Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Resurse materiale:
Resurse -Calculator, flipchart, videoproiector, markere,suport de
Materiale, echipamente necesare curs, fise.
desfăşurării programului. - Spatii adecvate ( dimensiuni, mod de organizare a
spatiului) : pentru pregatirea teoretica: sala de clasa și
pentru pregatirea practica: școlile din județul Bacău.
- Dotarile prevazute in programa de pregatire, pentru
pregatirea teoretica (calculator, video proiector ,whiteboard
sau flipchart.) și pentru pregatirea practica ( cazuri si
exemple sustrase din situatiile intalnite la domiciliile
batranilor cu joc de rol).
Vor fi asigurate materialele consumabile necesare
procesului de pregatire.
-Suportul de curs /Manualul cursantului pt fiecare cursant
-Alte materiale( baston, cadru, scaun cu rotile, un pat.)
- Posturi de lucru pentru cosmetică, compuse din:
fotoliu/pat cosmetic pentru client + sistem individual de
iluminare direcționată cu temperatură neutră (4000˚K ÷
5200˚K ) + masă de lucru cu sertare pentru organizarea
instrumentelor, produselor și consumabilelor de lucru,
materiale sterile, etc. + scaun pentru cosmetician
- Mostre de produse cosmetice
- Produse pentru cosmetice pentru toate tipurile de
tratamente
- Produse pentru vopsirea genelor și sprâncenelor -
Produse pentru machiaj
- Produse pentru epilare
- Substanțe dezinfectante pentru suprafețe, aparate și
instrumente
- Instrumente şi aparate pentru examenul și tratamentele
cosmetice:
1. Comunicarea eficientă la nivel interpersonal și
Obiective de referinţă profesional
Lista obiectivelor de referinţă 2. Colaborarea cu alți specialiști, în vederea îmbunătățirii
exprimate în competenţe tehnicilor de lucru
profesionale conform cu 3. Administrarea/gestionarea funcţionării organizaţionale
standardul ocupaţional și financiare a firmei
4. Respectarea normelor igienico-sanitare în vigoare
5. Aplicarea legislației în vigoare în domeniul Securității
şi Sănătăţii în Muncă (SSM) şi Apărării împotriva
Incendiilor (SU).
6. Întreținerea echipamentelor
7. Aplicarea principiilor ergonomiei în organizarea locului
de muncă, în operaţiunile de manipulare a echipamentelor
şi materialelor
8. Aplicarea metodelor de prim ajutor.
9. Promovarea produselor şi serviciilor
10. Întocmirea și recepționarea comenzilor
11. Depozitarea și gestionarea stocurilor de resurse
tehnice și de consumabile
12. Menținerea relației cu furnizorii
13. Recomandarea produselor cosmetice
14. Vânzarea produselor cosmetice
15. Programarea clienţilor
16. Planificarea sarcinilor
17. Respectarea planului / programului de lucru
18. Utilizarea în activitatea curentă a noilor cunoștințe și
abilități dobândite prin participarea la cursuri de formare
continuă
19. Identificarea nevoilor clienților
20. Consilierea clienților cu privire la tratamentele
cosmetice necesare și la utilizarea produselor cosmetice
21. Manifestarea competenţelor sociale
22. Respectarea reglementărilor în vigoare în domeniul
produselor cosmetice
23. Realizarea examenului cosmetic
24. Identificarea tipurilor de ten
25. Recunoașterea pielii cu afecțiuni dermatologice
26. Elaborarea fișei cosmetice și a schemei de tratament
27. Testarea produselor pentru prevenirea unor afecţiuni
cutanate
28. Utilizarea echipamentelor pentru tratamente cosmetice
29. Executarea masajului facial
30. Executarea diferitelor tipuri de tratamente cosmetice
faciale
31. Acordarea de asistență post-tratament cosmetic
32. Modificarea formei sprâncenelor prin pensare
33. Vopsirea genelor și sprâncenelor
34. Executarea machiajului natural
35. Utilizarea echipamentelor pentru tratamente de epilare
36. Realizarea epilării cu ceară tradițională și ceară de
unică folosință
37. Realizarea epilării definitive
38. Acordarea de asistență post-epilare
Durata de pregătire - Pregătire teoretică : 360 ore
Cât timp durează programul de - Pregătire practică : 720 ore;
formare
Număr de participant pe grupe - Minim 14;
de pregătire - Maxim 28;
DESCRIEREA OCUPAŢIEI
PROGRAMA DE PREGĂTIRE
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
Categorii de Nr. Titlul unităţii
competenţe crt.
