DIRECTE (DC) INDIRECTE (IC) VARIABILE (VC) CONSTANTE (FC) II. Metodele de determinare prețului. 1) METODA COSTULUI COMPLET (TOTAL) P =ATC + (ATC x Mp), unde ATC-costul mediu Mp-marja unitară de profit
2) METODA COSTULUI PARŢIAL (DIRECT COSTING, MARGINAL COSTING)
P = AVC + (AVC x Mp) sau
P = ADC + (ADC x Mp), unde AVC - consumurile variabile medii; ADC - consumurile directe medii; Mp – marja de profit sau marja de contribuţie ce reprezintă suma dintre costurile fixe medii şi profitul planificat. Mp = AFC + Pf unitar, unde AFC – consumurile fixe medii, Pf unitar – valoarea profitului unitar. 3) METODA ANALIZEI PARAMETRILOR COST – VOLUM – PROFIT CU SCOPUL STABILIRII CANTITĂŢILOR DE PRODUCŢIE, A NIVELULUI PREŢULUI ŞI A PROFITULUI DORIT (METODA BEP: BREAK EVEN POINT) Metoda ecuaţiei TR=VC+FC+Pf Deoarece profitul în punctul critic este egal cu zero, pentru acest punct TR=VC+FC, sau P*Q=(AVC*Q)+FC. Ţinând cont de această ecuaţie poate fi determinat punctul critic în unităţi fizice: QBEP în unităţi fizice = FC / ( P-AVC ) Metoda marjei de contribuţie Marja de contribuţie unitară care se mai numeşte contribuţia pe unitate (CPU) reprezintă rezultatul obţinut din vânzarea unei unităţi de produs după restituirea costurilor variabile unitare şi include suma dintre profitul operaţional şi costurile fixe unitare. CPU = P – AVC sau CPU = AFC + Pf, respectiv QBEP în unităţi fizice = FC / CPU 4) METODA ORIENTATĂ SPRE RECUPERAREA INVESTIŢIILOR P = ATC + ( I / Q ) x RI(%), unde I – valoarea investiţiei efectuate, a capitalurilor utilizate, RI(%) – eficienţa aşteptată a investiţiei efectuate, a capitalurilor utilizate.