Tarot in Mod Minor - Georges Colleuil

Georges Colleuil
in Mod Minor
Arcanele Minore,
cei 4 stalpi ai Tarotului
Traducere:
Florentina Pop
11
NICULESCU
■
De acelasi
, autor
• Le Reve, cle de l'identite, Dangles, 2008

• Guide pratique n° 1: Abrege de la methode du Referentiel de Naissance, Dangles, 2009
Tarot de Marrakech - Le livre, Trajectoire, 2010
Tarot l'Enchanteur, Dangles, 2011
La Fonction therapeutique des symboles, Dangles, 2012
La Fontaine aux symboles, Dangles, 2013
Guide pratique n° 2: Referentiel de Naissance applique a /'alliance, au couple et au
parteneriat, Dangles, 2015
Guide pratique n ° 3: Referentiel de Naissance applique ala genealogie et aux process us
transgenerationnels, Dangles, 2016
Le Parchemin interdit, Trajectoire, 2016
Le Referentiel de Naissance, langage symbolique dynamique du Tarot, 6• edition revue
et augmente, editia a 6-a, revizuita ~i adaugita), Dangles, 2018
Cele patru elemente sunt hormonii imaginajiei.
GASTON BACHELARD
Trebuie SQ construie~ti peste ~i dincolo de tine.

Dar pentru asta trebuie ca mai intai
SQ fii tu insuti construit, in trup ~i spirit.
NIETZSCHE
,,Micului" meu rege Arthur
Cuprins
Prefata pentru editia in limba romana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Multumiri ............................................................. 13
PREAMBUL - Tarotul, o carte de intelepciune.......................... 15
INTRODUCERE - Tarotul nu este un joc de carti..... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
PARTEA iNTAI - Reconsiderarea arcanelor minore

1. lmaginea ~i caracterul ei primordial: primele arhetipuri... . . . . . . . . . . 25
2. Prezenta arcanelor minore in arcanele majore........ . . . . . . . . . . . . . . 33
3. Cele patru adevaruri ale numarului patru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Concluzie - Pentru o gramatica in mod minor... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
PARTEA A DOUA - Arcanele minore ale Tarotului de Marsilia

4. Simbolistica numerelor in arcanele minore......................... 67
5. Simbolistica familiei regale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
6. Simbolistica celor patru elemente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
7. Modul de abordare a celor 56 de arcane minore.................... 93
8. Arcanele de Bate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
9. Arcanele de Cupe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
10. Arcanele de Spade. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
11. Arcanele de Monede. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
PARTEA A TREIA - Exercitii ~i Etalari

12. Preambul ....................................................... 147
12. Progresia temporala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
14. Transformarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
15. Ca Iea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167
7
16. Piramida. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
17. Dansul lui Shakti.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177
18. Jocul Gao Song . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183
19. Arborele lui Artus, etalare genealogica.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
20. Escorta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
21. Etalarea 18. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197
Anexa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
Punctul culminant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217
Bibliografie .......................................................... 223
8
Prefata pentru editia
in limba romana
u trecut mai bine de opt ani de la cafeaua pe care am savurat-o alaturi

A de cea mai buna prietena a mea. Absolvente de studii economice ~i
piete de capital, MBA-uri, studii de specialitate, lucram peste doisprezece
ore pe zi in corporatii multinationale. Tn timpul liber insa, cautam sensuri,
intelesuri ascunse, explicatii pe care in putinul timp liber le dezbateam la o
cafea. Cum prietena mea tocmai se inscrisese la Facultatea de Psihologie
pentru a se cunoa~te mai bine, cum spunea ea, va dati seama ca aveam
multe subiecte de discutat. Tn acea dimineata de aprilie s-au sad it semintele,
cum spune Georges, a ceea ce avea sa-mi aduca una dintre cele mai fru-
moase experiente din viata mea: cea a unei intalniri cu mine insami. Am fost
mereu pasionata de simboluri, de psihologie, de pove~ti ~i mitologie ~i,
bineinteles, de Tarot, cu care m-am intalnit inca de mica, pe prispa bunicii.
De la fascinatia adolescentei pana la indoielile tinerei rationale care nu
putea admite ca ,,ni~te carti"imi pot spune ceea ce eu ~tiu deja, tarotul m-a
insotit pe tot parcursul vietii mele, dar... lipsea ceva.,,Hai la noi, la facultate':
mi-a spus ea in acea dimineata,,,are loc un stagiu despre tarot ~i psihologie':
a adaugat. Plina de curiozitate, dar ~i de indoiala, m-am dus. Acolo I-am
cunoscut pe Georges, pe Georges Colleuil.
Stiti
, , acele momente de,,AHA': acele momente in care iti , dai seama ca esti,
la locul potrivit ~i ca ai gasit persoana care sa iti arate drumul? Ei bine, acela
a fost momentul meu, acum mai bine de 8 ani ... Tarotul nu serveste , la
a ghici viitorul, ci la a-I construi. A~a a deschis Georges stagiul de introdu-
cere in metoda Referentialului Arhetipurilor Personale ~i in Tarotul de Marsi-
lia, in acea dimineata de aprilie, intr-un centru al carui nume facea referire la
PREFATA PENTRU EDITIA TN LIMBA ROMANA 9

fericire. Tntre timp nu mai lucrez in multinationala, am aprofundat coa-
ching-ul sistemic ~i chestionarea cu compasiune (Compassionate Inquiry), o
abordare psihoterapeutica dezvoltata de Gabor Mate, am devenit practi-
cian ~i formator in metoda Referentialului Arhetipurilor Personale, dar, mai
ales, am ajuns sa am o relatie de calitate cu mine insami. ~i pentru asta ii voi
ramane mereu recunoscatoare lui Georges Colleuil.
Sa pa~e~ti in lumea simbolurilor, a arhetipurilor, a mitologiei, a filozofiei,
a terapiei alaturi de Georges Colleuil este ca ~i cum ai imbraca hainele Nebu-
nului, arcana fara numar din Tarot, ca ~i cum spatiul ~i timpul se dizolva, ca ~i
cum noi valente ~i perspective rasar la tot pasul, ca ~i cum la fiecare pas tra-
ie~ti mirarea de ate redescoperi pe tine, de a da sens sau, mai bine zis, de a
~lefui sensul comportamentelor, actiunilor, gandurilor, calitatilor ~i idealuri-
lor tale. Sa cite~ti cartile lui Georges este fascinant, iar dincolo de lectura -
pentru ca citind faci loc simbolului in viata ta - deschizi sertarele incon~tien-
tului; ~i daca accepti invitatia, ti se vor revela intrebarile potrivite.
A vedea arcanele minore prin lentilele lui Georges Colleuil este ca ~i cum
am vedea notele pe portativinainte de concert. Ne pregate~te pentru o sim-
fonie a simbolurilor, pentru muzica interioara a fiecaruia dintre noi - pe care
suntem prea preocupati uneori sa o ascultam. Simbolistica numerelor,
matematica trairilor noastre interioare, introspectia, corelatia cu partile cor-
pului omenesc, mitologia, filozofia, psihologia se reunesc sub bagheta diri-
jorului Georges Colleuil intr-un demers poetic, dar ~i tehnic, de a deschide
u~a pentru compozitorul care traie~te in fiecare dintre noi. Poate ca Mozart
nu a fost asasinat in cele din urma ...
Pentru cei care lucreaza cu oamenii ~i cu simbolurile, aceasta carte ofera
piste suplimentare pentru acompanierea in sesiunile de lucru. Psihotera-
peuti, consilieri de dezvoltare personala, tarologi, coacheri filozofi sau spe-
ciali~ti in comunicare, oricare ar fi specializarea profesionala sau formarea
lor, vor regasi in paginile acestei carti eel putin o alta perspectiva asupra
lucrului cu simbolul in terapie. Paralele cu concepte din psihanaliza, cu ~ti-
inta numerelor, cu parti ale corpului omenesc sau cu filozofia orientala sunt
doar cateva dintre valentele propuse de Georges Colleuil pe portativul sim-
foniei arcanelor minore.
Pentru cei aflati pe drumul cunoa~terii de sine, pentru Cavalerii zilelor
noastre, cautatori de sens, Tarot in Mod Minor este un concert care nu
10 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

trebuie ratat, este o cheie de aprofundare ~i decodificare pentru deja acla-
matele arcane majore.
Este Cavalerul de Cupe cheia pentru decodificarea arcanului XVII Steaua?
Este cautarea iubirii cheia cunoa~terii de sine?
Mare a fost bucuria mea si, a tuturor celor care studiaza de multi , ani sim-
bolistica Tarotului de Marsilia ~i metoda Referentialului Arhetipurilor Perso-
nale in Romania sa afle vestea publicarii acestei carti in limba romana. Tarot
in Mod Minor. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului este o lectura recoman-
data tuturor celor pasionati de Tarot, o abordare filozofica, umanista, tera-
peutica a suitelor arcanelor minore, cu atat mai mult cu cat sunt foarte
putine carti dedicate acestor 56 de lame precursoare ale jocului de carti din
zilele noastre.
Ti sunt recunoscatoare Claudiei Savu, datorita careia Georges a ajuns in
Romania, Mihaelei Mariuta Rata, cea care a interpretat la fiecare stagiu de
aprofundare a metodei prelegerile lui Georges, Monicai Daniela Gaitanaru
pentru dedicatia ~i pasiunea in predarea acestei metode in Romania, priete-
nei mele pentru invitatia adresata la o cafea, acum 8 ani, lui Georges Colleuil
pentru cheie ~i bagheta, pentru inspiratie ~i cadru.
Este momentul sa va a~ezati intr-o pozitie confortabila, sa va puneti cen-
turile, cum spune Georges, ~i sa porniti muzica voastra interioara.
Monica Magureanu,
Practician ~i Formator certificat in
Metoda Referentialul Arhetipurilor Personale,
Coach Sistemic, Practician in formare Compassionate Inquiry,
fondator reimagine.ro
PREFATA PENTRU EDITIA TN LIMBA ROMANA 11

Multumiri
ultumesc celor care mi-au fost alaturi pe aceasta cale ~i in scrierea pro-
M
dere.
priu-zisa a cartii, care, in tot acest timp, m-au tinut de mana cu incre-
Unii m-au luminat cu explicatiile lor, m-au sustinut, m-au incurajat, altii
mi-au deschis portile unor biblioteci altminteri inaccesibile, altii m-au ajutat
sa regasesc drumul cand s-a intamplat sa ma ratacesc sau m-au facut sa
visez cand adormeam.
Va multumesc voua: Martine Grevese, Guido Guillabel, Isabelle Nadolny,
Celine Labonte, Philippe Lahille, Mickael Legrand, Kim Ribout, Jean-Baptiste
Valadie.
Multumesc intregii echipe Piktos, editorii mei francezi, de asemenea
echipei mele din Romania, care din 2012 promoveaza Referentialul Arheti-
purilor Personale in aceasta tara: Monica Gaitanaru, Claudia Savu, Monica
Magureanu, Mihaela Rata, precum ~i editorilor mei romani Andrei Niculescu
~i Marian Napristoc de la Editura Niculescu.
Multumiri cu totul speciale celor doua pisici ale mele Manouche ~i
Roussanne care, trecand non~alant peste tastatura, au lasat ocazional urme
enigmatice, iar alteori, fara ~tirea mea, au ~ters pasaje pe care le socoteam
indispensabile. Dar poate chiar nu erau ...
MULTUMIRI 13
PREAMBUL
Tarotul, o carte
de intelepciune
m descoperit Tarotul in adolescenta. Eram fascinat de aura de mister

A care plana in jurul istoriei sale ~i convins ca aceluia care ii detinea cheia
ii oferea raspunsurile corecte la cele mai dureroase intrebari ~i rezolvarea
unor enigme aparent de nepatruns. Anii au trecut ~i se intampla sa vin iar ~i
iar in contact cu acest straniu joc de carti, in momente din cele mai diverse
din viata mea. Mi se infati~a ca o carte secreta, pe care o rasfoiam cu respect,
prudenta ~i recuno~tinta. Dar nu-mi conveneau raspunsurile pe care mi le
dadea; fie nu le intelegeam, fie nu aveam codul. ~i asta pana intr-o zi, cand
s-a prod us o rasturnare de situatie: pe cand ma pregateam sa renunt la orice
incercare de a-i mai patrunde limbajul, am simtit ce voia de fapt sa-mi spun a.
Am inteles dintr-o data ca Tarotul ma respecta prea mult pentru a-mi da
propriile sale raspunsuri la intrebari. Tmi respecta prea mult libertatea ~i, la
fel ca marii mae~trii, ma insotea pe ca lea mea pentru a ma ajuta sa con~tien-
tizez unele lucruri ~i a ma atentiona ori de cate ori ma indepartam de ceea
ce credeam ca era calea mea.
Tn ce fel? Personajele, decorurile, culorile, toate simbolurile pe care le
vedeam in carti erau tot atatea panouri indicatoare pe drumul meu. Depa rte
de a ma inchide in trecut sau de a-mi crea iluzii despre viitorul posibil, Taro-
tul imi arata Prezentul ~i prezenta Lui proprie! Departe de a-mi da raspun-
suri, imi punea intrebari. Am inteles atunci ca era o veritabila carte de
PREAMBUL 1S
intelepciune, o opera filozofica. Tarotul imi permitea sa intru in contact cu
mine insumi.
Cand trageam Ermitul, imi revenea in minte conceptia lui Montaigne
despre singuratate, o forma de prietenie cu tine insuti. ~i atunci incetam sa
ma mai plang ~i ma refugiam in pad urea mea preferata, cu o carte in mana.
Tmi vindecam astfel ranile de singuratic. Tmparatul ma facea sa inteleg ca,
atata vreme cat nu imi voi fi definit teritoriul simbolic ~i nu voi fi facut sa-mi
fie respectate limitele, urma sa ma tern in continuare de autoritate. Magici-
anul imi indica toate talentele pe care le aveam ~i semnifica imaturitatea
mea care tinea de faptul ca nu le exploatam.
Talentele mele? Urma sa le descopar prin anii 1980, frunzarind Tarotul
a~a cum ai frunzari o carte de intelepciune. Au fost arcanele minore cele
care mi s-au revelat mai intai. Batele m-au invatat rectitudinea ~i rigoarea,
mai degraba decat rigiditatea; Cupele mi-au dezvaluit ca iubeam sa iubesc
~i m-au pus in garda impotriva emotiilor distructive; Spadele mi-au vorbit
despre perseverenta mea ~i despre forta limbajului, iar Monedele m-au
invatat sa fac legatura intre materie ~i spirit.

INTRODUCERE
Tarotul nu este
un joc de carti
ajoritatea opiniilor ar considera Tarotul un joc de carti in masura sa

M prezica viitorul ~i sa ne ofere raspunsuri. Aceasta functie a Tarotului a
cunoscut perioada ei de glorie in camerele din spate ale saloanelor de coa-
fura de pe la sfar~itul secolului al XVIII-lea ~i este pacat ca din cauza ei i-au
fost minimalizate celelalte vocatii. Tarotul nu este un joc de carti, dar a deve-
nit, intre altele, un joc de carti. lmaginile care ii alcatuiesc exista de mii de
ani. El nu prezice viitorul, ci ne propune o oglinda simbolica a prezentului
nostru. Nu ne raspunde, ci ne pune intrebari. Departe de a fi un joc de soci-
etate sau o colectie de anecdote pentru divertisment, Tarotul este un
ansamblu sui-generis de precepte filozofice.
lnteresul fata de Tarot este firesc sa tina de ceea ce omul de astazi poate
deveni, iar nu de viitorul care i s-ar pregati. Din anii 1960 a inceput sa fie
folosit ca metoda de autocunoa~tere in atelierele de dezvoltare personala,
respectiv in procesul psihoterapeutic. A fost folosit intr-o maniera foarte
asemanatoare cu a fotolimbajului1, procedeu foarte popular in anii 1960.
Aceasta din urma metoda, creata de Alain Baptiste ~i Claire Belisle, consta in
punerea la dispozitie a unui suport de proiectie ~i inductie pentru a favoriza
exprimarea prin cuvinte, mai ales in cazul adolescentilor cu dificultati de
exprimare verbala, prin intermediul unor imagini cu puternic continut
1 ,,Fotolimbajul" este o marca inregistrata de catre cei doi inventatori ai sai, Alain
Baptiste ~i Claire Belisle.
INTRODUCERE 17
proiectiv. Acest procedeu, inspirat din psihanaliza, favorizeaza metoda aso-
ciativa ~i deschide calea simbolizarii. Dar puterea simbolurilor nu tine de
vreo inventie recenta, iar Tarotul este, in aceasta privinta, de o admirabila
bogatie.
Tarotul nu este a~adar un joc de carti, ci un ansamblu organizat ~i coerent
de imagini simbolice. Acest joc spune o poveste, favorizeaza exprimarea
prin cuvinte, ofera o structura narativa. El ne permite sa ne modelam pro-
pria poveste de viata gratie unui sistem de proiectie, de asociere ~i de induc-
tie care ne pune fata in fata cu noi in~ine. Este prin urmare un formidabil
mijloc de cunoa~tere de sine.
0 carte cu imagini in slujba oamenilor

Astazi, in era comunicarii audiovizuale, Tarotul se bucura de o reca~tigare a
popularitatii sale. Tntr-adevar, in calitatea sa de carte cu imagini, i-a incitat
dintotdeauna pe oameni ca, dincolo de forme, sa perceapa Esentialul ~i sa-~i
puna intrebari cu privire la identitatea lucrurilor ~i a fiintelor. Tn procesele
transpersonale, lucrul cu Tarotul este o invitatie de a trece dincolo de ima-
gine pentru a concepe in invizibil arhetipul care i-a dat na~tere. 0 functie
putin spus platoniciana.
Tntr-adevar, Platon considera ca realitatile vizibile sunt proiectarea in
2
lumea simturilor a unei cu totul alte realitati, pe care o numea ldee • Tn vizi-
unea lui, ldeea are mai multa realitate decat perceptia vizibila pe care o
avem despre ea. ldeea de Dreptate, de Frumos, de Bine etc. are mai multa
realitate decat ceea ce percepem despre dreptate, frumusete sau bine ~i,
prin urmare, mai multa demnitate. Prin extensie, arborele, soarele sau raul
sunt proiectii ale ldeii de arbore, respectiv de soare sau de rau. lar in fapt
reprezentarea figurativa a unui arbore, a soarelui sau a unui rau pierde ~i mai
mult din realitate, ea fiind doar copia unei copii. De altfel, filozofului grec
nu-i placea arta ~i ii repugna prezenta arti~tilor ~i a poetilor in Cetate. Consi-
dera ca ace~tia amenintau constituirea unui Stat bazat pe dreptate ~i ade-
var. ldeea platoniciana se poate uneori confunda cu notiunea de arhetip
jungian.
2 Conceptele platoniciene sunt evidentiate prin redarea lor cu majuscula.

Daca Tarotul m-a fascinat intr-atat in munca mea de pedagog, de cerce-
tator, iar apoi de terapeut este fiindca am descoperit in el un instrument de
observare de sine ce poate conduce, in cadrul consilierii terapeutice, la
reconcilierea Fiintei cu ea insa~i. Putem spera ca impacarea cu sine, pacea
interioara sa atraga mai multa pace cu ceilalti. Utilizarea Tarotului in terapie
nu este o tehnica propriu-zisa, in sensul strict al termenului. Scopul acestuia
este de a-I ajuta pe consilier sa se structureze el insu~i pentru a gasi forta de
a se adapta la mediul sau, in ciuda obstacolelor pe care le intalne~te. Urmand
aceasta cale am ajuns sa creez, in anii 1980, Referentialul Arhetipurilor Per-
sonale (le Referentiel de Naissance), instrument de autocunoa~tere ~i de
rezolvare a conflictelor, bazat pe imaginile simbolice ale Tarotului.
Lucrul cu Tarotul intr-un proces de transformare de sine (terapie, dezvol-
tare personala etc.) ne permite sa intram in contact direct cu acest centru
invizibil care se confunda cu fiinta noastra profunda, autentica, creatoare. Tn
acest sens vom vorbi despre o tarologie umanista care, departe de a ne
indeparta de realitatea noastra, ne face sa evaluam ceea ce suntem in raport
cu imensitatea a ceea ce este. Este vorba fara indoiala despre unul dintre
instrumentele cele mai performante pentru toti aceia carora le place limba-
jul simbolic ~i care recurg la el.
Cele 78 de lame ale Tarotului de Marsilia sunt impartite in doua grupe:
22 de arcane majore (nu mite uneori atuuri) ~i 56 de arcane minore. Arcanele
majore nu constituie doar un fel de oglinda a sinelui, ci totodata un catalog
al marilor arhetipuri universale inscrise in incon~tientul colectiv. Aceste
22 de lame simbolizeaza diversele porti de deschis, respectiv incercari de
depa~it, pentru a trece de la o stare de dualitate, de dispersare a fortelor
potentiale ale fiintei, la starea de con~tiinta deplina, desavar~ita a unitatii
noastre.
Pentru a aprecia judicios aceasta dimensiune universala a Tarotului, tre-
buie sa luam cuvantul,,simbol"in sensul lui primar. Tndepartandu-ne de sen-
sul comun, care face din acesta un semn, al carui raport semnificant/semni-
ficat ar fi arbitrar ~i conventional, descoperim o punte intre doua lumi. Cand
pornim pe aceasta pasarela, cele doua lumi devin simultan prezente in con-
~tiinta clipei. Astfel, in sens primar, ,,simbol" inseamna in greaca veche ,,a
aduce impreuna'~ Acest cuvant era folosit in Antichitate pentru a desemna
un obiect rupt sau taiat in doua sau mai multe parti, din care fiecare dintre
proprietari pastra un fragment pentru a-~i aminti de un juramant sau de o
INTRODUCERE 19
datorie. Detinatorii transmiteau, dupa caz, respectivul fragment descen-
dentilor lor, fixand astfel in timp amintirea acelui legamant sau a acelei lega-
turi de prietenie. La momentul convenit, detinatorii fragmentelor din acel
obiect reinnodau legatura; era ca ~i cum foloseau in acest scop o parola. T~i
reaminteau in felul acesta de datoria lor, materiala sau spirituala, respectiv
i~i recuno~teau apartenenta de odinioara la aceea~i familie, comunitate sau
~coala.
Mai tarziu, obiectul a fost inlocuit de semne, figuri sau imagini care, tatu-
ate pe corp, gravate in grinda de deasupra portii de la intrare, pictate pe un
perete de stanca sau sculptate in piatra, incitau la cautarea sensului lor. Ast-
fel, simbolul este inainte de toate un semn de recunoa~tere, cat ~i de apro-
piere. Tn anumite contexte, cuvantul grecesc,,simbol"inseamna,,apropierea
buzelor sau a pleoapelor': iar prin extensie,,potrivire, imbinare, unificare'~
0 structura intre proiectie ~i abstractie

Majoritatea jocurilor de tarot, ca ~i Tarotul de Marsilia, sunt alcatuite din
78 de carti. De obicei, nu folosim termenul ,,carte" (referire la carta - harta -
cred ca trebuie specificat), respectiv ,,harta genera la" decat in situatii in care,
aflati pe pamant strain, intr-un domeniu necunoscut, cautam repere. Este
preferat termenul de ,,lama" sau eel de ,,arcana'~ Cuvantul ,,arcana" evoca
secretul, fiind prin aceasta (~i avand totodata o etimologie comuna) apro-
piat de ,,arcada': care inseamna: partea de sus a unui cufar inauntrul caruia
se afla o comoara. Sa ne gandim la arcada supraorbitala, la tampla, care pro-
tejeaza ceea ce este atat de pretios, respectiv la arcanele puterii, care suge-
reaza o mare diversitate de mistere.
Cele 78 de arcane se impart in doua categorii. Astfel ni se infati~eaza
22 de arcane majore, numerotate de la I la XXI, plus o arcana fara numar, cea
de-a douazeci ~i doua, Nebunul (Le Mat), ~i 56 de arcane minore, care intre-
tin o legatura indepartata dar evidenta cu jocurile noastre de cate 52 de
carti. Aceste 56 de arcane minore sunt impartite, la randul lor, in patru sub-
parti sau polaritati, fiecare cuprinzand cate 14 arcane, care fac obiectul stu-
diului de fata. Aceste patru polaritati, numite in limbajul tarologic Bate,
3
Cupe, Spade ~i Monede corespund, in ordine, urmatoarelor carti din jocul
de carti traditional: trefla, cupa (inima), pica ~i caro. Aceste 14 arcane sunt, la
randul lor, impartite in doua subcategorii. Primei serii de carti, numerotate

de la I la X, i se adauga o a doua serie, cuprinzand patru figuri: familia reg ala,
constituita dintr-un Rege, o Regina, un Cavaler ~i un Valet.
0 mare deosebire intre arcanele majore ~i cele minore este aceea ca ilus-
tratiile pe care le contin arcanele minore nu ofera deloc posibilitatea de pro-
iectie. Vedem aici linii care se intretaie, cupe ~i monede care nu se deose-
besc unele de altele decat prin cantitatea de pe fiecare arcana ~i foarte rar
prin originalitatea imaginilor. Este dificil de spus ca arcanele minore poves-
tesc ceva cu care cineva sa se poata identifica. Tn cadrul acestei serii de
arcane domne~te abstractul. Pentru a le intelege, pentru a le face sa vor-
beasca, este necesar sa punem in aplicare un intreg arsenal intelectual con-
stituit in jurul simbolisticii numerelor. Scopul acestei lucrari este sa explo-
reze arcanele minore privite din perspectiva evocarii unor arhetipuri
inradacinate in corpul nostru ~i care au puterea de a trezi imagini interioare.
Arcanele minore ale Tarotului constituie a~adar un subiect misterios ~i
putin explorat ~i asta datorita complexitatii lor ~i gradului lor crescut de
abstractizare. Tnsu~i calificativul de minore comporta multiple interpretari.
Ar putea fi minorele asemenea copiilor care nu au atins varsta majoratu-
lui, varsta ratiunii, ~i legitimitatea pe care o atribuim celorlalte arcane? Ar fi
ele astfel ,,copiii" arcanelor majore? Tn istoria Tarotului, preocuparea de a ~ti
daca arcanele minore le-au precedat sau nu pe cele majore s-a dovedit a fi
un veritabil serpent de mer (~arpe de mare). Tn remarcabila sa lucrare ,,lstoria
Tarotului" (L'Histoire du Tarot), Isabelle Nadolny explica faptul ca ,,potrivit
unui autor, jocul de carti cu insemne italiene provine din Tarot, din care au
fost inlaturate atuurile, pe cand alt autor estimeaza, dimpotriva, ca Tarotul a
4
aparut prin adaugarea atuurilor la cartile de joc italiene:' Qui ~i gaina pot
astfel ramane in acela~i co~ ... , iar noi ne vom feri sa intram in aceasta dezba-
tere, cata vreme niciuna dintre ipoteze nu schimba radical problema esenti-
ala, care este, in opinia mea, aceea a sensului.
Sunt ele socotite minore dupa imaginea ordinelor minore ale religiei
catolice, unde se practica un soi de pregatire prealabila, de initiere care con-
duce catre ordinele majore ~i indeosebi catre preotie?
3 Unii au vazut in Bate o evocare a caroului, iar in Monede au vazut trefla din jocul de
carti clasic.
4 Cel dintai este Romain Merlin, iar eel de-al doilea Michael Dummett.
INTRODUCERE 21
Sau mai degraba sunt minore dupa cum ar fi scrisa o sonata in la sau in re
minor? Ceea ce nu o face,,inferioara"unei simfonii in do major. 0 partitura in
gama minora nu este inferioara; este interioara. Este vorba despre o dife-
renta de sensibilitate.
Tn fapt, aceasta clasificare a minorelor denota maniera in care a fost per-
ceput pana acum imaginarul, eel putin in unele med ii ~i curente de gandire.
Din ceea ce auzim eel mai adesea, intuitia ne-ar permite sa decodam majo-
rele, iar mentalul minorele. Emisfera cerebrala dreapta ar decoda majorele,
iar cea stanga minorele. ~i totu~i, avem multe indicii pentru a crede ca majo-
rele blocheaza posibilitatea de a ne dezvolta imaginarul ~i creativitatea, pe
cand minorele le favorizeaza. Oricare dintre imagini permite desigur o pro-
iectie sau o ilustrare a unei problematici actuale - iar prin aceasta deschide
perspectiva, a~a cum fac majorele -, dar ea induce in egala masura raspun-
surile. Prin conotatiile sale, imaginea ii conduce pe observator pe o ruta
semnalizata, ii scoate in cale balize, de care insa ii poate fi greu sa se inde-
parteze. Porn ind de acolo, imaginea stimuleaza imaginarul dar deopotriva ii
limiteaza; asta putem spune despre majore. Dupa cum ne propun sa reflec-
tam scrierile anumitor antropologi ~i filozofi care surprind legatura intre
senzatiile corporale ~i modul in care mentalul nostru elaboreaza imaginile,
arcane mai mult geometrice ~i mai putin figurative, cum sunt minorele, ar
avea la randul lor un mare potential generator de imagini.
Astfel, contrar majoritatii analizelor existente in materie de Tarot, care
vad in arcanele majore imagini ce stimuleaza imaginarul, iar in cele minore
o structura mentala amputata de orice reprezentare in imagini ~i fara capa-
citate proiectiva, propun aici o reconsiderare a minorelor, pentru a le recu-
noa~te acestor arcane functia majora pe care ~i-o asuma in universul simbo-
lic al Tarotului ~i in procesul de constructie interioara. Aceasta ne pune in
postura de a reflecta in prealabil anume la esenta imaginarului ~i a locului
pe care acesta ii ocupa in gandirea noastra, la faptul ca el alimenteaza cele
patru suite de arcane minore.

PARTEA iNTAI
RECONSIDERAREA
ARCANE LOR
MINORE
1
lmaginea ~i caracterul ei primordial:

primele arhetipuri
a inceputul lucrarii sale Structurile antropologice ale imaginarului, filozo-

L ful ~i antropologul Gilbert Durand a aratat in ce masura imaginea, ~i
implicit imaginatia, a fost devalorizata, chiar dispretuita in istoria ideilor. Era
respinsa inca din vremea lui Platon, dupa cum am vazut, acesta socotind-o
ca fiind o copie a unei copii a originalului, singurul depozitar al ,,realitatii" ~i
al demnitatii, inaccesibil altcuiva decat filozofului. Malebranche o declara la
randul lui,,nebuna targului': iar Descartes o stigmatiza ca fiind,,stapana ero-
rilor ~i a falsitatii". Sartre a construit un rationament care a sfar~it intr-o veri-
tabila devalorizare a imaginii (,,ratand"astfel imaginea, dupa cum se exprima
G. Durand). Pana ~i Freud ~i psihanaliza aveau, dupa interpretarea lui Jean
Piaget, citat de Gilbert Durand, sa considere continuturile imaginare ca fiind
5
,,o tentativa ru~inoasa de a in~ela cenzura" •
Punctul de plecare al unei revelatii

Departe de a se conforma ideilor psihanalizei, G. Durand nu vede in imagi-
nar acel reziduu al refularii, ba dimpotriva, inceputul, punctul de plecare al
unei revelatii: ,,lmaginile nu i~i datoreaza valoarea radacinilor libidinale pe
care le ascund, ci florilor poetice ~i mitice pe care le dezvaluie'~ ~i regreta, la
randul sau, ca fenomenul imaginar a fost intr-atat de mult respins, iar valoa-
rea sa creativa neglijata, ba chiar dispretuita. Calcand astfel pe urmele
5 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire, PUF, 1960.
RECONSIDERAREA ARCANELOR MINORE 2S

maestrului sau, Gaston Bachelard, ~i opunandu-se viziunii lui Platon sau
Sartre, G. Durand considera imaginea ca fiind anterioara gandirii.
Creierul uman are aceasta putere misterioasa de a elabora imagini, fie ca
vorbim de vise, de procesul de creatie, de fantasme sau chiar de delir sau
halucinatii. lmaginatia se declina in mai multe moduri, moduri ale unei ima-
ginatii creatoare apte sa depa~easca limita obi~nuita a vizibilului pentru a
elabora imagini sonore sau imagini mentale. Aceasta capacitate a omului de
a construi imagini ar fi astfel continuta in corpul sau ~i in modul in care else
organizeaza pentru a interactiona cu natura.
Vorbind despre imagini, se cuvine sa facem distinctia intre simbol ~i
arhetip. Simbolul este circumstantiat, este prin natura sa cultural, variaza de
la o epoca ~i de la o civilizatie la alta; este ambivalent. Arhetipul este prin
natura sa universal ~i ramane identic cu sine insu~i, in orice loc ~i in orice
timp; este univoc.
Lucrarea lui Gilbert Durand despre arhetipuri are la baza cele patru
scheme posturale umane: verticalitatea, adancimea, ascutimea ~i impe-
recherea. Multi autori apropiati de G. Durand invoca de exemplu arhetipul
Muntelui. Daca acest arhetip exista in noi, este pentru ca se afla intiparit in
corpul uman, in postura noastra. Ridicarea in picioare reprezinta o etapa a
dezvoltarii noastre. Tn momentul in care omul se ridica, el i~i schimba viziu-
nea asupra lumii inconjuratoare; descopera totodata noi realitati, pe care
inainte nu le observase, mai cu seama tot ceea ce se afla deasupra lui.
Faptul de a se ridica implica, de asemenea, faptul de a cadea. Tntocmai ca
un bebelu~ care invata sa mearga, se ridica, se love~te cu capul de coltul
mesei, descopera inaltimea dulapului, respectiv a camerei, iar apoi cade din
nou. Aceasta succesiune de mi~cari - ridicarea ~i caderea - se intipare~te in
corp sub forma unei emotii care este foarte repede memorata. 0 vom regasi
in vise, de exemplu in senzatia de cadere, atat de semnificativa incat Chris-
topher Nolan a facut din aceasta, in filmul sau Inception (,,lnceputul"), poarta
de ie~ire gasita (intr-un ascensor, intr-o camioneta care cade de pe un
pod ... ) in vise, pe care personajele sale o pregatesc ~i pentru care constru-
iesc un scenariu al unei calatorii ,,organizate". Dupa G. Durand, ridicarea,
caderea, indepartarea ~i impreunarea sunt primele gesturi ale oamenilor,
care au dat na~tere primelor arhetipuri.
0 arcana majora cum este Casa Domnului (infati~eaza un turn inalt al carui
varf se deschide spre un dincolo metafizic) ne conduce spre conceperea

principiului, a arhetipului, a constructiei ~i a deconstructiei, a elevarii spiri-
6
tuale. Legate de asemenea de notiunea de verticalitate, dar sub forma ei
interioara, arcanele minore ale Batelor pot suscita o senzatie care se va dez-
volta sub forma unei elaborari de imagini de putere ~i autoritate: citadela
imposibil de cucerit, atribute verticale ale puterii precum sceptrul monar-
hului sau bastonul mare~alului.
0 arcana majora cum este Steaua (lnfati~eaza o femeie goala, ingenun-
chiata care varsa pe jos continutul a doua cupe) ne conduce spre construi-
rea unei idei a femeii sau a femininului - femeia supusa, generoasa sau
autentica - ~i de asemenea spre elaborarea conceptelor asociate cu acestea.
0 imagine a femeii, a mamei, a zeitei, a initiatoarei poate fi elaborata por-
nind totodata de la arcanele minore ale Cupelor, asociate senzatiilor de
receptivitate, de deschidere sau de interiorizare. Acelea~i arcane conduc de
altfel, in mod firesc, spre orice recipient (caldare, palnie, castron, pahar etc.)
al carui continut se varsa spre altii, se imparte cu altii.
Arcana majora Justetea (infati~eaza un personaj care tine intr-o mana o
balanta, iar in cealalta o spada) ne conduce spre intelegerea (pe langa ideea
de justitie) a notiunilor de echitate, armonie, adevar, respectarea cuvantului
dat. Arcanele minore din Suita Spadelor, care i~i gasesc originea in senzatiile
corporale de taiere, separare, frangere sunt ca un ecou al imaginilor unor
luptatori, dar totodata al imaginilor oricaror figuri de autoritate.
Arcana majora Tmparatul ne va purta dinspre notiunea de teritoriu spre
ideea de creativitate ~i de materializare, in vreme ce arcanele minore ale
Monedelor, legate de senzatiile asociate ~ederii, structurarii interioare, ne
conduc spre formarea unor imagini geometrice precum cubul, mobila de uz
cotidian, sau chiar a unor reprezentari arhitecturale avand fundatii solide,
stabile.
Astfel, in cazul arcanelor majore, imaginea inspira conceptul, iar in cazul
celor minore, conceptele inradacinate in senzatiile corporale invita spiritul
uman sa elaboreze imagini.
6 Casa Domnului este una dintre arcanele Tarotului prin excelenta ambivalenta pe pla-
nul echilibrului polaritatilor. Ea este expresia unei verticalitati ascendente falice, prin
aceea ca infati~eaza un turn, dar totodata un simbol eminamente feminin ~i interior,
prin aceea ca evoca cuptorul alchimic, cu conotatiile uterului. Cele doua personaje care
par sa cada din turn intaresc ideea unei verticalitati descendente, tinand de o alta tema-
tica, cea a caderii ~i a receptivitatii.
RECONSIDERAREA ARCANELOR MINORE 27