1. Planificarea activităţii
FUNDAMENTALE 2. Munca în echipă
3. Dezvoltarea profesională
4. Utilizare PC
GENERALE PE 5. Comunicare
DOMENIUL DE 6. Rezolvare de conflicte
ACTIVITATE
7. Dezvoltarea parteneriatului şcoală-comunitate
DURATA: 12ore
Teorie: 4 ore
Practica 8 ore
OBIECTIVE DE REFERINTA
5 Pauza . 15 minute
MUSCHI = organ contractil care serveste la miscarea diverselor parti si organe ale corpului;
HEMIPLEGIE = paralizie flasca sau spastica a unei jumatati de corp, datorita unei leziuni
neurologice, infectioase, tumorale sau traumatice;
TETRAPLEGIE = paralizia, mai mult sau mai putin completa, a celor 4 membre;
EXERCITIU FIZIC = act motric repetat sistematic, care constituie mijlocul principal de
realizare a obiectivelor kinetoterapiei;
A) Miscarea activa:
B) Miscarea pasiva:
Miscarea sau actiunea pasiva este o miscare involuntara actionata de o alta persoana,
ea nu reprezinta consum energetic.
Nu se recomanda’ ca exercitiu pentru persoanele sanatoase, care pot practica la alegere
orice exercitiu de gimnastica, joc sau sportiv;
Se recomanda bolnavilor cu diferite forme de paralizie musculara, deficienti sau copii
mici, care nu pot efectua nici un fel de miscare activa sau le executa gresit;
dupa cum se poate intui avand in vedere numele, miscarea voluntara este comandata si
este realizata prin contractie musculara si prin consum energetic.
Miscarea active actioneaza asupra tegumentelor, oaselor, articulatiilor, tendoanelor,
ligamintelor, muschilor, aparatului circulator si sferei neuro-psihice.
mobilizarea activa voluntara faciliteaza resorbtia edemelor, intinderea tegumentelor si
contribuie la cresterea volumului de sange catre tesuturi.
previne sau reduce aderentele si fibrozele peri-articulare si intra-articulare,
imbunatateste durata contractiilor musculare; creste rezistenta musculara; favorizeaza
intoarcerea venoasa, creste debitul cardiac.
(nu se fac decat la recomandarea kinetoterapeutului.)
3.1. Primum non nocere (sa nu faci rau): nu se aplica nici un tratament fara siguranta de a
imbunatatii starea beneficiarului si niciodata sub nici o motivare pentru a-i face rau;
3.2. Principiul precocitatii tratamentului: cu cat recuperarea se face mai precoce, cu atat
posibilitatile de recuperare ale beneficiarului sunt mai mari;
3.3. Principiul gradarii efortului: gradarea efortului trebuie sa tina cont de posibilitatile de
moment ale beneficiarului, de posibilitatea existentei unor afectiuni asociate, respectandu-
se metodologia de la simplu-complex, de la usor-greu si de la cunoscut-necunoscut;
4.1Ranirea pacientului:
Ridicarea si deplasarea varstnicilor in mod corect este vitala, deoarece daca miscarile nu sunt
bine executate atat bolnavul, cat si persoana care-l ajuta risca sa se loveasca sau raneasca.
Asemenea accidente pot fi dureroase si pot provoca stari de invaliditate.
