Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați

Facultatea de Inginerie și Agronomie din Brăila

Specializarea Agricultura

LUCRARE DE ABSOLVIRE A CURSULUI DE

CONTABILITATE DE GESTIUNE

Indrumator: Conf. Ing. Dr. Ec. ZECA Ecaterina Daniela

Student: HOGEA DRAGOS

CRISTIAN

Brăila
2021-2022
 Aplicația_1

Costul standard pentru materiale directe pentru produsul P – GRAU

Pentru obținerea unei unități de produs P se folosesc trei materii prime:

X- SAMANTA , Y–INGRASAMANT, și Z - FOLIAR

Cantitățile standard și prețurile standard sunt înregistrate în fișă astfel:

Material UM Cs Ps
SAMANTA Kg 220 1,9
INGRASAMANT Buc 20 14
FOLIAR ml 1500 0,6

Se va aplica, conform teoriei, formula:

Chst mat. = Cs *Ps

unde : Cs – consumul standard si Ps - pretul standard

Rezolvare:

Material Valoare
(standard valoric) cost standard pentru
materiale
SAMANTA 418
INGRASAMANT 280
FOLIAR 900
Total 1598
 Aplicație_2

Calculul costurilor standard pentru monopera ( directa )

Conform teoriei, costul standard pentru manopera se stabilește pe unitatea de produs,

pentru fiecare operație în parte.

Pentru obtinerea aceleiași unități de produs P- GRAU, se efectueaza trei operatiuni. Tss și
ts se regăsesc in tabelul de mai jos:

Material UM ts Tss
ARAT Ore 1,25 25
DISCUIT Ore 0,5 20
SAMANTA Ore 0,4 22

Pentru a rezolva cerința se aplica formula:

Chst man. = ts *Tss

unde:
ts - timpul standard ( norma de timp)
Tss – tariful de salarizare standard

Rezolvare:

Material Valoare
(standard valoric) cost standard pentru
manoperă
ARAT 31,25
DISCUIT 10
SEMANAT 8,8
Total 50,5
 Aplicație_3

Cheltuielile de regie standard

Cheltuielile de regie ale perioadei precedente sunt în valoare de 600.000 um.

Se cunosc:
Vhs = 40.000 h

Vh = 60.000 h
Cheltuielile medii de regie au urmatoarea structura :
- 30% - cheltuieli variabile
- 70% cheltuieli fixe.

Rezolvare
Se va lucra cu următoarea formulă:

Ch reg. per .≺¿∗Vhs

Ch reg st = ¿
Vh
Vhs – volumul de activitate standard pentru anul la care se referă caculul cheltuielilor de regie

Vh - volumul mediu de activitate din perioada precedenta

Prin urmare, rezultă:

40.000
Chreg st. =600.000* = 400.000 um
60.000
Daca se ține seama de comportamentul cheltuielilor, vom aplica formula, pe care am
indicat-o mai sus, numai pentru cheltuielile variabile, deoarece cele fixe fiind cheltuieli de
structură rămân nemodificate.

Ch reg st .=Ch reg st .(var) +Chreg st(fixe .)

Ch = 600.000 → Ch var = 30% = 180.000 um

Ch fixe = 70% = 420.000 um

40.000
Chreg st. =180.000* =120.000.um
60.000
Chreg st(fixe ) = 420.000 um
Chreg st. =120.000+420.000 = 540.000.um
 Aplicație_4

Se cunoaște situatia cheltuielilor efective de regie pentru un centru de responsabilitate pe

ultimii 3 ani.
Datele sunt centralizate conform fișei de mai jos:

Evolutia cheltuielilor de regie pe o perioada de 3 ani si calculul cheltuielilor de

regie standard
Produs/fel Media Ch.regie st.pt.ex.N
cheltuiala Perioada precedenta
N-3 N-2 N-1

