Sunteți pe pagina 1din 7

VERBUL

Cum recunoaștem un verb?

În textul de mai jos, cuvintele scrise îngroșat sunt verbe:

,, Era totul bine, cu excepția vremii. Vacanța începuse de două zile. Ploua și nu prea
aveam ce face – pe atunci Brașovul era un fel de Londră a României, n-aveai voie să vii fără
impermeabil cu glugă în orașul de la poalele Tâmpei, nici măcar vara –, iar mama-mare, în
grija căreia fuseserăm dați, și-a luat umbrela ei neagră din cuier, ne-a spus s-o așteptăm, că
vine imediat și vom face împreună cel mai important lucru pe care l-am făcut vreodată.ʼʼ

(Ioana Pârvulescu, Inocenții)

VERBELE sunt cuvinte care desemnează acțiuni sau stări și care au capacitatea de a produce
un enunț.

!!! În dicționar verbele apar cu o formă (infinitivul) care denumește acțiunea în sine, fără a o
raporta la timpul acțiunii și la persoana care o îndeplinește. Această formă este însoțită de
marca a (a fi, a face, a începe), dar ea este omisă în fața cuvântului înregistrat alfabetic.

FLEXIUNEA VERBULUI (CONJUGAREA)

Există: - forme verbale personale sau predicative (variază / își modifică forma) în funcție
de persoană și pot crea un enunț

- forme verbale nepersonale (nu variază în funcție de persoană și nu pot crea


enunțuri)

Verbele varizaă în funcție de -persoană ( I, a II-a, a III-a): eu merg, tu mergi, el/ea merge

-număr (singular/plural): el merge / ei merg

- mod (modul descrierii realității, modul impunerii unei acțiuni):


tu aștepți / așteaptă!

- timp (prezent, trecut, viitor): aștept – am așteptat – voi aștepta

!!! Variația în funcție de aceste categorii se numește CONJUGARE (fexiune specifică


verbului).

MODURILE VERBULUI indică felul în care vorbitorul consideră acțiunea ca fiind reală
sau posibilă, sigură sau presupusă, dorită sau impusă. Modurile verbului contribuie la
realizarea prin enunțuri a unor acte de vorbire: aserțiuni (enunțuri), ordine, rugăminți,
urări, avertismente etc.
În limba română există 4 MODURI principale:

INDICATIV, CONJUNCTIV, CONDIȚIONAL-OPTATIV, IMPERATIV

TIMPURILE VERBULUI indică momentul sau perioada desfășurării unei acțiuni,


raportând-o la prezentul comunicării (acum). Față de momentul comunicării, acțiunea se
plasează în PREZENT, TRECUT sau VIITOR. Modul INDICATIV este singurul mod care
prezintă toate cele 3 timpuri. Timpurile verbale nu sunt doar 3 așa cum ar fi de așteptat, pentru
că unele sunt specializate pentru a ordona acțiunile în timp:

EX: Am cules (T1) un măr. Căzuse (T2) din pom. – Ambele acțiuni sunt trecute, dar T2 se
întâmplă înainte de T1.

1 MODUL INDICATIV. Timpurile modului indicativ

Modul INDICATIV prezintă o acțiune reală desfășurată în prezent, trecut sau viitor.

TIMPUL PREZENT Acum, Matei joacă fotbal.

TIMPUL TRECUT
Perfect compus Matei a jucat fotbal și ieri.
Matei se trezi în zori și apoi jucă
MODUL Perfect simplu
fotbal.
Ieri, pe când Matei juca fotbal, a
INDICATIV Imperfect
început ploaia.
Pentru că alaltăieri jucase fotbal toată
Mai-mult-ca-perfect
ziua, ieri Matei a stat în casă.
TIMPUL VIITOR
Propriu-zis Matei va juca și mâine fotbal.
Luca va primi mingea după ce Matei
Anterior
va fi jucat fotbal două ore.