Uneori este de ajuns o singura persoana pentru a misca beneficiarul, dar de multe ori este
nevoie de doua sau mai multe persoane, in special daca varstnicul este foarte greu. Cand sunt
doua persoane care ridica beneficiarul este foarte important sa-si coordoneze actiunile in mod
corect pentru a-l putea ridica impreuna. Una dintre ele trebuie sa preia conducerea numarand,de
exemplu: unu-doi-trei ridica! Trebuie sa se asigure ca beneficiarul stie ce se intampla cu el
pentru a putea coopera pe cat posibil cu acesta.
Acestea trebuie sa fie ferme si confortabile atat pentru cel ce ridica, cat si pentru cel ridicat.
Se poate proceda in felul acesta pentru a-l deplasa pe pacient in pat sau pentru a-l cobori din
acesta, pentru a-l aseza in scaun sau pentru a-l ridica de pe scaunul wc-ului.
Tehnica - este nevoie de doua persoane, una de fiecare parte a beneficiarului. Acesta isi aseaza
bratele in jos pe spinarea celor ce-l ridica, in timp ce executantii manevrei pun o mana sub
coapsele beneficiarului si se apuca de incheieturi unul pe celalalt, umerii lor fiind asezati la
subsuoara beneficiarului.Gambele persoanelor care ridica sunt departate una de cealalta, iar
picioarele se afla la 90 de grade unul fata de celalalt, piciorul din fata indreptat in directia
ridicarii. Cand numaratoarea a ajuns la trei, cei ce ridica isi sprijina umerii solid de pieptul
beneficiarului si il ridica.
Este foarte important de retinut ca acest sistem de ridicare nu trebuie folosit ca atare la un
pacient cu bratul paralizat in urma unui accident vascular, deoarece umarul poate fi lezat de
presiunea de sub el. In acest caz, persoana care se ridica se aseaza pe partea paralizata tinandu-si
umarul langa omoplatul beneficiarului (bratul fiind tinut in fata).
Aceasta metoda se poate folosi pentru a-l muta pe pacient din pat in scaun si inapoi sau de pe
scaun la toaleta si inapoi. Scaunul este pus de-a lungul patului si beneficiarul este miscat in
pozitia asezat pe marginea patului. Cel care-l ridica il ia de dupa omoplat si isi foloseste
genunchii si picioarele pentru a le bloca pe ale bolnavului ca sa nu alunece. Beneficiarul isi
aseaza bratele in jurul umerilor celui ce-l ridica. Acesta din urma se lasa usor in jos si cand
numaratoarea ajunge la trei il ridica in picioare. Impreuna, cei doi pivoteaza usor (picioarele si
genunchii beneficiarului fiind in continuare blocate) pana ce gambele beneficiarului se lipesc de
scaunul in care este apoi lasat in jos.
Aceasta metoda se poate folosi pentru a-l deplasa pe bolnav de pe pat la scaun si inapoi.
Scaunul este asezat paralel si lipit de pat. Prima persoana care ajuta sta in picioare in spatele
scaunului si-si pune genunchiul din dreptul patului pe pat, iar celalalt picior in directia
scaunului; apoi il apuca pe pacient cu bratele, tinandu-se de incheieturile mainilor. Celalalt
ajutor sta cu fata la pat cu genunchii indoiti si pune o mana sub coapsele varstnicului si cealalta
sub calcaie.
Cand numara pana la trei, primul ridica persoana in sus si de-a curmezisul transferandu-si
greutatea de la pat la piciorul pe care se sprijina. Cel de-al doilea ii intinde genunchii si ridica
beneficiarul tinandu-l de picioare si apoi se lasa in jos pentru a-l aseza pe scaun.
Aceasta se foloseste cand nu mai exista nici o alta posibilitate deoarece supune la efort deosebit
musculatura spatelui celor care ridica. Ea poate fi necesara pentru a misca in pat un pacient
lipsit de cunostinta sau pe unul care nu poate coopera dintr-un motiv sau altul. Persoanele care
ridica stau cu fata una la cealalta si transversal fata de varstnic cu doua maini pe sub umerii
bolnavului si celelalte doua sub coapsele acestuia. Gambele celor ce ridica trebuie sa fie indoite,
piciorul din fata fiind in directia in care se ridica, iar spatele drept. Cand numara pana la trei,
beneficiarul este ridicat si deplasat.
6.MIJLOACE DE ASISTENŢĂ PENTRU MERS
Cadrul de mers:
Cadrul fara rotile, constă din 4 stâlpi verticali uniţi prin trei bare orizontale. prevăzute
cu mânere adaptate în funcţie de capacitatea pacientului de a apuca.
Stâlpii verticali sunt reglabili, prevăzuţi cu dopuri antiderapante.
Susţinerea pacientului fiind bilaterală, stabilitatea acestor mijloace este superioară, cu
condiţia ca pacienţii să aibă forţă suficientă în membrele superioare (brate).
Alegerea înălţimii corecte presupune aşezarea pacientului în ortostatism, umerii
relaxaţi, coatele flectate la 20º.
Un cadru de mers este poziţionat la aproximativ 25-35 cm în faţa pacientului şi-l
înconjoară pe acesta.
Cadrul cu rotile, sunt cele mobile/rulante permit propulsia prin împingere nu prin
ridicare şi se utilizează de către pacienţii care nu au o coordonare sau forţă în membrele
superioare (brate) şi în trunchi. Presupun o oarecare instabilitate, de aceea pacienţii
trebuie supravegheaţi. Pot fi prevăzute de asemenea cu gutiere în cazul în care pacientul
are deficit de prehensiune.
Există cadre de mers care au un suport tip platformă pentru antebraţ, care poate fi
ataşat cadrului de mers standard sau rulant utilizate de cei care au contractură la flexorii
cotului sau dureri şi deformări ale pumnului şi mâinii; de obicei acestea sunt destul de
grele.
Utilizarea cadrelor oferă stabilitate în două planuri antero-posterio şi laterolateral.
Se utilizează în cazuistica postsechelară traumatică, neurologică, amputaţii, afecţiuni
reumatismale. Folosirea cadrelor de mers limitează unele activităţi din interiorul
locuinţei, de asemenea urcarea şi coborârea scărilor.
Carjele:
Carjele axiale, constau din 2 stâlpi verticali fixaţi în V care la rândul lor se
continuă cu un stâlp vertical reglabil şi prevăzut cu dopuri antiderapante.
Capătul superior al V-ului este prevăzut cu o transversă subaxilară (sprijin subaxilar
îmbrăcat în poliuretan moale) care va reprezenta partea de sprijin pa faţa laterală a
toracelui.
Bastonul:
- Sunt din lemn sau aluminiu, cele din aluminiu fiind cu şanţuri reglabile, cu multe
varietăţi de mânere (tip C sau J cele mai frecvente). Este mijlocul de asistenţă care
are doar un singur punct de contact cu corpul şi asigură mai puţină susţinere decât
celelalte. Deplasarea cu bastonul necesită o musculatură bună a MS şi a centurii
scapulo-humerale.
Scaunul cu rotile:
-Este un mijloc de transport bine cunoscut ce prezinta mai multe beneficii pentru
persoanele care nu dispun de mobilitate echilibru sau alte disfunctii care ii limiteaza in
deplasarea cu echipamente partial ajutatoare.
1. Asigură pacientului un confort sporit şi este mai puţin obositoare; asigură o mai bună
capacitate de interacţiune a subiectului cu mediul înconjurător;
2. Promovează postura corectă care va reduce durerea, mai ales de la nivelul gâtului, umerilor
şi spatelui;
3. Permite o efectuare mai eficientă a activităţilor zilnice, precum alimentaţia, pieptănatul etc.;
4. Redistribuirea greutăţii corporale reduce riscul apariţiei escarelor, cauzate de postura
incorectă şi lipsa mişcării
6. Permite subiectului o mai bună observare a mediului înconjurător, o mai bună respiraţie,
înghiţire, digestie mai eficientă.
Bibliografie: