LUCRARE DE CURS

Modificarea formei sprâncenelor prin pensare

COD COR 514201

Denumirea programului Modificarea formei sprâncenelor prin pensare

COD COR 532201

Scop 1. Comunicarea eficientă la nivel interpersonal și

Precizează care sunt competenţele 2. Colaborarea cu alți specialiști, în vederea îmbunătățirii
care vor fi dobîndite prin
parcurgerea programului de
formare
professional;
tehnicilor de lucru;
3. Administrarea/gestionarea funcţionării organizaţionale
și financiare a firmei;
4. Respectarea normelor igienico-sanitare în vigoare;
5. Aplicarea legislației în vigoare în domeniul Securității
şi Sănătăţii în Muncă (SSM) şi Apărării împotriva
Incendiilor (SU);
6. Întreținerea echipamentelor ;
7. Aplicarea principiilor ergonomiei în organizarea locului
de muncă, în operaţiunile de manipulare a echipamentelor
şi materialelor ;
8. Aplicarea metodelor de prim ajutor;
9. Promovarea produselor şi serviciilor;
10. Întocmirea și recepționarea comenzilor ;
11. Depozitarea și gestionarea stocurilor de resurse
tehnice și de consumabile ;
12. Menținerea relației cu furnizorii ;
13. Recomandarea produselor cosmetic;
14. Vânzarea produselor cosmetice ;
15. Programarea clienţilor ;
16. Planificarea sarcinilor ;
17. Respectarea planului / programului de lucru;
18. Utilizarea în activitatea curentă a noilor cunoștințe și
abilități dobândite prin participarea la cursuri de formare
continuă ;
19. Identificarea nevoilor clienților;
20. Consilierea clienților cu privire la tratamentele
cosmetice necesare și la utilizarea produselor cosmetic;
21. Manifestarea competenţelor sociale;
22. Respectarea reglementărilor în vigoare în domeniul
produselor cosmetic;
23. Realizarea examenului cosmetic;
24. Identificarea tipurilor de ten;
25. Recunoașterea pielii cu afecțiuni dermatologice;
26. Elaborarea fișei cosmetice și a schemei de tratament;
27. Testarea produselor pentru prevenirea unor afecţiuni
cutanate ;
28. Utilizarea echipamentelor pentru tratamente cosmetice
29. Executarea masajului facial ;
30. Executarea diferitelor tipuri de tratamente cosmetice
faciale ;
31. Acordarea de asistență post-tratament cosmetic ;
32. Modificarea formei sprâncenelor prin pensare;
33. Vopsirea genelor și sprâncenelor;
34. Executarea machiajului natural;
35. Utilizarea echipamentelor pentru tratamente de

Relaţia cu Standardul de
Pregătire Profesională
Condiţii de acces
Orice pregătire anterioară de la
care trebuie să pornească
programul oferit.
Modalităţi de învăţare
Modul în care se va derula
programul.
Resurse
Materiale, echipamente necesare
desfăşurării programului.
epilare; 36. Realizarea epilării cu ceară tradițională și
ceară de unică folosință;
37. Realizarea epilării definitive;
38. Acordarea de asistență post-epilare;
Cosmeticienii oferă tratamente de îngrijire a pielii.
Aplică diferite tratamente faciale în funcție de nevoile
clienților și de tipul pielii, cum ar fi loțiuni, creme
exfoliante, creme de curățare și măști, pentru a menține
sănătatea și atractivitatea pielii.
Cosmeticienii pot executa, de asemenea, masaje pentru
gât și decolteu.
Cosmeticienii îndepărtează părul nedorit de pe diferite
părți ale corpului, cum ar fi din zona sprâncenelor, a buzei
superioare sau din zona inghinală.
Execută masaj facial și aplică machiaj.
Cosmeticienii realizează tratamente cosmetice și epilarea
definitivă cu aparate certificate ca Dispozitive Medicale
de clasă inferioară, pentru care este permisă utilizarea și
de alte persoane în afara personalului medical (Clasa II
conform Directivei EU 2017/745, sau conform
reglementărilor legislative din domeniul sanitar în vigoare
la data utilizării aparatelor).
Înainte de a începe acest program ,participanţii trebuie să
îndeplinească următoarele condiții:
- Învățământ liceal, fără diplomă de bacalaureat
- Aviz medical în vederea exercitării activității. Apt/
clinic sănătos.
Programul se vadesfăşura sub formă de :
- Cursuri;
- Stagii de practică;
Resurse materiale:
-Calculator, flipchart, videoproiector, markere,suport de
curs, fise.
- Spatii adecvate ( dimensiuni, mod de organizare a
spatiului) : pentru pregatirea teoretica: sala de clasa și
pentru pregatirea practica: școlile din județul Bacău.
- Dotarile prevazute in programa de pregatire, pentru
pregatirea teoretica (calculator, video proiector ,whiteboard
sau flipchart.) și pentru pregatirea practica ( cazuri si
exemple sustrase din situatiile intalnite la domiciliile
batranilor cu joc de rol).
Vor fi asigurate materialele consumabile necesare
procesului de pregatire.
-Suportul de curs /Manualul cursantului pt fiecare cursant
-Alte materiale( baston, cadru, scaun cu rotile, un pat.)
- Posturi de lucru pentru cosmetică, compuse din:
fotoliu/pat cosmetic pentru client + sistem individual de
iluminare direcționată cu temperatură neutră (4000˚K ÷
5200˚K ) + masă de lucru cu sertare pentru organizarea
instrumentelor, produselor și consumabilelor de lucru,
materiale sterile, etc. + scaun pentru cosmetician
- Mostre de produse cosmetice
- Produse pentru cosmetice pentru toate tipurile de

