Probleme ale comportamentelor sexuale la copii și adolescenți

Astfel de manifestări comportamentale pot avea direcții diferite, fie orientat spre sine (precum

masturbarea excesivă /masturbarea în public) sau orientat către ceilalți (precum abuzul altor

copiii/comportament extrem de agresiv).

În acest context, părinții au o dificultate în a aborda aceste comportamente, consecința principală

a acestei neputințe fiind comportamentul rigid față de copil. Deseori, copiii și adolescenții care

manifestă comportamente sexuale defectuoase sunt văzuți ca fiind victime ale abuzurilor sexuale

sau viitori infractori sexuali.

Conform cercetărilor, problemele cu natură sexuală la copii și adolescenți pot fi rezolvate prin

psihoeducație și terapie integrativă sau famililă. Este important ca terapeuții să fie specializați pe

terapia cu familiile și copiii.

Factori de risc asociați:

-stil de viață haotic (de exemplu multe mutări de domiciliu

-abuz fizic

-abuz emoțional

-în cazul băieților: pierderea figurii paterne

Definirea problemelor cu natură sexuală la copii:

-comportamentele ce apar cu o frecvență neașteptată și care rezistă la intervenții, apar în

copilărie sau adolescenșă,interferează cu dezvoltarea și cauzează distres emoțional.

-ATSA (Asociația pentru Tratarea Abuzatorilor Sexuali) definesc problemele sexuale la copii

astfel: Copiii mai mici sau cu vărsta de 12 ani care inițiază comportamente ce implică părți ale

corpului (anusul, organe genitale,fese, sâni) și care sunt nepotrivite conform stadiului de

dezvoltare sau cu risc de vătămare atât al propriei persoane cât și a celor din jur.
Mediul este un factor de o importanță majoră. Violența domestică și maltratarea copilului sunt

predictori pentru vizualizarea relațiilor în termeni de furie și coerciție.

Comorbidități:

Literatura de specialitate indică o probabilitate mai mare la copiii cu probleme de comportament

sexual existența unei patologii psihiatrice. De asemenea există date ce arată întârzieri

cognitive în rândul acestor copii. Comportamentul sexual problematic la această grupa de vârstă

corelează pozitiv cu delincvența. Cu toate acestea, nu a fost găsită nicio diferență cu privire la

nivelul IQ între cei care manifestă probleme de comportament sexual și cei care nu manifestă

(Bonner et al, 2000).

Evaluare

Modelul ECSPC / în engleză :ASBPC (Evaluarea Comportamentelor Sexuale Problematice la

Copii)

 4-8 sesiuni individuale ( pot fi și mai multe în cazul în care terapeutul sezisează faptul că

adolescentul sau copilul are nevoie de mai multe șesințe)

 50 de minute ședința, format de tip : play therapy environment;copilul trebuie să se

acomodeze atât cu mediul cât și cu motivul pentru care se află la terapie

 Nu se folosesc tehnici directive, se încurajează comunicarea non-verbală a copilului.

Copilul nu vine în mod voluntar, astfel că tehnicile folosite de către psihoterapeut sunt

importante pentru a lega o relație terapeutică, dar și pentru eficiența terapiei asupra

problemelor relevate în urma evaluării.

 Se realizează o imagine de ansamblu a găndurilor,comportamentelor și emoțiilor cu

natură sexuală, funcționarea generală a copilului

Obiective:

1. Obținerea unor informații relevante de la părinți

2. Tipurile de stimulare ale copilului

3. Descrierea felului in care mediul școlar poate fi de folos în aceste circumstanțe

4. Identificarea factorilor de risc: precum istoric de abuz sexual

5. Contract semnat cu părinții

Instrumente:

• Child Behavior Checklist (CBCL), ages 6–18 (Achenbach & Rescorla, 2001) or ages 11⁄2–

5 (Achenbach & Rescorla, 2000)

• Child Sexual Behavior Inventory (CSBI), ages 2–12 (Friedrich, 1997)

• Trauma Symptom Checklist for Children (TSCC), ages 8–16 (Briere, 1996)

• Trauma Symptom Checklist for Young Children (TSCYC), ages 5–7 (Briere, 2005)
Protocol (grupa de vârstă 3-12 ani)

Sesiunile 1-2: dedicată părinților

-istoric de abuz fizic/emoțional/sexual ?

-stabilirea unor limite

-fisă de monitorizare a comportamentelor problematice

-frecvența comportamentelor problematice?

Sesiunea 3: părinți plus copil

-se stabilește calitatea relației dintre aceștia

-revizuirea fișei de monitorizare a comportamentelor problematice

-jocuri de rol (părinții și copilul pun în scenă un comportament evidențiat din fișa de

monitorizare)

-stabilirea unor reguli de siguranță sexuală

Sesiunea 4

-dezvoltarea unei relații și alianțe cu copilul

-verificarea simptomatologiei de PTSD

-verificarea complianței la regulile stabilite

-psihoeducație
Sesiunea 5

-pot participa copilul împreună cu părintele

-revizuirea obiectivelor, a complianței la reguli și a fișei de monitorizare

-realizarea unei liste cu activități placute pentru copil și părinți ( de ex mersul la

film/vicizarea unui muzeu etc)

Sesiunile 6-8

-participă atât parinții cât și copilul

-revizuirea obiectivelor și a progresului

-psihoeducație

-revizuirea complianței

În urmatoarele sesiuni explorăm sentimentele de eficacitate, emoții disfuncționale și gânduri

prezente. Ne reasigurăm că părinții respectă timpul alocat pentru copil. Revizuim

interacțiunile dintre aceștia, atât pe cele negative cât și cele pozitive.Determinăm

antecedente, posibile cauze și consecințe. Continuăm sesiunile până când obiectivele sunt

îndeplinite.

Bibliografie:

Friedrich, W. N. (2007). Children with sexual behavior problems: Family-based, attachment-

focused therapy. WW Norton & Company.

Gil, E., & Shaw, J. A. (2013). Working with children with sexual behavior problems.

Guilford Publications.