ANALIZA RISCURILOR

Pentru a evalua riscurile din cadrul unui proiect, dar si riscurile la care este supus viitorul
produs se poate utiliza metoda AMDEC.
AMDEC este o metodă inductivă care permite studiul sistematic al cauzelor şi efectele
defectărilor care afectează componentele unui sistem (produs, maşină sau procedeu). Metoda
urmăreşte evaluarea previzională a fiabilităţii sistemului, analizând în mod sistematic diverse
defectări pe care acesta le poate avea în cursul utilizării sale. Este deci o metodă calitativă de
fiabilitate, care permite prevederea riscurilor de apariţie a defectărilor, evaluarea consecinţelor
lor şi stabilirea cauzelor. Metoda are ca obiectiv principal obţinerea calităţii optimale de către un
sistem. Pentru aceasta trebuie examinate în mod sistematic defectările potenţiale, evaluată
gravitatea consecinţelor lor, asigurată detectarea, declanşate acţiunile corective în funcţie de
gradul lor de criticitate.
AMDEC este o tehnică de analiză exhaustivă şi riguroasă de muncă în grup, foarte
eficientă datorită punerii în comun a experienţei şi competenţei fiecărui participant. Această
metodă identifică acţiunile corective ce trebuiesc aplicate pentru ameliorarea sistemului.
În condiţiile creşterii pretenţiilor de calitate ale clienţilor, de creştere a complexităţii
produselor, a scăderii perioadelor de proiectare şi lansare trebuie să existe o planificare
sistematică a calităţii. Motivul e extrem de simplu şi de intuitiv: defectele care pot fi evitate
iniţial nu trebuie să fie corectate mai târziu.
Principiul de prevenire răspunde unei analize sistematice şi evaluării resurselor potenţiale
de erori susceptibile a se produce în toate fazele realizării unui proiect. Noile metode ale
proiectării sistematice ale calităţii sunt răspunsuri la noile nevoi, ele trebuie să permită analiza şi
eliminarea defectelor potenţiale încă din stadiul de proiectare şi implementare, astfel încât tot
mai des se întâlneşte noţiunea de “proiectare a calităţii”.
În practică s-a demonstrat că pentru corectarea unui defect nedetectat într-o etapă
anterioară costurile cresc de 10 ori de la un stadiu de implementare la altul.
AMDEC este o metodă de analiză, care încearcă să pună în comun competenţele
grupurilor de muncă implicate într-un proces de producţie, în vederea elaborării unui plan de
măsuri ce au ca scop creşterea nivelului calitativ al produselor, proceselor de muncă şi a mediilor
de producţie.
Derularea AMDEC constă în a inventaria modul de detectare a slăbiciunilor
componentelor şi evaluarea efectelor asupra ansamblului de funcţiuni a sistemului şi de ai
analiza cauzele.
Fiind o metodă de analiză critică, AMDEC are obiective extrem de clare, orientate spre:
- determinarea punctelor slabe ale unui sistem tehnic
- căutarea cauzelor iniţiatoare ale disfuncţionalităţii componentelor
- analiza consecinţelor asupra mediului, siguranţei de funcţionare
- prevederea unor acţiuni corective de înlăturare a cauzelor de apariţie a defectelor
- prevederea unui plan de ameliorare a calităţii produselor şi mentenanţei
- determinarea necesităţilor de tehnologizare şi modernizare a producţiei
- creşterea nivelului de comunicare între compartimente de muncă, persoane, nivele
ierarhice.
Deci, obiectivul principal al metodei AMDEC este de a obţine calitatea optimă pentru un
produs/proces/mediu studiat.

INIŢIALIZAREA AMDEC:

a). Identificarea produsului de studiat

Spre studiul şi analiza AMDEC supunem un dispozitiv de lucru încărcare cartuşe de
imprimantă cu jet de cerneală.
b). Stabilirea variantei AMDEC de aplicat
Prin metoda AMDEC vom urmări evaluarea previzională a fiabilităţii dispozitivului
studiat, analizând în mod sistematic diversele defectări pe care aceasta le poate avea în cursul
utilizării sale. Deci e o metodă calitativă de fiabilitate, ce permite:
 prevederea riscurilor de apariţie a defectărilor
 evaluarea consecinţelor
 stabilirea cauzelor
Vom - examina sistematic - defectările potenţiale
 evalua gravitatea consecinţelor lor
 asigura detectarea
 declanşa acţiuni corective în funcţie de gradul lor de criticitate.

c). Constituirea echipei de analiză

AMDEC face apel la experienţă şi asamblează toate informaţiile deţinute de diferitele
echipe de muncă implicate. Deci, AMDEC e o metodă de analiză care încearcă să pună în comun
competenţele grupurilor de muncă implicate într-un proces de producţie, în vederea elaborării
unui plan de măsuri ce au ca scop creşterea nivelului de producţie. În acest fel se permite
evoluţia concluziilor trase de fiecare membru şi se evită ca acestea să rămână la nivel de
persoană. E motivul pentru care analiza se face în grup. Metodele de muncă în grup trebuie să fie
cunoscute şi practicate, în scopul de a asigura o eficienţă optimală grupului. Este un criteriu
esenţial de reuşită.
Ca urmare, e necesară constituirea unei echipe multidisciplinare, care să poată identifica
cauzele de fond ale apariţiei defectelor. Din echipă vor face parte, minimal, reprezentanţi ai
compartimentelor de: proiectare, de asigurare a calităţii şi mentenanţă, precum şi reprezentanţi ai
utilizatorilor. Activitatea grupului va fi condusă de un animator, bun cunoscător al metodei.
În cazul de faţă studiul a fost realizat cu participarea cadrului didactic îndrumător şi a
unor actori implicaţi (utilizatori, distribuitori, specialişti în mentenanţă), de la societăți partenere.

Analiza disfuncţionalităţilor
Criterii de analiză:
 gravitatea
 detectabilitatea
 securitatea

Gravitatea (G) – evaluează efectul disfuncţionalităţii, este resimţită de utilizator, se

poate exprima în funcţie de timpul de remediere.

Detectabilitatea(D) – este dată de posibilitatea ca o disfuncţiune să poată fi identificată

când cauza de apariţie a acesteia există.

Securitatea(S) – se exprimă relativ la efectele disfuncţionalităţii

FIŞĂ AMDEC
Obiectiv: obţinerea rapidă de ameliorării, prin acţiuni asupra punctelor „critice”.
Formulă de calcul a criticităţii: C = G x F x D

Tabelul 7.1. Fişă AMDEC

Nr Descriere Efecte imediate Efecte pe termen lung

1. Comunicare deficitara Divergente de idei la un Depăşirea termenelor impuse

anumit moment
2. Analiză tehnică Soluţii inadecvate Nerealizarea nivelului de
incompletă calitate dorit
Costuri suplimentare
3. Planning irealist Gestionare deficitară a Nerealizarea nivelului de
 resurselor calitate dorit
Depăşirea termenelor impuse
Costuri suplimentare
4. Experiență redusă Blocare în realizarea unei Nerealizarea nivelului de
etape calitate dorit
Depăşirea termenelor impuse
5. Probleme datorate unor Dificultăți în alegerea unei Costuri suplimentare
previziuni eronate a anumite soluţii
costurilor
6. Modificarea datelor Refacerea anumitor activităţi Depăşirea termenelor impuse
iniţiale de concepţie Costuri suplimentare
7. Erori de calcul şi de Refacerea anumitor activităţi Depăşirea termenelor impuse
metodă de concepţie Costuri suplimentare
8. Flux informaţional Blocare în realizarea unor Depăşirea termenelor impuse
perturbat activităţi sau etape de
concepţie

În funcţie de criticitate, problemele identificate vor fi ierarhizate. Această ierarhizarea

este necesară şefului de proiect sau responsabilului cu derularea proiectului (pilotului) pentru a
lua decizii în vederea propunerii unui plan de acţiuni.

Tabelul 7.2. Ierarhizarea

Nr Descriere G F D C
1. Comunicare deficitară
3 2 1 6

2. Analiză tehnică incompletă

3 1 3 9

3. Planning irealist
1 1 2 2

4. Experiență redusă
2 2 2 8

5. Probleme datorate unor previziuni eronate a costurilor

2 1 1 2

6. Modificarea datelor iniţiale

3 1 1 3

7. Erori de calcul şi de metodă

2 2 1 4

8. Flux informaţional perturbat 2 3 2 12

 Astfel, s-au selectat principalele riscuri la care este supus proiectul:
 Comunicare deficitara
 Experiență redusă
 Analiză tehnică incompletă
 Flux informaţional perturbat

Pentru acestea s-a realizat un plan de acţiuni, prezentat în tabelul 7.3.

Tabelul 7.3. Plan de acţiuni

Descriere Criticitate Plan de acţiuni Responsabili
Comunicare Realizarea unui plan de comunicare
6 Seful de proiect
deficitara Verificare recurentă
Experiență Ședințe de training
8 Seful de proiect
redusă Consultanţă
Analiză tehnică Consultanţă Specialistul în
9
incompletă Alocarea unui timp suplimentar analizei tehnice design
Flux Reordonarea activităţilor de concepţie
informaţional 12 Realizarea unui plan de alocare judicioasă a Seful de proiect
perturbat resurselor

Utilizarea metodei AMDEC a permis identificarea principalelor riscuri cu care se

confruntă proiectul şi criticitatea acestora.
Stabilirea unui bun plan de acţiuni pentru diminuarea efectelor este o strategie ce permite
proiectului să se deruleze în bune condiţii.