Verticalitatea ascendentei
Aceasta mi~care originara care cauta verticalitatea ~i conduce la ea cuprinde
atat muntele, cat ~i soarele, stelele, luna, arborele etc., spre care privirea se
ridica, tot ce percepem de indata ce ne ridicam ~i, prin extensie, tot ce se
inalta: focul, falusul, bata.
Arhetipul arborelui este deopotriva legat de schema verticalitatii ascen-
dente (trunchiul) ~i de divizarea pe orizontala (ramurile), pe care o purtam in
memoria noastra corporala, ceea ce G. Durand define~te ca gest postural.
Daca arborele in singularitatea sa constituie, impreuna cu muntele, unul
dintre primele arhetipuri, diversele specii de arbori var capata valoare de
simboluri sacre de la cultura la cultura: frasinul in traditia scandinava, copa-
cul vietii in culturile biblice, sicomorul, smochinul, cedrul Libanului, arborele
calatorilor in Madagascar -a carui seva bun a de baut ~i u?or de extras poto-
le?te setea calatorului - , fara a uita de acacia, atat de important in traditia
iudeo-cre~tina, intrucat a constituit atat un fundament simbolic pentru
temp ILi i lui Solomon, cat ~i drept cununa de spini pentru Hristos ...
Arborele calatorilor
(foto GC)
28 TAROT TN MOD MINOR. Mcanele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotului

Omul vitruvian de Leonardo da Vinci
(foto © Blickfang/stock.adobe.com)
La fel este in cazul soarelui sau al muntelui, care, ca arhetipuri, genereaza

simboluri ce ne permit sa atingem aceste culmi: simbolul scarii, al sagetii, al
rachetei etc. Everestul, Fujiyama, Golgota, Kailash etc. sunt simboluri cu
puternice conotatii spirituale ce provin din arhetipul muntelui.
Nu lipsesc din Tarot arcanele care sugereaza verticalitatea ~i inaltarea:
Tmparateasa, Tmparatul, Papa, Casa Domnului - din arcanele majore -, ~ires-
pectiv ansamblul arcanelor minore din Suita Batelor.
RECONS IDERAREA ARCANELOR MINOR E 29

Verticalitatea descendentei
Dupa cum am vazut, muntele nu ne face sa uitam valea, muntele infigan-
du-~i radacinile in strafundurile pamantului, iar verticalitatea ascendentei
este strans legata de verticalitatea descendentei, care evoca senzatia de a
cadea in sine, in interior, resimtita de multi oameni. Cand acest sentiment
nu ne bantuie visele, el caracterizeaza uneori angoasa ~i disperarea.
Adancitura, scorbura, vizuina, barlogul, grota, caverna, rapa, prapastia,
abisul, caderea etc. vorbesc toate despre arhetipul gaurii, al gropii, al golu-
lui. Cand adancitura capata o forma simbolica, ea devine atunci potir, urna,
caldare magica in civilizatia celtica, Sfantul Graal in traditia cre~tina, creuze-
tul initiatic al alchimi~tilor, ulcior sau crater. Ne apropie totodata de tema
devorarii ~i de conceptele asociate acesteia: hrana, femeia, mama, alaptarea
(,,Sfantul Graal"). Gestul postural al inghitirii in sine atrage schema coborarii
sau a caderii ~i arhetipul adanciturii, pe care ii regasim in vale atunci cand
cautam sa ii punem in perspectiva alaturi de munte. Tn mitologiile lumii pre-
cum ~i in basme, observam legatura cu zeii sau personajele devoratoare
precum Cronos, Titanii, capcaunul. Putem vorbi chiar despre o angoasa a
7
inghitirii, atat in psihanaliza (,,vaginul cu dinti" ), cat ~i in pove~ti ~i mituri:
Alice, Iona, Scufita Ro~ie, Bau-Bau, zborul lui lcar etc.
Putem include aici totodata,,abisurile amaraciunii" din poezia baudelairi-
ana, unde intalnim,,spleenul" caderii opus,,idealului"inaltarii. Putem menti-
ona totodata vaza, leaganul, pantecul, centrul, valea, inghitirea, mormantul.
Este ca atunci cand cadem la pamant, iar pamantul se casca sub noi ca un
mormant al starii noastre ingere~ti. .. , aidoma albatrosului lui Baudelaire:
Surghiunit pe pamant, huiduit riitiiceascii

Cum cu-aripi de gigant nu-i e dat sii pii~eascii.
Prin extensie, arhetipul coborarii prefigureaza apa, vaginul - fantana

vietii -, iar in Tarot Temperanta ~i Steaua, unde vedem ca se toarna fluide,
cat ~i Casa Domnului, Luna ~i toate arcanele minore din Suita Cupelor.
Casa Domnului este, sub acest aspect, un caz aparte, infati~and un turn,
arhetip al verticalitatii, dar ~i un cuptor alchimic, in care predomina
7 Vaginul cu dinti sau vagina dentata in latina face trimitere la un mit potrivit caruia
unele femei ar avea dinti in vagin. Aceasta expresie psihanalitica trimite la angoasa de
castrare.

arhetipul rnghitirii ~i al coborarii. Personajele care cad din turn vin sa subl1-
nfeze aceasta atnbivalenta, Cat despre Luna, in imagine putem observa un
bazin sau un hele~teu, care poate sugera influenta astrului asupra lichidelor,
mareele ~i mai mult decat atat. S-a putut analiza impactul efectului de maree
~i in cazul unor foarte mici cantitati de apa, chiar ~i in cazu l apei dintr-un
pahar.
Separarea
?i atunci cand este vorba despre o mi~care pe ori-
zontala sau pe diagonala, separarea este un con-
cept fundamentai pentru oameni, fie ca ease tra-
duce in a taia, a tran~a, a separa, a-~i croi drum
prin jungla, a inlatura obstacolele, a face alegeri, a
traversa un labirint, a-~i lua locul, a se elibera din
lanturi etc, Este totodata cazul copilulul care
merge intre cei doi parinti ai sai, tragandu-i de
cate o mana pe tatal ~i pe mama sa, care poate fi
strivit de fuziunea dintre ei. Este totodata cazul lui
Cronos care, cu o lovitura de secera, I-a emasculat
pe tatal sau pentru ca cerul ~i pamantul sa poata,
la randu l lor, sa iasa din fuziunea lor, sa se separe ~i sa creeze universul struc-
turat pe care ii cunoa~tem.
Acest arhetip al separarii, atat de important pentru copil 1n dezvoltarea
sa psihoafectiva, cat ~i, in general, pentru fiinta umana in evolutia ei, va lua
foftna slmbolica a spadei, a sabiei, a coaseiJ a secefei, a macetel, a floretei, a
orlcarel arme sau unelte cu tal?,
Prin extensie, arhetipul separarii prefigureaza elementul aer, iar in Tarot
este prezent in arcanele Justetea ~i Diavolul, dar ~i in Arcana Fara Nume,
precum ~i toate arcanele minore din Suita Spadelor. Putem vedea aici lega-
tura stransa, in cadrul arcanelor minore, dintre Bate ~i Spade. Bata, arhetipul
puterii, este simbolizata de sceptrul episcopal, de bagheta dirijorului, de
bastonul mare~alului etc., iar Spada poate lua forma sabiei, a pumnalului, a
floretei. .. Bata reprezinta manifestarea puterii in plan vertical, iar Spada
RECONS IDERAREA ARCANELOR MINORE 31

reprezinta manifestarea puterii analizei, a cuvantului, a gandirii. Poti taia
ceva folosind floreta inteligentei ...
Ciclicitatea
Ritmul imperecherii este inscris, a~a cum remarca Gilbert Durand, in memo-
ria corporala umana, dupa modelul primei erectii, dar totodata in ciclurile
pe care le parcurge corpul femeii, iar acestea se deschid spre arhetipul rotii,
al eternei reintoarceri, cat ~i al crucii. Aceste arhetipuri vor lua forme simbo-
lice precum forma cercului, a mandalei (cercul magic), dar ~i forma unor
diverse cruci: crucea ro~ie, svastica, crucea de Lorena, dar in special crucea
8
egipteana, care, dupa modelul crucii Agadez , simbolizeaza uniunea dintre
masculin ~i feminin.
Prin extensie, arhetipul eternei reintoarceri prefigureaza elementul pa-
mant, iar in Tarot ii intalnim in arcanele majore precum Roata Norocului,
Soarele, Luna, precum ~i in toate arcanele minore din Suita Monedelor. Cir-
cularitatea lor, ciclicitatea lor evoca anotimpurile, programele repetitive,
reinceputurile compulsive, dar ~i fatalitatea tragediei.
Astfel, arcanele majore ~i arcanele minore i~i raspund reciproc ~i se com-
pleteaza astfel; se inscriu deopotriva in arhetipurile existente ~i initiaza un
dialog coerent la scara universala. Aceasta analiza este menita sa puna in
evidenta ca nu se cuvine sa ne privam de aceasta dinamica, neglijand des-
chiderea pe care ne-o ofera arcanele minore ale Tarotului.
8 Le Tarot des Croix du Sud, Georges Colleuil, in curs de aparitie.

2
Prezenta arcanelor minore

in arcanele majore
agicianul, tanar initiat aflat la 1nceput de drum, ~i Lumea, tinutul faga-

M duit, sfar~it provizoriu al parcursului, alcatuiesc cele doua arcane holis-
t ice ale Tarotului. Acestea doua contin toate simbolurile pe care le regasim
i n cele 78 de arcane. fn cazul Magkianulu l, aceste slmboluri sunt prezente
sub forma potentialurilor nerealizate 1nca; 1n cazul Lumii, le regasirn sub
forma matura, desavar~ita a conceptelor care cuprind in ele universalul.
Tntre acestea doua, ca 1n tot atatea jocuri de oglinzi sofisticate, celelalte
arcane majore ,,reiau':,,reamintesc': mai mult sau mai putin disparat, slmbo-
lurile lor. Ecoul lor razbate pana departe, pana la arcanele minore, adica
obiectul prezentei lucrari, iar de acest aspect ne vom ocupa cu precadere in
cele ce urmeaza.
Magicianul: o lume de simboluri tn

germene (alternativa - Germenele
unei lumi a simbolurilor)
Stand 1n picioare i n spatele mesei lul, Magiclanul
!ine 1n mana stanga o bagheta. 0 bagheta de diri-
jor? o bagheta magica? Este in realitate o bata in
stadiu ,,embrionar'~ pe care nu o putem 1nca numi
tocmai o bata - o bata in devenire. Aceasta ima-
gine a baghetei este cunoscuta 111 heraldica, ~ti-
inta care se ocupa cu studiul blazoanelor. Bagheta
are 1n acest domeniu un rol de sfaramare; cu
RECON SIDE RAR EA ARCANELOR MINORE 33

aceasta se marcheaza amprenta unei identitati care trebuie sa fie diferenti-
ata in linia genealogica. Acest simbol este de asemenea cunoscut sub
numele de,,vergea': o bata mai mica, care nu ~i-a manifestatintreaga putere
a falusului care este Bata.
In mana dreapta, aproape de organul sexual, Magicianul tine un fel de
moneda de aur. 0 moneda ca obiect in sine nu are valoare pana ce nu pri-
me~te ,,imprimatur" din partea Printului abilitat sa bata moneda. Este vorba
a~adar despre o moneda inca neoficiala, fara curs, inca neautorizata sa cir-
cule. Oricine poate fabrica monede, insa numai autoritatile Statului detin
legitimitatea de a crea monede valabile. Lucrurile sunt desigur mai com-
plexe, dar ideea de a considera o moneda in devenire ca avand mai putina
valoare legala decat o moneda consacrata ne conduce spre ideea de Magi-
cian al unei Monede inca nemanifestate.
Dar, dupa cum vom vedea putin mai incolo, Moneda nu se limiteaza la
bani. Ea poate reprezenta in Tarot totodata o masa rotunda, un scut, un cerc
magic, precum ~i soarele care evoca o forta energetica de exceptie. Aceasta
ultima idee indica o puternica apropiere intre Monede ~i Dionysos, zeul
rebel, maestru al energiei, initiator al femeilor, detinator al unei imense
puteri telurice. Monedele ne trimit astfel la fortele cosmo-telurice.
Pe masa Magicianului ni se infati~eaza numeroase obiecte, toate bogate
in sensuri ~i functionale in mecanica simbolica a Tarotului. Ne vom opri asu-
pra a doua dintre ele, deosebit de interesante din perspectiva trimiterilor
catre arcanele minore: cupa ~i pumnalul.
In primul rand, cupa ne aminte~te de jocul de alba-neagra, jucat pe
ascuns prin piete inca din secolul al XIV-lea ~i care este considerat in multe
tari o escrocherie. Magicianul are intr-adevar ceva de ~arlatan. Avem toate
motivele sa vedem in aceasta cupa principiul de baza al oricarui recipient in
masura sa contina un lichid: vas, cupa, cea~ca, pahar, potir, caliciu, bol, bor-
can, vaza ... Recipientul de pe masa Magicianului este o Cupa inca nemani-
festata ca atare, o potentiala cupa, o cupa in devenire.
La fel stau lucrurile cu pumnalul, aflat ~i el la loc de cinste pe masa Magi-
cianului, care, daca ar putea vorbi, ar spune: ,,Cand o sa cresc mare, voi fi
o sabie'~ Ne putem intreba daca nu a existat chiar la origine un joc de
cuvinte pe marginea termenului,,pumnal'~ In fapt, filozoful stoic grec Epictet
a lasat posteritatii o opera filozofica de importanta majora,,,Manualul': care,
consemnata de discipolul sau Arrian, contine esenta invataturii sale orale.

Or cuvantului,,manual"li corespunde in greaca veche cuvantul encheiridion,
care ,nseamna totodata pumnal'~Este o carte pe care merita sa o ai mereu
11
la indemana, a~a cum un soldat i~i poarta cu el pumnalul. Este un manual

care invita la cultivarea agerimii ~i a atitudinii tran~ante, dedicat acelora care
aleg sa se dedice filozofiei ~i sa traiasca in Jumina ei. Nu este acesta totodata
mesaju I Tarotului?
Jucatorul de alba-neagra de Hieronymus Bosch

(apartine domeniu lui public)
Aceste patru obiecte - bata, moneda, cupa ~i pumnalul - reprezinta ,n

arcana Magicianul cele patru elemente ale Tarotului 1n stadiu de germene.
lnsu~i Magicianul se afla fn acest stadiu. El poarta in sine 7ntregul potential
care abia a~teapta sa se manifeste. Tn cazul adultului, Magicianul ii evoca pe
copilul interior. 111 cazul copilului, Magicianul poate sugera totodata riscul
de pierdere, de distrugere sau de irosire a potentialului, riscul de a ajunge
precum ,,Mozart asasinat" de care ne vorbe~te Antoine de Saint-Exupery
1n ,,Pamantul oamenilor.. ." Pe cand se afla intr-un tren, calatorind la clasa
a treia, autorului ,,Micului Print" ii retine atentia un cuplu de imigranti
RECO NSIDERAREA ARCANELOR MIN ORE 35

polonezi cu copilu l lor. El este bulversat sa vada mizeria in care traiau ace~tia
~i lipsa de speranta pentru acel copi l:,,Ceea ce ma doare nu este mizeria, in
care, la urma urmei, te poti cufunda a~a cum te-ai cufunda in lene. [ ...] Ceea
ce ma doare este ca solutia nu vor fi mesele de la cantina saracilor. Ceea ce
ma doare nu este atat ca flamanze~te, nici umflaturile de pe corpul lui, nici
toata acea uratenie, cf ma tulbura ~i ma doare ca exista in noi toti un Mozart
9
asasinat."
Aceasta notiune de irosire este subtil reprezen-
tata in Tarotul in versiunea lui Nicolas Conver.
Cand privim mai 1ndeaproape mana dreapta a
Magicianului infati~at de el, observam ta i~i tine
de fapt in mana organul sexual. Oare se mastur-
beaza? Probabil. Dar mai degraba decat sa indice
ca s-ar masturba, putem vorbi Yn primul rand de
,,onanism': mai exact de faptul ca i~i irose~te
samanta, o lasa sa se piarda, mai degraba decat sa
o faca sa ajunga intr-un pantec pe care sa-1 fecun-
deze. Ceea ce astazi numim coitus interruptus era
70
in timpurile biblice un veritabil delict • Aceasta
confirma o data rn plus faptul ca un Magician care
nu traie~te intelept, intr-un proces de cre~tere
persona la, a~a cum i ndruma Tarotu l, poate ajunge
sa-~i iroseasca potentialul.
Bata in arcanele Ermitul si

, Nebunul
fn devenire in arcana Magicianul, Bata se regase~te i ntr-o forma substantial a
in alte doua imagini ce apartin arcanelor majore: Ermitul ~i Nebunul. Tn lim-
baj simbolic, Bata corespunde elementului Foe, iar in unele culturi elemen-
tului Lernn.
9 Antoine de Saint-Exupery, Terre des hommes, Gallimard, 1939,

10 Tn Geneza, aAam ca Onan a fost condamnat la moarte deoarece a refuzat sa o inse-
mineze pe vaduva fratelui sau, cu care, potrivit dreptu lui cutumiar, trebuia sa se casato-
reasca.
36 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotului

Focul, bata ~i lemnul sunt de fapt interconectate ca sinonime, avand ace-
la~i sens dar conotatii variabile de la un domeniu la altul. Astfel in Tarot intal-
nim Bata, in astrologie focul, iar in disciplinele chineze de manipulare a
energiei lemnul. In eel din urma context, lemnul sta la originea lui Yang,
generand actiune ~i caldura.
,,Primul lucru pe care ii aflam despre foe este ca nu trebuie sa-1 atingem"
dupa cum ne spune G. Bachelard. Este una dintre primele interdictii. Copilul
traie~te aceasta experienta atunci cand se arde, dar nu aceasta experienta o
va integra sub forma de reflex, cum se intampla in cazul animalelor, ci inter-
dictia care vine din partea parintilor ~i care face din foc,,mai degraba o fiinta
sociala decat o fiinta naturala" 1. Bachelard ne conduce spre orizonturi in
1
care cele patru elemente ilustreaza conditia sociala sau psihologica a fiintei
umane, intr-un mod care nu ne poate de altfel displacea. Cele patru ele-
mente ale Tarotului parasesc astfel o sfera mai degraba abstracta pentru a
ilustra experiente umane concrete. De exemplu, Bata ar putea capata, in
unele cazuri, sensul de interdictie incon~tienta. Fie ca se aprinde, arde sau
love~te, Bata sugereaza uneori, dupa cum vom vedea mai incolo, acea por-
nire instinctiva care spune,,nu-ai-dreptul'~
Ermitul ~i Nebunul conecteaza focul ~i bata. Ambele indica apropierea de
un scop prin sprijinirea de o bata, dar in moduri diferite. Nebunul se
indreapta inspre dreapta imaginii (ceea ce corespunde, din punct de vedere
al observatorului occidental, viitorului), pe cand Ermitul se indreapta spre
stanga (care, din nou din punct de vedere al observatorului, corespunde
12
trecutului). Amandoi se servesc de bata, de baston, pentru a se sprijini,
ceea ce confirma una din interpretarile fundamentale ale Batei, aceea de
punct de sprijin.
Ermitul pa~e~te printre denivelari, altfel spus canale, respectiv unde, care
evoca caracterul vibratoriu al pamantului, forta telurica consacrand virtutile
sale de vraci, de vindecator, de calauza pe calea spirituala, respectiv de
druid. lar in acest context bata poate reprezenta foarte bine o antena prin
care poate capta energia fundamentala a materiei.
In mana cealalta Ermitul tine un felinar. Pazitor al focului, el trebuie sa
vegheze ca flacara sa arda in continuu. Aceasta flacara evoca lumina care ii
11 Gaston Bachelard, La Psychanalyse du feu, Livre de Poche, 1940.

12 Daca este sa adoptam punctul de vedere al personajului din imagine, sensurile sunt
evident opuse.

calauze~te in intuneric, dar ~i lumina care ii calauze~te pe oameni. Focul
poate fi deopotriva asociat metaforic cu caldura caminului, cu con~tiinta
creatoare, cu forta vitala. Acest foe pe care Ermitul din Tarot ii poarta cu el ~i
ii ocrote~te este un dar pentru omenire, ceea ce face din el un arhetip pro-
meteic. Legatura cu Bata este o legatura enigmatica, nu atat prin faptul ca
bata insa~i poate intretine focul, ci prin legatura generatoare de la unul spre
celalalt. Primii oameni obtineau focul frecand a~chii de lemn una de cealalta
~i dura mult timp pana cand cineva ajungea sa stapaneasca acest me~te~ug.
A priori, focul descoperit din intamplare, ca urmare a unui incendiu iscat de
un fulger, de exemplu, era un bun de pret, care trebuia captat, transportat ~i
ocrotit. Poate ca acesta a fost la inceputuri rolul vestalelor, care aveau misi-
13
unea sacra de a veghea asupra focului din templu.
Nebunul nu poarta un felinar, ci o boccea, precum ~i bata care ii ajuta la
mers. In multe limbi, mai ales in cele romanice, nebunului ii corespund
denumiri precum ,,fol': ,,fou': derivate din latinescul fol/is, care insemna ,,mai
mult umflat': ,,balot'~ Aici putem recunoa~te totodata termenul francez
,,ballot" - insemnand prost, idiot, nebun. Dar ,,fou': fol" se inrude~te de ase-
menea cu,,foc" (fr.,,feu"), derivand din acela~i termen latinesc fol/is, care avea
~i semnificatia de ,,burduf pentru foe': respectiv ,,foale'~
Termenul indo-european,,bhl': care inseamna,,a sufla, a umfla" ar proveni
din onomatopeea formata prin alaturarea bilabialelor utile pentru a pro-
iecta aerul cand vrem, de exemplu, sa umflam un balon sau sa atatam focul.
Gasim aici de asemenea radacina germanica a cuvantului ,,blazon" (Blasein,
in germana veche), care insemna a sufla intr-o goarna. lar, dupa cum scria
Saint-Exupery in Pamantul oamenilor,,,singur spiritul, daca sufla asupra tara-
14
nei, poate crea omul" • Vorbim a~adar despre un suflu care da viata ~i de
asemenea despre un blazon care conduce la aparitia unei identitati.
,,Fou':,,Fol':,,Mat" sau,,Nebun': el trece prin viata pe carari laturalnice, pen-
tru unii nebun, pentru altii intelept, la limita rationalului. Nu urmeaza caile
drepte, precum o ~osea sau o autostrada, ci ,,taie o cale" prin locuri neum-
blate, creandu-~i propria diagonala ... care este ~i diagonala nebunului in
13 0 vestala este o preoteasa din Roma antica ce slujea zeitei Vesta. ~coala vestalelor ~i
bunastarea lor erau considerate esentiale pentru siguranta Romei. Acestea aveau dato-
ria de a intretine focul din caminul public aflat in templul Vestei, in forul roman. Sursa:
Wikipedia.
14 Saint-Exu pery, foe. cit.

jocul de ~ah. Unul dintre numele stranii pe care le poarta (n. trad.: in limbo
franceza, termenul consacrat pentru aceasta arcana este ace/a de ,,Mat'1,,,Mat"
deriva din termenul arab care evoca moartea (,,~ah ~i mat" este un alt mod
de a spune,,~eicul este mort"), care aluneca spre termenul spaniol,,matar" (a
ucide). Acest termen desemneaza de asemenea, in greaca veche, cunoa~te-
rea (mathesis), cat ~i matematica, pe cand in veneta desemneaza nebunia,
de unde avem ~i termenul din limba engleza ,,mad" (nebun). lntelepciune
pentru Dumnezeu, dar nebunie pentru oameni, am putea spune parafra-
zandu-1 pe Sfantul Pavel. Nebun intr-adevar, dar nebun de iubire, nebun de
bucurie, nebun dupa muzica, teatru sau cinema, nebun ca orice om pasio-
nat care se insuflete~te, se aprinde in preajma obiectului pasiunii sale. Astfel
Ermitul este pazitorul focului, iar Nebunul. .. insu~i focul, focul in persoana.
Cupa in arcanele Temperanta ~i Steaua

Cupa Magicianului prefigureaza cupa din arcanele majore Temperanta ~i
Steaua. lar aceasta cupa ne trimite in mod firesc spre elementul,,apa" ~i spre
feminin. Temperanta ~i Steaua par sa infati~eze unul ~i acela~i personaj in
ipostaze diferite. Sunt doua femei cu parul albastru care tin in maini cupe
sau amfore. In prima arcana femeia pare sa echilibreze un fluid care curge
intre cele doua cupe, pe cand in cea de-a doua varsa continutul acestor
cupe pe jos. Prima sta in picioare ~i este imbracata, pe cand cea de-a doua
este goala ~i ingenunchiata.
In mod straniu, apa pe care o evoca arcana Temperantei nu este lichida.
Daca ar fi a~a, fluidul ar curge din cupa spre sol. Este vorba despre o misteri-
oasa ,,apa uscata': element energetic anterior apei, cum pot fi oxigenul ~i
hidrogenul necombinate. 0 apa arhaica, subtila, un fluid invizibil, incarcat
de mister, care favorizeaza contactul cu inefabilul, elevand schimbul ~i
comunicarea in valori spirituale superioare.
Versetul 7 al Genezei, scriere sacra ebraica despre crearea lumii, ne spune
ca ,,Dumnezeu a despartit apele cele de sus de apele cele de jos': Tempe-
ranta face probabil referire la aceasta despartire originara. Apele cele de sus,
apele lui Mi, ~i apele cele de jos, apele lui Ma, ne sunt sugerate direct prin
15
cuvantul ebraic Mayim , care inseamna ,,apa" ~i contine cele doua silabe
15 Annick de Souzenelle, ,,L'.Expir, Verbe createur'; Revue troisieme millenaire, 2 aprilie

2011.

- Mi ~i Ma - ca o separare in reliefin chiar interiorul cuvantului. Un cuvant in
care se intrepatrund astfel doua conceptii privitoare la apa. 0 apa superi-
oara, rezervor subtil de amintiri arhaice, ~i o apa inferioara, matrice a viului.
Ape minore ~i ape majore intrucatva. lata inca o pista originala pe care o
putem urma pentru a intelege legatura dintre arcanele minore ~i arcanele
majore. Pe de o parte, arcanele-apele minore incep cu,,mi" (avand ~i valenta
de sufix diminutival), reprezentand totodata radacina a ceea ce este miste-
rios, mitic, mistic a~adar ascuns sau invizibil, iar pe de alta parte arcane-
le-apele majore incep cu ,,ma': care sugereaza manifestatul, materialul,
maternalul. Este un aspect etimologic pe care, de~i neatestat in mod univer-
sal, ii socotim semnificativ.
Aceasta notiune de separare a apelor este adanc intiparita in incon~tien-
tul colectiv iudeo-cre~tin. Sa ne gandim la Moise care a trecut prin Marea
Ro~ie, miraculos despartita in doua de Dumnezeu pentru a-I ajuta sa-~i sal-
veze poporul care fugea din Egipt. ~i din nou Temperanta ne fascineaza. Ar
avea ~i ea, la randul ei, o miraculoasa putere de separare? Ar putea la randul
ei sa desparta apele Mi de apele Ma? Ca atunci demult, spre cele doua maluri
ale Marii Ro~ii? Dar cine spune separare spune de asemenea unificare. Tem-
peranta ... tempereaza, separa pentru a reuni mai bine dupa aceea ~i reia, la
randul ei, deviza alchimi~tilor: Solve et coagula (,,Dizolva ~i coaguleaza").
Apa pe care ne-o infati~eaza Steaua este incontestabil minerala. Un elixir
al longevitatii care, spre deosebire de apa pe care ne-o infati~eaza Tempe-
ranta, aparent incremenita intre doua cupe, de data aceasta curge, se
revarsa, hrane~te pamantul ~i alimenteaza un fluviu sau o intindere de apa.
0 apa care pare sa ta~neasca direct din vaginul personajului, accentuand
ideea de apa datatoare de viata, fecunda, fertila, feminina. 0 apa sacra pen-
tru o sexualitate sacra. Daruire de sine, generozitate, autenticitate ... calitati
ale Stelei care nu lipsesc din comentariile majoritatii tarologilor. Am putea
crede ca ea ,,iriga" viitorul cu toata iubirea ~i forta ei spirituala. Apa este
albastra, parul ei este albastru ~i tot astfel sunt, in aceasta imagine, cateva
stele de pe cer. Totul se petrece ca ~i cum Temperanta, stapana a energiilor,
a sfar~it prin a ingenunchea in fata imensitatii universului pentru a deveni
Steaua ~i a abandona orice putere pe care ar fi avut-o.

Spada in arcanele Justetea ~i Diavolul
Simbolul spadei, dezvoltat 1n arcanele minore, se regase~te 1n special Tn
doua arcane majore despre care am putea spune case opun una alteia: Jus-
tetea ~i Diavolul. Legatura dintre aceste doua arcane este singulara. Cele
doua personaje reprezentate arboreaza impunator aceasta arma, unul in
mana dreapta, celalalt 1n mana stanga.
Tntalnim desigur spada ~i in alte arcane majore, mai ales in Roata No-
rocului, respectiv o spada infati~ata pe osul piciorului personajului din
arcana XIII (Arcana Fara Nume) a Tarotului de Marsilia, dar aceste spade nu
apar nicaieri atat de evident ca in arcanele XV ~i respectiv VIII: Diavolul ~i
Justetea.
Tn cartea sa L:Histoire universe/le des chiffres, Georges lfrah dezvolta con-
ceptia cu totul originala a papua~ilor din Noua Guinee, care pune in relatie
numerele cu diferite parti ale corpului. Dupa cum vedem in schema de mai
RECONSIDERAREA ARCANELOR MIN ORE 41

jos, numarul 8 este asociat cu umarul drept, iar numarul 15 cu umarul stang.
Prezentam respectiva schema, pe care o vom readuce 1n discutie ulterior.
•• 1 Fruntea
Tampla dreapta ........
I Tampla stanga
Urechea dreapta I ···--··-···-·
Urechea stanga
•· • Gura
Umarul drept • _ _ _...,. - - -, Uma rul stang
Cotul drept • ··--·--· -·• • Cotu l stang
i ncheietura mainii drepte • I incheietura mainii stangi

Mana dreapta I I Mana stanga
Degetul mare (Policele) , . .• , Degetul mare (Policele)
Aratatorul I • I Aratatoru l
Degetul mijlociu ~ r' Degetul mijlociu
lnelarul ,............ . ;_ ...................... , lnelarul
Degetul mic , , Degetul mic
16
(llustra1ie de Martine Grevese dupa Georges lfrah ,
care a prezentat o tehnica
corporala folosita de papua-?ii din Noua Guinee pentru a descrie originile aritmeticii.)
16 Georges lfrah, Les Chiffres ou l'histoire d 'une grande invention, Robert Laffont, 1985,
p.XX.
42 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Tarot u lui

De altfel, bazandu-ne pe legaturile simbolice dintre Tarot ~i traditia cre~-
tina, remarcam ca Justetea ii ilustreaza pe arhanghelul Mihail, adesea repre-
zentat tinand in mana balanta cu care cantare~te sufletele oamenilor. Cat
despre Diavol, simbol al luptei con~tiintei impotriva instinctului, vedem aici
desigur figura Sfantului Gheorghe, care duce aceea~i lupta ~i care apare in
cele mai multe reprezentari ucigand dragonul. Sfantul Gheorghe, al carui
mit a fost dezvoltat pornind de la viata autentica a unui soldat roman care,
la inceputul secolului al IV-lea, a fost torturat ~i ucis pentru a nu fi renuntat
la credinta cre~tina, o elibereaza in aceasta confruntare imaginara pe tanara
fata care fusese data ca hrana monstrului. Putem recunoa~te in aceasta
scena toate luptele pe care le avem de dus impotriva umbrei noastre pentru
a ne elibera propria,,anima': lar prin aceasta Sfantul Gheorghe se prezinta ca
dublul terestru al Sfantului Mihail, cunoscut in egala masura pentru lupta sa
impotriva dragonului. lar ei nu sunt singurii de acest fel.
Sa adaugam de altfel ca, la fel ca Sfantul Gheorghe, Perseu din mitologia
greaca este cunoscut pentru victoria sa impotriva Meduzei. Aceasta gor-
gona invincibila impietrea pe oricine ~i orice fixa cu privirea. Ce frumoasa
metafora este aceasta, a luptei cu propria umbra, din care nu poti ie~i invin-
gator decat acceptand sa o prive~ti, adica sa recurgi la aceea~i stratagema
ca Perseu, care a adus Meduza fata in fata cu ea insa~i cu ajutorul unui scut
pe care I-a folosit drept oglinda! Toate psihoterapiile de inspiratie analitica,
incepand cu psihanaliza ~i psihologia analitica, ar fi a~adar stratageme pen-
tru a ie~i invingator din lupta cu umbra-dragonul-meduza. Perseu a servit ca
model tuturor pove~tilor cavalere~ti care au urmat.
A~adar, raportandu-ne la simbolistica oferita de G. lfrah, Justetea/Sfantul
Mihail are drept corespondent in corpul uman umarul drept, iar Diavolul
umarul stang. Tn acest fel devenea cineva cavaler - ,,Tn numele Sfantului
Mihail ~i al Sfantului Gheorghe" - prin punerea spadei, rand pe rand, pe
umarul drept, apoi pe umarul stang al aspirantului la acest titlu. Tn spirit
cavaleresc, spada Justetei ~i cea a Diavolului sunt folosite la cre~terea spiri-
tuala a unei fiinte umane, aducandu-i maturitatea limbajului ~i deschiderea
17
inteligentei.
17 Sfantul Mihail Arhanghelul sau Arhanghelul Mi hail sunt apelative diferite ale acelu-
ia~i personaj.