Obiective de referinţă
Lista obiectivelor de referinţă
exprimate în competenţe
profesionale conform cu
standardul ocupaţional
tratamente
- Produse pentru vopsirea genelor și sprâncenelor -
Produse pentru machiaj
- Produse pentru epilare
- Substanțe dezinfectante pentru suprafețe, aparate și
instrumente
- Instrumente şi aparate pentru examenul și tratamentele
cosmetice:
1. Comunicarea eficientă la nivel interpersonal și
profesional
2. Colaborarea cu alți specialiști, în vederea îmbunătățirii
tehnicilor de lucru
3. Administrarea/gestionarea funcţionării organizaţionale
și financiare a firmei
4. Respectarea normelor igienico-sanitare în vigoare
5. Aplicarea legislației în vigoare în domeniul Securității
şi Sănătăţii în Muncă (SSM) şi Apărării împotriva
Incendiilor (SU).
6. Întreținerea echipamentelor
7. Aplicarea principiilor ergonomiei în organizarea locului
de muncă, în operaţiunile de manipulare a echipamentelor
şi materialelor
8. Aplicarea metodelor de prim ajutor.
9. Promovarea produselor şi serviciilor
10. Întocmirea și recepționarea comenzilor
11. Depozitarea și gestionarea stocurilor de resurse
tehnice și de consumabile
12. Menținerea relației cu furnizorii
13. Recomandarea produselor cosmetice
14. Vânzarea produselor cosmetice
15. Programarea clienţilor
16. Planificarea sarcinilor
17. Respectarea planului / programului de lucru
18. Utilizarea în activitatea curentă a noilor cunoștințe și
abilități dobândite prin participarea la cursuri de formare
continuă
19. Identificarea nevoilor clienților
20. Consilierea clienților cu privire la tratamentele
cosmetice necesare și la utilizarea produselor cosmetice
21. Manifestarea competenţelor sociale
22. Respectarea reglementărilor în vigoare în domeniul
produselor cosmetice
23. Realizarea examenului cosmetic
24. Identificarea tipurilor de ten
25. Recunoașterea pielii cu afecțiuni dermatologice
26. Elaborarea fișei cosmetice și a schemei de tratament
27. Testarea produselor pentru prevenirea unor afecţiuni
cutanate
28. Utilizarea echipamentelor pentru tratamente cosmetice
29. Executarea masajului facial
30. Executarea diferitelor tipuri de tratamente cosmetice
faciale
31. Acordarea de asistență post-tratament cosmetic
32. Modificarea formei sprâncenelor prin pensare
33. Vopsirea genelor și sprâncenelor
34. Executarea machiajului natural
35. Utilizarea echipamentelor pentru tratamente de epilare
 36. Realizarea epilării cu ceară tradițională și ceară de
unică folosință
37. Realizarea epilării definitive
38. Acordarea de asistență post-epilare
Durata de pregătire - Pregătire teoretică : 360 ore
Cât timp durează programul de - Pregătire practică : 720 ore;
formare
Număr de participant pe grupe - Minim 14;
de pregătire - Maxim 28;