MODUL INDICATIV

TIMPUL PREZENT

Pers. A PLECA A DESENA A TĂCEA A MERGE A FUGI


eu plec desenez tac merg fug
tu pleci desenezi taci mergi fugi
el/ea pleacă desenează tace merge fuge
noi plecăm desenăm tăcem mergem fugim
voi plecați desenați tăceți mergeți fugiți
ei/ele pleacă desenează tac merg fug
Pers. A VORBI A OFERI A COBORÎ A TĂIA
eu vorbesc ofer cobor tai
tu vorbești oferi cobori tai
el/ea vorbește oferă coboară taie
noi vorbim oferim coborâm tăiem
voi vorbiți oferiți coborâți tăieți
ei/ele vorbesc oferă coboară taie

Pers. A ÎNTÂRZIA A SUI A PRECEDA A CONTINUA


eu întârzii sui preced continui
tu întârzii sui precezi continui
el/ea întârzie suie precedă continuă
noi întârziem suim precedăm continuăm
voi întârziați suiți precedați continuați
ei/ele întârzie suie precedă continuă

Pers. A LUCRA A CREA A VREA A TREBUI


eu lucrez creez vreau trebuie
tu lucrezi creezi vrei trebuie
el/ea lucrează creează vrea trebuie
noi lucrăm creăm vrem trebuie
voi lucrați creați vreți trebuie
ei/ele lucrează creează vor trebuie

Pers. A ORDONA A ORDONA A ARANJA A COPIA


(a așeza în ordine) (a porunci)
eu ordonez ordon aranjez copiez
tu ordonezi ordoni aranjezi copiezi
el/ea ordonează ordonă aranjează copiază
noi ordonăm ordonăm aranjăm copiem
voi ordonați ordonați aranjați copiați
ei/ele ordonează ordonă aranjează copiază

Pers. A DEPĂNA (a înfășura A PIEPTĂNA A ABSOLVI (a termina


fire textile pe mosor) un ciclu de înv., a scuti de
pedeapsă)
eu depăn pieptăn absolv
tu depeni piepteni absolvi
el/ea deapănă piaptănă absolvă
noi depănăm pieptănăm absolvim
voi depănați pieptănați absolviți
ei/ele deapănă piaptănă absolvă
Pers. A BATE A COASE A ȚESE A ÎNVÂRTI
eu bat cos țes învârt / învârtesc
tu bați coși țeși învârți / învârtești
el/ea bate coase țese învârte /învârtește
noi batem coasem țesem învârtim / învârtim
voi bateți coaseți țeseți învârtiți/ învârtiți
ei/ele bat cos țes învârt / învârtesc

!!! A CHINUI – eu chinuiesc / eu chinui

A TURNA (a fima) – eu turnez A TURNA (a vărsa) – eu torn


A ACORDA (a face acord gramatical) – el A ACORDA (a regla un instrument) – el
acordă acordează
A CONTRACTA (a încheia un contract / a se A CONTRACTA (a micșora) – mușchiul se
molipsi) – el contractează contractă
A DEGAJA (a elibera / a îndepărta) – el A DEGAJA (a emana / a răspândi) – el
degajează, noi degajăm dagajă

MODUL INDICATIV

TIMPUL TRECUT – Perfectul compus

Verbele formează timpul perfect compus cu verbul auxiliar (ajutător) A AVEA (forma
redusă care exprimă posesia) și participiul invariabil.

Pers. A PLECA A TĂCEA A MERGE A FUGI A COBORÎ


eu am plecat am tăcut am mers am fugit am coborât
tu ai plecat ai tăcut ai mers ai fugit ai coborât
el/ea a plecat a tăcut a mers a fugit a coborât
noi am plecat am tăcut am mers am fugit am coborât
voi ați plecat ați tăcut ați mers ați fugit ați coborât
ei/ele au plecat au tăcut au mers au fugit au coborât
MODUL INDICATIV

TIMPUL TRECUT – Perfectul simplu

Perfectul simplu este un timp mai puțin folosit astăzi, cu două excepții: se regăsește în
narațiunile literare ficționale, mai ales la persoana a treia, și este încă viu în graiurile oltenești,
la toate persoanele (referindu-se la o acțiune recentă).

Pers. A PLECA A TĂCEA A MERGE A FUGI A COBORÎ


eu plecai tăcui mersei fugii coborâi
tu plecași tăcuși merseși fugiși coborâși
el/ea plecă tăcu merse fugi coborî
noi plecarăm tăcurăm merserăm fugirăm coborârăm
voi plecarăți tăcurăți merserăți fugirăți coborârăți
ei/ele plecară tăcură merseră fugiră coborâră

Pers. A FI A AVEA
eu fui /fusei avui / avusei
tu fuși / fuseși avuși / avuseși
el/ea fu / fuse avu / avuse
noi furăm / fuserăm avurăm / avuserăm
voi furăți / fuserăți avurăți / avuserăți
ei/ele fură / fuseră avură / avuseră

Pers. A PUNE A ALEGE A COASE A ȚESE


eu pusei alesei cusui țesui
tu puseși aleseși cusuși țesuși
el/ea puse alese cusu țesu
noi puserăm aleserăm cusurăm țesurăm
voi puserăți aleserăți cusurăți țesurăți
ei/ele puseră aleseră cusură țesură
MODUL INDICATIV

TIMPUL TRECUT – Imperfectul

Pers. A PLECA A VEDEA A MERGE A VENI A COBORÎ


eu plecam vedeam mergeam veneam coboram
tu plecai vedeai mergeai veneai coborai
el/ea pleca vedea mergea venea cobora
noi plecam vedeam mergeam veneam coboram
voi plecați vedeați mergeați veneați coborați
ei/ele plecau vedeau mergeau veneau coborau

Pers. A TREBUI
eu trebuia
tu trebuia
el/ea trebuia
noi trebuia
voi trebuia
ei/ele trebuiau

!!! Formele verbului A VREA au ajuns astăzi să fie simțite ca învechite sau populare. În locul
lor sunt folosite formele verbului A VOI. În limba vorbită s-au creat forme de imperfect
hibride (vream+voiam =vroiam, vroiai, vroi, vroiam, vroiați, vroiau) pe care norma
actuală le condamnă, deci, trebuie evitate.

Pers. A VREA A VOI


eu vream voiam
tu vreai voiai
el/ea vrea voia
noi vream voiam
voi vreați voiați
ei/ele vreau voiau

MODUL INDICATIV

TIMPUL TRECUT – Mai-mult-ca-perfectul

Pers. A ÎNCERCA A VEDEA A SPUNE A SIMȚI A HOTĂRÎ


eu încercasem văzusem spusesem simțisem hotărâsem
tu încercaseși văzuseși spuseseși simțiseși hotărâseși
el/ea încercase văzuse spusese simțise hotărâse
noi încercaserăm văzuserăm spuseserăm simțiserăm hotărâserăm
voi încercaserăți văzuserăți spuseserăți simțiserăți hotărâserăți
ei/ele încercaseră văzuseră spuseseră simțiseră hotărâseră

Pers. A VREA A VOI A AVEA


eu vrusesem voisem avusesem
tu vruseseși voiseși avuseseși
el/ea vrusese voise avusese
noi vruseserăm voiserăm avuseserăm
voi vruseserăți voiserăți avuseserăți
ei/ele vruseseră voiseră avuseseră

MODUL INDICATIV

TIMPUL VIITOR – Propriu-zis

Viitorul standard (literar) este un timp compus alcătuit din auxiliarul provenit din verbul
AVREA și infinitiv.

Pers. A LUCRA A PUTEA A ÎNCEPE A CITI A DOBORÎ


eu voi lucra voi putea voi începe voi citi voi doborî
tu vei lucra vei putea vei începe vei citi vei doborî
el/ea va lucra va putea va începe va citi va doborî
noi vom lucra vom putea vom începe vom citi vom doborî
voi veți lucra veți putea veți începe veți citi veți doborî
ei/ele vor lucra vor putea vor începe vor citi vor doborî

S-ar putea să vă placă și