Sfantul Gheorghe luptand cu Dragonul de Rafael
(Muzeul Luvru, CC BY 3.0.1 foto Mbzt, 2012).
Monedele in arcanele Roata Norocului

si
•
Casa Domnului
Monedele sunt mai putin evidente in arcanele majore, dincolo de Magician.
Prima dintre arcanele majore la care ne putem gandi este Casa Domnului.
Cele 37 de monede colorate care inconjoara turnul seamana ca forma
44 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotu lui

in~elator de mult cu moneda aurita pe care Magicianul o tine in mana. Ele
amintesc de monede in masura in care nu limitam simbolistica Monedelor
la piesa de metal care se rostogole~te ~i scoate clinchete.
Ce reprezinta acest ansamblu de 13 monede albe ~i 13 monede ro~ii, in
total 26, la care se adauga 11 monede albastre?
Tn tabelul periodic al elementelor al lui Mendeleev, numarul 26 (13 + 13)
este numarul fierului. Cum sa nu vedem in aceasta o metafora a sangelui
uman? Globulele ro~ii ~i globulele albe fac parte din compozitia sangelui,
care este fier lichid.
Globulele albastre, de~i mai putin cunoscute in medicina noastra occi-
dentala, ar putea sugera prana, energia vitala in medicina indiana. Numarul
de 11 globule albastre ar putea face referire la arcana XI, Forta, a carei cheie
simbolica se gase~te anume in stapanirea in lini~te a energiilor interioare ~i
arhaice. Aceste cateva consideratii pun accentul asupra dimensiunii energe-
tice a Monedelor, mai mult decat asupra identificarii cu monedele; diversele
traduceri ale termenului ,,Deniers" (cum se gase~te in limba franceza, avand
~i sensul de ,,ban") - in limba spaniola oro (aur), respectiv in limba romana
moneda - intretin intr-adevar aceasta ambiguitate.
Pentru a ne continua calatoria in simbolistica numerelor, sa retinem ca
26 este totodata numarul lui Dumnezeu in cabala ebraica. Exista a~adar o
legatura intre sange ~i numarul lui Dumnezeu? lncontestabil. Tn numele lui
Adam (Adamo), pe care Dumnezeu I-a creat dupa chipul ~i asemanarea sa,
gasim radacina Dam, care inseamna sange.
Sa ne facem pe plac ~i sa continuam aceasta explorare, cautand legatura
cu valoarea numerica a arcanelor minore. Potrivit ,,ghematriei" (ramura a
matematicii sacre in metafizica ebraica), numarul lui Adam este 45, iar
numarul Evei este 19. Surprinzator, deoarece, daca vom calcula diferenta
dintre 45 ~i 19, obtinem 26! Or scaderea este o cale, un parcurs; astfel
26 (Dumnezeu) este o cale de la 19 (Eva) la 45 (Adam) ~i, respectiv, de la
femeie la barbat, cat ~i de la barbat la femeie. Dumnezeu ~i iubirea inseamna
unul ~i acela~i lucru ~i ambele sunt inaccesibile in afara notiunii de calatorie,
de parcurgere a unui drum.
Daca vom cauta acum arcanele minore care corespund acestor trei
numere, consultand tabelul arcanelor minore de la pagina 215, vom desco-
peri ca lui 19 ii corespunde Asul de Cupe (aparitia fortelor universale ale
iubirii); lui 26 ii corespunde Opt de Cupe (transformarea sentimentelor intr-o
RECONSIDERAREA ARCANELOR MINORE 4S

existenta concreta umana ~i sociala); lu1 45 ,i corespunde Cavalerul de
Monede (sufletul care cauta echilibrul Tntre spirit ~i materie).
Arcana majora Roata Norocului contine la randul ei simbolistica Mone-
delor, dar 1ntr-o alta perspectiva. Sa ne gandim la particularitatea rotii ~i a
cercului. fn primul caz, vorbim despre mi~carile exterioare care fac sa avan-
seze caruta, in eel de-ai doilea caz, despre mi~carile interioare ale sufletu-
lui ~i despre ciclurile repetitive. Aceste notiuni fac trimitere la teoriile lui
G. Durand despre schemele corporale de 1mperechere.
lmparatul este de asemenea in legatura cu simbolistica Monedelor. Pe de
o parte, pentru a sugera notiunea de teritoriu, iar pe de alta parte punand
accentul pe medalionul de jad pe care 71 poarta 1n dreptul inimii.
Lumea: sinteza desavarsita I
lar dupa aceasta calatorie 7n care minorele

Tncearca sa,,intalneasca" o arcana majora sau alta,
mo~tenirea embrionara a Magicianului culmi-
neaza i n arcana Lumea, ,n care simbolurile arca-
nelor minore i~i gasesc desavar~irea.
Aceasta arcana 1ntruchipeaza desavar~irea(
totalitatea, globalitatea, armor,ia ~i universalita-
tea. Ne aflam 1n prezenta arcanei prin excelenta
holistice a Tarotului de Marsilia, care contine
7ntregul joc, printr-un soi de punere in perspec-
tiva a ansamblului. Nicio alta arcana nu arata in
asemenea masura cat de legat este totul. Elemen-
tele sunt toate ia locul lor, pentru a evoca o per-
fecti une de ordin cosmic, redutabil pleonasm, cata vreme cuvantul grecesc
18
cosmos semnifica ,,ceea ce este 1n ordine" si
, este sinonim cu Binele in sens
platonician. La vremea sa, Pltagora a inventat acest termen pentru a defini
19
Universul • Tn aceasta arcana XXI, ceva s-a pus in ordine ~is-a a~ternut peste
tot armonia.
18 Tn sens platonician, Binele este folosit ca substantiv ~i se scrle i ntotdeauna cu majus-

cula.
19 Tot lui Pitagora ii datoram termenul ,,fi lozofie•; prin care el i ?i desemna preocuparea
favorita : dragostea pentru intelepciune ?i cautarea acesteia!
46 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele M inore, cei 4 stalpi ai Tarotului

Aceasta arcana reveleaza de asemenea viziunile diferite pe care omul le
20
poate avea despre lume : viziunea ~tiintei ~i cea a filozofiei, doua discipline
care, chiar daca nu au facut mereu casa buna, sunt ineluctabil legate una de
cealalta. A incerca sa le separam ar cere mai multa energie ~i imaginatie
decat pentru a le recunoa~te influenta reciproca ~i interdependenta.
Lumea reprezinta unul dintre simbolurile cele mai importante pe care le
putem cunoa~te pe calea cre~terii personale, dat fiind ca poarta mesajul
sfinxului, pe care aici ii regasim zdrobit. Tn aceasta himera, alcatuita dintr-un
corp de bivol, cu aripi de vultur, avand fata umana ~i gheare de leu, le vedem
pe fiecare dintre fiintele care o com pun ocupand cate unul dintre cele patru
colturi in reprezentarea Lumii. ~i toate stau in jurul unei femei tinere ce-~i
tine picioarele in echer, cu un picior a~ezat pe un soclu ~i cu bratele deschise
ca pentru a indica deopotriva eliberarea ~i primirea. De milenii, mesajul sfin-
xului se traduce prin redutabila intrebare,,Cine e~ti tu?': Tn fata acestei oglinzi
a sinelui, singura intrebare pe care initiatul ~i-o poate adresa este practic
intrebarea:,,Cine sunt eu?"
Aceasta imagine a Lumii este deosebit de vie ~i in iconografia cre~tina.
0 gasim sub forma unei Fecioare sau a unui Hristos in plina glorie, inconju-
rat de lauri, pe timpanele catedralelor, ca de exemplu la Chartres, dar ~i in
unele manastiri, cum este Abatia din Senanque. Tn cele patru colturi ale
acestor timpane, la fel ca in arcana XXI, ii recunoa~tem pe cei patru evan-
gheli~ti sub infati~area a patru personaje sacre care ii alcatuiesc pe sfinxul
initiatic din traditia hermetica. Sfantul loan este reprezentat avand trasaturi
de vultur, Sfantul Marcu de leu, Sfantul Luca de bivol, iar Sfantul Matei trasa-
turi de inger. Fiecare dintre ei tine cartea Bunei Vestiri, al carei autor se presu-
pune ca este fiecare.
Vulturul semnifica apa, dupa cum scorpionul trimite la Cupe; leul, semn
zodiacal de foe, trimite la Bate; ingerul, semn de aer, ca ~i Varsatorul, trimite
la Spade; iar taurul, bivolul semnifica pamantul, trimite la Monede. Se vad
astfel sublimate in arcana Lumea cele patru elemente fundamentale ale
arcanelor minore, sub forme deopotriva spirituale, astrologice ~i energetice.
20 Filozofia germana, mai ales prin prisma lui Kant, utilizeaza termenul Weltanschaung
pentru a evoca acest concept.

21
TABEL RECAPITULATIV
ARCANELE
MINOREDIN ELEMENTE EVANGHELIST SFINXUL ASTROLOGIE
TAROT
Bate Foe Sfantul Marcu Leul Leul
Cupe Apa Sfantul loan Vulturul Scorpionul
Spade Aer Sfantul Matei Tngeru l Varsatorul
Monede Pamant Sfantul Luca Taurul Taurul
Arhitrava portalului principal al Bazi licii San Marco din Milano,

reprezentandu-i pe cei patru evangheli~ti ~i pe Hristos
(©gabriffaldi, stock.adobe.com)
21 Unii autori stabi lesc corespondenta elementului apa cu ingerul, iar a elementu lui
aer cu vulturul. Eu persist fn a crede ca ,ngerul, atat de apropiat de Varsator, este in le-
gatura cu aerul, iar vulturul Sfantului loan, cu privirea patrunzatoare, mistica rezoneaza
cu Scorpionul, a~adar cu elementul apa.
48 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele M inore, cei 4 st alpi ai Tarotu l ui

~ HERALDlcA $1 TAROT: REUNIRE iN JURUL SIMBOLULUI
ln 22
~tiinta blazoanelor , piesele (simboluri) ~i culorile care umplu spatiul
unui scut constituie, de mii de ani, un semn de raliere, de legatura ~i joaca
rolul unui insemn. Raliere aminte~te de verbul a ,,leg a'~ derivand din aceea~i
radacina. Cat despre ,,insemn'; acesta are de asemenea functia de insem-
nare, de lnvatare. Tntr-adevar avem multe de invatat de la blazoane, cat ~i
din cele patru elemente ale arcanelor minore_
Batele, de exemplu, au legatura cu palurile obi~nuite ~i cu palurile de
dimensiuni reduse. Palul este o piesa heraldica plasata vertical in mijlocul
scutului ~i delimitata de doua linii verticale paralele. Palul de dimensiuni
reduse este cam de cinci ori mai mic decat unul obi~nuit. Dar intalnim ~i
scuturl cu mai multe paluri.
Daca recunoa~tem palul de dimensiuni reduse in mana stanga a Magi-
ianului, asta ne poate face sa zambim ~tiind ca Magicianul poarta simbolfs-
tica tineretii, iar uneori a imaturitatii, iar palul indica suveranitatea 1n toate
a cane le de Bate, cu precadere 1n cele car'e infati~eaza famllia regala- Regele,
Regina, Cavalerul ~i Valetul - 1 sub o forma mai mult sau mai putin stilizata.
Palul blazonului de Aragon - exemp u de pal in heraldica.
Nici Cupele nu l1psesc din herald1ca. Ele indeplinesc aici o functie spiri-
tuala ~i initiatica - Sfantul Graal, caliciul, urna ~i altele - ~i ne ajuta sa-1 iden-
tificam de exemplu pe paharnic, mereu dispus sa ofere.
22 Heraldica este disciplina care se ocupa cu studiul blazoanelor. Acest cuvand provine
din .,herault'; desemnandu-1pe crainic, pe eel care ii anunta pe cavaleri i prezenti la tur-
niruri ~i le descria blazoanele.

/
Blazonul ora~ului german Staufen i m Breisgau. Paharnicul lutTheodoor Rombouts

(domeniul public, foto de Caroline Lena Becker)
Spadele se reprezinta pe ele insele. Cat despre Monede, acestea amin-

tesc de monedele rotunde bizantine ('intre care bezantul), cercuri colorate
originare din vremea cruciadelor. Le observam 1n Casa Domnului sub forma
unor monede albastre, al be ~i ro~ii, care inconjoara turnul al carui varf inco-
ronat pare sa explodeze. Sa fie 1n ,,arcana XVI" o prevestire a caderii Bastiliei
~i a decapitarii lui Ludovic al XVI-lea? Ceea ce este magnific la arcanele
minore este faptul ca, chiar daca ne limiteaza imaginarul, dupa cum am mai
subliniat in cuprinsul prezentei lucrari, nu ne impiedica sa visam, ba dimpo-
triva.
Blazonul familiei de Saint- Exupery - Blazonul comunei Croix (Teritoriul Belfort)

Blazonul ora~ului La-Chappelle-aux-Saints (depa,tamentul Correze)
so TAROT TN MOD M INOR. Mcan ele Mi nore, cei 4 st alpi ai Tarotu lui
Daca, in cursul bataliilor, scutul servea pentru
a proteja integritatea fizica a luptatorului, blazo-
nul desenat pe acesta avea functia de a-i desemna
identitatea. Astfel, identitate ~i protectie erau cele
doua cuvinte-cheie ale blazoanelor, fie 1n sens
propriu, fie figurat sau metaforic. Fapt pentru care
arcanele minore se inscriu in aceasta alegorie
sublima a existentei, care consta in a afirma sus ~i
tare ceea ce suntem cu adevarat, a lupta fara ura
pentru valorile care ne anima ~i a fugi fara la~itate
pentru a ne apara integritatea. ldentitate ~i pro-
teqie.

3
Cele patru adevaruri

ale numarului patru
atru! Organizarea arcanelor minore in jurul numarului patru a devenit, in

P acest stadiu, tot mai evidenta. Numarul patru este prin definitie un
numar structurant, un numar organizator. Etimologia sa ii apropie pe de o
pa rte de cuvantul ,,pamant" (in latina terra), iar pe de alta pa rte de cuvantul
,,patrat" (quarra, proven it din latinescul quadrus).
4, o impartire a oricarui tip de teren

Tntr-adevar, cuvantul latin quattuor, care inseamna,,patru" ne va da in evolu-
tia sa pe ,,terre" din limba franceza, prin apocopa (pierderea primei silabe:
qua/tuor ... tur ... terre), iar pe ,,carre" din limba franceza prin sincopa (pier-
derea unei silabe intermediare: qua/ttuo/r ... quar ... carre), iar in final pe
quatra, a~adar pe,,quatre" (patru) in limba franceza ~i in alte limbi latine (ita-
liana, spaniola ... ). Alte evolutii, in alte limbi, vor conduce la cuvinte diferite,
dar cu o puternica ocurenta a consoanei ,,r': four in limba engleza, confir-
mand legatura cu verbul francez,,faire" (a face).
Tn alte limbi va deveni: fir in idi~, vir in germana, fioria in norvegiana,
pewarin bretona, charin nepaleza etc. Tn mii de limbi predomina ocurentele
,,t" ~i,,r'~ Avem astfel patru in limba romana, qetveres in proto-altaica, petorin
galeza, katerin albaneza, czteryin poloneza etc.
Nu putem sa nu vedem azi in vehiculele denumite, pe buna dreptate,
4 x 4, dincolo de simpla evocare a faptului ca toate rotile sunt motrice, rela-
tia originara cu pamantul in natura lor de vehicule pentru toate tipurile de
teren. De aici ~i pana la a spune ca arcanele minore sunt motrice pe toate
tipurile de teren nu este decat un pas, pe care,,,cu rautate': nu vom refuza
RECONSIDERAREA ARCANELOR MINORE S3

sa-1 facem. Acestea constituie un ansamblu de forta ~i energie sincronizate,
care ne ajuta sa avansam in reflectie ~i creativitate. Sunt totodata potrivite
pentru a ne deplasa pe orice tip de teren, in sensul in care cele patru ele-
mente care le constituie ne permit sa exploram lumea spiritului creator cu
Batele, lumea sentimentelor, a emotiilor ~i a dragostei cu Cupele, lumea
gandirii ~i a cuvantului cu Spadele, iar lumile energetice (ca de pilda ato-
mica sau nucleara) care alcatuiesc lumea noastra materiala cu Monedele.
Ezoterismul denume~te aceste lumi: spirituala, astrala, mentala ~i psiho-ete-
rica. Psihologia sociala le denume~te: lumea con~tiintei, a relatiilor, a ratiunii
~i respectiv a actiunii.
0 alta ,,pista': mai putin legata de ,,teren': ne face sa trecem prin quattuor,
originea latina a lui ,,4" care, dupa ce a fost multa vreme uitata, a fost readusa
in atentie in secolul al XVIII-lea, de data aceasta in varianta cu un singur ,,t':
pentru a desemna,,quatuor" (cvartet), o opera muzicala scrisa pentru patru
instrumente ~i, prin extensie, pe cei patru muzicieni care sa o interpreteze.
Dupa cum quatuor este scris pentru patru instrumente, arcanele minore
interpreteaza la randul lor o partitura complexa ~i bogata. Batele lovesc pre-
cum instrumentele de percutie, Spadele sufla in maniera instrumentelor de
suflat, Cupele curg precum sunetele pe coarde, iar Monedele amintesc de
instrumentele electronice care stau la baza muzicii electronice, numerice,
automate. Putand fi folosite singure sau impreuna, aceste patru,,instrumen-
te-elemente" sau,,instrumente-culori" ne fac sa auzim solouri (cum este pia-
nul, chitara, respectiv Cupa), pot dialoga in duete (cum sunt clarinetul ~i
pianul, respectiv Spada ~i Cupa), sau vor pune in evidenta toate cele patru
culori, a~a cum face o orchestra simfonica.
4, aspecte psihofiziologice
La nivel global, se observa ca tot ce tine de manifestarea ~i de structurarea
conceptelor se afla sub simbolistica lui 4. Numarul 4 permite orientarea in
spatiu (patru puncte cardinale, rascrucea, harta) ~i permite structurarea
Universului (care este determinat de cele patru forte fundamentale: forta
electromagnetica, forta gravitationala, forta nucleara puternica ~i forta
nucleara slaba). 4 permite de asemenea organizarea viului: aminoacizii
numiti nucleotide (adenina, guanina, timina, citozina), care codeaza ADN-ul

~i atomii elementelor chimice de baza din celulele vii (carbonul, oxigenul,
azotul ~i hidrogenul) sunt de asemenea 1n numar de 4.
Cat despre spiritul uman, in cadrul uneia dintre ~tiintele dezvoltate pen-
tru a-I sonda, numarul 4 revine, de asemenea invariabil, in psihanaliza lui
Jung (chiardaca Freud mizase mai mult pe numarul 3). Tn viziunea psihiatru-
lui elvetian, busola psihicului reune~te astfel patru moduri de acces la real,
patru functii psihologice care ne structureaza psihicul: Sentimentul, Gandi-
rea, lntuitia ~i Senzatia.
Gandire
lntuitie
Sentiment
Busola psihicu lui dupa C. G. Jung
Mai mult decat atat, pe parcursul reflectiilor sale privind principalele

arhetipuri ale umanitatii, Jung va descrie, Tn legatura cu arhetipul legat de
Anima (partea feminina incon~tienta a barbatului), patru tipuri feminine,
mai degraba patru niveluri de reprezentare in relatie cu o stare psihoafec-
tiva:
• femeia primitiva (Eva);
• femeia de actiune (Diana, Amazoanele);
• femeia de sublimare (Maria, Kali, Isis);
• femeia inteleapta (Sofia, Geea, Muzele).

Regasim aceasta organizare fundamentala in patru parti in cele patru
elemente (foe, apa, aer, pamant), in cele patru evanghelii care structureaza
cre~tinismul, in cele patru parti ale sfinxului (leu, vultur, inger ~i taur), care
deschid poarta cunoa~terii ~i chiar in cele ale sfinxului din astrologie, repre-
zentat de cele patru semne fixe (Leu, Scorpion, Varsator, Taur) care deschid,
dupa cum se pare, poarta Zodiacului pentru initiati.
Expresiile populare nu sunt nici ele mai prejos.,,A face pe dracu-n patru':
de exemplu, cu sensul de a se zbate din greu pentru a reu~i;,,a despica firul
in patru" cu sensul de a fi excesiv de rational, chiar nerational ... de rational
etc. Nemaivorbind de numeroase expresii din limbajul comun:,,a merge pe
patru carari",,in cele patru colturi ale lumii" etc.
4, stabilitatea materiei
Ca orice sistem simbolic, numerele alcatuiesc un limbaj. Tn limbajul numere-
lor,,,4"inseamna a~adar: a organiza, a materializa, a structura, a cadra, a con-
strui, a elabora, a forma, a crea. Pe scurt, inseamna,,a face". Aceasta dimensi-
une concreta, rationala, realista ne apropie, in cadrul arcanelor majore ale
Tarotului, de arcana Tmparatului, arcana a puterii, a autoritatii, stapan al teri-
toriului, cuceritor ~i gestionar. Atunci cand numarul 4 parase~te sfera con-
ceptelor ~i vine sa se expuna concret in spatiu, el adopta forme precum
patratul, dreptunghiul, axa ortonormala, unghiul drept, cubul ~i rezoneaza
cu cuvinte precum ,,cadre':,,carte':,,card" avand o etimologie comuna. Viata
noastra cotidiana - umana, oh, prea umana - este esentialmente invadata
de obiecte compuse din patru parti. Casele noastre constau din patru pereti,
iar camerele, baia, anexele poarta toate semnatura lui 4, la fel ca mesele,
scaunele, paturile, dulapurile, seifurile, dar ~i portbagajul etc. 4 este marca
stabilitatii, a materiei concrete, a teritoriului stapanit de cineva, a celui ce
stapane~te teritoriul, a stapanirii ... , a intregului bine incadrat ...
lar atunci cand societatea se degradeaza, cand omul de dezumanizeaza,
iar profanul ia locul sacrului, tot numarul 4 vine sa semene dezordinea. Mi-a
luat mult pana sa accept ca se poate ajunge la situatia in care sa se vanda
ouale cate 4. (A~ fi acceptat eu asta vreodata, daca mi s-ar fi cerut parerea ?).
Qui, unul dintre cele mai uimitoare simboluri ale filozofiei ~i ale spiritualita-
tii, se vinde din timpuri imemoriale in seturi de cate ~ase sau de cate doua-
sprezece. De ce? Fiindca este unul dintre putinele elemente ce indica

dimensiunea sacra a fiintei umane, timpul, care au supravietuit. Quale ~i
timpul se impart la 60, a~adar implicit la 12 ~i implicit la 6. Dar ne putem
teme ca, inclusiv in ceea ce prive~te ouale ~i multe alte lucruri, se impune in
final sistemul zecimal. Acesta va avea ultimul cuvant, iar ceea ce a mai ramas
din,,doisprezece"in cultura noastra va aluneca, in mod tragic, in sfera impe-
rialista a lui zece. Astazi ouale se vand ~i cate patru; ceasul numeric a renun-
tat sa se invarta in sensul acelor de ceasornic, iar anul va sfar~i prin a se
divide la zece. Calendarul revolutionar a incercat, chiar insistent, sa impuna
aceasta diviziune, dar omul a rezistat ~i continua sa o faca, se pare, dar nu
~tim pentru cata vreme ...
La capitolul rezistenta, merita sa acordam tot respectul Regatului Unit
care, pana prin anii 1970, a reu~it sa conserve un sistem monetar gandit pe
baza lui doisprezece. Tnainte ca buldozerul globalizarii sa striveasca ~ilingii,
coroanele ~i alte insemne ale suveranitatii. Tncepand din secolul al XVII-lea,
era nevoie de 48 de banuti de un farthing pentru a echivala cu un ~iling.
Moneda de jumatate de penny echivala cu a douazeci ~i patra pa rte dintr-un
~iling, un penny reprezentand a~adar a douasprezecea parte dintr-un ~iling.
Era nevoie de patru piese de trei pence pentru a face un ~iling. Un groat
(liard) valora o treime de ~iling, a~adar cu douasprezece pence puteai avea
un ~iling, ~tiind ca exista o piesa de ~ase pence care valora o jumatate de
~iling. Moneda din argint de un florin valora doi ~ilingi, pe cand moneda de
argint de o jumatate de coroana valora doi ~ilingi ~i jumatate, dat fiind ca o
coroana valora cinci ~ilingi. ~i nu ma refer la lira sterlina (altfel spus suveran),
la semi-suveran ~i la guinee ... 0 sa-mi spuneti: ,,Este greu de urmarit'~ ~i
chiar a~a este. Dar dupa cum spunea Kierkegaard, ,,nu drumul este greu, ci
greul iti este calea'~
Departe de mine ideea de a vulgariza dimensiunea numarului 4. lntentia
mea este de a-i arata caracterul concret, social, uman, in raport cu caracterul
spiritual ~i ezoteric al numarului trei. Dar nu poti face omleta fara sa spargi
oua. lar asta nu ne impiedica sa intarziem putin asupra profundei simbolis-
tici a crucii.
Simbolismul crucii
Crucea este simbolul incarnarii, al intruparii, dupa cum spunea Rene
Guenon, filozof francez care a consacrat simbolisticii crucii o parte din opera

sa. Tntr-adevar, in cazul fiecarei intrupari, verticala timpului se intersecteaza,
se incruci~eaza cu orizontalitatea spatiului. Aceasta notiune de incruci~are
apare de altfel ca unul dintre primele arhetipuri cunoscute. Vedem cum
incruci~area este indispensabila creatiei: verticalul cu orizontalul; muntele
cu valea; falusul/lingam cu vaginul/yoni; yang cu yin; mai mult cu mai putin;
spiritul cu materia; steaua cea mai indepartata, de la marginile galaxiilor, cu
centrul misterios al Pamantului; barbatul cu femeia; zeii cu oamenii ... Tncru-
ci~area dintre Bate ~i Spade, care i~i inalta varfurile spre inaltimi, incruci~area
dintre Cupe ~i Monede, forte de magnetizare, care aspira, pana la a inghiti
pentru a o fecunda, pulberea de proiectie a marii opere alchimice ... Dupa
cum se exprima filozoful invocat, ,,crucea, simbol comun al traditiilor din
toate timpurile ~i din toate locurile, prezinta semnificatii multiple, toate
derivand insa dintr-unul ~i acela~i sens superior, metafizic. Ea este intruchi-
parea Omului universal ~i reprezinta realizarea totala a fiintei, a tuturor posi-
bilitatilor care se afla in ea, in sine, ~i care, ierarhizate conform naturii lor,
constituie multiplicitatea nedeterminata a starilor sale, in legatura cu toate
123
lumile sau gradele Existentei universale: Filozoful va spori substanta aces-
tei afirmatii intr-una dintre scrierile sale in care spune ca dintre cele patru
puncte ale crucii, eel mai important este eel de-al cincilea: un punct de tre-
24
cere prin intrupare, o a cincea esenta, denumita ,,chintesenta" •
Un centru al crucii in care, dupa cum ne ~opte~te la ureche psihanalistul
elvetian Charles Baudouin in ,,Christophe, Calauza" (Christophe, Le passeur),
oricare dintre noi se poate afla intr-un anumit moment al existentei sale, in
postura de calauza a altcuiva. Centrul crucii este a~adar locul de trecere,
locul Calauzei.
23 Rene Guenon, Le Symbolisme de la Croix, Vega, 1931.

24 A se vedea pe aceasta tema ,,Zona a paisprezecea, denumita in Referentialul
Arhetipurilor Personale arcana minora de sinteza': in Anexa.

Concluzie
Pentru o gramatica in mod minor
rcanele minore ne deschid poarta catre cele patru colturi ale lumii, ne
A invita la rationalitate, ne conduc catre tinuturile noastre fagaduite, ne
permit sa ne structuram, ne hranesc sufletul cu realism, cu rationalitate, cu
spirit concret, in vreme ce arcanele majore ne conduc spre lumi prin exce-
lenta spirituale sau intelectuale, suport al proiectiei ~i inchidere a imagina-
rului.
Arcanele minore ne readuc la conditia noastra umana, atat sociala cat ~i
metafizica. Ne permit sa conjugam verbul ,,a putea" la indicativ prezent ~i
sa-i relativizam formele depa~ite trecand la o gramatica a unei noi epoci. 0
gramatica regandita pentru o autentica evolutie umana. 0 gramatica in care
nu ar mai exista decat doua timpuri: prezentul ~i absentul, in care ar dispa-
rea in sfar~it imperfectul ~i cohorta de conditionale, prezent, trecut ... , aceste
timpuri mai mult decat imperfecte care ne plonjeaza in sentimente sterile
cum sunt culpabilitatea sau resentimentul:,,eu a~ fi putut, tu ai fi putut, el/ea
ar fi putut, noi am fi putut, voi ati fi putut, ei/ele ar fi putut'~
Arcanele minore sunt astfel arcane de putere. Putere asupra ta, putere de
a iubi, de a construi, de a te transforma. Puterea pentru a te vedea ... ca la
poker. Putere de a deveni, cum spunea Nietzsche ,,dreptunghiular in trup ~i
suflet': in contururile unei figuri ce inca are patru laturi.
Bate, Cupe, Spade ~i Monede constituie a~adar soclul unui univers in care
omul i~i fixeaza limitele. Tn interiorul acestor Ii mite i~i construie~te viziunea
asupra lumii ~i construie~te imagini, iar dincolo de ele i~i elaboreaza meta-
fizica.

Atena ganditoare, aplecata asupra unei borne,
meditand asupra limitei ~i prin urmare asupra a ceea ce este dincolo de limita
(Muzeul Acropole/CC BY-SA) .

Fiind numarul limitei, 4 este totodata numa-
rul. .. respectului. fntr-adevar, readucandu-ne la
limitele noastre, arcanele minore ne adreseaza,
pe de o parte, i'ntrebari despre capacitatea noas-
tra de a exista 1n interiorul acestor limlte, iar, pe de
alta parte, intrebari despre vointa noastra de a
trece dincolo de ele. Facand aceasta, ne intreaba
despre atitudinea noastra in raport cu celalalt,
despre acceptarea de a face bre~e in zidurile
noastre pentru ca acest strain, acest Fara Numar,
acest trecator1 acest emigrant fara acte, altfel
spus emigrant ilegal, atat de bine reprezentat de
Nebun, sa poata trece dincolo de ele.
fn ceea ce prive~te ultimul dintre cele patru

elemente, Monedele, acestea ne pun intrebari
despre lim ita limitelor noastre. lata de ce ia forma
unei mandale. Meditand asupra centrului manda-
lei avem acces la alte universuri. Sa ne limitam
llmitele ~I totul este posibil: sublimul orizont,
tinutul fagaduit, gradina Raiului, ~tiind, in ciuda a
orice, ca drumul spre insula Kythira necesita o
plata. lar daca arcanele minore se refera la reali-
tatea noastra concreta, cea mai concreta dlntre
ele, Patru de Monede, ne deschide calea lumii
spirituale ~i a maretiei infinite. Limita ultima a
Monedelor ~i totodata limita a ce lor patru suite
ale arcanelor minore, aceasta face sa explodeze
toate limitele.
Yn arcana Valetul de Monede, cele doua monede, cea de sus ~i cea de jos,
ilustreaza spusele lui Hermes Trismegistus;
,,Ceea ce se afla sus este asemenea cu ceea ce se afla Jos."

Avem a~adar doua posturi posibile in raport cu limitele noastre. Le putem
face sa explodeze (sa fim ,,fara limite") ~i sa se topeasca in Univers, intr-o
forma de fuziune cosmica care se poate dovedi periculoasa. Dar putini indi-
vizi sunt capabili sa experimenteze asta fara a cadea intr-o totala destructu-
rare ~i disociere a nucleului psihismului. Sau putem impune limite limitelor
noastre ~i ne putem baza pe structurile cunoscute (cele ale trecutului, de
exemplu) pentru a construi noi structuri ~i a ne dezvolta astfel in toate
domeniile existentei noastre: spiritual, intelectual, emotional, social etc.
Vorbim aici despre demers, cautare, ~i tot aici se inscrie ~i cautarea noastra
cu ajutorul arcanelor minore.