Modalităţi de evaluare Evaluare initial

- Cursanţii vor completa chestionare pentru a
Modul şi criteriile în raport cu verifica ce i-a determinat să participle la
care participantul va fi evaluat programul de formare profesională în ocupaţia de
cosmetician, precum şi abilităţile pe care le au
aceştia pentru ocupaţia respectiva;
- Metode – instrumente , chestionare;
- Scala de apreciere- calificativele (excellent- bun-
acceptabil).
Evaluarea finală
Metode–instrumente
- Probă scrisă – testare scrisă la pregătirea teoretică-
test grilă
- Proba practica- aplicatie practică
Scala de apreciere
- Note de la 1 la 10 (conform legislaţiei în vigoare )

DESCRIEREA OCUPAŢIEI

Practicanţii unei astfel de ocupaţii execută tratamente/masaje faciale pentru menţinerea

frumuseţii, sănătăţii pielii şi a esteticii generale;
• Execută vopsirea genelor şi a sprâncenelor şi realizează retuşuri şi machiaje la cererea
clienţilor;
• Execută operaţii de epilare a diferitelor zone ale corpului;
• Elaborează şi implementează planuri de tratament cosmetic pentru clienţii în funcţie de tipul
de piele şi problemele existente la acel moment;
• Oferă clienţilor instrucţiuni(sfaturi) privind tehnicile de curăţire, machiaj, în funcţie de
caracteristicile faciale ale acestuia;
• Acordă consultantă clienţilor în raport cu serviciile solicitate de clienţi (tratamente,
machiaj,epilat,etc);
• Recomandă realizarea unor analize medicale în cazul unor persoane cu probleme grave(ex.
ten foarte afectat);
• Recomandă folosirea unor creme şi substanţe naturale pentru îngrijirea feţei sau corpului şi
stabileşte schimbarea schemei de tratament;
• Promovează serviciile şi produsele firmei clienţilor;
• Comercializează produse de specialitate clienţilor;
• Dezinfectează instrumentarul folosit în timpul executării diferitelor operaţii/activităţi
cosmetice;
• Utilizează echipamentele/instrumentele cosmetice corespunzator normelor;
• Pregăteşte materialele necesare realizării activităţilor desfăşurate; aprovizionează secţia cu
materialele specifice;
• Igenizează locul de munca permanent;
 • Realizează programarea clienţilor, pentru a asigura buna funcţionare a programului;
• Realizează un cadru ambiental cât mai relaxant şi plăcut.

PROGRAMA DE PREGĂTIRE

Ocupaţia: Modificarea formei sprâncenelor prin pensare

COD COR : 514201

UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
Categorii de Nr. Titlul unităţii
competenţe crt.
1. Planificarea activităţii
FUNDAMENTALE 2. Munca în echipă
3. Dezvoltarea profesională

4. Utilizare PC
GENERALE PE 5. Comunicare
DOMENIUL DE 6. Rezolvare de conflicte
ACTIVITATE
7. Dezvoltarea parteneriatului şcoală-comunitate

8. Consilierea familiilor/categoriilor sociale

dezavantajate privind rolul şi importanţa
SPECIFICE şcolarizării copiilor

OCUPAŢIEI 9. Aplicarea practicilor incluzive

10. Depăsirea dificultăţilor emoţionale şi
comportamentale la copiii cu nevoi speciale
11. Asigurarea respectării drepturilor copilului

12. Promovarea limbii, tradiţiilor şi obiceiurilor

comunităţii în şcoală
 STANDARDUL OCUPATIONAL: Îngrijitor bătrâni la domiciliu

CATEGORIE DE COMPETENTA: Specifice

DENUMIREA MODULULUI/UNITATII: Mobilizarea şi transportul bătrânului asistat

DURATA: 12ore

Teorie: 4 ore

Practica 8 ore
OBIECTIVE DE REFERINTA

La finalul modulului , participantii vor fi capabili:

 Sa aplice tehnici de mobilizare si transport

 Sa aplice tehnici de mobilizarea;
 Sa dezvolte atitudini de linistire si calmitate in momentul efectuarii
mobilizării;
 Sa practice aptitudini potrivite de respect, calm, răbdare în relaţia
cu persoana asistată pe toată perioada desfăşurării activităţii.

Nr.crt Tema Descriere Metode Materiale Durata

0.1 Debutul -Prezentarea formatorului si a -Dialog, -Hartie , 10 minute

programului. cursantilor. -Exercitii -Instrumente de
-Evaluarea initiala a cursantilor- de ,,spargerea scris.
asteptari, cunostinte, motivatie, ghetii”.
experienta
-stabilirea regulilor
1 Prezentarea Prezentarea notiunilor generale -Expunerea, -Calculator, 10 minute
generala a din kinetoterapie. -Dialogul. -Videoproiect,
materialului - definitia -Material
Intoducere in - clasificarea tipurilor de miscari. electronic,
concept. -Flipchart.
-Markere.
2 Rolul - Ce este miscarea pasiva. -Expunerea, -Calculator, 15 minute
miscarilor - Ce este miscarea activa -Dialog. -Videoproiector,
active si - Rolul miscarii active -Material
passive. - Rolul miscarii pasive electronic,
-Flipchart.
-Hartie,
-Markere.
Pauza 10 minute
3 Principiile de - Primum non nocere (sa nu faci -Expunerea, -Calculator, 15 minute
 baza ale rau) -Dialog. -Videoproiector,
aplicarii - Principiul precocitatii -Material
exercitiului tratamentului electronic,
fizic. - Principiul gradarii efortului -Flipchart,
- Principiul individualizarii -Hartie,
tratamentului -Markere,
-Pixuri

4 Riscuri ce pot - Ranirea pacientului. -Expunere, -Hatie alba, 45 minute

fi intalnite in - Ranirea celui care actioneaza -Dialog, -Culori,
timpul ridicarii transferal. -Calculator,
si a -Brainstormingul, -Videoproiector,
transferului. -Discutii, -Material
-Joc de rol. electronic,
-Markere,
-Flipchart.

5 Pauza . 15 minute

6 Tehnici de - Indicatii generale pentru a ridica -Expunerea, -Hatie alba, 50 minute

ridicare si un bolnav. -Dialog. -Culori,
transfer. - Sisteme de ridicare : -Calculator,
Ridicare de dupa umeri. -Exercitii “in -Videoproiect
Ridicarea de catre o singura cos”, -Material
persoana. -Cubu, electronic
Metoda "Cap si coada". -Joc de rol. -Markere,
Ridicare tip leagan. -Flipchart

7 Mijloace de -Care sunt mijloacele de asistenta -Expunerea, -Calculator 30 minute

asistenta pentru mers -Dialog. -Videoproiector
pentru mers. -Descrierea mijloacelor enumerate -Material
pentru mers sau asigurarea -Prezentare electronic.
deplasarii. spontana,
- Brainstormingul.
8 Pauza. 10 minute

9 Chestionar -Hartie, 15 minute

evaluare -Pixuri.
Chestionar
feed-back.

10 Intebari/ -Hartie, 15 minute

raspunsuri. -Pixuri

11 -Joc de rol -Hartie, 8 ore

Proba practica -Dezbatere -Pixuri.
- Brainstormingul
-Cubu
-Exercitii “in cos”
 Mobilizarea şi transportul bătrânului asistat

1. Notiuni introductive in kinetoterapie

RECUPERARE = totalitatea metodelor si mijloacelor folosite pentru redobandirea

capacitatilor functionale;

KINETOTERAPIE ( kinesis = miscare, therapeia= terapie) = terapie prin miscare;

MUSCHI = organ contractil care serveste la miscarea diverselor parti si organe ale corpului;

ARTICULATIE = punctul de unire a doua sau mai multe oase;

TONUS MUSCULAR = stare de incordare a muschiului;

ATONIE MUSCULARA= pierderea sau scaderea foarte pronuntata a tonusului muscular;

ATROFIE MUSCULARA = scaderea marcata de volum a unui muschi striat, prin

diminuarea atat cantitativa, cat si calitativa a fibrelor sale;

PARALIZIE = diminuarea sau disparitia functiei motorii musculare;

HEMIPLEGIE = paralizie flasca sau spastica a unei jumatati de corp, datorita unei leziuni
neurologice, infectioase, tumorale sau traumatice;

HEMIPAREZA = paralizie usoara a motilitatii voluntare limitata la o jumatate de corp;

PARAPLEGIE = paralizia ambelor membre inferioare;

TETRAPLEGIE = paralizia, mai mult sau mai putin completa, a celor 4 membre;

EXERCITIU FIZIC = act motric repetat sistematic, care constituie mijlocul principal de
realizare a obiectivelor kinetoterapiei;

MOBILIZARE = miscare pasiva, activa, a intregului corp, a membrelor, a unei articulatii, in

scopul restabilirii formei si functiei normale;
 2. Miscarea activa si pasiva

A) Miscarea activa:

- este rezultatul lucrului muscular propriu si se realizeaza cu o cheltuiala corespunzatoare de

energie;
- Mobilizarea activa libera: in cadrul careia miscarea este realizata fara niciun fel de
interventie exterioara (care sa ajute sau care sa se opuna);

B) Miscarea pasiva:

 Miscarea sau actiunea pasiva este o miscare involuntara actionata de o alta persoana,
ea nu reprezinta consum energetic.
 Nu se recomanda’ ca exercitiu pentru persoanele sanatoase, care pot practica la alegere
orice exercitiu de gimnastica, joc sau sportiv;
 Se recomanda bolnavilor cu diferite forme de paralizie musculara, deficienti sau copii
mici, care nu pot efectua nici un fel de miscare activa sau le executa gresit;

A.1.) Efectele miscarii active:

 dupa cum se poate intui avand in vedere numele, miscarea voluntara este comandata si
este realizata prin contractie musculara si prin consum energetic.
 Miscarea active actioneaza asupra tegumentelor, oaselor, articulatiilor, tendoanelor,
ligamintelor, muschilor, aparatului circulator si sferei neuro-psihice.
 mobilizarea activa voluntara faciliteaza resorbtia edemelor, intinderea tegumentelor si
contribuie la cresterea volumului de sange catre tesuturi.
 previne sau reduce aderentele si fibrozele peri-articulare si intra-articulare,
imbunatateste durata contractiilor musculare; creste rezistenta musculara; favorizeaza
intoarcerea venoasa, creste debitul cardiac.
(nu se fac decat la recomandarea kinetoterapeutului.)

B.1.) Efectele miscarii pasive:

 Exercita asupra muschilor, tendoanelor, articulatiilor, asupra vaselor de sange, asupra

nervilor periferici, intinderi si scurtari, tractiuni si presiuni, tensiuni si relaxari care le
influenteaza mecanic si le stimuleaza din punct de vedere functional;
 Executate metodic (deci nu la intamplare) si perseverent, intretin functiile muschilor
(elasticitatea), in pareze si paralizii, in tulburari functionale provocate de leziuni
accidentale si de inflamatii ale muschilor si nervilor, sau de mobilizare prelungita (care
duce la aparitia escarelor);
 Activeaza circulatia sangelui si a limfei in muschi si tesuturile din teritoriile mobilizate,
contribuind la schimburile nutritive locale;
 Se substituie miscarilor active in toate cazurile patologice care impiedica sau reduc
mobilitatea; ele intretin functiile articulare, prevenind sau reducand redorile sau
antrenand elementele de fixare (muschi, tendoane, ligamente, oase, articulatii);
 Simtite si vazute de un mare numar de ori, contribuie la invatarea sau recuperarea
miscarilor active;
 Nu tin locul miscarilor active si nu au nici un efect asupra dezvoltarii fortei si
volumului muscular;
 3. Principiile de baza ale aplicarii exercitiului fizic

3.1. Primum non nocere (sa nu faci rau): nu se aplica nici un tratament fara siguranta de a
imbunatatii starea beneficiarului si niciodata sub nici o motivare pentru a-i face rau;

3.2. Principiul precocitatii tratamentului: cu cat recuperarea se face mai precoce, cu atat
posibilitatile de recuperare ale beneficiarului sunt mai mari;

3.3. Principiul gradarii efortului: gradarea efortului trebuie sa tina cont de posibilitatile de
moment ale beneficiarului, de posibilitatea existentei unor afectiuni asociate, respectandu-
se metodologia de la simplu-complex, de la usor-greu si de la cunoscut-necunoscut;

3.4. Principiul individualizarii tratamentului: tratamentul difera de la un pacient la altul

datorita particularitatilor morfo-functionale ale fiecaruia, a bolii si simptomatologiei, a
gradului de implicare si participare a beneficiarului la recuperare, a gradului de
constientizare in ceea ce priveste importanta recuperarii (tratamentului);

4.Riscuri ce pot fi intalnite in timpul ridicarii si a transferului

Manevrarea pacientului reprezintă un factor de risc semnificativ pentru apariţia

afecţiunilor musculoscheletice în rândul bolnavului dar si a celui care actioneaza
transferul, aceasta problema fiind una din multe alte probleme ce pot fi intampinate in
manevrarea incorecta de transfer a bolnavului.
Asadar prin afirmatia anterioara putem intelege faptul ca exista doua categori de ranire
iar acestea sunt:
-ranirea pacientului.
-ranirea celui care actioneaza transferul.

4.1Ranirea pacientului:

o Ranirea pacientului poate fi intampinata din lipsa cunostintelor legate de boala

sau patologia pe care o detine pacientul.
o Manevrele neadecvate sau incorecte pot provoca leziuni, fracturi, dislocatii,
erupti, sau scaparea pacientului pe sol, sau cazuri mult mai grave fara de a
cunoaste exact ce nu are voie sa faca pacientul.
o Lipsa cunostintelor pentru a pregati terenul si a echipamentului ce va servi in
ajutorul transferului sau a transportului poate cauza ranirea pacientului si nu
numai.
o Asezarea neadecvata apacientului pe scaunul cu rotile, poate fi un factor de risc
in ranirea bolnavului.
o Echipamentul neadecvat a ingrijitorului pentru transferul bolnavului.

4.2 Ranirea celui care actioneaza transferul:

 o Persoana care actioneaza transferul poate si ea la randul ei sa se raneasca, in
cazul in care pregatirea pacientului pentru transfer nu este bine efectuata.
o Persoana care va executa manevra de transfer nu ia in calcul greutatea
pacientului.
o Manevrele de ridicare sau de desprindere a pacientului de pe pat sau scaun,
nu sunt efectuate corespunzator centrului de greutate a celui care actioneaza
transferul.
o Ne luarea in calcul a factorilor de risc ce se afla la locuinta bolnavului, sau pe
terenul pe care va actiona ingrijitorul in transfer, insa cu riscul de a rani si
bolnavul in timpul transportului.

5. Tehnici de ridicare si transfer

Ridicarea si deplasarea varstnicilor in mod corect este vitala, deoarece daca miscarile nu sunt
bine executate atat bolnavul, cat si persoana care-l ajuta risca sa se loveasca sau raneasca.
Asemenea accidente pot fi dureroase si pot provoca stari de invaliditate.

5.1 Indicatii generale pentru a ridica un bolnav:

- sa tina persoana pe care o ridica cat mai aproape de corpul sau;

- sa foloseasca in special musculatura puternica a picioarelor si nu muschii spatelui;
- sa se lege cu o centura in jurul abdomenului inainte si in timp ce ridica, pentru a-si proteja
spatele;
- sa se asigure ca l-a apucat bine pe bolnav;
- sa-si asigure destul spatiu in care sa se miste;
- sa poarte pantofi adecvati preferabil fara toc.

Uneori este de ajuns o singura persoana pentru a misca beneficiarul, dar de multe ori este
nevoie de doua sau mai multe persoane, in special daca varstnicul este foarte greu. Cand sunt
doua persoane care ridica beneficiarul este foarte important sa-si coordoneze actiunile in mod
corect pentru a-l putea ridica impreuna. Una dintre ele trebuie sa preia conducerea numarand,de
exemplu: unu-doi-trei ridica! Trebuie sa se asigure ca beneficiarul stie ce se intampla cu el
pentru a putea coopera pe cat posibil cu acesta.

5.2 Sisteme de ridicare

Acestea trebuie sa fie ferme si confortabile atat pentru cel ce ridica, cat si pentru cel ridicat.

Ridicare de dupa umeri.

Se poate proceda in felul acesta pentru a-l deplasa pe pacient in pat sau pentru a-l cobori din
acesta, pentru a-l aseza in scaun sau pentru a-l ridica de pe scaunul wc-ului.

Tehnica - este nevoie de doua persoane, una de fiecare parte a beneficiarului. Acesta isi aseaza
bratele in jos pe spinarea celor ce-l ridica, in timp ce executantii manevrei pun o mana sub
coapsele beneficiarului si se apuca de incheieturi unul pe celalalt, umerii lor fiind asezati la
subsuoara beneficiarului.Gambele persoanelor care ridica sunt departate una de cealalta, iar
picioarele se afla la 90 de grade unul fata de celalalt, piciorul din fata indreptat in directia
ridicarii. Cand numaratoarea a ajuns la trei, cei ce ridica isi sprijina umerii solid de pieptul
beneficiarului si il ridica.

Este foarte important de retinut ca acest sistem de ridicare nu trebuie folosit ca atare la un
pacient cu bratul paralizat in urma unui accident vascular, deoarece umarul poate fi lezat de
presiunea de sub el. In acest caz, persoana care se ridica se aseaza pe partea paralizata tinandu-si
umarul langa omoplatul beneficiarului (bratul fiind tinut in fata).

Ridicarea de catre o singura persoana:

Aceasta metoda se poate folosi pentru a-l muta pe pacient din pat in scaun si inapoi sau de pe
scaun la toaleta si inapoi. Scaunul este pus de-a lungul patului si beneficiarul este miscat in
pozitia asezat pe marginea patului. Cel care-l ridica il ia de dupa omoplat si isi foloseste
genunchii si picioarele pentru a le bloca pe ale bolnavului ca sa nu alunece. Beneficiarul isi
aseaza bratele in jurul umerilor celui ce-l ridica. Acesta din urma se lasa usor in jos si cand
numaratoarea ajunge la trei il ridica in picioare. Impreuna, cei doi pivoteaza usor (picioarele si
genunchii beneficiarului fiind in continuare blocate) pana ce gambele beneficiarului se lipesc de
scaunul in care este apoi lasat in jos.

Metoda "Cap si coada":

Aceasta metoda se poate folosi pentru a-l deplasa pe bolnav de pe pat la scaun si inapoi.
Scaunul este asezat paralel si lipit de pat. Prima persoana care ajuta sta in picioare in spatele
scaunului si-si pune genunchiul din dreptul patului pe pat, iar celalalt picior in directia
scaunului; apoi il apuca pe pacient cu bratele, tinandu-se de incheieturile mainilor. Celalalt
ajutor sta cu fata la pat cu genunchii indoiti si pune o mana sub coapsele varstnicului si cealalta
sub calcaie.

Cand numara pana la trei, primul ridica persoana in sus si de-a curmezisul transferandu-si
greutatea de la pat la piciorul pe care se sprijina. Cel de-al doilea ii intinde genunchii si ridica
beneficiarul tinandu-l de picioare si apoi se lasa in jos pentru a-l aseza pe scaun.

Ridicare tip leagan:

Aceasta se foloseste cand nu mai exista nici o alta posibilitate deoarece supune la efort deosebit
musculatura spatelui celor care ridica. Ea poate fi necesara pentru a misca in pat un pacient
lipsit de cunostinta sau pe unul care nu poate coopera dintr-un motiv sau altul. Persoanele care
ridica stau cu fata una la cealalta si transversal fata de varstnic cu doua maini pe sub umerii
bolnavului si celelalte doua sub coapsele acestuia. Gambele celor ce ridica trebuie sa fie indoite,
piciorul din fata fiind in directia in care se ridica, iar spatele drept. Cand numara pana la trei,
beneficiarul este ridicat si deplasat.
 6.MIJLOACE DE ASISTENŢĂ PENTRU MERS

6.1 Mijloacele de asistenta la mers:

 Cadrul de mers –fara rotile

–cu rotile
 Carjele –axiale
–nonaxiale
 Bastoane cu 1, 3 sau 4 picioare (obişnuit, trepied, cvadripied).
 Scaun cu rotile.