Volumul de
activitate 48.000 50.000 50.000 49.000 51.000
ore/om
Cheltueli
fixe

12.100.00 0 12.100.000 12.100.00 0 12.100.00 0 12.100.000

amortizari
-salarii 3.000.000 3.000.000 3.000.000 3.000.000 3.000.000
TESA
Cheltuieli
variabile

- reparatii 6.780.000 6.800.000 7.100.000 6.893.000 7.191.000

utilaje

- energie 48.500.000 49.000.000 49.000.000 48.833.000 50.847.000

electrica
Cheltuieli
mixte
- salarii 406.000 406.000 415.000 409.000 419.000
personal
- energie
electrica
304.000 305.000 309.000 306.000 256.500

Total 73.864.500
 Pentru exercițiul N se cunosc:
- volumul fizic al producției este Q = 6.000 buc.
Produsul A
Pentru obtinerea unei unitati de produs sunt necesare 8,5 ore/om conform standardului pentru
monopera.

Volumul de activitate standard ( capacitatea de productie) este:

Vhs = 6.000 buc * 8,5 h = 51.000 ore/om

Calculul de mai jos are drept scop determinarea cheltuielilor de regie standard pentru
exercițiul N

I. Cheltuielile fixe:

Ch Fst =Ch F

ChF amort =12.100.000

II. Cheltuielile variabile:

1. Calculul cheltuielilor variabile medii se va face aplicând fomula:

Ch vt
Chvar u =
Vh

2. Pentru calcularea cheltuielilor variabile standard se aplică formula:

Ch v st . =Vhst *Chvu

a. Cheltuieli variabile cu reparatii utilaje :

Ch 6.893 .000
1. Chvar . u= vt = =1 41
Vh 49 .000

2. Chv st. =Vh st*Ch vu= 51.000 * 141 = 7.191.000

 b. Cheltuieli variabile cu energia electrica :

Ch vt 48.833 .000
1. Ch var u . = = =997
Vh 49 .000

1. Chv st. =Vhst * Chvu = 51.000 * 997 = 50.847.000

III. Cheltuielile mixte

Pentru cheltuielile mixte separăm partea variabilă de partea fixă și aplicăm procedeul
punctelor de maxim și de minim.

Pentru aceasta:

- se determină cheltuielile variabile unitare, conform teoriei prezentată la cursul 6:

Ch max−Chmin
Ch vu = Vh max−Vh min
Qmax −Qmin

Se aplică succesiv:

Chvt =Chvu *Vh(t) pentru determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o perioada de
gestiune;
ChF T( t) =ChT(t )-ChvT (t ) pentru determinarea cheltuielilor fixe totale dintr-o anumita
perioada de gestiune;
Chmixt st. = Chv st. +ChFst pentru determinarea cheltuielii mixte standard;
Apoi se procedeaza la determinarea cheltuielilor variabile standard pornind de la
cheltuiala variabila unitară determinata prin procedeul punctului de maxim și de minim
ponderată cu volumul de activitate standard.
Chv st. =Chvu *Vhs

ChFst =ChF(t )
 a.Cheltuielile mixte cu salariile personalului

1. Aplicarea procedeului punctelor de maxim și de minim

415.000−406 .000
Ch vu= =4,5 um
50.000−48.000

2. Determinarea cheltuielilor variabile totale pentru perioada t(t=N-1)

ChVT (N -1) = 4,5*50.000 = 225.000.um

ChF(N-1) = 415.000 - 225.000 =190.000.um
ChFst =ChF(n-1) =190.000.um

ChVst =ChVu *Vhs = 4,5*51.0000 =229.500.um

Chmixta st. =229.500+190.000 = 419.500.um

b.Cheltuieli mixte cu energia electrica

309.000−304 .000 5 000

1.Ch vu= = =2,5um
50.000−48 .000 2000

ChVT n( -1) = 309.000-180.000 =129.000

ChFst =ChF(n-1) =129.000
ChVst =ChVu *Vhs = 2,5*51.000 =127.500

2.Chmixta st. =129.000+127.500 =256.500.um

Ch reg st / produs = Nr.ore/ produs *Ch reg st /ora .

Chreg. st /produsul A. =8,5*1.448,32 =12.310,72.um produs/

 Contabilitatea de gestiune clasa 9

Contabilitatea de gestiune clasa 9 respectă principiile dublei inregistrari . Contabilitatea

folosește un instrument unic denumit cont.

În structura contului sunt următoarele elemente:

-titlul

- simbolul contului

- debitul și creditul

- rulajul sau mișcarea contului

- total sume debitoare si creditoare

- soldul contului și simbolul

Titlul si simbolul contului indică conținutul economic al elementului patrimonial ,sunt

stabilite unitar prin plan de conturi elaborat de Ministerul Finanțelor. Simbolul derivă din
structura contului în planul de conturi.

Debitul și creditul fiecărui cont, partea stângă a fiecărui cont se numește debit iar partea
dreaptă se numește credit, sumele înscrise din stânga sunt debitoare iar cele din dreapta sunt
creditoare.

Conturile sunt conturi de active, pasive și bifuncționale.

Conturile de activ încep să funcționeze prin debitare iar creșterile se înregistrează tot în
debitul lor , descresterile duc la debitarea/creditarea contului de activ. Soldul contului active
poate fi 0 sau debitar.

Conturile pasive funcționează prin creditare, creșterile se înregistrează în credit iar

descreșterile în debit. Soldul conturilor de pasiv poate fi creditar sau zero.

Conturile bifunctionale se comportă fie precum contul activ fie precum contul pasiv .

Fiecare tranzacție consemnată întru-un document justificativ va fi analizată din punct de

vedere contabil pentru a determina efectul dual asupra conturilor.
 În pași succesivi se va proceda astfel:

1.Se determina natura operației stabilindu-se duce conținutul tranzacției.

2. Se stabiilesc modificarile care se produce asupra elementelor patrimoniale respectiv asupra

conținutului și sensul modificării.

3. Identificarea conturilor corespondente în care urmează să se înregistreze tranzacția care

descrie modificarea simultană a elementelor bilanțiere.

4. Determinarea pe baza regulilor de functionare a conturilor în care parte a fiecărui cont

urmează să se înregistreze tranzacția.

5. Pe baza analizei se scrie egalitatea contabilă conform principiului înregistrări în partidă dublă.

În formulă contabilă scopul final al analizei contabile se înregistrează tranzacția pe bază dublei
înregistrări. Formula contabilă conține:

- conturile corespondente

-semnul egal( în corespondență cu)

- semnul procent % (cu înțelesul de următoarele candsunt mai mult de două conturi).

Exemplu: Se achiziționează un activ de natură unei imobilizări corporale în sumă totală

de 100 u.m( unități monetare), factura furnizorului este achitat astfel 30 U.M. din caserie achitat
si 70 U.M. sunt virate din contul bancar achitat .

Formula contabilă în dublă înregistrare, în urma analizei constatăm că simultan scad

activul și pasivul bilanțier .In exemplu pasivul bilanțier este dat de furnizorul de imobilizări,
activul patrimonial este reprezentat de bunurile existente în conturile de activ "case" și "cont
bancar" (disponibil în cont). Aceste conturi de pasiv marchează scăderile prin debitare.

Furnizor de imobilizări = , % , "casa" ," disponibil în bănci" .

404=%

531,

512

Conturile de gestiune din clasa noua .

Conturile de gestiune din clasa 9-a sunt grupate astfel :

-grupa 90 se numesc conturi de deconturi;

- grupa 92 se numesc conturi de calculație;

- grupa 93 conturi de producție sau costul producției

Grupa 90 conturi de deconturi .

Contul 901 decontări interne cheltuieli- acest cont evidențiază cheltuieli care fac
obiectul contabilitati de gestiune el face legătura între cheltuielile contabilității financiare și de
gestiune funcționează ca un cont de pasiv prin creditare și își mărește soldul.

Înregistrarea cheltuielilor aferente producției în creditul acestei cont sunt colectate

cheltuieli lunare a producției neterminate și pentru producția finită la sfârșitul lunii. Pentru aceste
inregistrări se face corespondența cu debitul contului: 901, 921, 922, 923, 924 925. La sfârșitul
lunii contul 901 se va debita în corespondență cu debitul contului 931( producția terminate) cu
933 (costul efectiv al producției neterminate) și cu 903 pentru diferențele dintre costul prestabilit
și efectiv realizat numai pentru producția terminate.Contul 901 nu prezinta sold.

Contul 902 decontări interne privind producția obținută – cont bifunctional

funcționează ca pasiv înregistrează costul prestabilit și efectiv fiind creditat cu costul prestabilită
al productiei terminate în corespondență cu debitul lui 931 și cu diferențiele dintre costul
prestabilit și efectiv adică debitul contului 903. Se debiteaza cu costul efectiv al producției
terminat corespondența prin 921.

Contul 903 decontari interne privind diferențe de preț- cont de activ care indică
diferențele dintre costul prestabilit și costul efectiv , sunt înregistrate diferențele producției
terminate în corespondență cu creditul 902. Diferențele nefavorabile se scriu cu negru iar cele
favorabile cu roșu. Creditarea contului se face cu debitul lui 901 contul nu prezintă sold.

Grupa 92 conturi de calculație tine de evidența costurilor obținute costuri de

producție și cost complet commercial.

Contul 921 cheltuieli activități de bază -cont de activ ,cheltuieli directe identificabile la
efectuare de purtătorul de cost. La sfârșitul lunii contul primește prin repartizare cotele de
cheltuieli indirecte pentru realizarea costului producției. În debitul contului înregistreaza toate
cheltuielile directe în corespondență cu creditul 901. Înregistrează cheltuielile indirecte de
producție cu creditul 923 și în corespondență cu creditul contului 924 privind cheltuieli generale
și de administrație. Debitarea contului se realizează și prin credit 922 privind decontul
cheltuielilor auxiliare.Creditul contului înregistrează costul producției terminate în
corespondență cu debitul lui 902.

Contul 922 se numește cheltuieli active auxiliar -cont de activ înregistrează cheltuieli
active auxiliare. Debitul colectează cheltuielile în corespondență cu creditul 901.În creditul
contului se înregistrează cheltuieli pe sectoare în corespondență cu 921, 923, 924, 925 . Nu
prezintă sold.
 Contul 923 cheltuieli indirecte de producție- cont de activ înregistrează cheltuieli
indirecte de producție. Se debiteaza în corespondență cu debitele creditului 901.Se creditează să
corespundă cu 921 pentru a înregistra repartizarea cheltuielilor indirecte, la sfârșitul lunii nu
prezintă sold.

Contul 924 cheltuieli generale și administrative -cont de activ toate cheltuielile privind
administrarea se debitează cu 901, 922 pentru a înregistra colectarea cheltuielilor. Se creditează
cu debitul 921 prin înregistrarea la sfârșitul lunii a repartizării cheltuielilor indirecte, contul 924
nu prezintă sold.

Grupa 93 costul producției.

Contul 931 costul producției fabricate- este un cont de activ care înregistrează producția
obținută la costul prestabilit se debitează cu creditul contului 902pentru a inregistra producția
obținută la costul standard. Se creditează în corespondență cu debitul contului 901, nu prezintă
sold.

Contul 933 costul producției neterminate- este cont de activ care înregistrează costul
efectiv al producției neterminate se debiteaza în corespondență cu 921, și se creditează cu
debitul lui 901.Contul se închide si nu prezintă sold dacă are sold trebuie repus pe cheltuieli la
începutul lunii următoare se numește destocaj.