PARTEA A DOUA
ARCANELE
MINOREALE
TAROTULUI
DE MARSILIA
hiar daca arcanele minore sunt structurate pornind de la numarul 4, ele
C sunt compuse din trei sisteme coerente care formeaza un ansamblu.
Acest ansamblu corn pus din 56 de arcane este astfel repartizat in patru serii
de cate 14 arcane fiecare, serii la randul lor impartite in doua sub-serii: pe de
o parte, Familia regala, care cuprinde regele, regina, cavalerul ~i valetul, iar
pe de alta pa rte zece numere, care, combinandu-se cu simbolistica elemen-
tului (Bate, Cupe, Spade, Monede) ii vor conferi fiecarei arcane intreaga
bogatie, intreaga semnificatie, mesajul complet.
Noi vom descrie arcanele minore pornind de la trei axe, de la trei principii
~i anume: simbolistica numerelor, cea a familiei regale in general ~i cea a
celor patru elemente. Vom prezenta mai departe cele 56 de arcane minore,
cu o scurta descriere a fiecareia.
Ori de cate ori este citat un autor, voi indica in nota data sa de na~tere ~i
arcana minora de sinteza (AMS) care ii este caracteristica 5. Cititorul cunos-
2
cator al Referentialului Arhetipurilor Personale va putea astfel exersa refa-

cand calculele pentru a intelege mai bine functia unei arcane minore in
Referentialul Arhetipurilor Personale. Va fi fara indoiala necesar sa parcurga
in prealabil anexa ~i sa se raporteze la arcana minora de sinteza in cauza.
25 0 anexa 1n care se explica modul de determinare a arcanei minore de sinteza (AMS)

este prezentata la sfar~itul lucrarii.
ARCANELE MINO RE ALE TAROTULUI DE MARSILIA 6S

4
Simbolistica numerelor
in arcanele minore
itagora considera ca numerele sunt substante care gandesc. Pentru Pia-

P ton, ele reprezinta oglinzile zeilor. Numerele masoara, desemneaza, cali-
fica, enumera ~i structureaza lumea. Proportiile pe care le putem masura
intre ele amintesc intervalele muzicale, distantele dintre planete. Numerele
pot fi perfecte, rationale, prime, irationale, imaginare; exista numere de aur
~i numere care construiesc catedrale; numerele triunghiulare deschid ca lea
spre initiere ~i geometria sacra, ca in tetraktys-ul pitagoreic.
Despre simbolistica numerelor in general

Apropierea de numerele prezentate aici nu se va limita la folosirea unui lexic
care sa stabileasca dogmatic un sens stereotip pentru fiecare dintre ele.
Definitiile care urmeaza nu fac decat sa deschida piste, atata tot. Va trebui sa
ne ju cam cu numerele, sa le decupam, sa le facem sa vorbeasca. Ele apartin
limbii ... pasare~ti, dezvaluiejocurile de cuvinte ale alchimi~tilor, unjoc ling-
vistic in care ceea ce auzim este mai important decat ceea ce spunem.
Astfel numarul 20 (,,vingt" in limba franceza) poate fi interpretat ca ,,in
van': ,,a invinge" (,,vainc" in limba franceza), respectiv ,,vin". Numarul noua
este, iata, identic cu adjectivul ,,noua'~ 0 suta (,,cent" in limba franceza) ,,se
aude" de asemenea in ,,sans" (,,fara"), ,,cent': ,,sang" (,,sange") ~i ne poate mira
sa vedem profilat in numarul 6 (,,six"in limba franceza ~i engleza) cuvantul
,,sex'~ Sane gandim totodata la cea de-a ~asea porunca biblica,,Sa nu savar-
~e~ti adulter" ~i sa observam ca cea de-a ~asea arcana a Tarotului de Marsilia
se nume~te Tndragostitul. Vom avea astfel putine indoieli privind sensul
acestui numar atunci cand, de exemplu, el apare intr-un vis. Dar ~i in acest
ARCANELE MINO RE ALE TAROTULUI DE MARSILIA 67

caz este recomandat sa ramanem prudenti ~i sa actionam cu subtilitate, sa
analizam mai degraba decat sa interpretam.
In ceea ce prive~te numarul 4, am subliniat mai sus puternicul simbolism
al acestuia in arcanele minore. Sa ne gandim la expresii precum ,,a face pe
dracu-n patru': ,,a despica firul in patru"... Cat despre expresiile populare,
acestea sunt inscrise in noi ca forme simbolice prestabilite:,,a sta de ~ase':,,a
fi in al noualea cer" etc. In rest, aceste locutiuni sunt ele insele rama~ite ale
unei stari anterioare uneori mult mai putin populare decat expresiile carora
le-a dat na~tere. De exemplu, dupa Platon, universul este structurat pe 72 de
niveluri de con~tiinta, impartite in doua planuri ce contin fiecare cate 36 de
sfere, dintre care unul ar transcende umanul, iar celalalt ar reprezenta degra-
darea sa. Astfel, la eel de-al treizeci ~i ~aselea nivel de deasupra umanului, se
ajunge la iluminare ~i se vad treizeci ~i ~ase de candele. Din contra, acela
care coboara la eel de-al treizeci ~i ~aselea nivel, eel mai jos cu putinta,
ajunge acolo la limitele disperarii. Sa adaugam ca numerele 36 ~i 72 cores-
pund gradelorTriunghiului de aur, formand numarul 108, el insu~i un nu mar
sacru in traditiile budiste, unde ~iragul de matanii este com pus din 108 mar-
gele; 108 este ~i numarul de incercari la care a fost supus Buddha pentru a
atinge iluminarea.
Lui Platon nu-i placeau numerele irationale. Aceasta rezulta ~i din felul in
care ii ridiculiza pe unii dintre marii matematicieni in scrierile sale, in special
pe Hippias. ~i totu~i, unul dintre numerele irationale cele mai cunoscute
este numarul Pi, pe care matematicienii ii folosesc intr-o maniera pe care o
putem numi,,rationala'~ Acest nu mar stabile~te raportul dintre circumferinta
unui cerc ~i raza lui. Valoarea sa se prezinta sub multe forme, in special sub
forma raportului 22/7. Este amuzant sa observam in treacat ca se respecta
granita de la un tip de raport la altul: raportul 21 /7 este un raport rational, al
carui rezultat este 3, in vreme ce raportul 22/7 este irational. Rezultatul sau
este infinit ~i se pierde in spatele celor peste 2 700 de miliarde de zecimale
care ii urmeaza lui 3, 14! Pana azi se incearca sa se ajunga la capatul acestui
cal cul. .. Gandindu-ma la structura stranie a Tarotului, ale carui arcane
majore sunt compuse din 21 de lame numerotate ~i una nenumerotata, nu
pot sa nu privesc cu uimire aceasta ce-a dea douazeci ~i doua arcana, Nebu-
nul, a carei irationalitate insa~i i-a indus in eroare pe multi. Este Nebunul
nebun? Este un intelept? Dar este sigur ca el scapa oricarei tentative de cla-
sificare rationala, absenta unui numar al acestei arcane subliniind acest
aspect atipic. Cu toate acestea, oricat de irationale ar parea Nebunul sau

numarul Pi, cercetarile in matematica care, incepand din secolul al XVI-lea,
iau in calcul ~i zecimalele au condus la o evolutie semnificativa a ~tiintelor.
Aceste cercetari au inspirat descoperirea unor algoritmi tot mai performanti
26
~i a unor calculatoare din ce in ce mai sofisticate. Acest numar irational nu
este catu~i de putin lipsit de rationalitate.
Avand propria doza de irationalitate, superstitiile legate in special de
numarul 13, cele privind numarul 40 (traversarea de~ertului de catre evrei in
40 de zile, respectiv cele 40 de zile petrecute de Hristos in de~ert), cele pri-
vind numarul 52 (cei 52 de ani care i-au fost necesari lui Noe sa-~i constru-
iasca area), respectiv numarul 153 (cei 153 de pe~ti prin~i in mod miraculos
cu navodul de Sf. Petru) reprezinta tot atatea minuni cu puternice implicatii,
a caror cunoa~tere ar fi probabil utila pentru o mai buna intelegere a mesa-
jelor pe care ni le transmite incon~tientul nostru.
Mai accesibil pentru multi dintre noi decat fondul mitologiei sau eel al
Bibliei, fondul comun al culturii reprezentate de basme dezvolta, la randul
sau, semnificatia multor numere evocatoare. Numarul 3 are astfel rezonanta
in basmul ,,Bude Aurii': simbolizand, in cazul fiecarui copil, cautarea locului
sau in familie, ~i de asemenea in povestea,,CeiTrei Purcelu~i'~ Cele ~apte sotii
din ,,Barba Albastra': respectiv cei ~ase frati ai lui Degetel (adica ~apte copii)
fac trimitere la unul dintre numerele prin excelenta sacre ale ezoteri~tilor
occidentali ~i orientali.
Rema ream in sfar~it faptul ca numarul,,unu" (,,un"in franceza) are aceea~i
etimologie cu a verbului,,a fi" (,,on") din limba greaca; faptul ca numarul 2 se
regase~te, in multe limbi, la radacina pronumelui ,,tu"; faptul ca numarul
3 (,,trois" in franceza) deriva din acela~i trunchi lingvistic ca ~i adverbul din
limba franceza,,tres" (lnsemnand,,foarte"). Fapt pentru care am putea spune:
unu, eu sunt; doi, tu e~ti; trei, ei sunt. Unu devine subiectul, doi devine cela-
lalt, iar trei ceilalti.
26 Calculatorul care a obtinut pana in zilele noastre eel mai mare numar de zecimale
este un simplu PC de birou echipat cu un Core i7 de 2,93 GHz, 6 Gb de RAM ~i 7,5 TB de
harddisk, avand un sistem de operare Fedora. lnformaticianul Fabrice Bellard a petrecut
131 de zile pentru a ajunge la acest rezultat. Fabrice Bel lard, nascut in 1972, este princi-
palul dezvoltator al site-ului Wikipedia. Oricum ar sta lucrurile in istoria informaticii, a
fost complicat pana sa se ajunga la simplitate.
ARCANELE Ml NORE ALE TAROTULUI DE MARSILIA 69

A POVESTEA NUMERELOR
SCURT ISTORIC PENJ'RU A NE AMINTI SIMBOLISTICA NUMERELOR
A fost odata un mic Unu. Singur pe lume, ne~tiind ca ar putea exista ~i alte
filnte pe Pamant. Univ~rsul lul se fnvartea tn Tntr'eglme inJurul lui. u cu 10~-
tea realitatea, ci numai ecoul propriului ego.
lntr-o dimineata i-a ie~it brus in cale un alt mic Unu. Nu mica i-a fost
surpriza. ,,Un alt eu insumi, s-a gandit el de indata. Nici nu poate fi vorba
sa-mi ia locul ~I sa ma lipseasca de terito lul meu'', Atunci micul nosuu Unu
a vrut numaidecat sa se debaraseze de acel alter ego, L-a strans tare in brate
pentru a-I strivi, dar dupa numai cateva momente ~i-a dat sea ma ca 1i placea
sa-1stranga in brate. Cei doi de Unu s-au contopit incet-incet, iar cum fiecare
e a pentru celalalt ... celalalt, cei doi de Doi au ajuns sa devlna Unu. Noua
luni mai tarziu, au aparut cativa micuti Trei, care au inceput sa se zbenguie
prin gradina .
Tatal Unu, Mama Doi ~i copiii Trei traiau fe.riciti in mijlocul naturii, intr-o
padure salbatica, 1nconJurata de rauri pline de pe~tl ~i cu multi pomi incar-
cati de fructe. Totul mergea din ce in ce mai bine 1n cea mai buna dintre
lumile posibile ~i in perfectiunea starii lor naturale.... dar asta pana cand s-a
iscat vantul! Vantul, furtuna, tornadele, ploile torentiale, ,ulcanii, cutremu-
rele, tot fell.ti de evenimente potrivnice, care i-au 1ndemnat pe cei din sfanta
noastra familie sa caute ajutor ~i protectie.
Ei au strans piette ~i lemne ~i au construit ceea ce am putea numi o casa.
Care avea patru pereti, un gard de forma patrata, u~i ~i ferestre dreptun-
ghiulare. Erau acum in s1guranta, dar nu dupa multa vreme au ajuns sa aiba
sentimentul ca erau captivi. Unul dintre copii a deschis fereastra ~i a vazut
conturandu-se Yn zare linia orlzontului. Trilul pasarllor ~i aerul proaspat al
muntilor 'ii chemau la ele. A sarit pe fereastra afara, a atins pamantul cu
prcioarele ~i ahmd Patru a devenit Cino.
Eroul nostru a pornit la drum, urmand sa intalneasca 't'n calatoria sa ata-
ea ~i atatea maini intinse care cereau ajutor ~i sa auda atatea plansete. Trep-
tat, Cinci al nostru s-a transformat in ~ase; personajul nostru a devenit un
salvator! ~i-a petrecut multi ani din viata dedicandu-se altora pana rn ziua in
c,are, epuizat de cata grija le-a aratat, s-a hotarat sa vada de acum de sine
insu~i. A gasit fn drumul sau o grota, altii spun ca un lumini~, iar al tii ca a
gasit un vechi turn abandonat ~i s-a refugiat sa mediteze acolo. Astfel ~a se
s-a metamorfozat in S<lpt e.
70 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotu l ui

Dupa cativa ani petrecuti impreuna cu sine insu~i, eroul nostru se ho-
tara~te sa renunte la izolarea in care se afla, pentru a imparta~i ~i altora
bogatiile interioare pe care le descoperise. ~apte a devenit Opt, iar Opt a
devenit simbolul transformarii. ~i-a reluat drumul ~i a mers pana departe,
punandu-~i gandurile in practica, construind la randul sau noi universuri.
Apoi, ajuns la batranete, dupa ce a facut eel putin o data inconjurul Paman-
tului, ajuns sa se sprijine in baston pentru a mai putea pa~i, cu barba inca-
runtita, ~i-a ingaduit in sfar~it sa se odihneasca, la marginea unui drum care
nu ducea nicaieri. Opt se chema de acum Noua. Tn fata lui se intindea un
spatiu infinit, dar el privea mai degraba in urma, la lungul drum pe care rl
facuse pana atunci. Gandindu-se la viata lui trecuta, avea acum sentimentul
straniu ca ~i-a incheiat cautarea. Poate era vremea sa se regenereze, gandea
in sinea lui, sa redevina un mic Unu, ca unul dintre stramo~ii sai, dar poate
intr-un alt plan, un mic Unu caruia sa i se adauge un zero ~i care sa ajunga
astfel sa simbolizeze reinnoirea intregii lui vieti.
ARCANELE MINORE ALE TAROTULUI DE MARSILIA 71

Simbolistica numerelor pe scurt
Fara a mai detalia originea numerelor, acesta nefiind scopul nostru princi-
pal, iata un rezumat al simbolisticii recurente a numerelor de la unu la zece.
Unu: barbatul, omul (in individualitatea sa, cu numarul unic de identifi-

care in registrele sociale), egocentrismul, izolarea, inceputul, afirmarea de
sine, cautarea identitatii, unitatea.
Doi: femeia, mama, alianta, uniunea, dragostea, tandretea, deosebirea,

lupta, conflictul, supunerea.
Trei: copiii, jocul, exprimarea, rasetele, cuvantul, creativitatea.
Patru: casa, munca, structura, protectia materiala, rationalitatea, securi-

tatea, teritoriul. Patru este numarul organizarii ~i al masurii.
Cinci: libertatea, schimbarea, aventura, senzorialitatea, experientele

umane. Cinci este numarul joker, asul, cheia universala care deschide orice
u~a. El are totodata caracter de protectie.
~ase: serviciul, dragostea, adaptarea, prezenta celuilalt, compasiunea,

angajamentul, sexualitatea.
~apte: meditatia, filozofia, interiorizarea, studiul, odihna, intoarcerea la

sine.
Opt: transformarea, rena~terea, materia, manifestarea. Bisericile cre~tine

sunt octogonale; au opt laturi care semnifica functia regenerescenta a bote-
zului cre~tin. Tn astrologie, casa a opta este casa transformarii, iar eel de-al
optulea semn, Scorpionul, evoca moartea ~i rena~terea.
Noua: bilantul, realizarea, implinirea, singuratatea, desavar~irea, pregati-

rea pentru reinnoire. Sunt necesare noua luni pentru a aduce pe lume un
copil.
Zece: reinnoirea de sine, reinnoirea propriilor energii, tranzitia, schimba-

rea ciclurilor.

5
Simbolistica familiei regale
naliza tranzactionala este un proces terapeutic care pune accentul pe

A cele trei stari ale eu-lui, care se elaboreaza de la inceputul vietii ~i care
structureaza personalitatea in trei moduri: Parintele, Adultul ~i Copilul. Tn
familia regal a regasim, in linii mari, aceste trei personalitati. Parintele la Rege
~i Regina, adultul la Cavaler ~i respectiv copilul la Valet. Acest model ne va
ajuta sa intelegem mai bine arcanele minore atunci cand extragem aceste
carti.
'
0 familie
Regele, Regina, Calaverul ~i Valetul reprezinta doua concepte concomitente.
Pe de o parte, o celula familiala intre altele: tatal, mama, un tanar adult ~i un
copil. Pe de alta parte, cele patru stari ale constructiei noastre interioare.
Copilul - ~i aici ne referim atat la baietel, cat ~i la fetita - reprezentat de Valet,
care trebuie sa creasca pana sa-~i poata asuma pozitia de tanar sau tanara
reprezentata de Cavaler, apoi sa se elibereze de mama cu Regina, inainte de
a ajunge la maturitate cu Regele.
Cele doua notiuni nu sunt straine una de cealalta. Familiile in care parintii
uita ca au fost candva copii sunt eel mai adesea familii conflictuale.
Regii
Sunt figuri masculine puternice, care ne invita sa reflectam asupra notiuni-
lor de masculinitate, virilitate, maturitate. Dupa cum o indica insu~i numele,

Regii sunt stapani; i~i guverneaza regatul ~i trebuie sa impuna respectarea
teritoriului lor.
Din cei patru regi ai Tarotului de Marsilia, doar trei sunt incoronati. Regele
de Monede, care pare sa-1 inteleaga gre~it pe Tmparatul din arcanele majore,
nu poarta coroana. Am putea spune prin urmare ca el nu guverneaza? Ar fi
surprinzator sa fie a~a. El guverneaza, dar intr-un mod diferit. Hai sa spunem
ca nu are nevoie sa-~i arate puterea, a~a cum cu grandoare o fac Regele de
Bate ~i Regele de Spade. Puterea lui este innascuta; el i~i exercita autoritatea
in mod natural. Foarte aproape de materie, el guverneaza fara a poseda.
Aceasta ne indeamna sa reflectam la distinctia pe care o putem face intre
regi ~i imparati. Regele este mo~tenitorul unui proces, al unui teritoriu. El
mo~tene~te un regat pe care trebuie sa-1 conduca ~i sa-1 apere. La randul lui,
va transmite acest regat propriilor sai mo~tenitori. Este angajat in aceasta
sarcina mai mult pentru altii decat pentru sine. Se inscrie intr-o anumita
linie de descendenta ~i o transmite mai departe prin sange. Daca vorbim in
acest context despre ,,tata': vorbim despre tatal biologic. Daca vorbim des-
pre drept, vorbim despre dreptul sangelui. Fie ca este un rege de drept divin
sau de drept uman, el este responsabil pentru ceea ce i se incredinteaza.
Dimpotriva, Tmparatul, cea de-a patra arcana majora a Tarotului este la
originea ideii de teritoriu. El nu mo~tene~te teritoriul. El porne~te procesul,
creeaza teritoriul ~i protejeaza ceea ce a creat ~i pe cei care traiesc acolo. Cel
mai adesea el stapane~te mai multe regate, pe care le-a cucerit prin forta. Tn
cele mai multe cazuri, nu is-a transmis nimic prin mo~tenire ~i va avea mari
dificultati sa transmita ceva la randul sau. La nivel de imperiu, chestiunea
27
transmiterii este adesea problematica •
Tmparatul are nevoie sa se alieze (fie prin conventii, fie prin forta), pe
cand Regele are nevoie sa se inrudeasca, sa preia ~i sa predea ~tafeta. Tn
context familial, Tmparatul este asociat mai degraba cu tatal prin alianta, cu
tatal vitreg, respectiv cu socrul; vorbim despre un tata simbolic. Oricat de
solid ar fi statutul sau, el nu are legitimitate de sange ~i are nevoie adesea de
multi ani pentru a ajunge sa fie recunoscut de copiii pe care el i-a ... recu-
noscut.
27 Un subiect deosebit de complex, in care trebuie sa tinem seama de specificul dife-

ritelor imperii, intre care lmperiul Roman, lmperiul Japonez ~i altele.

Aceasta grupare de patru regi intalnita in arcanele minore face referire,
intre altele, la un j oc de strategie numit Chaturanga, joc al celor patru
membri, respectiv patru regi, foarte popular in India antica, despre care se
presupune ca ar fi precursorul jocului de ~ah.
Jocul de chaturanga (esvetlanaSF, stock.adobe.com)

Unii au tori estimeaza ca acestjoc al celor patru regi sta mai degraba la originea
jocurilor de carti ~i a Tarotului. 0 ipoteza intre multe altele, greu de probat.
Detinator al unei puteri, fiecare rege este asociat cu cate un element. Dar
ramane o chestiune importanta faptul ca este Rege de Bate, de Cupe, de
Spade sau de Monede, o chestiune care va face diferenta in finetea analizei.
Regele de Bate, de exemplu, guverneaza cu Bata sau stapane~te Bata?
Regele de Cupe, maestru al emotionalului, guverneaza cu emotiile sale sau
guverneaza asupra emotiilor? La fel ne putem intreba cu privire la Regele de
Spade ~i la Regele de Monede.
ARCANELE M l NORE ALE TAROTULU I DE MARSILIA 75

Reginele
Daca regele- reprezinta barbatul, tatal, figurile masculine 1n general, ar fi ten-
tant sa punem Regine-le in oglinda ~i sa vedem in ele femeia, mama, figurile
feminine, Ar fi insa prea simplu,
Din punct de vedere psihologic, ne vom pune in primul rand problema
de a ~ti cine face- analiza. Daca este un barbat, Regina poate- reprezenta
anima sa; daca cea care face analiza este o femeie, arcana o poate desemna
pe ea insa~I. Tn acela~i fel, in cazul in care analiza o face un barbatJ Regele ti
poate reprezenta peel tnsu~i, iartn cazul unei femei aceasta arcana va ilustra
animus-ul ei.
Ce regina se proiecteaza asupra Reglnelor de Tarot? lata unJoc care nu se compara

cu jocurile din revistele de diverstisment. Cersei sau Daenerys? Maria Stuart?
Cleopatra? Regina de lnima Ro~ie din Alice in Tara Minuni/or? Orio alta regina?
0
(((1grape_vein/ - "'Mannaggia - paul /stock.adobe.con, - ilustratie de John Tenniel,
preluata d in editia din 1869 a operei lui Lewis Carroll
Alice Fn Tara Minunilor, domeniul public).
Mai concret, in cursul unui exercitiu tarologic, este intotdeauna util sa

pornim de la o notiune care functioneaza destul de bine: Regina joaca rolul
aliatului/aliatei. Un ajutor, o obligatie, o forta emotionala, creatoare, incura-
jatoare. Aici mai mult decat i n alte parti, corelarea arcanei cu elementul se
poate face in ambele sensuri. In cazul Reginei de Bate de exemplu, este oare
femeia punctul meu de sprijin? Sau este cazul sa ma bazez pe partea femi-
nina din mine in rezolvarea problemei mele? in cazul Reginei de Spade, este
oare vorba despre- a da cuvantul femeii? Sau poate cuvantul unei fe-mei ma
76 TAROT IN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Ta rotului

poate lamuri? Aici ca ~i oriunde altundeva, este o chestiune de context, este
vorba despre abilitatea de a recurge la simboluri ~i la reflectia sincera ~i
autentica.
Cavalerii
Tn procesul evolutiei umane, Cavalerii reprezinta starea intermediara intre
copil ~i adult, etapa adolescentei, starea aceea neclara in care se afla un
adult inca ata~at de celula familiala, care nu a indraznit inca sa puna in prac-
tica alegerile sale personale.
Este forta, energia vitala, spiritul de cautare, de cucerire care ii insote~te
pe Cavalerii din Tarot. Este vorba despre cautarea puterii in cazul Cavalerului
de Bate, despre cautarea iubirii in cazul Cavalerului de Cupe, despre cauta-
rea cuvantului potrivit in cazul Cavalerului de Spade ~i despre cautarea teri-
toriului in cazul Cavalerului de Monede.
Valetii
Valet? Slujitor? Sclav? Paj? Tntreaga ambiguitate a valetilor din Tarot se
exprima aici foarte pregnant. Din punct de vedere al celulei familiale, Valetul
este asociat copilului, dar din punct de vedere psihologic, primeaza identifi-
carea cu copilul interior. Este de altfel evidenta asemanarea sa cu Magicia-
nul din arcanele majore.
Ori de cate ori ne confruntam cu Valetul, ni se prezinta doua optiuni. Ser-
viciu sau servitute? A ne pune in serviciul unei valori inalte sau a ne supune
unor autoritati mediocre? Tn fiecare situatie se pune aceea~i intrebare. Tn
cazul Valetului de Cupe de exemplu, este vorba despre a ne pune in serviciul
valorilor umaniste, al fraternitatii sau despre a ne elibera din aservirea emo-
tiilor? Aceea~i intrebare se pune, in aceia~i termeni, in cazul celorlalte ele-
mente: legat de putere in cazul Batelor, de dogma in cazul Spadelor, de
materie in cazul Monedelor.

6
Simbolistica celor patru elemente
F iecare dintre cele patru elemente ale arcanelor minore acopera un camp
semantic considerabil. Varn dezvolta aici sensurile cele mai potrivite,
adecvate in cazul unei utilizari practice a arcanelor. Lista acestor calitati sau
caracteristici nu este a~adar exhaustiva.
Generalitati despre simbolistica Batelor

Tn primul rand, este important sa nu confundam Spadele cu Batele. Tn Taro-
tul de Marsilia, cele dintai sunt curbe (evocand sabiile), iar cele din urma
sunt drepte ~i alcatuiesc diverse forme romboidale.

Bata a fost primul obiect care ii conferea celui care o purta o putere indis-
cutabila: fie pentru ca manifesta o forta distructiva inspaimantatoare, fie din
ratiuni sociale sau spirituale, ca purtatoare a focului. In cursul evolutiei
urnane, ~i-a schimbat forrna ~i s-a stilizat gratie, intre altele, efortului arti~ti-
lor ~i al artizanilor. Vedem aceasta evolutie ~i in cazul Batelor din Tarotul de
Marsilia.
Valetul de Bate se sprijina pe o bata din lemn brut, necizelat. 0 materie
prima, naturala, bogata in mii de promisiuni, dar aflata deocamdata in sta-
dlu primar, aidoma copilului care invata 1ncet-1ncet sa-~i descopere fortele.
Cavalerul poarta o bata careia i s-a indepartat scoarta. Bata a fost ascutita,
lemnul a fost prelucrat cu o unealta de otel. El transmite bata tui ar dori sa o
ia, ca in cursa cu ~tafeta .. ., sau poate fi vorba despre toiagul vorbitot ...
Cavalerul de Bate ar acorda a~adar cuvantul, in aceasta constand cautarea
sa. Regina insa arboreaza o maciuca. Lemnul acesteia a fast desprins de pe
tulpina, dar ~i sculptat. Cat despre Rege, bata acestuia a pierdut orice ase-
manare cu lemnul~ a devenit un pilon, axa mundi, coloana lui Hercule, falus
gigantic, iar intre cele doua extremitati ale acestui monument de verticali-
tate, mai inalt decat omul, credem ca recunoa~tem o unda care circula, o
forta magnetica ale carei extremitati (ale pretinsei bate) ar fi cei doi poli
energetici opu~i.
Regele de Bate Regina de Bate Cavalerul de Bate Valetul de Bate
Enigma batei este legata de ambivalenta ei. Este suficient sa privim

Nebunul, Ermitul, Papa sau Tmparatul din arcanele rnajore. Primii doi folo-
sesc bata ca sprijin pentru a merge inainte, pe cand cei doi din urma o arbo-
reaza pentru a-~i demonstra puterea. Puterea spirituala in cazul Papei, pute-
rea temporala, respectiv temporara in cazul imparatului, bata ~i-a pierdut la
80 TAROT IN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Ta rotului

ace~tia din urma forma initiala de bucata de lemn. A devenit sceptru episco-
pal sau papal, respectiv sceptru al puterii. Dar in ambele cazuri, la prim ii doi
cat ~i la cei din urma, cele doua notiuni raman apropiate: o bata pentru a se
sprijini, respectiv o bata pentru a-~i exprima puterea, autoritatea, con~tiinta,
care reprezinta tot atatea puncte de sprijin pe drumul fiecaruia.
Sa mergem sa cautam o bata in padure. 0 putem recunoa~te cu u~urinta.
Ne a~teapta acolo. Vom ~ti intuitiv ce sa facem din ea: o taiem, o curatam de
scoarta, o finisam, o sculptam. Aceasta bata va simboliza axa noastra, indru-
matoarea noastra, in jurul careia se vor manifesta sentimentele ~i emotiile
noastre pentru a se alinia cu gandurile noastre. Bata ne apropie de Tata. Ea
reprezinta punctul de sprijin care ne sustine pe unde mergem, in ceea ce
facem ~i poarta totodata marca puterii sau a violentei, in functie de modul
in care este folosita. Bastonul de mare~al, maciuca, bagheta magica sau
bagheta dirijorului, carja pelerinului, toiagul pastorului, sceptrul vicarului,
sceptrul episcopal, bastonul de comandant, toiagul vorbitor, ~tafeta ... Bata
28
releva de asemenea axa lumii, axa injurul careia sunt dispuse nadis-urile ~i,
nu in ultimul rand, cei doi ~erpi de pe caduceul lui Hermes. Bata care devine
sceptru in mainile monarhului, respectiv simbol al autoritatii in cazul deca-
nului unui barou (in limba franceza desemnat prin termenul ,,batonnier': cu
semnificatia de maestru al ordinului avocatilor). Ori de cate ori intalnim Bata
in spatiul simbolic, ne punem o serie de intrebari specifice: care este rapor-
tul de forte? Este vorba despre putere, autoritate, violenta? Care sunt punc-
tele de sprijin cele mai rezistente, cele mai solide pentru a putea avansa sau
pentru a supravietui?
Calea Batei indica aspiratia la o gandire elevata. Este vorba despre o
valoare al carei detinator simte nevoia sa o transmita umanitatii, ca aceea pe
care o vedem la Prometeu sau la Cavalerul de Bate. Dar aceasta gandire,
aceasta viziune poate fi deformata de catre discipoli pan a la tradarea mesa-
jului initial. Numeroase filozofii (cre~tinismul, budismul, epicurismul etc.) au
fost astfel deturnate de la vocatia lor originara de anumite instante de
putere care aveau diverse interese in acele deturnari. Astfel, Cal ea Batel or ne
cere sa nu ne tradam cedand vreunei porniri nevrotice de recunoa~tere ~i sa
ramanem fideli angajamentului mae~trilor fondatori, insa cu flexibilitate,
28 Nadis-urile, termen din limba sanscrita ce desemneaza canalele prin care circula
curentii energetici care, potrivit textelor sacre de yoga tantrica, sunt dispuse de o parte
~i de alta a coloanei vertebrale.

adaptare ~i fara rigiditate. ~, asta intrucat a face ca un concept sa evolueze
in timp, in conditiile in care ,,vremurile se schimba': nu inseamna neaparat
a-1 trada.
Semnificatia ,ntr-o etala(e sau fntr-o a(cana rninora de sinteza (AM5):

putere, autoritate, demnita e, con~tiint,a. paternitate. so iditate, forta inte-
rioara etc
in psihananza: .stadiul fa lie (in re atie cu Spada).
in psihologia analitica ;ungiana: tipul in caiul caruia predomina intuitia.
Generalitaf despre simbolistica Cupelor

Cupa simbolizeaza tot ceea ce tine de relatia cu celalalt: iubirea, sentimen-
tul, emotia, dar ~i relatiile sociale ~i afective in general. A bea din aceea~i
cupa trimite la notiunea de uniune, de alianta, de casatorie. Tn unele cul-
turi se spune ca daca bei din acela~i pahar cu altcineva, ii vei putea citi gan-
durile.
Numeroase ceremonii sunt asociate cu traditia cupei: cupa de ~ampanie
la na~terea unui copil, in marile momente sacre din viata, cu ocazia reu~itei
la un examen, cu ocazia celebrarii casatoriei etc. Sane gandim de asemenea
la ritualul deosebit de bog at 1n simboluri care consta in a sp-arge cu piciorul
un pahar invelit intr-o bucata de tesatura cu ocazia celebrarii casatoriei la
evrei. Un ritual urmat de 1ndata de strigatul Maza/ Tov! (,,Felicitari! Noroc!") al
convivilor prezenti. in interpretarea curenta, aceasta aminte~te de dubla
distrugere a templului din lerusalim. Ca ~i cum in cele mai fericite momente
ar trebui amintite episoade triste ~i dureroase ale existentei.
La Sankt Petersburg s-a pastrat o traditie care consta in aceea ca tinerii
casatoriti sparg o cupa de ~ampanie pe un celebru bloc de granit aflat pe
malul Nevei. De altfel, 1n timpul celebrarii casatoriilor ruse~ti in general,
dupa ce se ciocnesc paharele1 acestea sunt aruncate ih spate peste umar.
Unii cred ca numarul de cioburi arata numarul de copii pe care respectivul
cuplu ii va avea. Tn timpul celebrarii casatoriilor tibetane, mireasa aduce la
ceremonie un bol cu iaurt din care arunca tn aer picaturi, tn cinstea lui
82 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele M i nore, cei 4 st alpi ai Tarotului

Buddha. Tn ritualurile de nunta japoneze, maestrul de ceremonii aduce San-
San-Kudo, o cupa lacuita in ro~u plina cu sake, din care vor bea cei doi miri.
Exista multe alte exemple de imprejurari in care se imparte bautura sau
hrana ritual a dintr-un recipient in forma de cupa pentru a consacra uniunea
celor care se iubesc. Legatura simbolica a cupei cu dragostea ~i dorinta este
astfel atestata intr-un mod cvasi-universal. lar dorinta conduce la sexualita-
tea sacra, cum este cazul in practica tantra, unde intalnim ritualul de a bea
sangele, vinul sau ceaiul dintr-o calota craniana pentru a accede astfel la
cunoa~terea suprema.
Vinul? Acesta are fara indoiala caracterul eminamente ambivalent a tot
ceea ce este sacru, indicand, pe de o parte, placere, iluminare, vitalitate, iar
pe de alta nefericire, dependenta, violenta. Eros ~i Thanatos nu sunt nicio-
data departe unul de celalalt. Tn Vechiul Testament din Biblie se vorbe~te
despre ,,cupa ametelii': iar in Noul Testament se vorbe~te despre ,,cupa ama-
raciunii" cu referire la suferintele lui lsus Hristos.
Trecerea de la cupa la urna funerara se face fara discontinuitate. Urna
une~te focul ~i apa cata vreme in ease depune cenu~a, intr-un vas din care
de obicei se bea. Tntr-unul dintre celebrele sale poeme, Omar Khayyam,
poetul vinului, lasa vorba ca din cenu~a lui sa se faureasca o urna:
Jar cand voi deveni tiiranii

Sa faceti din cenu~a mea
Ournii
$i-umpleti-o cu vin
$i-atuncea poate cand veti bea
$i setea v-o va a Jina
Prin voi
29
Voi in via.
Cupa poate contine de asemenea laptele matern - simbolizand fecundi-

tatea ~i abundenta. La Muzeul Ceramicii din Sevres putem vedea un bol in
form a de san cu mamelon, confectionat in 1787 pentru a-i fi oferit de catre
Ludovic al XVI-lea reginei Maria Antoaneta. Se spune ca regina obi~nuia sa
bea lapte din acest bol pentru a-~i cre~te fertilitatea. Se spune chiar ca forma
de san cu mamelon a fost obtinuta dupa un mulaj al brasierei reginei. ~i ce
29 Omar lbn Ibrahim El Khayyam (cca 1048 - cca 1131 ), poet, matematician, filozof ~i
astronom persan.

am putea spune despre prima cupa de ~ampanie, care se spune ca a fost
facuta dupa mulajul sanului Marchizei de Pompadour? Ar fi putut la tel de
bine servi ca model Elena din Troia, Josephine de Beauharnais, Diane de
Poitier sau Doamna du Barry... Acest subiect, deosebit de spumos, a deve-
nit ~i a ramas pana in prezent viral. Artista Jane McAdam Freud (descen-
denta a lui Sigmund Freud) a ajuns chiar ca, dupa mulajul top-modelului
Kate Moss, sa creeze o cupa de ~ampanie exclusiva! 0 cupa foarte ravnita,
din care doar in jur de douazeci de restaurante din Anglia au cate un exem-
plar. Dupa cum am putut citi in revista La Parisienne, ,,cei care-ar fi tentati sa
atinga cu buzele sanii lui Kate, ar avea de platit modica suma de 2 123 de lire
(2 650 de euro)! La pretul acesta, sticla de Dom Perignon CEnotheque
1995 este in perico13° ..."
Tn diverse culturi, laptele, vinul ~i mierea sunt bauturi sacre. Malek Chebel,
scriitor specialist in Islam, evoca pasajul din Coran care descrie viata din
paradis:,,Vor curge rauri de apa nepieritoare, rauri de lapte cu gust pururea
proaspat, rauri de vin, spre incantarea celor ce beau din ele, rauri de miere
31
pura:' Aceste bauturi, precum ~i multe altele (berea, hidromelul etc.) vadesc
un caracter sacru in multe dintre traditiile ~amanice, in cele amerindiene cat
~i in cele siberiene, in cele scandinave cat ~i in cele elenice.
Tnsa in acest universal Cupelor, un loc cu totul special ii ocupa apa. Daca
notiunea de dorinta pe care am identificat-o in Cupe se transmite la toate
bauturile pe care le putem bea din acestea, ne referim in mod special la apa.
Apa reprezinta tumultul emotiilor, iar acest lucru este reprezentat in mitolo-
gie prin excelenta de zeul Poseidon, dar ~i de alte divinitati seducatoare,
caracterizate de o sexualitate debordanta. Fiintele misterioase care locuiesc
in taramul apei sunt fiinte intermediare intre lumea spirituala ~i cea materi-
ala, dar de asemenea intre con~tient ~i incon~tient. Cea dintai dintre aces-
tea, zeita Afrodita, ne arata, cu mult inaintea ~tiintelor contemporane, faptul
ca viata i~i are originea in apa, ceea ce face din aceasta un punct de pornire
a cautarii umane universale. Cautam apa in oaze, in ploaie, in fantana. Apa
curata, purifica, regenereaza, ne potole~te setea, ne da viata. Dar totodata
ea ne poate distruge ~i ne temem de ea cand vin asupra noastra furtuni,
inundatii, ~uvoaie, potopuri, cand se revarsa marea, cand avem de-a face cu
30 www.leparisien.fr/laparisienne/people/le-sein-de-kate-moss-modele-d-une-
coupe-de-champagne-22-08-2014-4079159. php
31 Malek Chebel, Anthologie du vin et l'ivresse en Islam, Seu ii, 2004.

adancurile ei de nepatruns. Acest caracter ambivalent al apei - care con-
firma inca o data legatura dintre sacru ~i ambivalenta - ne lasa sa 1ntreve-
dem insolitele creaturi care ~i-au gasit acolo laca~, oferind omului atat iubire
infinita cat ~i blestem pentru ve~nicie. Apa cea seducatoare poate 1nsemna
deopotriva forta emotiilor distructive.
Creaturile fantastice ce sala~luiesc in apa (ondine, sirene, naiade, nimfe)
au toate acest caracter ambivalent. Latura lor sexuala marginala, chiar pato-
logica, nu ar trebui sa ne mire. Sirenele cu cantecu l lor ucigator, respectiv
nimfomanele nesatule care-i ademenesc pe barbati in taverne obscure,
ondinele care ii vrajesc pana la a-i stapani cu totul ➔ i a-i secatui, ondinismul 32
a~adar, trimit nu doar la basmele pentru copii, ci descriu aspecte profunde

ale conditiei umane.
Cupa invingatorilor
(©Rawpixe l.com/stock.adobe.com)
32 Fantasma sau perversiune care define~te o placere sexuala legata de urina.

Cupa, simbol al dragostei 1 al sentimentelor, al emotiilor, al relatiilor; al
comunicarii este strans legata de dorinta, dar deopotriva de memorie. Fil-
trul dragostei, elixirul tineretii, apa uitarii, Lethe, zeita apei. Cupa reprezinta
astfel triumful dorintei implinite ~i al memoriei regasite.
Memoria ~i dorlnta par nedisociabile. In vreme ce dorinta nu este mime-
tica ~i nici proiectata de dorinta altcuiva, ea poarta in interior memoria unei
33
dorinte stravechi. Desigur, dupa cum evoca Rene Girard , un tert, societa-
tea, cultura pot desemna ceea ce este dezirabil, dar chiar ~i in acest caz
memoria nu este absenta, fie ea individuala sau colectiva.
Semnificatia Tntr-o eta la re sau 1ntr-o arcana minora de sintetii (AMS): dra-
gostea, sentimentele de prietenie sau defraterrntate, relati1le umane, comu-
nicarea, dorinta, memoria, 'fmparta~irea, alianta etc.
In psihanaliza: stadiul oral.
in psihologia analitica jungiana: tipul 'in cazul caruia predomina senti-
mentul.
G,eneralitati despre simbolistica Spadelor

Spadele, instrument de dominare sau de aparare in vremea Tn care se
foloseau cu precadere armele albe, capata o aura speciala in multe traditii
odata ce dobandesc accente de lupta. Tn traditia scandinava intalnim spada
lui Siegfried, eroul care a ucis mai multi mon~tri - asemenea lui Hercule,
Tezeu sau Ahile -, spada numita Balmung. in timpul calatoriei sale in tara
burgunzilor, Siegfried a fost atacat de piticul Alberich, iar 1n lupta care a
urmat Siegfried i-a crutat viata. Tn schimb, piticul i-a oferit aceasta spada
magica, care fusese a lui Odin insu~i. Acesta din urma profetise ca acela care
va reu~i sa o smulga din copacui 1n care statea 1nfipta va fi de-a pururi
victorios. Siegfried a ajuns astfel sa dobandeasca o arma magica atotpu-
ternica,
33 Rene Girard (1923- 2015), filozof francez ~i autor al numeroase opete care t rateaza
tema dorintei mimetice, dintre care mentionam La 110/ence ct le sacr • (,.Violenta ~i
sacrul''), Editura Gallimard, 1972.
86 TAROT TN MOD MINOR. Arcane le Minore, cei 4 stalpi ai Ta rotu l ui

Mai aproape de noi regasim Durandal-ul, sabia lui Roland, nepotul lui
Carol eel Mare. Tn Cantecul Jui Roland ni se prezinta ultimele lui clipe, dupa ce
a cazut fn ambuscada maurilor. Se hotara~te atunci, inainte sa moara, sa
zdrobeasca sabia i:z:bind-o de o stanca, pentru ca Durandal-ul sa nu cada in
mainile vrajma~ilor, dar in zadar, intrucat tai~ul ei nu ceda nicidecum.
Cat despre Excalibur, este una din cele rnai cunoscute spade. lata inca o
sabie magica, intrucatva asemanatoare cu cele mentionate anterior. lnfipta
intr-o stanca, fusese faurita de zeii cei de demult ~i exista ~i despre aceasta o
veche profetie: acela care va reu~i sa o smulga va deveni rege al celor doua
Britanii. Sute de cavaleri s-au opintit fara succes sa o smulga ~i sa ~i-o insu-
~easca. Dar unul singur avea intr-un tarziu sa reu~easca, un tanar paj pe
nume Arthur, care devine, in urma acestei ispravi, Rege al Britaniei. Ti va
aduna astfel in jurul lui pe toti vechii sai adversari ~i, ghidat de vrajitorul
Merlin - care i-a dezvaiuit ca era fiu de rege -, va reu~i sa unince Britania ~i
sa restabileasca pacea. Ca ~i alti eroi dinaintea sa, la vremea cand a presimtit
ca i se apropie moartea, Arthur a poruncit ca sabia sa-i fie aruncata i ntr-un
lac pentru a nu cadea in maini nedemne de ea. 5-a facutintocmai, iarinainte
ca sabia sa atinga apa, din adancuri s-a inaltat o mana care a prins-o, iar
Excalibur s-a intors astfel la originile sale, fiindu-i redata Doamnei Lacului.
Asul de Sabii din jocul de Tarot de Marrakech
ARCANELE Ml NORE ALE TAROTULU I DE MARSILI A 87

,,Fericita" (Joyeuse) este sabia lui Carol eel Mare. 0 caracterizare care indica
faptul ca aceasta contine o nestemata, de fapt o relicva: varful lancei care I-a
strapuns pe Hristos pe cruce. Aici se afla originea strigatului de razboi al
regilor Frantei: ,,Monjoie!': strigatul lor de chemare la arme a soldatilor pen-
tru a-i uni injurul comandantului lor ~i a le insufla curajul in lupta ~i credinta
in izbanda. Aceasta sabie avea totodata o putere magi ca. Pe de o pa rte, stra-
lucirea ei ii orbea pe du~mani (amintind astfel de scutul lui Perseu), iar pe de
alta parte ii proteja pe detinatorul ei de otravuri (ceea ce evoca mitul lui
Tezeu).
AI-Battar era una dintre cele ~apte sabii ale profetului Mahomed. ~i toto-
data era sabia tuturor profetilor, cata vreme pe lama sa se gaseau gravate
numele lui Moise, lsus, Solomon, David ... Originea acestei sabii o aflam cu
multa vreme in urma, la Goliat, pe care David I-a deposedat de ea inainte de
a-I decapita cu aceasta. Scena este la randul ei reprezentata pe lama sabiei.
Multe alte legende confirma forta magi ca ~i simbolica a marilor spade ale
istoriei, care, purtand totodata nume, sunt asociate unor fiinte umane, sunt
a~adar con~tiente. Tizona ~i Colada, cele doua sabii ale Cidului, care i-au
servit sa ca~tige batalie dupa batalie; Vorpal, sabia cavalerului fara cap;
Flamberge, sabia lui Renaud de Montauban; Marmiadoise, sabia ducelui de
Frolle; Courtoise, sabia lui Guillaume de Taillefer, conte de Anglouleme; iar
pentru a incheia intr-un registru contemporan, sa amintim sabiile de otel
valyrian din epopeea ,,Urzeala Tronurilor" (Game of Thrones): Pastratoarea
Legamantului, Vuitoarea, Valul Vaduvei, Gheara Lunga, Facatoarea de Orfani,
Gheata, Ploaia Purpurie etc. Cat despre tanara sabie Acul, a nu mai tinerei
Arya Stark, va atinge ea vreodata demnitatea sabiilor eroice echivalente?
Spada este inainte de toate mijlocul de transmitere a unei anumite forme
de energie. Ea reprezinta a~adar cunoa~terea, dar de asemenea tot ce tine
de exprimare ~i cuvinte. Spada inseamna totodata un gand pur ~i patrunza-
tor, cuvinte drepte, lupte mai mult sau mai putin violente, vointa de impu-
nere a propriei autoritati, vointa de a pune propria energie in serviciul celui
mai slab. Tot astfel ca sabia, limba are doua tai~uri: poate binecuvanta ~i
poate blestema!
Numeroase expresii vin sa-i sublinieze forta simbolica:,,pove~ti de capa ~i
spada':,,ajura pe spada':,, a trece prin foe ~i sabie':,,o lovitura de sabie in apa"
(expresie tradusa textual din limba franceza, avand semnificatia ,,efort
nefructuos, com pl et inutil"), ,,a-~i pune spada in balanta" (expresie tradusa

textual din limba franceza, avand semnificatia: a interveni militar 1ntr-un
conflict), 1,0 lama fina': ,,sabia lui Damocles" (care evoca un pericol con-
stant) ... lar in argou, cand auzim spunandu-se despre o persoana ta 11 este o
1
spada ~~tim ca este vorba despre o persoana valoroasa. Mai sunt multe alte
expresii pe care continui sa le culeg, precum ,,in varful sabiei" (expresie tra-
dusa textual din limba franceza, avand semnificatia: in toiul luptei).
Sa nu limitam aceasta prezentare a simbolisticii spadelor fara a evoca
spatomantia, arta de a prezice viitorul cu ajutorul lamei sabiei. Navigatotii
aveau din timpuri stravechi obiceiul de a inalta o sabie 1n varfu l unui catarg
pentru a alunga furtuna. Aceasta practica ne aminte~te ,ntrucatva de
Hercule care, pe cand i~i indeplinea cele douasprezece munci, a ajuns fn
situatia de a trebu i sa tinteasca soarele cu arcul ~i sa smulga sageti din
acesta. Dar sa nu confundarn aceasta arta cu spatalomantia sau divinatia
prin examinarea materiilor fecale, nici cu smasmatomantia - divinatia care
urrnare~te sa destifreze ticurile ~i rni~carile spasmodice involuntare, ~i nici
cu scarpomantia - divinatia ce consta in examinarea talpilor ~i a calcaielor
incaltarilor, ori cu scapulomantia - analiza omoplatiloranimalelor, ai creatu-
rilor cu carapace in general, stafilomantia - divinatia cu ajutorul samburilor
de struguri etc. Dupa cum spunea Goethe:11 superstitia este poezia vietii, iata
34
de ce faptul de a fi superstitios nu-i dauneaza poetului" • ••
Spada este elementul sensului, al aerului 1 al divinitatilor naturii precum
zaneie, silfidele, elfii. Ea ne ajuta sa taiem, sa patrundem, sa aparam, sa lup-
tam, sa vorbim, sa gandim, sa judecarn.
Semnificat le tntr-o etal re sau 1ntr-o arcana minora de smt~za AMS):

lupta, inteligenta, limbaj, expresie, mental, justitie, discernaman , cas rare,
ga dire analitica, actiune, responsab1litate, ironie, noble e, violen(a etc
In psihanaliza:stadiul falic.
Tn psihologia analitica JUng1ana: tlpul 1n cazul caru,a predomina gand -
rea.
34 Aceasta o spunea ,n Ecrits sur /'art, Editura Flammario n, 1997. Arcana minora de sin-
teza a lui Johann Wolfgang von Goethe: Doi de Bate.
ARCANELE Ml NORE AL E 1AROTULU I DE MARSI LI A 89

Generalitati in simbolistica Monedelor
Etimologia cuvantului ,,Monede" ii precizeaza sensul simbolic. Numele (in
limba franceza,,Deniers") ii evoca pe Dionysos, zeul grec al initierii, nume al
carui sens etimologic probabil este ,,fiul lui Dumnezeu'~ Aceasta divinitate,
zamislita din coapsa lui Jupiter, simbolizeaza energia pamantului, vibratia
primordiala. Nu vom putea limita Monedele la o simpla notiune materia-
lista, mai ales de cand Einstein a demonstrat, la inceputul secolului al XX-lea,
ca materia ~i energia sunt cele doua fete ale uneia ~i aceleia~i realitati.
Acest element prive~te deopotriva interdependenta dintre om ~i pamant,
indisociabil solidare ~i hranindu-se unul pe celalalt. Astfel el evoca indea-
proape con~tiinta intruparii noastre materiale ~i a responsabilitatilor perso-
nale pe care le avem fata de noi in~ine ~i fata de lume in ansamblul ei. Mone-
dele vizeaza dimensiunea noastra corporala ~i senzatiile care tin de aceasta.
Notiunea de teritoriu i~i face puternic simtita prezenta in acest context. Ea
delimiteaza intinderea, terenul, material sau simbolic, din care ia na~tere un
gand concret.
Tn unele cazuri, Monedele pot reprezenta banii. Tntr-adevar, acest cuvant
este asociat cu numeroasele monede care exista peste tot pe planeta, intre
care monedele de cult, dinarii (reamintim ca in limba franceza Monedele
din Tarot poarta denumirea de,,Deniers"), care sunt moneda oficiala in Tuni-
sia, lrak etc. Tn multe variante ale jocului de Tarot, ,,Denier" se traduce prin
moneda, oro, termeni care trim it la ideea de bani. Tnsa ceea ce tine de aspec-
tele financiare nu trebuie red us la Monede. Totul depinde de relatia pe care
o avem cu notiunea de bani. Daca aceasta relatie este de natura emotionala,
Cupele vor fi in masura sa le lamureasca in privinta dificultatilor noastre de
acest tel ~i a mijloacelor de a le depa~i. Daca aceasta relatie este de natura
mentala, vom gasi raspunsul la Spade. Cat despre Bate, acestea vor oferi
raspunsuri pertinente persoanelor care considera banii mai mult un mijloc
decat un scop ~i care au nevoie de ei pentru a avansa intr-un anumit dome-
niu, ca de exemplu intr-un proiect artistic. Nu spunea Salvador Dali ca ma-
joritatea oamenilor au nevoie sa munceasca pentru a avea bani, pe cand
arti~tii au nevoie de bani pentru a putea munci?
Monedele ne apropie in egala masura de fundamentul energetic al
materiei. Poate fi vorba de structura atomului, de vibratia particulelor ele-
mentare, dar de asemenea de tot ceea ce tine de creatia materiala: arta

culinara, sculptura, olaritul, artizanatul etc. De altfel, in ceea ce prive~te lega-
tura dintre Monede ~i atom, este uimitor sa descoperim, in cazul celor mai
importanti descoperitori ai primelor minereuri radioactive ~i din domeniul
fizicii cuantice, prezenta impunatoare a Monedelor in arcana lor minora de
35
sinteza (AMS) . In cazul lui Ernest Rutherford, nascut pe 30 august 1871,
este vorba de Asul de Monede, la fel ca ~i 1n cazul lui Martin Heinrich Klaproth
(primul descoperitor al uraniului), nascut pe 1 decembrie 1743; in cazul lui
Niels Bohr, nascut pe 7 octombrie 1885, este vorba de Cinci de Monede; 1n
cazul lui Henri Becquerel, nascut pe 15 decembrie 1852, este vorba de Patru
de Monede ...
Semnificatii ·1ntr-o etalare sau 'i ntr-o arcana minor.a de sinteza (AMS):
materie, structura, rigoare sau rigiditate, fermitate, teritoriu 1 respect, corp
fizic, lumea energiilor etc.
36
ln psihanaliza: stadiul anal ,
Tn psihologia analitica jungiana: tipul 'in cazul caruia predomina senzatia.
35 Ase vedea in Anexa de la pagina 203 expllcatille privind arcana minora de slnteza
(AMS).
36 Este un moment semnificativ acela in care copilul rea lizeaza ca iese ceva din el, iar
asta ii place. Uneori aceasta senzatie este 1nsotita de o teama. Caca este insa vazut ca o
comoara, pe care copilul o ofera parinti lor. Este o materie pe care o poate manevra ~i
care-i permite sa-~i dezvolte senzatiile - tactile, olfactive . .. Dar ne vom opri aici! Pe
scurt, caca este ... de Monede!
ARCANELE Ml NO RE ALE TAROTULU I DE MARSILIA 91

7
Modul de abordare
a celor 56 de arcane minore
cum putem detalia una cate una cele 56 de arcane minore. Tn cazul fie-
A careia, propunem o maxima, cuvinte-cheie ~i o explicatie din perspec-
tiva triunghiului DSL (dorinta, sens ~i loc, care a facut obiectul cercetarilor
din lucrarile precedente, al carui principiu ii reamintim schematic la pagina
94). De exemplu, arcanele de Bate vor fi, din aceasta perspectiva, legate de
notiunea de putere, Cupele de aceea de dorinta, Spadele de notiunea de
sens, iar Monedele de notiunea de loc. Modalitatile de functionare a fiecarei
arcane vor fi indicate cu caractere italice: Bata ca punct de sprijin, Cupa ca
sentiment, Spada ca atitudine mentala, iar Monedele ca energie concreta.
Cu privire la cuvintele-cheie, vom evita sa facem o clasificare binara in
termeni pozitivi ~i negativi. 0 anumita calitate poate evoca, in anumite
cazuri, ceva dureros, iar ceea ce este considerat indeob~te negativ este ade-
sea o ocazie de a depa~i o provocare. Putem avea calitatea propriilor defecte
sau defectul propriilor calitati, cum spune o zicala populara. Nu exista prac-
tic fatalitate, iar valoarea fiecarei arcane poate fi apreciata intr-un sens sau in
altul in functie de context. Tn plus, unul ~i acela~i termen poate fi inversat.
De exemplu, pasiunea poate fi atat distructiva, cat ~i constructiva.
Terna principala a fiecarui element va constitui un fir calauzitor in inter-
pretarea noastra. Tn ceea ce prive~te arcanele care infati~eaza familia regala,
vom face cate o scurta paralela cu mitologia greaca, date fiind unele simili-
tudini frapante. Unele cazuri de arcane minore de sinteza (AMS) pot servi,
de asemenea, drept exemple relevante. Aceasta chestiune va fi tratata in
anexa, in,,Zona a paisprezecea, denumita in Referentialul Arhetipurilor Per-
sonale arcana minora de sinteza'~ Mentionam totodata ca aceasta parte
poate fi parcursa independent de celelalte. Tn incheiere, vom sugera, in

c.azul fiecarei arcane, comportamentul favorabil care ar putea fi adoptat ?i
de asemenea pericolul toxic de evitat 1n masura posibilului.
Toate aceste caracteristici se vor regasi in rezumat fn tabelul de la sfftr?i-
tul capitolului. Dar se cuvine sa mentionam ca scopul nostru nu este acela
de a inchide semnificatia fiecarei arcane intr-o maxima sau intr-un cuvant-
cheie, Din lipsa de certitudini, semnificatiile propuse sunt oferite cu titiu de
piste, de mijloace de folosit pe parcursul procesulu i de dezvoltare perso-
nala, 1n psihoterapie, 1n arta, ,n domeniul creativitatii, in cercetarea din
domeniul ~tiintelor umane ~i ca suport creativ.
Sunt convins ca Tarotul in general, iar arcanele minore in special, repre-
zinta ni?te metafore interesante ale structurii universului nostru: individual,
social, afectiv, spiritual, creativ, pedagogic. De la inceputul cercetarilor mele,
ma straduiesc sa prezint un Tarot adaptat problemelor barbatilor ~i femeilor
din secolul al XXl-lea. Sunt probleme foarte diferite de cele din secolul al
XIV-lea, pe cand apareau primele carti de tarot, cat ~i de cele din secolul al
XVIII-lea, perioada de glorie a Tarotului in saloanele ,,egiptene" ale acelei
aristocratii, cat ~i de cele din secolul al XIX-lea, epoca in care ocultismul
venea sa ia locul misticismului ~i combatea scientismul ambiant Tncercand
insa sa-i semene. Pe atunci nu se punea, a~a cum se intampla astazi, pro-
blema bioeticii, a pericolului nuclear, a ecologiei, a schimbarilor climatice, a
economiel alternative, a m1gratiei, a politicilor cetatene~ti. ..
.A. TRIUNGHIUL DSL: DORINTA-SENS-LOC

Ex:perien~a mea de terapeut mi-a confirmat, de-a lungul multor ani 1 ca
majorita ea celor care vin la consultatii sufera de o dereglare a ceea ce eu
numesc riunghiul DSL. Unul dintre varfurile acestui triunghi este afectat, iar
daca nu I se acorda atentie ~i nu se iau masu i, intregul tl'iunghl se poate
prabu~i.
Liteta D ind ca do inta. Perturbarea insu~i nucleului do intei se poate
manife5ta in multe moduri. De la o forma u~oara, o cadere reca oare (,,nu
al a()l chef de tnlc' , se poate ajunge la o forma de depres e grava, la
melancolie. Dorinta poatefi pe cale de se asfixia, curn se intampla in cazul
depres·e·; se 1>oate ajunge la refulare, cum se intampla 1n cazul nevrozei;
poa e fi dereglata, ca Tn cazul perversiunilor sau al parafiliei; sau poate fi
total expusa, curn se fntampla in cazul psi ozel.
94 TAROT TN MOD MINOR. Arcane le Minore, cei 4 stalpi ai Ta rotu l ui

Loe
Dorinta Sens
Litera S desemneaza notiunea de sens ~i stabile~te multe conexiuni cu

notiunea de Dorinta. Sensul poate fi afectat ca urmare a unui accident din
cursul vietii, care este u~or de identificat sau ca urmare a unor tulburari psi-
hice sau metaftzice atat de 1nradacinate in incon~tient incat nu mai pot fi
recunoscute. in astfel de imprejurari auzim spunandu-se ,,dintr-o data viata
1
mea nu mai are niciun sens ~ Putem observa ca termenul ,,sens'' are, in mod
curios, mai multe . .. sensuri, mai multe intelesuri, cu precadere pe acela de
1
,,directie'~ respectiv ,,scop de atins'~ cat ~i pe eel de ,,semnificatie ~ Sunt doua
intelesuri strans legate, cata vreme odata ce-ti pierzi sensul 1n viata, nu mai
identifici vreun obiectiv de atins ~i, simetric, atunci cand pierzi din vedere
obiectivul de atins, respectiv 1ti pierzi interesul fata de scop, viata risca sa nu
mai aiba nicio semnificatie. Tn gandirea existentialista, sensul vietii nu este
data priori de catre o divinitate, dintr-un plan transcendent, cum se intam-
pla atunci cand autorul unui roman sau al unui scenariu de film le atribuie
personajelor sale cate un rol, o finalitate, intr-o desfa~urare de evenimente
dinainte cunoscuta. Fara Dumnezeu ~i fara viata de dupa moarte, poti crede
di existenta nu ar avea sens. ~i 1 intr-adevar1 daca numai moartea ii poate
ARCANELE Ml NORE ALE TAROT ULU I DE MARSILI A 95

darui vie!ii o direqie ~i o semnificatie, ar fi evident absurd. Cu toate acestea,
Albert Camus dezvolta pe larg aceasta idee, aratand ca, chiar daca viata nu
are sens, tine de maretia ~i de demnitatea umana sa-i dea un sens. ,,Trebuie
37
sa ni-1 imaginam pe Sisif fericit:1 Mai mult decat atat, 1n Omul revoltat,
Camus dezvolta ipoteza ca-revolta pozitiva ne permite sa depa~im absurdul.
Litera L semnifica locul. Se pune acut problema locului in suferintele pe
care le resimt persoanele care se prezinta la terapie. Fie ca este vorba de
locul lor de munca, de locul lor in familie sau de locul in univers, nu este
intotdeauna u~or sate simti ... la tine acasa.
Triunghiul DSL poate fi vazut in perspectiva ca o prisma triunghiulara.
Liniile care pleaca din fiecare unghi al acestei prisme converg intr-un punct
pe care ii vom numi ,,P': Exista astfel un al patrulea punct in aceasta prisma:
punctul Pi care indica puterea.
Locul
Problema consta aici inane identifica puterea, a o accepta ~i a o exercita.

Este esential, inainte de toate, sa de-diabolizam aceasta notiune de ,,putere"
37 Albert Camus, Le Mythe de Sisyphe (,,Mitul lui Sisif"), Editura Gallimard, 1942.
96 TAROT TN MOD M INOR. Arcan ele M i nore, cei 4 stalpi ai Tarotului

~Isa o conslderam ca fiind o forta indispensabila energiei vitale. Prea multa
lume a dezvoltat un blocaj fn raport cu aceasta notiune. ,,Nu vreau putere,
mi-e frica de putere, de puterea mea, de puterea celorlalti etc." fn plus, am
observat 1n multe randuri ca respingerea morala a puterii ilustra destul de
bine discursul celor care o foloseau, dar ~i peal celor care o refuzau. Parado-
xul este semnificativ atunci cand constatam ca este nevoie de multa putere
pentru a renunta la putere.
fnsa lucrurile sunt mult mai simple. Departe de a fi o problema in sine,
puterea este o notiune vitala. Ceea ce este uneori problematic este sa ~t im
cum sa o folosim: in serviciul cui sau al carei valori sa o punem. Ca verb, ,,a
putea" poate fi conjugat la moduri ~i timpuri care uneori pot durea: Eu pot!
Tu ai putea ... Ei ar fi putut ... Ra mane sa completam aceste fraze in raport
cu problemele noastre personale.
f n centrul prismei, acced la propria mea putere. Vom rasturna aici cli~eul
moralizator ,,Daca vrei, poti!" pentru a-I inlocui cu o maxima pragmatica:
,,Daca poti, vrei!'lntalnirea cu propria putere ne realimenteaza dorinta; ea da
sens actiunilor noastre ~i ne permite sa ne gasim locul. Simetric, dorint a
conduce catre putere. Cu conditia ca sensul sa fie clar, iar locul potrivit.
Aceste patru notiuni se pot corela u~or cu cele patru elemente ale arca-
nelor minore. Batei ii revine rolul puterii, Cupei rolul dorintei, Spadei rolul
sensulu1, iar Monedelor rolul loculu1.
ARCANELE Ml NORE ALE TAROTULUI DE M ARS ILIA 97

8
Arcanele de Bate
unct de sprijin, soliditate, putere, arcanele. de Bate simbolizeaza in egala

P rnasura lnterdictille ~I autoritatea.
Regele de Bate= eu fac legatura,

eu guvernez
• Stapanire totala. Potentialul uman este i n serviciul
celorlalti. Stapanirea de sine permite autofecundarea.
Forta in erectie este rezultatul unui parcurs indelun-
gat.
• Modalitate de functionare: pe drumul vietii nu
exista un mai bun punct de sprijin decat forta interi-
oara, autonomia ?i alinierea. Punctul de sprij in este
tatal.
• DSL: puterea unui tata drept, solid, legitim.
• Mitologie: Suntem trimi~i la Zeus, purtatorul fulge-
rului, simbol al energiei vitale. ,,Z"-ul pe care II descrie adesea acest fulgrer
ne reaminte~te de forma conjugata a verbului grec zein, semnificand in
greaca veche ,,el este viu'~ Costa Gavras face din acesta titlul unui film cult.
Rege al zeilor cum este, Zeus i?i bazeaza autoritatea pe capacitatea de a
imparti puterea cu frati i1 surorile ~i copiii sai, contrar tatalui ~i bunicului sau,
Cronos ~i respectiv Uranus, care au pierit agatandu-se de putere pentru ei
in~i~i cu orice pret.
• Comportament favorabil: asumarea propriei forte.
• Perico! ?i toxicitate: autoritarismul.
• Cuvinte-cheie: stapanire de sine, autoritate legitima, respect, interdictii
con?tiente sau incon~tiente.
ARCAN ELE Ml NO RE ALE TAROTULU I DE MARSI LIA 99

Regina de Bate: inima iubitoare
arde de pasiune, prin dialog
evita sa distruga
• Echilibru 1ntre interior ~I exterior; nu ar ~ti sa aiba
autoritate in lumea exterioara fara a-~i stapani lumile
interioare. Femininul ~i masculinul cauta concilierea.
• Modalitate de functionare: punctul de sprijin este
mama,
• DSL: puterea mamei spirituale.
• Mitologie: Hera, sora ~i sotia lui Zeus, 1ntruchiparea
geloziei ~i a posesivitatii in mitologia greaca intrucatva
misogina. Hera este rn egala masura zeita casatoriei ~i
a sotiilor, protectoare a femeilor ~i a cuplului, a fecunditatii ~i a femeilor
atunci cand nasc.
• Comportament favorabil : transferarea propriei forte.
• Perkol ~i toxidtate: razbunarea.
• Cuvinte-cheie: protectie, ascensiune, feminism, violenta 1n familie.
Cavalerul de Bate: Ridica-te!

Preda stafeta!
I
• Cautarea unei vieti spirituale. Omul se rid ica deasu-

pra lui 7nsu~i pentru a-~i realiza umanitatea. Adeva ra-
tul cavaler i'~i stapane~te calul ~i spada 1 ofera un brat
puternk in serviciul celor umili ~i nevoia~i. Angaja-
mentul sau poate fi de natura sindicala, politica, spiri-
tuala. Se sprijina pe propriile convingeri ~i pe propria
inteligenta.
• Modalitate de funqlonare; punctul de sprijin este
energia combativa a tineretii.
• DSL: puterea de a transmite ~idea proteja.
• Mitologie: Prometeu, unul dintre zeii prin excelenta actuali, contempo-
ranl. cunoscut pentru a le ft dat oamenilor focul, ajutandu-i astfel sa supra-
vietuiasca in lipsa altar beneficii naturale de care aveau parte ca fiinte vii.
Dar focul a fost furat de la zei 1 iar Prometeu a fost condamnat de Zeus sa
100 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Ta rotului

ramana inlantuit pe o stanca pana la sfar~itul veacurilor, urmand sa fie insa
eliberat de Hercule.
• Comportament favorabil: curajos.
• Pericol ~i toxicitate: violente injuste.
• Cuvinte-cheie: forta, nesupunere, vitejie, dragoste de oameni, indiscl-
plina, revolta,
Valetul de Bate:
care sunt valorile tale?
• Restabilirea echilibrului intre cele doua polaritati,
materiala ~i spirituala. Sa se pazeasca pentru a nu
deveni sclavul spiritualitatii sale (delir mistic, depen-
denta de ocult) sau al unei puteri nevrednice. Trebuie
sa 1nvete sa se puna 1n serviciul valorilor care conduc la
evolutie, la elevare. Aceasta arcana evoca deopotriva
nesupunerea civica.
• Modalitate de functionare: punctul de sprijin este
copilul.
• DSL: puterea copilului interior, creativ ~i rebel.
• Mitologie: Apolo, zeul solar al muzicii, al artei, al clarviziunii, al vindecarii.
lar dupa cum mentioneaza Nietzsche, Apolo este deopotriva zeu l ratiunii, al
ordinii, al organizarii, in opozitie cu Dionysos, zeul exceselor ~i al entuzias-
mului. Apolo este un zeu ,,drept': pe cand Dionysos este un zeu ,,curb':
• Comportament favorabil: atitudinea umila.
• Perico! ~i toxicitate: imaturitatea.
• Cuvinte-cheie: credinta, frumuse\e, estetica, luminozitate, modestie,
arta, discernamant.
ARCANELE Ml NO RE ALE TAROTULU I DE MARSILI A 101

Asul de Bate: eu iau puterea
• Emergenta unei noi forte pe care sa se sprijine. Afir-
marea propriei autoritati. Luarea puterii. Omul care
planteaza un copac i~i afla propriile radacin i.
• Moda litate de functionare: punctul meu de sprijin
este forta mea.
• DSL: a-ti extrage puterea din propria forta ani-
malica.
• Comportament favotabi l; a actiona,
• Perico! ~i toxicitate; dlstrugerea .
• Cuvinte-cheie; forta ~i energie, putere ~i autoritate,
vlolenta, legea celui mai puternic.
Doi de Bate: doi este egal cu unu,

unu este egal cu doi!
• Alianta spirituala. Nevoia de a se autodepa~i.
Nevoia de a coopera cu sine insu~i, de a avea incredere
in sine. Ambele brate aduse impreuna in slujirea unui
ideal.
• Modalitate de functionare: punctul meu de sprijin
este aliatul meu.
• DSL: a se bizui pe puterea celuilalt.
• Comportament favorabil: eficace.
• Perico! ~i toxicitate: totalitarism.
• Cuvinte-cheie: alianta spirituala, 1ntanirea sufletelor, uniune, 1nfruntare.
38
• Exemplu de AMS: Matematicianul John Nash are Doi de Bate 'in zona
14 in Referentialul Arhetipurilor Personale. Sensul acesteia: acceptarea
dublului.
38 John Forbes Nash Jr., nascut la 13 iunie 1928, a fost un matematician ?i economist
american. A studiat ?i dezvoltat teoria jocurilor, geometria diferentiala ~i ecuatiile cu
derivate partiale, Este singurul matematician ~i economist care a fost laureat atat al
Premiului Nobel pentru economie (1994), cat ~i al premlu lui Abel pentru matematica
(2015). La debutul unei cariere promitatoare in matematica, John Nash a 7nceput sa
sufere de schizofrenie. A 'i nvatat sa traiasca cu aceasta boala abia dupa 25 de ani de la
debutul ei. Viata sa este redata roman~atln filrnul Un barbatdeexceptie. Sursa:Wikipedia.
102 TAROT TN MO D MINOR. Atcanele Mi nore, cei 4 st alpi ai Ta rotului

Trei de Bate: trei in unu
• Arta de a-~i exprima credinta ~i spiritualitatea. Un
cuvant spiritual. Un al treilea vine sa-i unifice pe primii
doi; acesta poate fi un copil care consolldeaza lega-
tura lor ~i imprima un sens, un partener care se alatura
celor doi asociati, un consilier care restabile~te dialo-
gul in cuplu etc.
• Modalitate de funqionare; punctele mele de sprl-
jin sunt inteligenta ~i cuvintele mele.
• DSL: echilibru sau disociere a celor trei puteri. Tn ~ti-
intele politice, putem vorbi despre cele trei puteri 1n
stat executiva, legislativa ~i Judecatoreasca, fara insa a ne lirnita numal la
acestea.
• Comportament favorabil: comunicarea.
• Perico! ~i toxicitate: manipularea.
• cuvlnte-cheie; echllibru, exprimarea puterii sau a credlntei proprii, bucu-
rie, energia copilariei.
• Exemplu de AMS: Nelson Mandela are Trei de Bate in zona 14 1n Referen-
tialul Arhetipurilor Personale. Semnificatie: puterea pusa in slujba credintei.
Pa · ru de Bate: nu voi mai fi

niciodata singur!
• A construi pe plan spiritual. Un spirit structurat. 0
credinta concreta. O familie se impune: fam ilia de spi-
rit mai mu lt decat cea a inimii. Sa pastram spiritu l de
familie, sa cream un spirit al corpului.
este materla.
• DSL: folosirea propriei puteri pentru a construi un
teritoriu concret sau simbolic protector al familiei.
• Comportament favorabil: a securiza.
• Pericol ~i toxidtate: a domina.
• Cuvinte-cheie: structura spirituala, rigoare a spiritului, spirit de rigoare, o
tabara fortificata, un spatiu protector.
ARCANELE MINOREALETAROTULUI DE MARSILIA 101

• Exemplu de AMS: Che Guevara are Patru de Bate in zona 14 in Referenti-
alul Arhetipurilor Personale, Semnificatie; Utilizarea puterii pentru a construi
un teritoriu securizat.
Cinci de Bate: un spirit liber

• A-~i pastra libertatea spirituala. Are un spirit llber
acela care-~i elibereaza mai intai propriul spirit de cre-
dinte !imitative ?i de prejudecati. A venit momentul de
a actiona in acord cu propria filozofie. A fi liber
i nseamna totodata ate elibera de proprllle gandurl ~i
de o viziune asupra lumii care pot uneori sa te tina
7nchis.
• Mod de functionare: punctul meu de sprijin este
libertatea mea.
• DSL: puterea libertatii.
• Comportament favorabil: autonomie.
• Pericol ~i toxicitate: iresponsabilitatea.
• cuvlnte-cheie: libertate splrituala, spirit de fronda, spirit llber, dogma,
Iiber-a rbitru.
~ase de Bate: angajeaza-te!

• Accepta sate pui in serviciul valorilor spirituale, dar
~i al valorilor sociale ~i politice. Alege un drum care
urea, care te rnalta, care are sens, care da sens. A te
angaja pe o cale ale carei repere sunt valorile spiri-
tuale.
este iubirea.
• DSL: puterea angajamentului.
• Comportament favorabil: conclliant.
• Pericol ~i toxicitate: nehotararea.
• Cuvinte-cheie: ajustare, suplete, umanism, evolutie, exaltare, serviciu.
104 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Ta rotu l ui

~apte de Bate: focul este interior
• ~apte candele pentru o a opta zi. Munca de inte-
riorizare. Pregatire pentru transformare. Se impune un
moment de oprire. O noua substanta este pe cale sa
tresalte i n inima ta. Trebuie regasita caldura interioara.
este intelepciunea, filozofia.
• Comportament favorabil; fratern.
• Pericol ~i toxicitate: egocentrismul.
• Cuvinte-cheie: meditatie, rugaciune, stud ii de filo-
zofie, teologie sau metafizica.
Opt de Bate: pregatirea reinnoirii

• Transformarea ~i rena~terea spirituala. 0 noua zi
im, face o noua promisiune, orizontul se deschide,
o porumbita ciugule~te o ramura de maslin. Doua
familii sunt in conflict. Este nevoie sa se gaseasca un
teren comun, conciliere, 7ntelegere. Un drum al unuia
catre celalalt. De la inima unuia la inima celuilalt.
Rani le suflete~ti incep sa se vindece.
• Modalitate de functionare: punctul meu de spriji n
este capacitatea mea de transformare,
• DSL: putere de schimbare a propriului punct de
sprijin.
• Comportament favorabil: supletea.
• Perico! ~i toxicitate: rigiditatea.
• Cuvinte-cheie: transformare spirituala, rezistenta la schimbare, paseism,
aqiune conc reta.
ARCANELE Ml NO RE ALE TAROTULUI DE MARSILIA 105

Noua de Bate: un moment crucial,
a egerea de a face
• Calatoria interioara. lnitierea absoluta. o poarta
deschizandu-se spre nean,ta rn adancul insondabil al
ignorantei. A inceput aventura. Se pregate~te rmplini-
rea. Este nevoie de renuntare, de sacrificarea valorilor
inferioare 1n beneficiul celor superioare? Este nevoie
de depa~irea valorilor egoului pentru a onora valorile
universale? Dupa exemplul evreilor care ies din Egipt,
este benefic sa ie~i din melancolie. A~tepti. Prive~ti 1n
urma. lti aminte~ti totul.
• Mod de functionare: punctul meu de sprijin este
istoria mea.
• DSL: puterea intelepciunii ~i 1ntelepciunea puterii.
• Comportament favorabil: loialitatea.
• Pericol ~i toxicitate: depresia.
• Cuvinte-cheie: calatorie interioara, initiere, fidel itate, devotament,
angoasa, excludere.
• Exemplu de AMS: Edgar Poe are Noua de Bate in zona 14 in Referentialul
Arhetipurilor Personale. Semnificatie: este in propriul tau beneficiu sa ie~i
din melancohe.
Zece de Bate: sfarsitul ciclului

~
• Tranzitie spirituala. Necesitatea schimbari i planu-

lul, Armonlzarea ~i echilibrarea tuturor planurilor,
Aplaudam, cu mainile intinse spre ceruri. Se 1ncheie
un ciclu ~i altul trebuie sa inceapa , Renuntarea per-
mite iluminarea. Singura intrebare este: la ce sa
renuntl?
este colectivitatea.
• DSL: puterea renuntarii.
• Comportament favorabil; 1mpartirea puterii.
• Pericol ~i toxicitate: sacrificiul.
• Cuvinte-cheie: implinire, tranzitie, transmitere, distrugere, devastare,
106 TAROT IN MOD MINOR. Arcanele Mi nore, cei 4 stalpi ai Ta rotului

9
Arcanele de Cupe
orinte, sentimente, co
. municare. Arcanele de Cupe simbolizeaza de ase-
D menea deschiderea ~i receptivitatea.
Regele de Cupe: stapanirea emotiilor

• Stapanirea propriilor emotii permite o comunicare
nonviolenta? Probabil, eel putin in pa rte. La aceasta ne
inspira Regele de Cupe: puterea lubirii, eliberata de
afectiv. lubesc iubirea, sunt regele pasiunii mele,
,,raman regele propriilor mele dureri': dupa cum canta
Aragon la intrarea trupelor germane i n Paris.
• Sunt gata sa-mi impart imperiul simbolic, sa-I trans-
mit unui mo~tenitor, dar nu sa-1vand.
• Modalitate de functionare: iubirea unui tata.
• DSL: Regele este stapanul dorintei, iar nu dorinta
stapana Regelui.
• Mitologie: Poseidon, care cunoa~te tumultul emotional al oceanelor ~i,
invatand sa guverneze, descopera toata bogatia propriilor emotii.
• Comportament favorabil: empatia .
• Perico! ~i toxicitate: indiferenta.
• Cuvinte-cheie: seninatate, i ntelepciunea inimii, stapanirea emotiilor, fia-
bilitate, furie stapanita.
• Exemplu de AMS: Arthur Rimbaud are Regele de Cupe in zona 14 in Refe-
rentialul Arhetipurilor Personale. Semnificatie: stapanirea emotiilor.
ARCANELE Ml NO RE ALE TAROTULUI DE MARSILIA 107

Regina de Cupe: femininul absolut
• Cunoa~terea interioara, Creativitatea care se elabo-
reaza prin alchimie. Orice fiinta poarta un germene pe
care 71 a~teapta sa creasca. Tmparta~irea vietii, pregati-
rea pentru na~tere. 0 femeie puternica ne ajuta sa ina-
lntam ~i mal ales sa ne ridicam. Cupa pe care ne-o
intinde este o dovada a dragostei ~i marcheaza res-
pectul pe care ii datoram puterii sale creatoare. Obser-
vam asemanarea cu Papesa.
• Regina de Cupe este singura figura a carei cupa
este 1nchisa. Toate celelalte cupe sunt deschise. Perso-
najul insu~i este acoperit de un fel de baldachin. Totul
pare protejat, ca 1ntr-o bula, pentru a face mai u~oara gestatia.
• Modalitate de functionare: dragostea unei mame, a unei surori, a unei
sotii.
• DSL: prima ~xperienta de comunicare, aceea cu mama, prefigureaza cal i-
tatea viitoarelor noastre relatii.
• Mitologie: Afrodita, nascuta din samanta lui Uranus, reprezinta dragos-
tea, frumusetea ~i sexualitatea.
• Comportament favorabil: prevenitor.
• Pericol ~i toxicitate: victimizarea.
• Cuvinte-cheie: feminitate, blandete, intelegere, bunavointa, armonie,
estetica.
Cavalerul de Cupe: cautatorul

absolutului
• Cautarea Dragostei. Examinarea detaliata a imagi-
nii lasa loc pentru ambiguitate. Personajul i~i ofera
cupa ca pe o ofranda a dragostei? Sau cauta un izvor
din care sa-~i ump le cupa goala? Poate nici una, nici
alta. Cupa pare sa se afle 1n fundal, 1n filigran . Cavalerul
ar urma sa inainteze cu mana intinsa, iubind ~i fiind
sustinut de dragoste 1n cautarea sa, dragoste care-i
lumineaza calea. Fortele instinctuale, animallce sunt
1mblanzite.

• Modalitate de functionare: forta ~i energia dragostei.
• DSL valoarea 17 a acestel arcane o asociaza cu Steal.la, dar ~j cl.I etitnolo-
1139
gia cuvantului ,,dorinta'; adica ,,a fi privat de propria stea , Tocmai fiindca
este privat de aceasta, Cavalerul se lanseaza in cucerirea absolutului.
• Mitologie: Eros, zeul arhaic al Dragostei ~i al puterii creatoare in mitologia
greaca. Dupa Platon (,,Banchetul"), Eros insplra Yndrazneala.
• Comportament favorabil: 1ndrazneala.
• Perico! ~i toxicitate: seduqia.
• Cuvinte-cheie: cauta rea dragostei, daruirea de sine, providenta, pasiune
creatoare.
Valetul de Cupe: tacerea e de aur

• Betie, entuziasm 1 pasiunea descoperirii. Dar atentie
la f scul de a deveni sclavul proprillor emotil! Sa Tnva-
ta m mai degraba sa ne punem emotiile ~i sentimen-
tele tn slujba unor valori 1nalte. Serviciu fara gt3nduri
ascunse. Un secret merita sa fie protejat. Accesul la
cunoa~tere t rece printr-o forma de srnerenie.
• Sane hranim cu tacerea binefacatoare. Tacerea este
de aur atunci cand prea multe cuvinte ar dauna comu-
nicarii. A vorbi prea mult fara a ne asigura de capacita-
tea celuilalt de a intelege ceea ce avem de spus ne con-
duce inevitabil spre singuratate ~i excludere.
• Sa ascultam ceea ce ne spune Frands Rolt-Wheeler, care ne explfca de
altfel ca vorbind prea mult, riscam ca putinul primit sa se risipeasca:
,,Pufine arcane au o semnificatie a tat de puternica. Pajul de Cupe, res-

pediv Servitoru/ de Cupe este ace/a care tocmai a rnteles profunzlmea ~i
frumusetea lumii sentimentelor. Este tdnaru/ care simte in sinea lui, pen-
tru pr/ma oara, sentimentul romantic pentru tanara spre care nu cuteaza
sa-~i ridice privirea; este tanarul neofit care se descopera uimit de lucru-
rile minunate pe care le-a aflat, care i se a}tern dinainte; este sufletul
tdnar care simte pentru prima oarii Vibratia Spiritualii fn Cupa Viejii; este
39 Ase vedea tabelul valorii numence a arcanelor minore de la pagina 215.
ARCANELE MINORE ALE TAROTULUI DE MARSILI A , 0-9

scutierul care a avut o viziune a Sfantului Graaf, pe care stapanul sau,
40
Cavalerul, ale carui scopuri sunt mai pufin idealiste, nu /-a putut vedea."
• Modalitate de functionare: iubirea unui copil.

• DSL: betia sentimentelor risca sane transforme in sclavii dorintelor noas-
tre. Arcana a unei sexualitati intense.
• Mitologie: Dionysos, zeul vitei-de-vie, dar ~i al femeilor, al teatrului, al
vietii; este zeul rebel cares-a razvratit impotriva stapanilor din Olimp. El sim-
bolizeaza furia instinctiva, exploziva, neinfranata ~i de asemenea rena~terea
~i initierea.
• Comportament favorabil: entuziast.
• Pericol ~i toxicitate: dependenta emotionala.
• Cuvinte-cheie: betie, pasiunea descoperirii, placerea feminina, disponi-
bilitatea, discretia, betia.
,,Trebuie sa fii mereu in stare de befie, totul se afla in acea stare; despre
asta este totul. Pentru a nu simfi oribila povara a timpului care iti strive~te
umerii ~i te doboara la pamant, trebuie sa te imbefi fora incetare.
Dar cu ce? Cu vin, cu poezie sau cu virtute, dupa placul tau, dar imba-
ta-te!
far daca vreodata, pe treptele vreunui pa/at, pe iarba verde a vreunui
~ant, te treze~ti, iar befia se risipe~te sau te-a parasit cu totul, intreaba
vantul, valurile, stelele, pasarile, orologiul; intreaba tot ce geme, tot ce se
rostogole~te, tot ce canto, tot ce vorbe~te in ce vreme suntefi. far vantul,
valurile, stelele, pasarile, orologiul iti vor raspunde ca este vremea befiei;
pentru a nu fi sclavul martir al timpului, imbata-te, imbata-te fara-nce-
41
tare cu vin, cu poezie, cu virtute, dupa placul tau."
40 Francis Rolt-Wheeler, Cabalisme initiatique, auto-editare, 1940.

41 Charles Baudelaire, Petits poemes en prose, CEuvres completes de Charles Baudelaire,
Michel Levy freres, 1869.

Asu I de Cupe: emergenta fortelor
dragostei
• Angajarea pe calea lnimii. Luarea fn stapanire a
emotiilor. Aceasta arcana evoca de asemenea un
demers universal al religiilor ca ele sa nu piarda din
vedere ca Dumnezeu nu este lubire, ci lubirea este
divlnitatea desavar~lta. Sa prlvlm blne imaginea: vorn
vedea reunite acolo o biserica, o sinagoga, o moschee,
un templu, o pagoda~; aripile uria~e ale pasarii albas-
tre.a fericirii, prizoniera a dogmelor, dar care este gata
sa-~i la zborul.
• Emotia ~i sentimentele se afla in slujba spiritului, iar nu invers. Povara
tristetii nu trebuie sa fie mai presus decatincrederea omului in reconstruqia
sa interioara.
• Modalitate de funqionare; o iubire spirituala.
• DSL: aparitia dorintei, stimularea sexuala.
• Comportament favorabil: fndragostit.
• Pericol ~i toxicitate: fuziunea.
• Cuvinte-cheie: iubirea care se fnfiripa, potentialul Yndragostit, prelirnina-
riile, tirania emotiilor, fuziunea amoroasa.
Doi de Cupe: duo sau duel?

• Aceasta lama prin excelenta arnbivalenta evoca
deopotriva legatura amoroasa, dar ~i conflictul din
sanul cuplului. Estedeo mare bogatie iconografica pe
plan energetic ~i reprezinta ascensiunea ~arpelui Kun-
dallni, notiune esentiala in tantra ~I in tehnicile de
meditatie orientale.
• Dreptunghiul ro~u pe care 11 vedem Yn partea de jos
a imaginii ilustreaza fondul nediferentiat al instincte-
lor noastre vita le, rezerva de energie ?i sexualltate.
• Tija albastra transforma energia sexuala in energie
spirituala. ~tafeta este preluata de flori Yn corole (chakrele) care fac ca
aceasta forta sa capete culoarea alba, sa se transforme in energie pura,
ARCANELE MINORE ALETAROTULU I DE MARSILIA , 1,

pregatita de acum sa se divida in doua canale ~i sa ilumineze lotusul cu o
mie de petale. Cele doua cupe aduna nectarul acestei transformari. Orice
conflict ce 1~i are sursa in profunzimile sufletului poate fi transmutat in inte-
lepciune ~i iubire.
• Doi de Cupe este arcana Tantrei. Ea cheama masculinul ~i femin inul la
portile templului sacru al reconcilierii pentru o noua uniune. in intalnirea cu
celalalt este necesara non-a~teptarea.
• Modalitate de funqionare: 1mparta~irea sentimentelor.
• DSL Tantra. in vreme ce Asul de Cupe semnifica stimularea dorintei, Doi
de Cupe ne vorbe~te despre sublimare. Este vorba aici despre imparta~irea
dorintei, despre nevoia de a fi dorit ~i de a asculta dorinta celuila lt.
• Comportament favorabil: dornic ~i dezirabil.
• Perico! ~i toxicitate: conflict emotional.
• Cuvinte-cheie: uniune arnoroasa, cupiu, tandrete, complicitate, duali-
tate.
Trei de Cupe: depa~irea dualitatii

• Echilibrul sentimentelor ~i al emotiilor. lrnportanta
de a armoniza inima ~i cuvantul. Spun ceea ce-mi
place, imi place ceea ce spui tu. Exprima totodata jocul
dragostei, relatia 1n trei, prezenta (reala sau imaginara)
a unui al treilea in relatie, Pentru a aprinde un foe bun,
este nevoie de trei bu~teni.
• Modalitate de functionare: exprimarea sentimen-
telor.
• DSL: exprimarea ~i manifestarea dorinlei.
• Comportament favorabil: bucurie.
• Perico! ~i toxicitate: gelozia.
• Cuvinte-cheie: sinceritate, reuniuni cu cei dragi, bucurie de viata, sex in
trei, minciuna, disimulare sexuala.
112 TAROT TN MOD MINOR. Arcane le Minore, cei 4 stalpi ai Ta rotului

Patru de Cupe: construirea relatiei
• Ada o forma propriei iubiri. Transformarea emotii-
lor in calitati concrete. ,,Fae pe dracu-n patru" pentru
a-mi consolida sentimentele ~i a-i proteja pe cei pe
care-i iubesc.
• Modalitate de functionare: intemeierea unei familii
42
de suflet ( A iubi 1nseam11a a actiona" , Victor Hugo).
11
• DSL: a aqiona ~i a construi in numele propriei

dorinte.
• Comportament favorabil: spirit de familie.
• Pericol ~; toxicitate: rigid itatea afectiva.
• Cuvinte-cheie: trainicie a sentimentelor, autoritatea iubirii, relatie struc-
turata.
Cinci de Cupe: dragoste ~i libertate

• Dragostea ~i libertatea nu sunt ireconciliabile,
Ubertatea pe care o aduce dragostea. Dragostea de
libertate. Puterea dragostei. Este in beneficiul tau sa-ti
pastrezl autonomia.
• Modalitate de funqionare: libertatea de a iubi.
• DSL: a actiona manat de dorinta, dorinta de a acti-
ona.
• Comportarnent favorabil; respectuos.
• Pericol ~i toxicitate: nestatornicia.
• Cuvinte-cheie: magie, puteri omene~ti, posesivi-
tate.
42 Ultimele cuvinte scrise de Victor Hugo cu trei zile inainte de a muri. Un testament al
intregii sale vieti.
ARCANELE Ml NORE ALE TAROTULU I DE MARSILIA 113

~ase de Cupe: in serviciul dragostei
• A ,nvata sate folose~ti de propriile emotil in loc de
a deveni sclavul lor. Este de asemenea arcana angajarii
pe caile vietii. Un angajament ce dovede~te o anumita
suplete, punerea 'in slujba dragostei mai degraba
decat ate servi de dragoste pentru a-ti atinge scopu-
rile. Poate fi vorba despre dragostea pentru celalalt
sau despre dragostea de oameni rn general. ~ase de
Cupe ilustreaza foarte bine spusele lui Kant: ,,Actio-
neaza in a~a fel incat sa-i tratezi pe ceilalti oameni [ ... ]
43
ca scopuri, niciodata ca mijoace." Cu alte cuvinte, ser-
ve~te-i pe altii, nu te servi de ei.
• Modalitate de funqfonare: pasiunea pentru ceilalti,
• DSL: dorinta de angajare ~i servire, sexualitate intensa.
• Comportament favorabil: disponibilitate.
• Perico! ~i toxidtate; dependenta afectiva,
• Cuvinte-cheie: angajare umanista, asociere-independenta, echilibru al
sentimentelor, sexualitate, sclavie pasionala, dependente.
~apte de Cupe: interiorizarea

sentimentelor
• ldeea perfeqiunii }i a elevarii dragostei. invata sate
iube~ti pentru a iubi cu adevarat.
• Ocultistul englez Arthur Waite a pus sa se deseneze
o harta ce rnfati~a un tanar care nu se poate hotari
intre ~apte cupe continand, dupa cum urrneaza:
rmparta~ania, capul unei preafrumoase tinere, ~arpele
tntelepciunii, un castel, bijuterille ~i bogatia, cununa
de lauri ~i gloria, o salamandra (indicand puterea pe
44
care o da magia neagra) • Orica re ar fi semnificatia
care i se atribuie, 7 ramane un nu mar al interiorizarii, al
43 Fondements de la metaphysique des mceurs (,,Fundamentele metafizicii moravuri-

lor"), 1785, de Emmanuel Kant, nascut la 22 aprilie 1724. Arcana minora de sinteza:
~apte de Monede.
44 Arthur Edward Waite, ocultist englez nascut la 2 octombrie 1857. Arcana minora de
sinteza: ~apte de Spade.
114 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Tarotului

filozofiei, al ,,rntoarcerii la sine'~ a~a cum preconiza filozoful armean Georges
Gurdjieff.
• Multi autori au promovat aceasta simbolistica, asociata arcanei majore
avand va loarea 7 ~i anume Calea~ca. 0 privire sumara a facut ca aceasta sa
fie vazuta ca fiind arcana succesului social, ceea ce pare contradictoriu.
Calea?ca poarta numarul 7 anume pentru a scoate 1n evidenta caracterul
fragil al reu?itei 1n conditii le 1n care nu ne acordam timp sa ne oprim ~i sa
meditam asupra drumului parcurs ?i respectiv asupra drumului de parcurs.
Directia in care se 7ndreapta caii, felul in care sunt dispuse rotile ii confera
Cale~tii aceasta ambivalenta. Prin urmare, retinem din gandirea lui Arthur
Wa ite ca ~apte poate evoca, in unele imprejurari; o chestiune de alegere.
• Se impune o perioada de reculegere pentru o mai buna cunoa~tere
~, rntelegere a propriilor sentimente ~i emotii. Este posibila gasirea echi-
librului.
• Modalitate de funqionare: sexualitatea sacra.
• DSL; A face un pas inapoi ln privinta dorintelor. A fi liber nu Ynseamna a-ti
urma dorintele, ci a le examina, iar in unele cazuri ate deta?a de ele.
• Comportament favorabi l: a aqiona cu fntelepci une.
• Pericol ~i toxicitate: mizantropia.
• Cuvinte-d,eie: iubire neconditionata, meditatie, filozofie, solitudine,
pferderea reperelor.
Opt de Cupe: transformarea propriilor

senfmente
• Dreptatea se infa ptuie?te prin lublre, compaslUhe
~! bunavointa, Aceasta arcana slmbollzeaza de aserne-
nea prietenia. Materiallzarea legatutll 1n relatle (relatia
find mijlocul de a da ,,legaturii" posibllltatea de a se
real za in cuplu, in prietenie, 1h ,tiata sociala etc,),
• Modalitate de functionare; dragostea transmutata.
• DSL; transformarea propriei dorinte in obiectiv, a
obiectivului in proiect, a proiectului in opera dusa la
bun sfar~it,
• Comportament favorabil: atitudit1e prietenoasa.
• Perico! ~i toxrcitate: autosabotarea,
• Cuvinte-cheie: prietenier transformarea relatiei. metamorfoza interioara.
ARCANE.LE Ml NORE ALE TAROTULUI DE MARSILIA 115

Noua de Cupe: alchimia emotiilor
• Calatorie interioara. Pelerinaj la izvoarele iubirii ~i
ale sentirnentelor, lubire lnfinita ~i neconditionata,
Sentimentul universalitatii. Transmutarea emotii lor.
Calitatea emotiilor. Pregatirea pentru na~tere. Gesta-
tia, sarcina fizica, dar ~i sarcina simbolica.
• Modalltate de functionare: o ublre lnfinita.
• DSL: renuntarea la unele dorinte pentru a accede la
plenitudinea sentimentelor.
• Comportament favorabil: interiorizarea.
• Perico! ~l toxicitate: insensibilitatea.
• Cuvinte-cheie: poezie, bilantul vietii, iubire, solitudine, preaplinul ~i
revarsarea emotiilor.
Zece de Cupe: o mare victorie

• Tot ceea ce omul transmite va fi mai bine integrat
daca 1mpline~te acel lucru cu puterea unei iubiri sin-
cere.
• Aspectul filozofic foarte ihalt al lul Zece de Cupe
evoca daruirea de sine ~i totodata ideea Tinutului
fagaduit. Cabal istul Francis Rolt-Wheeler propune o
interpretare foarte interesanta a acestei lame; el vede
45
aici ,,porurnbita de pe area dupa potop" • Noua pul-
~ori de pasare 1~i 1ntind ciocurile catre sanul divin.
• fngerul iubirii vegheaza asupra oricarui proiect de
reconstructie interioara. Absenta prezentei a fost 1nlo-
cuita de prezenta absentului. Acela sau aceea care lipse~te continua sa
vibreze in inima cuiva, dar de data aceasta cu bucurie. Este 1n beneficiul tau
sa-ti rever?i, sa-ti dezvalui preaplinul inimii.
• Modalitate de functionare: iubirea care hrane~te.
• DSL: orgasm, subllmarea dorintei, ulmire.
• Comportament favorabil: spirit de 1mparta~ire.
45 Fra ncis Rolt-Wheeler, foe. cit.
116 TAROT TN MOD MINOR. Arcan ele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotului
• Perico! ~i toxicitate: hiperemotivitate.
• Cuvinte-cheie: izbucnire de bucurie, de placere, delectare, redistribuire.
• Exemplu de AMS: Vincent Van Gogh are Zece de Cupe in zona 14 in Refe-
rentialul Arhetipurilor Personale. Semnificatie: sublimarea ~i redistribuirea
propriei energii emotionale.

10
Arcanele de Spade
P e langa inteligenta, capacitate de exprimare, combativitate, arcanele de

Spade simbolizeaza totodata claritatea spiritului ~i cautarea sensului.
Regele de Spade: imi domin instinctele,

violenta, impulsurile
• Stapanirea mentalului, putere de discernamant. Cu
coroana sa care straluce~te ca o aureola, Regele de
Spade a atins perfeqiunea discernamantului. ~tie sa
tran~eze orice srtua1ie fara riscul de a gre~i ~i asta intru-
cat, fiind pe deplin con~tient, se afla intotdeauna pe
drumul drept. lmpune respect ~i admiratie. Bratul sau
drept sprijinit pe tron indica siguranta sa,,,Sunt regele
spadei mele" pare el sa spuna. Figurile alegorice ale
Soarelui ~i Lunii de pe umerii sai 11 apropie de Calea~ca,
cea de-a VII-a arcana majora.
• Aceasta arcana ne aminte~te de regele Solomon. Spada pe care o tine in
mana dreapta reprezinta materializarea justitiei divine in plan uman. Bata
din mana stanga stabile~te contactul cu domeniul spiritual. Prezenta aces-
tor doua elemente in mainile uneia ~i aceleia~i persoane ne permite sa pre-
supunem ca lumea umana ~i sociala nu poate fi disociata de o realitate spi-
rituala. Dupa exemplul regelui lsraelului, Regele de Spade oglinde}te
responsabilitatea fiecarula. Tn tribunalele din Grecla antica, judecatorii
dadeau cuvantul (metaforic spada) inculpatului pentru ca acesta sa se
judece el insu~i ~i sa-~I impuna pedeapsa pe care o merita. Exemplul eel mai
cunoscut de acest fel este procesul lui Socrate. Judecandu-se pe sine nu
doar nevinovat ci, mai mult, binefacator al cetatii Atena, rneritand pentru

aceasta recunoa~terea atenienilor, a starnit furia judecatori lorsai care, in cea
de-a doua instanta, I-au condamnat la moarte. De fapt1 in sistemul judiciar
atenian, juratii votau o data 1nainte de pledoaria inculpatului 1 iar a doua
oara dupa aceea. Tn cursul primului vot, marea majoritate a jura\ilor se pro-
nuntasera pentru achitarea sa ... Regele de Spade afirma aceasta capacitate
a oamenilor de a se judeca ei 1n~i~i.
• Modalitate de funqionare: discernamant, dreapta judecata.
• DSL; sensul unei justitii autentice.
• Mitologie: Minos, rege al Cretei ~i judecator al tinutul ui subpamantean.
Acest personaj controversat din mitologia greaca era insa considerat inde-
ob~te ca fiind un judecator puternic ~i echitabil, pe langa faptul ca era ~i
mare legiuitor. Reputatia proasta i-o i ntretinea mai degraba cetatea Atena,
in contextul eternelor ei conflicte cu Creta.
• Comportament favorabil: aseftlv.
• Perico! ~I toxldtate: lntransigenta,
• Cuvinte-cheie: Justitie, autoritate, putere 1 rigiditate1 lege.
• Exemplu de AMS: Daniel Balavoine are Regele de Spade in zona 14 in
Referentialul Arhetipurilor Personale. Semnificatie: cautarea unei justitii
autentice.
Regina de Spade: clarifica-ti gandirea

• Aceasta arcana ne invita sane folosim inteligenta ~i
sa ne bazam pe capacitatea noastra de reflectie.
Regina sugereaza de asemenea un cuvant feminin 1n
serviciul actiunii.
• Pe cat poate fi comparat Regele de Spade cu
Calea~ca, pe atat ne reatninte~te Regina de Spade de
Justete, intre aceste doua arcane existand asemanari
frapante. Ea ofera ajutorul necesar pentru a ne 7ndrepta
spre justa apreciere a lucrurilor ~i expritnarea lor clara ,
Tn slujba adevarului, ea favorizeaza ernergenta unei
gandiri drepte ~i a unor cuvinte pe masura.
• Modalitate de functionare: ajuta la luarea deciziilor,
• DSL: semnificatia este mai irnportanta decat adevarul. Cu varful spadei
sale, Regina de Spade arata o direqie inalta. A arata sensul drumului da sens
drumului, Regina de Spade ne ajuta sa decodam sensul.
120 TAROT 1N MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Ta rotu l ui

• Mitologie: Themis1 una dintre cele mai celebre zeite din Olimp. Sora ?i
sotie a lui Zeus, care i-a incredint at sanctuarul d in Delphi, Them is trebuie sa
vegheze ca legile sacre ale universului sa nu fie incalcate. Conflictele dintre
oamen i t rebuie rezolvate de oamenii in~i?i. Them is este tot odata denumirea
unei celule de lupta i mpotiva hartuirii sexuale in randul personalului din
armata, infiintata i n 2014 i n cadrul Ministerului Apararii (din Franta). ,,Celula
Thetnis perrnlte oricarei persoane, civll sau milrtar, barbat sau femele, di n
cadrul Mlnisterulul Apararn, victlrna sau rnartor al unul act de haqulre, de
46
discrlmlnare sau de violenta in cadrul acestul minister, sa ii raporteze:'
• Cotnportament favorabil: i ncurajare.
• Pericol ~I toxicitate: inflexibilitatea.
• cuvlnte-cheie: inteligenta creatoare, sentimente adecvate, impartiall-
tate, onestitate intelectuala.
• Exemple de AMS: Michael Jackson are Regina de Spade i n zona 14 i n
Referentialul Arhetipurilor Personale. Semnificatie: cautarea femeii care sa
inspire curaj ?i sa serveasca drept model. Estela fel 1n cazul loanei d'Arc, cu
semnificatia: a-~i pune spada i n serviciul regatului.
Cavalerul de Spade: un brat care lupta

viteje~te pentru cei lasati in urma
• Cautarea adevarulul. Spada este ridicata fn puterea
unei erectii impresionante. Cavalerul de Spade lupta
Tmpotriva tenebrelor, 1mpotriva ignorantei. L-am
putea recunoa~te in el pe protectorul pelerinilor, al
calatorilor ~i al negustorilor. Aceasta arcana se apropie
foarte mult de spiritul cava leresc: un bra\ care lupta
viteje~te in serviciul celor umili ~i nevoia§i. Adevaratul
cavaler i~i stapane~te calul ~i sabia, adica ceea ce se
afla i ntre picioarele sale, Spiritul cavaleresc nu este un
ideal perimat. El trebuie ajustat modului nostru de
viata contemporan.
• Cavalerul de Spade aspira la rangul de Rege de Spade. El poarta pe unul
dintre epoleti o reprezentare a fetei Lunii, pe cand Regele poarta pe ambii
epoleti fata Lunii ?i a Soarelui.
46 www.defense.gouv.fr/ port ail/vous-et-la-defense/ egalit e-femmes- hommes/lutte-

contre-les-harcelement-discrimination-et-violences-sexistes-et-sexuels/ cellule-t hemis
ARCANELE MI NO RE ALE TAROTULUI DE MARS ILI A 121

• Pentru a dobandi coroana, Cavalerut trebuie sa atinga Soarele, iar acesta
se afla pe Pamant reprezentat de semnul sau astrologic: un punct rntr-un
cerc. A~adar, Cavalerului ii revine sarcina sa ridice Soarele pana la umarul sau
~i sa preti nda astfel case- apropie de Rege, suscitand totodata aceasta cre~-
tere1n putere a Soarelui, un Soare uitat pe Pamant pe care are sa-1 trezeasca,
sa-1 rernvle, sa-l 1halte. Acest Soare al Pamantulul coincide totodata cu forta
telurica, cu caldura ~i vibratia inscrise i n materia terestra.
• Modalitate de funqionare: a lupta fara ura ~i a fugi fara la~itate.
• DSL: sensul unui ideal ~i al unei cautari. Fiecaruia ii revine sa-~i gaseasca
propriul sens; sa serveasca, sa creeze, sa protejeze, sa fngrijeasca etc.
• Mitologie: Perseu, fiul pamantencei Danae ~i al lui Zeus, care, pentru a o
fecunda, s-a transformat intr-o ploaie de aur. Perseu este modelul unui cava-
ler smerit ~i iubitor care ~i-a pus bratul in slujba femei lor hartuite, victime ale
violentei ~i nedreptatii. Cavalerismul occidental, a~a cum se va exprima el in
personajul Sfantului Gheorghe nim icind dragonul, reprezinta o evocare a
lui Perseu.
• Comportament favorabil: combativ_
• Perico! ~i toxicitate: agresivitatea.
• Cuvinte-cheie: angajare, securitate, ardoare, protectie, violenta, imperti-
nenta.
Valetul de Spade: tine-ti armele!

• Ambivalenta. Nu ~tim daca personajul se prega-
te~te sa-~i scoata armele sau sa le puna la loc. Pentru a
fauri armele inimii, este nevoie oare sa depui armele
ratiunii? Sau dimpotriva?
• Aceasta arcana ne pune in garda impotriva perico-
lelor dogmelor, ale ideilor preconcepute, ale s1steme-
lor de gandire incremenite, propunandu-ne sa ne
punem in slujba lnteligentel superioare.
• Serve~te-te de armele tale pentru o cauza dreapta,
din care sa excluzi orice emotie personala, dogmatica,
intoleranta. Alege armele potrivite pentru lupta!
• Modalitate de functionare: cuvantul, inteligenta, comunicarea. Elibera-
rea de dogme.
122 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotulu i

• DSL: ce sens ~ice responsabilitate impun faptul de a poseda arme? Pen-
tru a te apara? Pentru a agresa? lar autoapararea nu se poate perverti la
randul ei? Se poarta dezbateri aprinse in Statele Unite de exemplu, unde
fiecare atentat dintr-un liceu, o biserica sau alt loc public prilejuie~te luari de
pozitie contradictorii. Ar trebui interzisa cumpararea de arme sau, dimpo-
triva, incurajata inarmarea cetatenilor?
• Mitologie: zeita Eirene (care a dat prenumele Irina), una dintre cele trei
Horae, care evoca deopotriva pacea ~i anotimpurile. Aceasta zeita este
reprezentata tinand intr-o mana un corn al abundentei, iar in cealalta o
ramura de maslin. Tn unele reprezentari, ea arde stive de arme. Mai putin
cunoscuta in zilele noastre, aceasta era una dintre cele mai venerate zeite
ale Antichitatii.
• Comportament favorabil: pacifist.
• Perico! ~i toxicitate: supunerea.
• Cuvinte-cheie: acceptare, loialitate, supunere, armistitiu, incetarea lup-
tei, nonviolenta, frica, curaj.
• Exemplu de AMS: Lady Diana Spencer (Lady Di) are Valetul de Spade in
zona 14 in Referentialul Arhetipurilor Personale. Semnificatie: pacifism, in-
cetarea luptelor, nonviolenta.

Zeita Eirene, sculptura expusa la Villa Albani din Roma.
(Glyptothek, Public domain, via Wikimedia Commons)

Asul de Spade: arata-te din umbra!
11
• Ca ~i in expresiile ,,a fi un as sau ,,a fi o spada':
aceasta arcana descrie o mare calitate personala. Este
vorba deopotriva de con}tientizare }i cunoa}tere a
propriei valori. Putem vorbi despre o,,lama fina'~Dupa
cum indeamna expresia ,,a lua pe cineva in varful suli-
1
tei subiectul este incurajat sa iasa victories ln urma
~
unei lupte stranse. Tn ambivalenta sa, atat in domeniul

tarologic cat }i in eel sacru, Spada serve~te atat la a taia
capul cuiva cat ~i la investirea unui cavaler, in numele
Sfantului Mihail, al Sfantului Gheorghe etc.
• Asul se confunda cu numarul 1. Este vorba a}adar
despre un fnceput, despre emergenta unei noi forte 7n domeniul gandirii, al
cuvantului, dar ~i al creatiei. Aceasta arcana este eminamente sexuala.
Putem percepe penetrarea unui vagin: cu varful ei ridicat, Spada patrunde
in interiorul unui vagin, prelungit cu un uter, care se dedubleaza apoi in
doua trompe uterine purtatoare de boa be sau de seminte, evocand ovulele
fecundate. Am putea vedea totodata spermatozoizi in multiplele forme ~i
culori, raspanditi pretutindeni in imagine.
Sistemul de reproducere fem nin cu trompele uterine.