6.2 Descrierea mijloacelor enumerate pentru mers:

Cadrul de mers:

 Cadrul fara rotile, constă din 4 stâlpi verticali uniţi prin trei bare orizontale. prevăzute
cu mânere adaptate în funcţie de capacitatea pacientului de a apuca.
Stâlpii verticali sunt reglabili, prevăzuţi cu dopuri antiderapante.
Susţinerea pacientului fiind bilaterală, stabilitatea acestor mijloace este superioară, cu
condiţia ca pacienţii să aibă forţă suficientă în membrele superioare (brate).
Alegerea înălţimii corecte presupune aşezarea pacientului în ortostatism, umerii
relaxaţi, coatele flectate la 20º.
Un cadru de mers este poziţionat la aproximativ 25-35 cm în faţa pacientului şi-l
înconjoară pe acesta.
 Cadrul cu rotile, sunt cele mobile/rulante permit propulsia prin împingere nu prin
ridicare şi se utilizează de către pacienţii care nu au o coordonare sau forţă în membrele
superioare (brate) şi în trunchi. Presupun o oarecare instabilitate, de aceea pacienţii
trebuie supravegheaţi. Pot fi prevăzute de asemenea cu gutiere în cazul în care pacientul
are deficit de prehensiune.
Există cadre de mers care au un suport tip platformă pentru antebraţ, care poate fi
ataşat cadrului de mers standard sau rulant utilizate de cei care au contractură la flexorii
cotului sau dureri şi deformări ale pumnului şi mâinii; de obicei acestea sunt destul de
grele.
Utilizarea cadrelor oferă stabilitate în două planuri antero-posterio şi laterolateral.
Se utilizează în cazuistica postsechelară traumatică, neurologică, amputaţii, afecţiuni
reumatismale. Folosirea cadrelor de mers limitează unele activităţi din interiorul
locuinţei, de asemenea urcarea şi coborârea scărilor.

Carjele:

 Carjele axiale, constau din 2 stâlpi verticali fixaţi în V care la rândul lor se
continuă cu un stâlp vertical reglabil şi prevăzut cu dopuri antiderapante.
Capătul superior al V-ului este prevăzut cu o transversă subaxilară (sprijin subaxilar
îmbrăcat în poliuretan moale) care va reprezenta partea de sprijin pa faţa laterală a
toracelui.

 Carjele nonaxiale, sunt:

 - cârje brahiale (cu sprijin pe braţ), punctul de sprijin deasupra
şi dedesubtul cotului pentru cei cu deficit de triceps asigurând şi sprijin palmar.
- cârje antebrahiale (cu sprijin pe antebraţ) sau canadiene .

Bastonul:

- Sunt din lemn sau aluminiu, cele din aluminiu fiind cu şanţuri reglabile, cu multe
varietăţi de mânere (tip C sau J cele mai frecvente). Este mijlocul de asistenţă care
are doar un singur punct de contact cu corpul şi asigură mai puţină susţinere decât
celelalte. Deplasarea cu bastonul necesită o musculatură bună a MS şi a centurii
scapulo-humerale.

Scaunul cu rotile:

-Este un mijloc de transport bine cunoscut ce prezinta mai multe beneficii pentru
persoanele care nu dispun de mobilitate echilibru sau alte disfunctii care ii limiteaza in
deplasarea cu echipamente partial ajutatoare.

-Scaunul asigura, permite, reduce sau promoveaza urmatoarele cerinte:

1. Asigură pacientului un confort sporit şi este mai puţin obositoare; asigură o mai bună
capacitate de interacţiune a subiectului cu mediul înconjurător;

2. Promovează postura corectă care va reduce durerea, mai ales de la nivelul gâtului, umerilor
şi spatelui;

3. Permite o efectuare mai eficientă a activităţilor zilnice, precum alimentaţia, pieptănatul etc.;
4. Redistribuirea greutăţii corporale reduce riscul apariţiei escarelor, cauzate de postura
incorectă şi lipsa mişcării

5. Reduce riscul de cădere din scaun şi de rănire a subiectului

6. Permite subiectului o mai bună observare a mediului înconjurător, o mai bună respiraţie,
înghiţire, digestie mai eficientă.

Bibliografie:

1. anc.edu.ro standarde ocupationale

2. google.
3. Youtube.
4. UNIVERSITATEA DIN ORADEA, FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI
SPORT, KINETOTERAPIE ŞI MOTRICITATE SPECIALĂ TEHNICI DE
MANEVRARE A BOLNAVULUI
5. Dex.ro