este recunoscător lui Dumnezeu Omul este fidel față de Dumnezeu
Dumnezeu - Modalitățile de recunoștință ale oamenilor (îmbunătățirea - Fidelitatea omului față de Dumnezeu (apartenența la biserica
faptelor, practicarea faptelor bune, iubirea dușmanilor etc.) creștină, pildele biblice, individuale și comunitare ale fidelității față
de Dumnezeu)
- Omul este capabil să accepte justiția dumnezeiască (pildele biblice
privind acceptarea justiției dumnezeiești)
Benedek Andrasi Liceul Teologic Unitarian „Berde Mozes” Cristuru Secuiesc, județul Harghita
Birta-Székely Noémi Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca
Fóris-Ferenczi Rita Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca