Probleme dificile de ortografie

şi ortoepie a verbelor
 Conjugările verbului. Conjugarea I
Conform “Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române ” (DOOM2),
Ediţia a II-a, 2005:
a continua - eu continui ( la indicativ prezent, persoana I singular,)
(DOOM1 - eu continuu), la fel la conjunctiv prezent, aceeaşi persoană şi acelaşi
număr. I continui să continui
II continui să continui
III continuă să continuă

Verbele de conjugarea I a crea, cu derivatele sale, a procrea şi a recrea, a agrea şi

I suplini)
a suplea (a creezpăstrează vocala
agreez supleez
e din rădăcină (cre) înaintea sufixului de
prezent: II creezi agreezi supleezi
III creează agreează supleează
 • eu decernez,
• Prezent • tu decernezi,
• el decernează
• eu curăț
Corectă este • tu cureți
• eu să decernez,
forma a • el/ea curăță a decerna • el să decerneze
• noi curățăm • eu decern,
curăţa (nu
• voi curățați • tu decerni,
a curăţi). • ei/ele curăță • el decernă
• să decearnă
• Perfect simplu

• eu curățai
• tu curățași • eu îngenunchez,
• el/ea curăță a • tu îngenunchezi,
• noi curățarăm
• voi curățarăți îngenunche • el îngenunchează
• ei/ele curățară a
• el îngenunche
A releva: la indicativ, prezent, pers.III-a are
forma relevă; eu relev, tu relevi, el relevă

A revela: la indicativ, prezent, pers.III-a are forma

revelează: eu revelez, tu revelezi, el revelează

Alte verbe: a triumfa – triumfă (nu triumfează);

a adopta – adoptă (nu adoptează);
a evapora – evaporă (nu evaporează);
a ignora – ignoră (nu ignorează);
a abnega – abneagă (nu abnegă) –a nega.
Conjugarea a II-a: verbele cu infinitivul (şi toate formele compuse cu el) în –ea (şi nu de conjugarea a III-a, cu infinitivul în –e) verbe ca:

a cădea, a încăpea,
a părea, a plăcea,
a prevedea, a scădea, a tăcea etc. au la indicativ şi conjunctiv prezent, persoana I şi a II-a plural, accentul pe desinenţă:
prevedém, prevedéţi, să prevedém, să prevedéţi

Nu e corect:
( prévedem, prévedeţi, să prévedem, să prévedeţi).
Conjugarea a III-a:
Verbele a bate, a duce, a face, a rămâne, a ţine, a umple etc. au la indicativ şi
conjunctiv prezent, persoanele I şi a II-a plural, accentul pe temă:

bàtem, bàteţi; să bàtem, să bàteţi

nu bătém, bătéţi, să bătém, să bătéţi.
Corecte sunt formele:
a trimite, trimit, trimite, a trimis
nu a trimete, trimet, trimete, a trimes.
Eu umplu, tu umpli, el umple, noi umplem, voi umpleți,
ei umplu
Verbul a scrie păstrează vocala e la indicativ şi conjunctiv prezent, persoanele I
şi a II-a plural, şi la imperativ, persoana a II-a plural: scriem, scrieţi, să scriem,

să scrieţi; scrieţi! (nu scrim, scriţi, să scrim, să scriţi; scriţi!).

 Conjugarea a III-a:

Verbul a scrie păstrează vocala e la indicativ şi conjunctiv prezent, persoanele I şi

a II-a plural, şi la imperativ, persoana a II-a plural:
scriem scrim

scrieţi scriţi

să scriem să scrim

să scrieţi să scriţi

scrieţi! scriţi!
Conjugarea a IV-a
Verbele de conjugarea a IV-a cu infinitivul în i se scriu la
infinitiv prezent (şi formele compuse cu acesta), precum şi la
perfectul simplu, persoana a III-a singular, cu un singur i:

A povesti El povesti Eu povestii

A citi El citi Eu citii

A auzi El auzi Eu auzii

Excepţie fac câteva verbe cu rădăcina terminată în i, la care se adaugă
al doilea i, caracteristica infinitivului (a pustii, a se sfii, a înmii).
Aceste verbe se scriu cu trei i la indicativ, perfect simplu, persoana I (eu
pustiii, mă sfiii, înmiii) şi cu doi i la persoana a III-a a aceluiaşi timp (el pustii,
el se sfii, el înmii).
Perfectul simplu
Persoana I Eu pustiii
Eu ma sfiii
Eu înmiii
PersoanaIII El pustii
El se sfii
El înmii
Verbul a absolvi se conjugă într-o singură variantă, fără –esc:
absolv, (nu eu absolvesc)
să absolv (eu să absolvesc).
Verbele a şti, a scrie, a ţine, a veni, a deveni şi derivatele lor formate cu
ajutorul prefixelor se rostesc şi se scriu la prezent, persoana a II-a
singular cu doi i:
tu ştii,
tu scrii,
tu ţii,
tu vii
Verbul a avea are la conjunctiv prezent, persoana a III-a singular şi
plural, forma să aibă (nu să aibe, să aive).
 A vrea

Cele mai frecvente greşeli se constată şi în flexiunea verbului auxiliar a vrea.

Acestea rezultă din contaminarea cu verbul a voi (sinonim).

Prezent Imperfect Greşit!

vreau vream vroiam

vrei vreai vroiai

vrea vrea vroia
vrem vream vroiam
vreţi vreaţi vroiaţi
vor vreau vroiau
 DOOM 2 admite unele variaţii ale normei literare:

a însemna (a reprezenta) are forma înseamnă; a însemna (a nota)

are forma însemnează;
a acorda (a da, a face acordul gramatical) – acordă; a acorda (a regla
un instrument muzical) – acordează;
a concura (a tinde spre) – concură; a concura (a participa la
concurs, a face concurenţă) – concurează;
a manifesta (a exprima un sentiment, o tendinţă) – manifestă; a
manifesta (a participa la o manifestaţie) – manifestează;
 DOOM 2 admite unele variaţii ale normei literare:
a ordona (a porunci) – ordonă; a ordona (a aşeza în ordine) –
ordonează;
a reflecta (a răsfrânge, a oglindi) – reflectă; a reflecta (a gândi, a
medita) – reflectează;
a turna (a vărsa, a denunţa) – toarnă; a turna (a realiza un film) –
turnează;
a degaja (a elibera, a îndepărta) – degajează (degajăm); a degaja (a
emana, a răspândi) – degajă;
a ciurui (a găuri, a trece prin ciur) – ciuruiesc, ciuruieşte, să
ciuruiască; a ciurui (a curge cu zgomot) – ciuruie;
a îndoi (a dubla) – îndoieşte; a îndoi (a împături, a încovoia) –
îndoaie.
Alte verbe:
a amorţi: amorţesc (nu amurt), să amorţească;
a mirosi: eu miros, ei miros, persoana a III-a singular, miroase,
conjunctiv prezent, să miroasă, spre deosebire de DOOM1 care
admite ca fiind corecte ambele variante:
miros/miroase;
a ieşi are la indicativ prezent persoanele I singular şi a III-a plural
forma ies, a III-a singular, iese, iar la conjunctiv prezent, persoana
a III-a: să iasă.
Corecte sunt formele verbale:
aşez/aşază; deşert/deşartă;

înşel/înşală; şed/şade;

convoc/convoacă; provoc/provoacă;

disec/disecă; evoc/evocă;
invoc/invocă; abrog/abrogă;
posed/posedă, dar deposedez/deposedează;
curăţ/cureţi; lepăd/lepezi/leapădă/să lepede;
depăn/depeni/deapănă/să depene; legăn/legeni/leagănă/să legene;
pieptăn/piepteni/piaptănă/să pieptene; trebuie/să trebuiască.
Vă mulţumesc!