(©vishalgokulwale/stock.adpbe.com)
ARCANELE Ml NO RE ALE TAROTULU I DE MARSILIA 125

• Modalitate de functionare: emergenta unei gandiri fecunde.
• DSL; con?tientizarea faptulul ca evenimentele cele mai nea~teptate ?I
aparent haotice din viata noastra pot avea un sens. Daca nu ~tim sa-1deco-
dam sau daca excludem dintre credintele noastre sensul predeterminat al
evenimentelor, nu mai ramane decat forta omului, care consta ,n faptul de a
da lucrurilor un sens,
• Comportament favorabil: decizional.
• Pericol ~i toxicitate: aroganta.
• Cuvinte.-cheie: unitatea gandirii, con~tientizarea 1 luarea cuvantului sau
cuvaritul patrunzator; a aqiona, a tran?a, a trezi, a lua lucrurile 1n propriile
maini, ernergenta, actiune dreapta, curaj.
• Exemplu de AMS: Rasputin are Asul de Spade 1n zona 14 in Referentialul
Arhetipurilor Persona le. Semnificatie: cuvantul patrunzator. ..
oo· de Spade: dialog, o lupta mai buna

• Aceasta arcana evoca 1n primul rand expresia popu-
11
lara ,,a fi la cutite derivand dintr-o formula mai veche:
,,a ft la sabli ~I la cutite'~
• Tn aceasta configuratie, veden, case 1ntretaie tai~u-
rile. Cele doua spade formeaza un colier. Daca ne
raportam la tematica mentala a spadei, vom interpreta
aceasta arcana ca o allanta a gandurilor, a gandulul ~I
a cuvantului, vazand aici totodata conflictele ,ntre
valori sau opinii, dezbaterile, duelurile oratorice, ple-
doariile contrad ictorii. Dupa cum spunea pictorul
Georges Braque47: ,,trebuie sa ai intotdeauna doua
ide;, una pentru a o ucide pe ceala ltan48.
• Poti de asemenea sa inveti sa-ti 1ncruci~ezi tai?urile cu tine insuti mai
degraba decat sa proiectezi asupra altcuiva propriile conflicte nerezolvate.
Sane amintim de visul lui Lancelot din filmul Excalibur al lui John Bormann,
batandu-se gol cu propria armura, petrecandu-~i mana sub coiful
47 Georges Braque, nascut la 13 mai 1882. AMS; Asul de Monede.

48 Georges Braqu e, L ejour el la 11/lil, cahier 1917- 1952 (,,Ziua ~i noaptea, caiet 1917-
1
1952 ')1 Ga llimard, 1952.
126 TAROT TN MO D MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotulu i

adversarului pentru a nu gasi nimic acolo ~i strigand inspaimantat: ,,Ma bat
cu mine insumi!"
• Conflictul cu sine nu este neaparat negativ. El deschide intotdeauna
calea unui dialog interior fecund, unui demers de echilibrare a propriilor
emisfere cerebrale.
• fn zilele noastre, Doi de Spade ne aminte~te de discutiile rauvoitoare,
chlar odioase pe care le putem intalni pe retelele sociale, unde judecata
moralizatoare }i nevoia de a exista submineaza deschiderea spre dialog.
• Modalitate de functionare: o gandire dia lectica.
• DSL: care este sensul dialogului, al dezbaterii, al luptei ~i chiar al conflic-
tului? Cauta beneficii1e secundare.
• Comportament favorabil: sociabil.
• Pericol ~i toxicitate: ambiguitatea.
• Cuvinte-cheie: asociere, impartire ~i 1mparta~ire, conflicte de interese,
contradictii, antagonisme, disocierea personalitatii.
Trei de Spade: toti pentru unul, unul

pentru toti!
• Echilibru mental. lmportanta de ate exprima, de a
gasi cuvantul potrivit, armonia ~i creativitatea. Alianta
ce lortrei forte angajate in apararea valorilor. 0 sol ida-
ritate activa ~i sincera ajuta la infruntarea oricaror ris-
cun.
• Numarul trei joaca pe mai multe planuri: exprima-
rea, echilibrul, prezenta celui de-al treilea, bucuria,
copiii, inspiratia. La fel ca in cazul tuturor arcanelor
minore, este vorba, in functie de context ~i de tipurile
de etalare, de a conjuga aceasta simbolistica cu cea
proprie Spadelor. Sa observam in trecere un pleonasm simbolic: Trei, dar ?i
Spadele in general, indica exprimarea prin cuvant. Avem de-a face cu dife-
rite niveluri ale sensului Spadelor: cuvantul inteligent, exprimarea unui
gand, o gandire echilibrata }i respectiv o exprimare prin cuvinte echilibrata
etc.
• Modalitate de funqionare: exprimarea unui gand,
ARCANE.LE MINORE ALE1AROTULU I DE MARSILIA 127

• DSL: ce semnificatie poate avea pattunderea unui al treilea intr-o negod-
ere, intr-un cuplu, fntr-o afacere., .?
• Comportament favorabil: vorbirea de aur (a vorbi cu justete, a spune
adevarul).
• Perico! ~i toxicitate: mutismul.
• cuvlnte-cheie: gandlre flu da, exprirnare justa, solidaritate, cuvinte inter-
zise, echilibru psihic.
• Exemplu de AMS: g~nditorul Jiddu Krishnamurti are Trei de Spade in
zona 14 in Referentialul Arhetipurilor Persona le. Semnificatie: gandire fluida,
exprimare chibzuita,
Patru de Spade: ince.pe sa prinda

forrna!
• Reflectie constructlva, gandlre cteatoare. Atentie la
riscul de a te1nchide intr-un sistem de gandire. Arta de
a-ti materializa gandirea, de a-i conferi o structura, o
forma.
• Un acoperi~, patn.1 pereti, iar cuvantul pattunde ih
sanul familiei. Aici este vorba despre a crea o familie
de g~ndire sau de ate alatura unei astfel de familii.
• Modalitate de functionare: o gandire structurata.
• DSL: ratlonalitatea este Lm mod de abordare area-
lului, dar exista ~i alte moduri. Ce sens ar avea o atitu-
dine exclusiv rationala, care nu ar tine sea ma de ceea ce simtim sau de intu-
itie? Sau o atitudine total lipsita de rationalitate, care s-ar lasa cu u~urinta
in~elata de subterfugl le gandlrii?
• Comportament favorabil: rational ~i riguros.
• Perico! ~i toxicitate: psihorigiditatea.
• Cuvinte-cheie: rationalitate, structura mentala, familie de gandire, intole-
ranta, rigoare in gandire, spirit de analiza.
• Exemplu de AMS: Gandhi are Patru de Spade in zona 14 Tn Referentialul
Arhetipurilor Personale. Semnificatie: structurarea gandirii, r(=stabilirea teri-
toriului.
128 TAROT TN MOD MINOR . Arcane le Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotu l ui

Cinci de Spade: actioneaza pentru a nu
reactiona!
• lnteligentele se unesc lar cuvintele se armonlzeaza.
Un cuvant eliberat de temeri ~i de credinte !imitative
deschide toate u~ne. Cheia este cuvantul, iar frica este
incuietoa rea; inima este u~a 1 iar sutletul este calea.
Magfa lntellgentei ~I a expreslei ,,gande~te-ti liberta-
1
tea ~
• Modalitate de functionare: libertatea de gandire.
• DSL: a da sens propriei libertati. Libertatea de a
face ce? A intrevedea eventualltatea llpsei de sens ~I
forta care 1i ramane omului de a da lucrurilor sens.
• Comportament favorabll: protector.
• Perico! ~i toxicitate: dogmatismul.
• Cuvinte-chele; llbertate, putere, diplomatie, actiune, cuvantul descatu~at.
~ase de Spade: ate pune in serviciul

umanitatii inainte de toate
• lata o arcana a chestionarii propriilor valori, ,n spe-
cial 1n ceea ce prive~te angajarea ferma ~i punerea
propriilor cuvinte in slujba cauzelor care ne anima, ne
mi~ca ~i ne inalta.
• 1n serviclul caror va lor! sa-ti pul forta, inteligenta,
capacitatea de exprimare? Unirea fortelor uma ne reu-
~e~te sa starpeasca cele mai teribile flageluri. Este de
asemenea 1n propriul avantaj sa-ti pui toata inteli-
genta ih folosul proprlulu i proiect.
• Modalitate de func\ionare: o gandire angajata.
• DSL: alege chia r tu sensul proprlei existente atuncl cand pare sa nu aiba
niciun sens.
• Cornportament favorabil: se vlabll.
• Perico! ~i toxicitate: slabiciunea.
• Cuvinte-cheie: serviciu, adaptare, responsabilitate, angajare, va loare,
supunere.
ARCANE.LE MINORE ALE TAROTULU I DE MARSILIA 129

~apte de Spade: inceteaza sa gande~ti
~i gande~te in sfar~it!
• Numarul 7 sugereaza un mornent de oprire, un
moment pentru tine 1nsuti1 pentru a-ti lasa jos povara
~i a te odihni. A~adar o pauza. Este totodata un ragaz
pentru a medita, ate cultiva, a citi, a filozofa.
• ~apte de Spade este de asemenea arcana medita-
!ier. Cu aceasta arcana evoluam tn universul interiori-
zarii, al gandirn meditative. Dupa tilozofu l Heideg-
49
ger , exista doua forme de gandire: o gandire care
mediteaza ~I o gandlre ca re ca lculeaza, Aceasta din
urma este rationala, analitica ~i conduce la avansarea
cunoa~terii. Gandirea meditativa este mai degraba etica. Ea ne permite sa
ne oprim din gandire pentru a medita asupra consecintelor faptelor noas-
tre. Ne conduce catre bloetica, de exemplu, ~I in general catre o ref!e(!ie
asupra raportului dintre ~tiinta ~i etica. 11 Gandirea care calculeaza nu se
opre?te niciodata, nu se intoarce spre sine, nu se 1ntoarce la sine. Nu este o
gandire meditativa, care sa urmareasca sensul in tot ceea ce este. Exista ast-
fel doua tipuri de gandlre, fiecare dintre ele filnd legitima ~i necesara: gandl-
150
rea care calculeaza ~i gandirea care mediteaza:
• Modalitate de functionare: o gandire interiorizata.
• DSL: a da un sens meditatiei. Meditatia he permite sa descoperim un
sens al incercarilor noastre, ceea ce reflectia nu ofera intotdeauna.
• Comportament favorabil: meditativ.
• Perico! ~i toxicitate: ingamfarea.
• Cuvinte-cheie: exatninarea con~tiintei, acuitatea spiritului, refleqie, dia-
log interior, imobilism, confuzie mentala.
• Exemplu de AMS: Jean Ferrat are ~apte de Spade in zona 14 in Referenti-
alul Arhetipurilor Persona le. Semnifi catie: 0 vreme pentru a medita, pentru
a-ti reface resursele 1nainte de a transmite ceva mai departe,
49 Martin Heidegger, nascut la 26 septembrie 1889. AMS: Noua de Spade,

50 Martin Heidegger, Question Ill, ,,Serenite", traducere Andre Preau, NRF Gallimard,
p. 166.
130 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Tarotulu i

Opt de Spade: cuvantul ~tie sa se faca
auzit de sus!
• Poarta-te dupa spusele tale! Transformarea proprii-
lor ganduri ~i a propriului limbaj.
• Gandirea se intrupeaza in loc sa fie lasata sa se eva-
pore 1n natura. Vorba zboara, scrisul ramane, dupa
cum se spune, dar cele scrise pot sa arda, pe cand
cuvintele drepte se 1ntiparesc in inimile oamenilor ~i
ale civilizatiilor. La fel stau lucrurile cu actiunea ~i cu
creatia. lronia este o arma redutabila pentru acela care
~tie sa o manuiasca abil,
• Modalitate. de functionare: o gandire concreta.
• DSL: gandirea da sens actiunii.
• Comportament favorabil: creativ.
.
• Pericol si toxicitate: nihilismul.
• Cuvinte-cheie: a trece la actiune, ironie, transformare, transmutare,
animozitate, evolutia limbilor.
Noua de Spade: mori pentru a trai!

• Pentru vechii cartomanti-, aceasta arcana semnifica
moartea. Este necesar sa o intelegern in sensul inche-
ierii functionarii gandirii, care se pregate~te sa predea
~tafeta unei alte forme de inteligenta (inteligenta ini-
mil, inteligenta colectiva etc.) , De altfel, alianta lui 9 cu
Spada poate parea paradoxala. Numarul 9 este medi-
tativ, intuit iv, interior, iar Spada este rationala ~i inteli-
genta. Este evidenta aici ilustrarea gandirii lui Heideg-
ger, invocata mai sus, in legatura cu arcana minora de
sinteza care ii caracterizeaza, Noua de Spade. Aceasta
arcana reprezinta de asemenea ~tiintele limbajului.
• Modalitate de functionare: o gandire metafizica.
• DSL: renuntarea la sens. Problema sensulul vletii este eminamente filozo-
51
fica: Camus, Spinoza, Nietzsche nu ne fac nicio promisiune. Tn viziunea lor
51 Friedrich Nietzsche, nascut la 15 odornbrie 1844. AMS: Doi de Monede.

viata nu are sens. Ramane insa deschisa intrebarea: cum anume sa traie~ti
daca viata nu are sens? Mu lti cred ca nu mai ramane decat sa-ti tragi un
glont in cap. Camus raspunde la aceasta intrebare demonstrand ca revolta
ne elibereaza de un sistem absurd 1n care numai moartea ar putea sa dea
vietil un sens. In conceptia lui, numai revolta ar putea da vietii un sens. Cat
despre Nietzsche, absenta unor lumi ascunse ~i iluzia de a crede 1n a~a ceva
nu ii impiedica sa afirme forta vitala a unei lumi concepute ca bucurie ~i
vointa de putere.
• Comportament favorabil: rebel.
• Perico! ~i toxicitate~morbiditatea.
• Cuvinte-cheie: fmplinire, desavar~ire, emotii distructive, autodistrugere,
auto-sabotare, renuntare.
• Exemplu de AMS: Martin Heidegger are Noua de Spade in zona 14 in
Referentialul Arhetipurilor Personale. Semnificatie: inceteaza sa mai gan-
de~ti pentru a gandi cu adevarat.
Zece de Spade: o mare victorie

• Schimbarea punctului de vedere. Evolutie ~i tranzi-
tie ,n con~tientizarea despre sine ~i despre ceilalti.
lnvitatia la a dezvolta alte analize, originale, inova-
toare. Un cuvant ascutit, penetrant, care se exprima
prin umor sau ironie. Multiple cuvinte care converg
intr-o dlrectie unica. Concentrarea materiei cenu~ii
pentru a face ca o idee sa progreseze.
• Modalitate de functionare: o inteligenta colectiva.
• DSL: -a da propriilor cuvinte un sens care sa nu
sufere nicio ambiguitate.
• Comportament favorabil: comic, spirit fin.
• Perico! ~i toxicitate: orgollul spiritual.
• Cuvinte-cheie: cuvant desavar~it, evolutia gandirii, umor.
• Exemple de AMS: pictorita Frida Kahlo are Zece de Spade in zona 14 fn
Referentialul Arhetipurilor Personale. Semnificatie: dezvoltarea altar ana-
lize, fine, originale, inovatoare. La fel in cazul Marchizului de Sade.
1 12 TAROT TN MO D MIN OR . Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Ta rotulu i

11
Arcanele de Monede
-aterie, teritoriu, structura. Arcanele de Monede simbolizeaza deopo-

M triva creativitatea ~i natura.
Regele de Monede: stapane~te materia

~i nu lasa materia sa te stapaneasca!
• Stapanirea planului material ~i a lumii energiilor.
Regele de Monede hrane~te lumea, ~tie sa foloseasca
materia. Protejeaza natura, fauna ~i flora.
• Materia nu este un scop in sine, ci un mijloc pentru
a crea, a construi. Regele de Monede domne~te asu-
pra unui teritoriu cu intelepciune, i ntrucat el insu~i se
conduce pe sine cu intelepciune. Acest teritoriu emi-
namente simboiic prive~te deopotriva intreprinderea,
dar ~i familia, o asociatie, un stat etc.
• Modalitate de functionare: stapanirea teritoriului.
• DSL~acela care ~i-a gasit locul 1n fam ilie, in societate sau in cosmos va ~ti
sa fie propriul sau stapan. Aceasta idee i~i gase~te simetria in sintagma lui
52
Corneille:,,Sunt stapanul meu precum ~i stapanul universului."
• Mitologie: Hades, zeul infernului. Sa nu confundam infernul in sens
iudeo-cre~tin cu sensul pe care i-1 atribuiau religiile din Grecia antica. Infer-
nul este inainte de toate tinutul celor deceda~i ~i cuprinde deopotriva Tarta-
rul, locul de suferinta, dar ~i Campiile Elizee, locul preafericitilor. lnfernul
este a~adar lumea subterana. Hades este adesea reprezentat tinand ,n mana
52 Pierre Corneille, Cinna, Actul V, scena 3, Editura Toussaint Qui net, 1641 .
ARCAN ELE Ml NORE ALE1AROTULUI DE MARSI LI A 133

cornul abundentei, care aminte?te ca toate bogatiile subterane 1i apartin,
inclusiv minereurile, aurul, argintul, cuprul, dar ?i uraniul, ceea ce ne permite
sa observam legatura intre Monede ~i atom. Arborele asociat in special cu
Hades este chiparosul, pe care 11 intalnim in cirnitire ~i care apare infati~at in
perspectiva, mult in spatele picioarelor Magicianului.
• Comportament favorabil: solid.
• Perico! ~i toxicitate: avaritia.
• Cuvinte~cheie: stapanirea materiei, teritoriu, bogatii, abundenta, senza-
tie, energie telurica.
• Exemplu de AMS: Abatele Pierre are Regele de Monede in zona 14 tn
Referentialul Arhetipurilor Personale. Semnificatie: a-i hrani ~i proteja pe
oarneni.
Regina de Monede: cunoa~te-ti

limitele!
• Ajuta la ancorare ~i 1nradacinare. Regina de Monede
ofera sprijin oricarei man ifestari concrete. O regasim
in Arcana VI, alaturi de lndragostit. Cealalta femeie, in
dreapta noastra, a celor care privim imaginea, ar evo-
ca-o mai degraba pe Regina de Cupe. Aceasta din
urma favorizeaza inaltarea tanarului catre sfere spiri-
tuale, in vreme ce prima II mentine puternic ancorat in
pamant pentru ca el sa nu se avante prea SUS ... Regina
de Monede ne ajuta sa ramanem cu picioarele pe
pamant.
• Modalitate de funqionare: mama terestra.
• DSL: ocupa-ti locul! Nu uita niciodata ca e~ti fiul Marii Mame ~i ca ii dato-
rezi respect ~i proteqie.
• Mitologie: Persefona. Fiica lui Demeter, aceasta a devenit sotia regelui
infernurilor. Ca urmare a unei negocieri dure cu mama ei ~i cu toti zeii din
universul grec, s-a convenit ca Persefona va petrece jumatate din an in
lumea subpamanteana, alaturi de sotul ei, ?i jumatate din an pe pamant,
alaturi de mama ei. Acest mlt se afla probabil la originea anotimpurilor ?i
indica de asemenea puterea unei mame care se opune destinului impus de
zei ~i le contesta hotararea.
134 TAR OT TN MOD MINOR. Arcan ele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotulu i
• Comportament favorabil: angajat.
• Perico! ~i toxicitate: autoritarismul.
• Cuvinte-cheie: fertilitate, sustinere concreta, abundenta, autoritate femi-
nina, protejarea planetei.
Cavalerul de Monede: avansez catre

mine insumi!
• Cautarea unui echilibru intre spirit ~i materie. Cava-
lerul de Monede poarta de altfel o bata indicand nece-
sitatea acestui echilibru 1ntre planul Monedelor ~i eel
al Batelor.
• Modalitate de funqionare: cucerirea propriului
teritoriu.
• DSL: tinutul fagadui t.
• Mitologie: Odiseu (Ulyse). A pleca foarte departe
de sine, a infrunta demoni ~i vraji, a se i ntoarce la sine
~i a se 1ntalni cu sine, iata ilustrarea pe scurt a calatoriei
initiatice. Povestea lui Ulyse este o metafora arhaica a oricarei structuri nara-
tive.
• Comportament favorabil: aventurier.
• Perico! ~i toxicitate: ratacirea.
• Cuvinte-cheie: actiune dinamica, spirit cavaleresc, forta protectoare.
ARCANELE M l NO RE ALE TAROTULUI DE M ARSILIA 135

Valetul de Monede: ,,Ceea ce se afla sus
53
este asemenea cu ceea ce se afla jos"
• rmaginea este exemplara. o rnoneda 'fn cerurl ~i
alta pe pamant; o ilustrare perfecta a aforismului lui
54
Hermes Trismegistus ,
• Valetul de Monede este exemplul-tip al unei con-
tradlqil asumate th 110\iunea de serviciu, Pe de o pa rte,
el ne invita, intr-un elan ecologic, sa ne punem in
slujba naturii, iar pe de alta parte ne pune ln garda
impotriva riscului de a deveni sclavi ai materiei in
acceptiunea sa cea rnai degradanta,
• Modalitate de functionare: echilibrul intre spirit ~i materie.
• DSL: ocupa-ti intregul loc! Fii atent sa nu devii sclavul materiel, invata sa
te pui in slujba Pamantului. ,,Fiecare se afla aici acasa! ca in cantecul lui
11
Gilbert Lafaille.
• Mitologie: Hermes. Fiu al lui Zeus ~i al nimfei Maia, el este una din cele
mai bune reprezentari simbolice ale unei posibile legaturi 7ntre contrarii:
lumea oamenilor conedata cu lumea zeilor, materia cu spiritul, corpul cu
gahdirea etc, El calatore~te atat i n lumea celor vii, cat ~l in luh1ea celor h1orti,
o caracteristica a ~amanilor. Elda totodata numele hermetismului ~iintruchi-
peaza astfel puterea tit ulara a alchimiei. Joaca totodata rolul de psihopomp,
dupa modelul zeului egiptean Thot, care reune~te cunoa~terea celesta cu
cea pamanteana. El face legatura 7ntre diferitele nlvelurl ale Uh versulul ~i
conecteaza ceea Ce Se afla SUS CU ceea Ce Se afla jos.
• Comportament favorabil: echlllbrat.
• Perico! ~i toxicitate: imobilismul.
• Cuvinte-d,eie: asigurare, justete, a~ezare.
53 ,,Este adevarat, ~l nu va mint, sigur ~i verltabil. Ceea ce se afla aici jos este precum
ceea ce se afla sus. lar ceea ce se afla sus este precum ceea ce se afla jos, pentru a rea liza
rniracolul unui singur lucru [ .. ,1, Tata I sau este soarele ~i mama sa este luna, Vantul I- a
purtat la san, iar pamantul fl hrane~te:' 8<tras din ,,Tabla de Smarald ' a lui Hermes
1
Trismeg1stus. Acesttext, care sta la baza hermetismulul, este lndisociabil legatde opera
alchimica.
54 Hermes Trismegistus, La Table d'Emeraude, Les Belles Lettres, 2002.
136 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Tarotulu i

• Exemplu de AMS: scrirtorul Albert Camus are Valetul de Monede in zona
14 in Referentlalul Arhetipurilor Personale. Semnificatie: a se pune in slujba
umanului.
Asul de Monede: o Mandala perfecta!

• Centrare ~i cautare a unitatii corporale. La aceasta
ne invita, aidoma unei mandale, aceasta arcana lumi-
noasa, energetica. Meditand asupra centrului manda-
lei, meditam asupra centrului propriei fiinte. Asul de
Monede ne angajeaza sane manifestam 1n planul fizlc
~i concret.
• Chiar in sanul celei mai inerte materii este percepti-
bila o forta vibratorie de o mare intensitate.
• Modalitate de furiqionare; concentrarea propriei
forte ~i energii.
• DSL: eel mai bun loc se afta 7n centrul propriului sine.
• Comportament favorabil: pastrarea sperantei.
• Pericol ,?i toxidtate: narcisismul.
• Cuvinte-cheie: pregatirea pentru rena~tere, germinarea, speranta, me-
moria celulara, soarele interior.
• Exemplu de AMS: Napoleon are Asul de Monede in zona 14 in Referenti-
alul Arhetiputllor Personale, Sernn!ficatie; o forta vibratorie, o energie sedu-
catoare de o mare intensitate.
oo· de Monede: miscare

., infinita
• Dualitate materiala. lmportanta de a lasa sa circule
toate energiile in corp, chiar ~i pe cele care ar putea fi
considerate negative. Lasand sa circule viata in tine, te
recuno~ti in unitatea ta. ?arpele rectifica ~i orches-
treaza fortele vii.
• Modalitate de functionare! a simti circulatia fortelor
interioare.
• DSL: alegerea propriului loc.
Comportament favorabil: ospitalier.
ARCANELE MINORE ALE1AROTULUI DE MARSILIA 137

• Perico! ~i toxkitate~ dualitatea.
• cuvlnte-cheie: tntrupare, co-creatie, materializare, mis,care, dinamica cre-
atoare.
• Exemplu de AMS: Friedrich Nietzsche are Doi de Monede 1n zona 14 rn
Referentialul Arhetipurilor Personale. Semnificatie: dinamica creatoare 1n
inima materiei.
Trei de Monede: expresie ~i creatie

• Echilibru material s,i energetic. Bazele sunt favora-
bile exprimarll gandirii ~I creatiei. Ca o piramida as,e-
zata 1n interiorul propriei fiinte.
• Modalitate de functionare: senzatia unui echilibru
corporal.
• DSL: triunghiul celor trel forme de echilibru - eco-
nomic, ecologic ~i personal. Sunt in locul potrivit, ceea
ce fac este util omului ~i naturii, iar asta ma ajuta sa ma
deschid ~i imi permite sa fiu independent financiar.
• Comportament favorabil: comunicatiV.
• Perico!~; toxicitate: egoismul.
• Cuvinte-cheie: exprimare creatoare, franchete, stabilitate.
• Exemplu de AMS: Mozart are Trei de Monede in zona 14 i n Referentialul
Arhetipurllor Personale. Semnificatie: echillbru economic ~i financlar,
Patru de Monede: materia este un aliat

• Cvasi-perfectiunea grafica. Patru de Monede este
reprezentat prin patru cercuri care inconjoara un
patrat. Patratul este figura geometrica traditionala a
numarului 4, dar aici lasa sa se 1ntrevada o forma curba
care, la randul ei, face trimitere la cerc (caliciul sau floa-
rea de lotus),
• Materia (simbolizata de patrat) ~i spiritul (simboli-
zat de cerc) se armonizeaza aici 1n mod rncantator.
11
Regasim cercul in patrat, ,,logo-ul ~colilor gnostice
(spiritul i nsuflete~te materia ~I se afla 1nscris in sanul
138 TAROT IN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

acesteia), in vreme ce patratul 1nscris in cerc reprezinta materia ca element
fundamental al spiritului (abordarea teoriilor numite materialiste). Tntr-un
caz, absolutul ,nsuflete~te relativul, divinul actioneaza ,n materie; in celalalt
caz, relativul conduce spre absolut, materia devine mai complexa pentru a
da na~tere spiritului.
Doi de Mandale Patru de Mandale ~ase de Mandale Zece de Mandale
Tn Tarotul de Marrakech, seria de mandale arata foarte clar

intrepatrunderea cercului ~i a patratului.
• De milenii, geometrii ~i matematicienii cauta sa elucideze misterul cva-

55
draturii cercului . Nu au reu~it ~i nu vor reu~i cu siguranta niciodata. Solutia
acestui mister de nepatruns nu rezida nici in geometrie, nici in matematica,
ci ,n capacitatea omului de a spiritualiza materia ~i de a materializa spiritul.
A face cercul patrat .. . ~i a face patratul circular. .. A face ca cercul sa devina
patrat inseamna a pune con~tiinta in existenta.
55 Cvadratura cerculu i este o prob lema clasica de matematica care apare in geome-
trle. Problema consta 1n a constru i un patrat cu aceea~i arie ca a unui cerc dat, cu ajuto-
rul unei rigle ~i al unui compas. Cvadratura cercului ar necesita construirea cu rigla ~i
compasul a radacinii patrate a numarului n, ceea ce este imposibil, dat fiind ca rreste un
numar transcendent.

• Se spune ca Graalul a fost purtat de trei mese: una rotunda, una patrata,
iar alta dreptunghiulara. Masa rotunda pe care Regele Arthur a porunclt sa
fie facuta pentru a-~i intruni in jurul ei cavalerii (adica pe cautatorii sufletu-
lui) constitu ie sfanta sfintelor castelului. Arhitectii regelui au construit mai
1ntai masa, apoi, in jurul ei, ... castelul. lata de ce singurul cavaler care poate
obtlne cvadratura cerculul este cavalerul din jocul de ~ah, care se depla-
seaza facand un cerc 1'ntr-un careu, intr-un patrat. Astfel este Patru de
Monede printul materiei. Dar 7nainte de toate el ne face sa iubim aceasta
materie. El ~tie ca materia este un laborator alchimic in care se poate dez-
volta e><.perienta con?tiintei ~i a lublril. Patru de Monede ne i nvata frumuse-
tea naturii, dragostea fata de materie ~i necesitatea ca, in orice cautare spi-
rituala, sa ne ancoram solid in lumea concreta. 0 piramida se poate inalta
spre culmile cele mai inalte, iar prin asta baza ei nu este mai putin solida,
tnai pU!in blne fixata in pamant.
• Modalitate de functionare: intoarcerea acasa.
• DSL: un lac concret unde ma pot structura. Familia, afacerea, asocierea
etc.
• Comportament favorabil : stabil.
• Perico! ~i toxicitate: destructurarea.
• Cuvinte-cheie: realizarea concreta, natura, creativitatea, familia .
• Exemplu de AMS: Henri Becquerel are Patru de Monede 1n zona 14 i'n
Referent1alul Arhetipurilor Personale. Semn,ficatie: Becquerel, care a desco-
perit in 1896 radioactivitatea, a devenit Printul materiei, demonstrand stra-
lucirea proprie a materiei.
Cinci de Monede: niciun obstacol!

• Aceasta arcana este un fel de joker. Ea indica faptul
ca sunt oferite toate posibilitatile pentru a trece prin
toate incercarile ~i peste toate teritoriile. Dupa ce a
depa~it limitele lui 4, omul poate explora lumea.
• Modalitate de functionare: sunt cetateanul lumii.
• DSL: locul este fara limite, Peste tot sunt la mine
acasa,
• Comportament favorabil: liber.
• Perico! ~i toxicitate: inchiderea.
140 TAROT TN MOD MINOR. Atcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

• Cuvinte-cheie: libertate materiala, senzorialitate.
• Exemplu de AMS: Niels Bohr are Clnci de Monede ih zona 14 in Referen-
tialul Arhetipurilor Personale. Semnificatie: Niels Bohr este fondatorul teo-
riei cuantice. Materia nu se supune legilor cunoscute ale fizicii.
~ase de Monede: angajeaza-te!

• Notiunea de responsabilitate persona la ~i de anga-
jare ecologica, Aceasta arcana sugereaza vigilenta ~i
smerenia. Atentie la risipa de energie. Dualitatea ~i
conflictele pot fi depa~ite actionand prompt cu un spi-
rit plin de vioiciune.
• Modalitate de functionare: protejarea teritoriului.
• DSL: lumea asociativa pare sa fie un lac traditional
pentru dezvoltarea propriilar valari ~I angajarea fata
de ete.
• Comportament favorabil: responsabil.
• Pericol ~i toxicitate: la~itatea.
• cuvlnte-cheie: ecologie, comert echitabil, dependenta,
• Exemplu de AMS: Fran~ais Mitterand are ~ase de Manede in zona 14 tn
Referentialul Arhetipurilor Persanale. Semnificatie; angajare, responsabHi-
tate, spirit energic.
~apte de Monede: fa lumina in tine!

• Corpul ca lac al revelatiei ~i al manifestarii spiritului.
Tntreaga filozofie ~i spiritualitate a lui ~apte 1nfloresc1n
tni~carea corpului. Dansul, meditatia, yoga sunt instru-
mentele de cre~tere ~i de metamorfoza eel mai bine
adaptate. Un ~apte de Monede bine folosit permite
tranformarea duritatii in blandete, a urii ,n iubire, a
suferintei ih bucurie, a Tntunericului 1n lum!na incan-
descenta ~i totodata a iubirii in lupta ~i a luminii 111 cal-
dura. Aceasta arcana tine de intruparea materiala a
omului in corpul sau fizic. Ea releva totadata notiun ile
de adevar, dnste, sinceritate, franchete,
ARCANELE MINORE ALETAROTULU I DE MARSILIA 141

• Modalitate de functionare: lumina sala~luie~te rn interiorul meu, iar eu o
raspandesc 1n jur,
• DSL: primul lac concret de respectat este corpul uman.
• Comportament favorabil: devotat.
• Pericol ~i toxicitate: orgoliul.
• Cuvlnte-cheie: spatiul interior, ilurninarea, echilibrul corp-spirit.
• Exemplu de AMS: Sigmund Freud are ~apte de Monede "in zona 14 1n
Referentialul Arhetipurilor Personale. Semnificatie: spatiu interior, echilibru
corp-spirit .
Opt de Monede: biruin\a asupra mor1ii

• Munca alchimica de transformare a materiei, care
se poate asocia cu o creatie artistica durabila. Aceasta
arcaha ne invita sane depa?irn propriile conflicte pen-
tru a accede la o stare de echilibru perfect.
• Modalitate de functionare: raman acolo unde totul
curge.
• DSL; locul ideal pentru deschiderea ?i 1nflorirea mea,
• Comportarnent favorabil: alinierea.
• Perico! ?i toxicitate: prostratia.
• Cuvinte-cheie: dezvoltare durabila, metamorfoza,
alchimie.
Noua de Monede: mergi pana la capat!

• Explorarea sinelui in scopul de a veni "in ajutorul
Cetatil. Terna politica. Pentru a relua maxima lul Pia-
ton, regele trebuie sa fie filozof, iar filozoful rege. Este
vorba de politica rn sens etimologic, adica de forma de
guvernamant, de modul de organizare a Cetatii pen-
tru ca cetatenn ei sa traiasca acolo liberi, fericiti, in
siguranta. Aceasta arcana invita totodata la ducerea la
bun sfar~it a ceea ce a fost inceput ➔ i la folosirea tutu-
ror rnijloacelor de care dispunem in vederea atingerii
scopului.
142 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotului

• Modalitate de functionare: ai grija de Cetate.
• DSL: in inima cetatii, implicat ~i responsabil.
• Comportament favorabil: perseverent.
• Pericol ~i toxicitate: procrastinarea.
• Cuvinte-cheie: pace sociala, actiune umanitara, relatii umane, resurse
umane.
Zece de Monede: este anuntata

transmutarea
Aceasta arcana ne invita sa folosim materia ca element
de tranzitie pentru a ne indrepta spre altceva, nu ca
scop in sine. Tntelepciune ~i fericire! Fericirea fara inte-
lepciune nu inseamna nimic. Cei care cauta fericirea se
tern sa nu o piarda, pe cand omul intelept nu are nimic
de pierdut.
• Modalitate de functionare: a-ti fi propriul stapan ~i
sa fii stapan ~i la tine acasa.
• DSL: la marginea realului, la capatul orizontului,
ataraxia.
• Comportament favorabil: filozofic.
• Pericol ~i toxicitate: frica.
• Cuvinte-cheie: rea lizare totala, purificare, intelepciune, tranzitia de la ata-
raxie ~i orbire la intlorire, divagare, iluzie.

PARTEA A TREIA
EXERCITII
SI ETALARI
~
12
Preambul
rmand linia care inscrie arcanele minore in realitatile vietii noastre, va

U propun cateva exemple de exercitii practice ~i etalari in care prezenta
acestora este de natura sa edifice. Acestea sunt insotite de cateva recoman-
dari destinate sa favorizeze etalari in spiritul dezvoltarii personale ~i al
cunoa~terii de sine. De la bun inceput, stereotipiile obi~nuite - a taia cu
mana stanga, interpretarea lamelor care au ie~it invers etc. - nu vor fi luate
in considerare aici, ele tinand de domeniul superstitiilor. Vom propune doua
modele simple ~i pragmatice care ~i-au dovedit eficacitatea. Alegerea unuia
sau a altuia se va face in functie de indicatii le oferite in introducerea la fie-
care dintre aceste protocoale.
Urmand primul procedeu, numit"decartare': se amesteca lamele, se taie,
se pecetluie~te taierea ~i se distribuie lamele una dupa cealalta, in ordinea
aparitiei lor in pachet. Varn spune ca decartam lamele':
11
Urmand eel de-al doilea procedeu, numit,,evantaiul': lamele se amesteca

~i se a~aza prin alunecare 1n fata noastra, cu fata desenata in j os.
EXE RCI TII $1 ETALARI 147

Exemplele care ilustreaza fiecare dlntre etalari sunt retranscrierea unor
consultatii individuale sau a unor ateliere de dezvoltare personala in care
participantii s-au exprimat sub supravegherea unui animator, Ele nu trebuie
luate ad litteram ~i folosite neaparat ca atare, ci se dore~te sa serveasca
d(ept piste de reflectie. Pentru a evita orlce reproducere stangace ~i lnsufici-
ent de personalizata, vom prezenta uneori doua interpretari cu totul diferite
1n cazul unor etalari similare.
Un principiu calauzitor
fn orice situatie data, o ~edinta de calitate presupune o buna intelegere a
simbolisticii arcanelor majore ~i rninore, rigoare in urmarea protocolului, dar
~i capacitatea de a face sa rezoneze simbolistica arcanelor cu experienta
persona la. Simbolul este viu; el i}! capata 1ntreaga dimens!une 1n experienta
consultantului.
Pentru a ramane ancorati intr-o abordare filozofica a Tarotului, este intot-
deauna preferabil sa considerarn o ~edinta ca pe o invitatie la analiza mai
degraba decat ca pe o lnvitatie la lnterpretare. Acest lucru este cu atat mai
rnult recomandat cu cat analiza se face in doi ~i ii pune fata in fata pe practi-
cian ~; pe consultant.
Varn evita a~adar doua obstacole curente rn cadrul consultatiilor:
• interpretarea in locul analizei;
• ca practicianul sa vorbeasca iar consultantul sa asculte.
Este vorba despre a privilegia analiza prin dialog, principiu director 1n

lucrul cu Referentialu l Arhetipurilor Personale - a carui etica a condus la scri-
erea prezentei lucrari - ~i de a ne deta~a de atitudinea directiva care
1 48 TAROT IN MOD MINOR. Arcanele M inore, cei 4 stalpi ai Tarotului

domne~te adesea in experientele de ,,etalari de Tarot'~ Aceste doua obsta-
cole sunt interdependente. Daca practicianul vorbe~te iar consultantul
asculta, eel dintai va fi tentat sa interpreteze arcanele ~i, in fapt, sa gandeasca
in locul celuilalt. Din contra, in situatia unui dialog intre cei doi participanti,
in care intrebarile ~i raspunsurile nu sunt monopolizate de niciunul dintre ei,
~edinta va avansa prin analiza situatiei ~i a arcanelor prezente.
Mai poate surveni ~i un alt pericol: tendinta de a analiza arcanele in loc
de a analiza situatia. Poti petrece ore intregi explicand de ce se ascunde un
iepura~ in arcanele Ermitul ~i Forta, de ce sunt raspandite 37 de pastile colo-
rate in Casa Domnului, de ce sunt 19 picaturi in arcana Lunii ~i 13 in cea a
Soarelui. .. fara sa te preocupe problemele consultantului. Or intreaga arta
in analiza unei ,,etalari de Tarot" consta in a stabili legaturi intre arcane ~i
consultant.
Una dintre abordarile care mi-a deschis spiritul in acest domeniu este
explicatia pe care mi-a oferit-o Denise Roussel, careia ii port o nemarginita
recuno~tinta ~i de care ma leaga o prietenie speciala. Atunci cand o per-
soana era invitata sa reflecteze asupra unei arcane de Tarot, Denise Roussel
ii punea acesteia trei intrebari:
• Ce observi in aceasta arcana?

• Ce emotii observi ca declan~eaza aceasta in interiorul tau?
• Ce observi ca se petrece in acea arcana asemanator cu ceea ce se
petrece in viata ta?
Se creeaza astfel o punte - pe care consultantul este capabil sa o constru-

iasca intre preocuparile sale actuale ~i arcana pe care o are in fata -, ~i por-
nind de la aceasta ~edinta se anunta constructiva. Sa retinem a~adar aceste
trei cuvinte: observatie, emotie, legatura.
Sa recunoa~tem ca aceasta tehnica este mai mult adaptata arcanelor
majore, in care imaginile sunt suficient de puternice pentru a starni emotiile
~i con~tientizarile. Acest lucru este valabil ~i in cazul arcanelor minore din
unele tipuri de Tarot, in care vedem imagini suficient de evocatoare ~i diver-
sificate de natura sa nu ne lase indiferenti. Dar situatia este mai complicata
in cazul arcanelor minore din Tarotul de Marsilia, pentru care practicianul va
trebui sa propuna piste de reflectie. Astfel, cei doi interlocutori vor analiza
etalarea impreuna.
EXERCITII ~I ETALARI 149

Reguli de calcul
Atunci cand este necesar sa se opereze un calcul cu arcanele (ca exemplu in
cazul etalarii Piramida), este necesar sa respectam urmatoarele doua reguli:
• valoarea numerica a arcanei Nebunul. Se admite prin conventie ca
aceasta arcana are valoarea 22, chiar daca, fiind foarte riguro~i, ea nu
are valoare numerica;
• reductia. Aceasta se impune in unele etalari, cand este necesara adu-
narea valorii numerice a doua arcane majore, iar suma obtinuta este
mai mare de 22.
Tntr-adevar, aceasta necesitate de reductie este impusa de alcatuirea
Tarotului de Marsilia din 22 de arcane majore. Astfel, numarul obtinut ca
rezultat al unei adunari va trebui sa fie intotdeauna cuprins intre 1 ~i 22.
Pentru a ajunge la acest rezultat, se va proceda in acest caz la insumarea
cifrelor care compun acest numar ~i la punerea rezultatului obtinut in lega-
tura cu arcana corespunzatoare.
• Exemple:
23 = 2 + 3 = 5 (arcana V, Papa)
30 = 3 + 0 = 3 (arcana Ill, Tmparateasa)
Atunci cand cititorul va fi familiarizat cu semnificatia elementelor Bate,
Cupe, Spade ~i Monede, cu sensul simbolic al fiecarui nu mar de la 1 la 10,
dar ~i cu functia personajelor din Familia regala, el nu va mai avea dificultati
in a-i propune consultantului sau, cu ajutorul arcanelor minore, o lectura
ed ifi catoa re.
Este firesc ca, la inceput, sa cautam in manuale ~i in tabelele propuse aici
sensul fiecarei arcane minore, dar ne vom putea elibera de acestea destul de
curand. Secretul este sa ~tim sa jonglam cu trei mingi:
• cele patru elemente

• Familia regala
• simbolistica numerelor.
Acesta este insu~i scopul prezentei lucrari: sa ofere metode pentru a
exersa.

Etalarea ,,da, daca / nu, daca"
Regula generala este de a evita etalarile binare, adica pe acelea care ras-
pund la intrebarea ,,A~a este ca .. . ?" ~i ofera un raspuns care 1nchide: da sau
nu. Sunt de preferat intrebarile pragmatice: ,,Cum sa fac pentru a ... ?"; 1ntre-
1
barile rnetafizice: ,,De ce ... ?' ; intrebarile-bilant:,,Unde ma aflu rn prezent cu
privire la ... ?"; intrebarile deschise: ,,Ce posibilitati ml se ofera in acest
moment din viata mea?': respectiv intrebari pe temele analizate mai jos.
Daca, 1n ciuda tuturor incercarilor de a le evita, se impun totu~i intrebari
binare, vom alege o dezvoltare prin ipoteza, care lasa intotdeauna consul-
tantului libertate de gandire ~i aqiune, nesupunandu-1 vreunei sentinte a
destinului sau unei predestinari obscure. Este ceea ce numim 1,da, daca / nu,
dad§", Pentru aceasta este necesar sa se extraga doua lame. Se poate pro-
ceda, de exemplu, in felul urmator:
• se amesteca; se taie, nu se pecetluie~te taierea ~i se intorc cele doua
pachete in fata consultantului. intorcand pachetul din stanga, vom
avea raspunsul ,,da, daca': iar intorcand pachetul din dreapta, vom
avea raspunsul ,,nu, daca";
• se folosesc, la alegere, arcanele minore, arcanele majore sau setul
complet, bine amestecat, de 78 de arcane.
da,daca nu, daca
ln practica, sa presupunem ca avem o etalare cu arcanele minore pentru

trei intrebari diferite.
EXERCI TII $1 ETALAR I 151

Voi reu}i la examen?
La stanga: ~apte de Spade. Da, daca fmi interiorizez refleqia ~i imi masor
cuvintele.
La dreapta: Valetul de Cupe. Nu, daca ma las distras de pasiunile mele
obi~nuite, daca imi lipse~te sobrietarea ~i ma risipesc in toate directiile
uitand esentialul.
Ma voi vindeca de aceasta boa/a?
La stanga: Cavalerul de Bate. Da, daca ma redresez ~i imi dezvolt cu cu raj

o energie combativa.
La dreapta: ~apte de Monede. Nu, daca imi neglijez corpul ~i legatura cu
natura ~i cu filozofia.
Voi reu~i in proiectul meu de creafie artistica sau in proiectul meu de afaceri?
152 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Tarotu lui
La stanga: Regina de Spade. Da, daca accept tot ajutorul, mai ales pe eel
feminin, care imi va permite sa apreciez cu justete ~i inteligenta diversele
aspecte ~i perspective ale proiectului meu.
La dreapta: Noua de Bate. Nu, daca ma las doborat, daca nu merg pana la
capat urmandu-mi idealul cu perseverenta ~i incredere ~i daca nu gasesc
puncte de sprijin solide.
Dupa cum putem vedea ~i in cele trei situatii de mai sus, Tarotul ofera
multiple modalitati de etalare. Pentru a merge mai departe, o etalare poate
permite de asemenea explorarea progresiei temporale necesare pentru
concretizarea unui proiect, identificand diversele sale etape.

12
Progresia temporala
,,...
n acest caz, alegem aleatoriu, dintr-un set compus exclusiv din arcane
I majore, o lama pe care o a~ezam in fata noastra. Aceasta arcana va simbo-
liza un obiectiv de atins. Este vorba despre a defini, impreuna cu consultan-
tul, care este acest obiectiv, stabilind legatura cu cartea pe care o are in fata.
Este de asemenea posibil sa-i cerem consultantului ca in prima etapa sa-~i
formuleze bine obiectivul ~i sa aleaga in mod con~tient (iar nu aleatoriu)
arcana majora din Tarot care simbolizeaza eel mai bine, in opinia sa, propriul
sau obiectiv. Apoi o etalare dintre arcanele minore va urma sa-i precizeze
etapele de avut in vedere pentru a-~i atinge obiectivul.
lata doua exemple concrete. Vom vorbi despre doua consultatii oferite in
aceea~i zi unor persoane diferite: Guillaume, comediant, in varsta de 55 de
ani ~i respectiv Muriel, casatorita, fara profesie, in varsta de 40 de ani.
Prima alegere: obiectivul

Guillaume are un proiect de creatie a unei piese de teatru. Este comediant,
a calatorit mult de-a lungul vietii ~i i~i dore~te ca acum sa se a~eze ~i sa-~i
dezvolte mai mult creativitatea. Alege la intamplare Soarele. Dupa ce a stu-
diat atent imaginea ~i am vorbit despre ea, el explica faptul ca arcana Soare-
lui reprezinta perfect proiectul sau: sa scrie ~i sa monteze o piesa de teatru
pentru copii, sa se bucure de aceasta impreuna cu familia ~i sa-~i demon-
streze capacitatea de creatie. El vede in peretele din imagine bazele unei
constructii solide. Guillaume a extras a~adar aceasta carte la intamplare.
Muriel vrea sa-~i paraseasca sotul. A ajuns, cum s-a exprimat chiar ea, la
sfar~itul relatiei, se simte prizoniera in acel cuplu ~i are nevoie sa actioneze
~i sa gandeasca in deplina libertate. Dupa ce a studiat atent cele 22 de

arcane majore, a ales Nebunul, care reprezinta, dupa cum spune ea, imagi-
nea libertatii absolute. Muriel a ales aceasta arcana ,n mod voit, con~tient.
A doua alegere: etapele

Oricare ar ft obiectivul de atins, fie ca este profesional, amoros, familial, artis-
tic etc., este tntotdeauna util sa precizam etapele prin care vom trece. Un vis
se concretizeaza i ntr-un proiect; proiectul devine un obiectiv, iar etapele
pentru atingerea lui ii confera ~anse de reu~ita daca sunt clar definite.
Remarca: este i ntotdeauna preferabll sa extragem arcanele minore i n
mod aleatoriu, dat fiind ca imaginile pe care acestea le contin, spre deose-
bire de arcanele majore, nu evoca de obkei mare lucru consultantulu i.
.& CAZUL L:UI GUILLAUME

Guillaume alege, dintre arcanele minore dispuse in evantai, trei carti, pe
care le a~aza in fata Soarelui. Aceste t rei arcane, extrase la 1ntamplare, repre-
zmta diferitele etape pnn care urmeaza sa treaca pentru a-~i atinge obiect,-
vul.
A tras dupa cum urmeaza: ~ase de Spade, Regina de Monede ~i Valet ul
de Monede.
lata nterpretarea care I se poate ofen, dupa analiza acest or simboluri

impreuna cu Guillaume.
$ase de Spade: e~ti invitat sa-t1 pui toata intel1genta (Spada) 1n serviciul
(~ase) obiectivului tau ~i al creativitatii tale (Soarele), Este de asemenea util,
pentru reu~ita proiectului, sa-t i exprimi (Spada) dorintele ($ase) cu forta ~i
combativitate (Spada).
1 56 TAR OT TN MOD MIN OR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotului

Vedem aic foarte clar ca mt~rpretarea une, arcane minore funct1oneaza
combinand elementele in moduri diferite.
Regina de Monede: sotia ta sau femeile (Regina) care se afla in jurul tau
te pot ajuta concret (Monede), daca le ceri ~i, respectiv, le accepti sustinerea .
E~ti con~tient de acest lucru? Are sens pentru tine acest h.Kru?Te gande~ti la
cineva anun,e 1n acest sens?
Aici, cum se intampla in cele mai multe cazun, este important sa adresam
intrebari consultantului astfel incat interpretarea oferita pe baza extragerii
sa nu reprezlnte nici o pro,ectie a coach-ului sau practidanulu1 ~i nici o
restriqionare autoritara ~i stangace.
Se pot ivi ~i alte posibilitati: Regina ii incurajeaza sa-~i foloseasca mai
mult latura feminina, iar Monedele pot, in unele cazuri ~i intr-un prim stadiu,
sa mdice necesitatea de a gasi bani. Important este a sugera, a dialoga ~i a
determina un sens concret, ceea ce este cu atat mai rntelept cu cat este
vorba despre o etapa spre realizarea practica a obiectivului lui Guillaume.
Valetul de Monede: trebuie sa define~ti clar daca te pui in serviciul (Valet)
proiectulu1 tau (Monede) sau daca te serve~ti de creativitatea ta pentru a te
pune ,n valoare pe tine ,nsuti. Cine sauce este in serviciul cui sau in serviciul
carui lucru? fntre etapele care ne vor conduce la acest obiectiv, meditatia,
reflectia persona la ~i repunerea in discutie sunt necesare ~i la fel de concrete
ec1 ~i faptul de a gas, bani, de a munci mult ~idea crea o retea .
Observam in aceasta privinta ca nurnarul 6 ~i Valetul au puncte comune,
in special notlunea de serviciu. Valetul pune mai mult accentul pe ideea de
a servi. 1ntr-un context economic de globalizare, a servi ia adesea forma
angajatului, ma, mult sau mai put in exploat at. sau eventual a colaboratoru-
lui, a subordonatului .sau a subcontractantului. Mai putin in cazul in care
consult antul se recunoa~te peel insu~i ca servind unei instan·te superioare
careia Ii datoreaza respectul sau. Poate fi vorba des pre o forta transcendenta,
famil,ala, sociala, filozofica etc., de un zeu, de un maestru, de un confrate
sau un ornolog .. .
.A CAZUL llUI MURIEL

Muriel extrage, tot in mod aleatoriu, Zece de Bate. Regina de Monede ~i
Regele de Spade.
EXERCITII $1 ETALARI 157

Zece de Bate:cel ma, adesea, in cazul arcanelorminore m.tmarul Oevoca
o tranzitie. Cei patru de 1Oincheie fiecare serie (Bate, Cupe, Spade, Monede)
pentru a pregati un nou ciclu. Cea de-a doua arcana majora confirma aceasta
abordare: Roata Norocului, care poarta acest numar, simbolizeaza schimba-
rea de ciclu, transformarea, inovatia. Zece de Bate, in extragerea prezenta ~'
in contextu acelui moment, pare sa o invite pe Muriel sa-~i schimbe punc-
tele de sprijin, mai ales pe cele din exterior (sotul ei?), pentru a se baza in
rontinuare pe punctele ei de sprijin interioare.
Regina de Monede: aceasta arcana confirma ipoteza de mai sus, vorbin-
u-ne de fernininul autonom din punct de vedere psihologic ~i indepen-
dent din punct de vedere financiar.
Regele de Spade: pare sa evoce un pe,sonaj mascuJin exterior. Personali-
tatea rnitica a Regelui Solomon, cu care este frecvent asoc1at Regele de
Spade, sugereaza ca nu trebuie neglijata latura juridica ~i ca una dintre eta-
pele de parcurs inainte de asumarea libertatii depline a Nebunului (ales la
inceput de Muriel) ar putea fi consultarea unui avocat sau declan~area
directa a acti,.mi1 de divort.
Pana la urma, daca Muriel este hotarata sa-~i realizeze obiectivul, sunt
necesare trei etape prealabile: a-~i recupera propriile puncte de sprijin, a-?i
con~tientiza nevoile ~i a-~i asuma independenta economica pentru a cere ,n
final consil1ere din partea unui profesionist in drept care sa o aJute sa tran-
~eze situatia.
Caz particular cu un Zece: daca, indiferent de protocolul folosit, se
extrage un Zece, acesta indica 1ntotdeauna o tranzitie spre altceva. Tn acest
GIZ este recomandat sa se extraga la intamplare O alta lama, care va ind1ca
acel 11 altceva" des pre care este vorba.
In cazul lui Muriel, Zece de Bate a aparut la inceputul extragerii ~i nu
i vita la extragerea unei carti suplimentare, cata vreme dupa Zecele de Bate
s-a1.1 prezentat o Regina de Monede ~i un Rege de Spade. Tranzi\ia es e a~a-
dar deja indicata, sub ochii no~tri: ease face intre Zece de Bate ~i Regina de
Monede. Daca insa Zece ar 1i apa rut la sfar~itul extragerii, ar fi fast nevoie de
o carte suplimentara care sa precizeze ,n ce direqie ar urma sa evo ueze
ranzltia.
1S8 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Ta rotului

14
Transformarea
A ceasta etalare, inspirata din I Ching, oracolul chinez ~i carte de intelep-

ciune, se practica fara a adresa vreo intrebare specifica. Ea se impune
atunci cand consultantul simte case afla intr-o perioada de tranzitie sau de
transformare.
Protocolul etalarii Transformarea

Lamele se impart in doua pachete: majorele ~i minorele. Se amesteca bine
cartile majore. Se taie ~i se pecetluiesc.
Se etaleaza pe masa primele trei carti din pachet, una dupa alta, urmand
metoda decartarii. Prima lama indica transformabilul; cea de-a doua indica
transformatorul; cea de-a treia indica transformatul.
1 2 3
Transformabilul Transformatorul Transformatul
Transformabilul reprezinta ceea ce eu pot transforma la mine, ceea ce

este posibil sa fie transformat. Poate fi vorba de un comportament, de un
EXERCITI I $1 ETALARI 159

mod de gandire, de actiune, de comunicare etc. Trebuie sa invat sa reperez
~i sa identific acest comportament sau aceasta atitudine decodand simbolul
ata~at acestei lame. Abia dupa ce ii voi identifica voi putea intrezari transfor-
marea.
Transformatorul evoca mijloacele existente pentru a realiza cu succes
transformarea. Aceste mijloace pot fi interioare, pot reprezenta resurse
ascunse, calitati pe care mi le recunosc, forte nebanuite, dupa cum pot fi
mijloace exterioare, pe care le pot gasi in jurul meu, aliati la care nu m-a~ fi
gandit.
Transformatul indica rezultat posibil al acestei transformari pe care sper
sa ii obtin. Odata mutatia reu~ita, pot spera sa ajung la o stare apropiata de
cea sugerata de arcana respectiva. Aceasta va reprezenta atunci un model,
o calitate sau o stare ideala.
Tabelul de mai jos sugereaza diversele interpretari posibile in functie de
pozitia arcanei alese: 1, 2 sau 3. Acest tabel sintetic este oferit cu titlu de
prezentare ~i nu limiteaza numeroasele interpretari posibile oferite de con-
textul personal al consultantului, de intuitia practicianului ~i mai ales de dia-
logul care poate avea loc pe marginea cartilor extrase, cu ocazia intalnirii
dintre consultant ~i practician. Este desigur cazul ca fiecare dintre partici-
panti sa se lase inspirat de simbolistica fiecarei arcane, mai pe larg dezvol-
tata in celelalte lucrari ale mele.
Daca luam ca exemplu arcana I, Magicianul ~i prima linie din acest tabel,
avem, in cazul in care lama este extrasa in prima pozitie (transformabilul),
trei axe de interpretare: imaturitate, iluzie, dezordine. Daca Magicianul se
afla in cea de-a doua pozitie (transformatorul), avem: pricepere, eclectism,
bilant necesar, activitate ludica. Tn sfar~it, in cea de-a treia pozitie (transfor-
matul), axele de interpretare ar fi: con~tiinta propriului potential, rena~tere,
impuls creator. Pornind de aici, aceste cuvinte-cheie pot fi descrise astfel:
daca Magicianul ocupa prima pozitie (transformabilul), sa ne imaginam o
invitatie de a ie~i din iluzii; daca ocupa a doua pozitie (transformatorul), ii
sugeram consultantului sa devina ,,jucator"; iar daca ocupa cea de-a treia
pozitie (transformatul), vedem speranta unei rena~teri.

Posibile interpretari ale arcanelor majore
pe baza ordinii in care s-au tras lamele,
urmand protocolul ,,transformarii"
Transformabilul Transformatorul Transtormatu I

Arcane
(pozitia 1) (poz·1ia 2) (pozitia 3)
lmaturitate Pricepere Con?tientizarea
I. lluzie Eclectism propriului potent ial
Magic1anul Dezordlne Bllant necesar Rena?tere
Activitate ludica lmpuls creator
Femininul refulat Cunoa?tere Real izarea polarltatilor

IL a
Relatie conflictual cu Revela rea secretelor feminine
Papesa sotia sau cu mama Demers initiatic Na~tere
Supunere Speranta
Rigiditate Luarea cuvantului, luare Autoritate ~i fermitate

11. Timiditate de pozitie Cuvant drept
lmparateasa Autoritarlsm Afirmarea de sine Lucidftate
Creativitate
Lipsa de structura Rlgoare Stapanirea propriului

IV. Neglijenta Rationa litate tetitoriu
fmparatul Rigiditate Materie Construc 1ie
Munca Autotitate respectata
Dogmatism Studii 1ntelepci u ne

v_ Nevoie de recunoa~tere Bunavoin1a Cunoa~tere
Papa lgnoranta Demers spiritual ftwatare
Allanta incredere acordata
Dependenta afectiva lntegrarea tuturor Sentiment de siguranta

VI. Dificultate de a se angaja fo(1:elor disponibile afectiva
lr1dragost itu I A merge spre ceilalti Libertate interioara
Adaptare lubire neconditionata
Sentimentul de a fi i ncoltit Dom inarea instinc telor Triumf

Cautarea puterii Reunirea fortelor Afi rmarea propriel cal
VII
Aparente Este necesara oprirea ~i A fi stapan pe proprla
Calea?ca
od1hna vlata
A ghida pe altcineva
Lipsa de echilibru ~i de Efort de adapt are la Con¥iinta data

VIIL armonie realitate Justete i n raport. cu
Justetea Atitudine statica ~i Ajustare propria persoana ~i
inactiva intalnirea cu sine cu ceilalti
EXERCI TII $1 ETAL ARI 161

lzolare Retragere infelepciune
IX. lnadaptare sociala Pelerinaj Ghidate
Ermitul Deprimare Stud ii de filozofie lntoarcerea la sursa
Meditatie interioara
Prizonierul conditionarilor lntelegerea ~i dezactiva- Sentirnentul libertatii

X.
Comportamente rea schemelor A fi stapanul propriului
Roata
repetitfve psihologice, genetlce destin
Norocului
~i transgenerat1onale lnovatie
Lipsa de energie Lucrul asupra energlilor Forta interioara

XI.
Descent rare Arte rnartlale Autonom ie
Forta
Pulsiuni dominante Qi Gong Centrare
Sentiment de dependenta Schimbarea perspectivei Tncredere absoluta

Xtl. Abandon lnversarea valorilor U~urinta
Spar,zuratul Ata~ament A renunta ~i a trece mai Llbertate interioara
departe
Probleme de identitate Munca de deconstructle Rena~tere

XIII.
Autodistrugere Exarnlnare Reconstruqie
Arcana
Devalorizare Tntoarcete la esenta Soliditate a structurii
Fara Nume
Rezistenta la schimbare propriei fiinte interioare
Depend en ta Blandete Stapanire de sine

Comunicare dificila Echilibrul polaritatHor Paciflcare emotionala
XIV. Lipsa de masura lngrijire energetica Dezvoltarea magnetis-
Tenipera11\a Sofrologie rnului
Comunicare cu natura
Comunicare flu ida
Frica Definirea propriilor Puterejusta

Dependenta ernotionala valori Atotputernicie
xv. Aservire Canalizarea propriei Claritatea angajamen-
Diavolul Perversiuni energli telor
Ambiguitate Clarificatea propriilor
Culpabilitate obiective
Violenta Deconstruirea propriilor A pune bazele

Hiperprotectie frici ~i credinte A constru i
XVI.
Armura emotionala A invata lectii din A servi
Casa
Tnchidere propriile experiente Deschidere spirituala
Domnului
Smerenie
Deschidere catre ceilalti

Pierdere de energle lertare Generozitate
Supunere Stnerenie Cornpasiune
XVII.
Dificultati cu femininul Ofranda lubire universala
Steaua
Lipsa de autenticitate Cautarea adevaru lui Absolutul feminin
Descoperirea resurselor
lluzie Creativitate Descoperirea unor lumi

Hitnere Munca de sondare a nol
XVIII.
Caderi emotionale incon!?tientului Clarviziune
Luna
Minciuni Folosirea propriei Emotionalul sublimat
imaginatii
Ariditate Generozitate Fratern ita te

XIX.
Timiditate fntrajutorare umanitara Caldura umana
Soarele
Dificultati pe plan soclal Tmpartire, irnparta~ire ConstructTe umanista
Delir Arta Evolutie

xx. Lipsa de materiallzare Muzica lntuitle
Judecata Ihtelectualizare ';iamanism Elevare
Practica spirih.mla Transcendenta
S~ntiment de inchidere Achitarea datoriilor ,

Reusita
Problema locului Exprimare Sinteza
XXI.
Pierderea reperelor Calatorii frnplinlre
Lumea
Scindare Schimburi
Comunicare
Ratacire Tnaintare pe propriul Libertate

Nebunie drum Vindecare
Nebunul Disperare Examinare ~i deta~are Rein noire
Rebelul care reaqioneaza Exit Originalitate
Sentiment de respingere
Exista o varianta a acestui procedeu, in modul ,,trecut-prezent-viitor".

Prima arcana extrasa reprezinta trecutul, cea de-a doua prezentul, iar cea
de-a treia viitorul. Pentru a nu cadea in capcana divinatiei, eludand astfel
efortul de autocunoa~tere, vom considera trecutul ca fiind un ansamblu de
resurse dobandite, pe care putem conta ~i asupra carora poate sa nu fie
necesar sa revenim. Prezentul va indica situatia actuala, pe care este necesar
sa o raportam la realitatea traita de consultant, iar viitorul se va prezenta ca
o u~a deschisa spre evolutie, ca o munca de facut, eventual ca o stare pe
c-are dorim sa o atingem.

• UN EXEMPLU DE ETALARE TRANSFORMARE:
NEBUNUL, MAGICIANUL, PAPA
lndisciplinat, rebel in fata oricarei tentative a societatii de a ma atrage,, pe
1
ca lea cea dreapta ~ iata o stare Tn care ma aflu de multa vreme ~i din care am
nevoie sa ies ~i sa ma transform. Daca raman in aceasta stare, nu voi mai
avansa ~i, mai mult decat atat. rise sa dau fnapoi.
Cu Magicianul, sunt gata sa vad partea buna a vietii, sa ma amuz de jocul
iluzlllor, da mai ales sa ma folosesc de toate instrumentele pe care le am la
indemana. Este totodata vremea sa fac un bilant al vietii mele ~i sa evaluez
eea ce am realizat.
lar cu Papa voi putea aspira la o forma de intelepciune ~i poate sa le
transmit celor din ju ul meu cunoa~terea dobandita, pe care am simtit-o
mereu mai rnult sau rnai putin vie in interiorul meu.
~ UN EXEMPLU DE ETA LARE TRANSFORMARE, iN ABORDAREA

,,TRECUT-PREZENT-VIITOR": iMPARATUL, iNDRAGOSTITUL, LUMEA
Tn trecut am reu~it sa acumulez bunufi materiale. Am putut construl pen-
tru mine ~i familia mea un acoperi~, o baza concreta, pentru a fi in siguranta.
Nu mai este necesar sa revin la asta, sunt realizat. Ma pot sprijini pe acest
soclu stabil, solid, neclintit. Ar fi total neproductiv sa vreau sa mai acumulez
bunu i materlale, cata vreme slguranta de care am acutn nevoie este mai
degraba de natura afectiva sau spirituala.
fn prezent ma aflu la o rascruce de drumuri. Vreau sa ma angajez intr-o
viata afectiva stabila, sa construiesc relatia, familia. Nu mai sunt copilul
parintilor mei, ci este nevoie sa devin parlnte la randul meu, sa ma det~~ez
de familia de origine pentru a ma afla la originea noii mele familii.
ln viitor, mai atn de deschis o u~a: u~a spre lume. Trebuie sa rnvat sa ies
din cochilia mea pentru a-mi afirma potentialul, pentru a realiza i n interiorul
tneu un tatea, integrand cele patru elemente.
1 64 TAR OT TN MOD MIN OR. Arcanele Minore, cei 4 st al pi ai Ta rotu lui

Folosirea arcanelor minore
in etalarile de tipul Transformare
0 data prima etalare realizata (printr-un procedeu sau altul) ~i analizata,
poate fi relevanta o etalare a arcanelor minore, care sa precizeze sensul celei
dintai. Pentru aceasta, se ia in mana intregul set de 56 de arcane minore. Se
amesteca, se taie ~i se pecetluiesc. Se prive~te valoarea primei arcane majore
~i se extrage din setul de lame minore cartea care vine la rand dupa ce se
numara pana la valoarea arcanei majore respective. De exemplu, in cadrul
primei extrageri, prima arcana majora fiind Tmparatul (valoarea 4), se
intoarce cea de-a patra lama minora extrasa, care se a~aza dedesubtul lamei
Tmparatul. Primele trei lame extrase pana se ajunge la a patra sunt lasate
stivuite pe masa ~i se trece mai departe, reluandu-se numaratoarea din setul
de arcane minore care au ramas in mana. Se numara de la unu la ~ase, dat
fiind ca cea de-a doua arcana majora dupa care ne orientam (lndragostitul)
are valoarea 6. Se intoarce aceasta lama ~i se pune sub arcana majora Tndra-
gostitul. lar apoi, urmand aceea~i metoda, se numara 21 de carti pentru a
ajunge la cea de-a treia arcana minora de interes, pe care o vom a~eza sub
arcana Lumea (arcana XXI). Tn cazul in care, socotind astfel, depa~im numa-
rul 56, se reiau arcanele minore puse deoparte in ordinea anterioara ~i se
continua numaratoarea pana la arcana cu numarul cautat.
Arcana minora poate dezvalui atat un ajutor cat ~i o provocare personala.
Sa continuam cu situatia concreta prezentata, ocupandu-ne de cea de-a
doua extragere dintre arcanele minore. Odata ce ne aflam in aceasta etapa,
vom relua explicatiile privind arcanele majore, coreland ~i consolidand
interpretarea pe baza arcanelor minore obtinute dupa protocolul descris
mai SUS.
Prima lama majora trasa, descriind a~adar trecutul, a fost Tmparatul.
Mi-am vazut capacitatea de a obtine siguranta materiala, de care a putut
beneficia ~i familia mea, care se dovede~te de acum suficienta. Cautarea
mea ar urma sa se indrepte spre domeniul afectiv ~i spiritual, pentru a um pie
un gol pe care eforturile mele de pana acum nu au reu~it sa-I umple. Lama
minora extrasa, Doi de Spade, vine sa-mi arate ca ma lupt cu mine insumi!
Tntr-adevar, reu~ita obtinuta o datorez unei lupte feroce in cursul careia a
trebuit sa invat sa ma apar impotriva ostilitatii din lume ~i a imponderabili-
tatii vietii. A trebuit sa-mi folosesc atat inteligenta, cat ~i intuitia. Am
EXERCITII ~I ETALARI 16S

descoperitca nu putem davina pe altii pentru propri1le e~ecuri. In plus, am
invatat sa ma exprim, sa fiu tran~ant in situatii care imi pareau fara ie~ire! Dar
acum ma simt epuizat de aceste lupte ~i mi-ar placea sa pot depune armele.
Cea de-a doua arcana majora, Tndragostitul, mi-a aratat ca ma aflu in pre-
zent la o rascruce de drumuri. Simt nevoia de a-mi ca~tiga independenta
afectiva, in mod durabil, temeinic, pentru a intemeia, la randul meu, o noua
familie. Arcana minora Regele de Cupe vine sa completeze aceasta consta-
tare, subliniind ca este necesara stapanirea emotiilor. Pentru a realiza acest
imperiu simbolic ~i a ajunge la o veritabila seninatate afectiva, este nevoie
sa ma concentrez asupra sferei emotionale ~i sa ma eliberez de egoism. Voi
invata sa-mi stapanesc emotiile care au in continuare tendinta de a ma
domina.
In sfar~it, cea de-a treia arcana majora extrasa, Lumea, reprezentand vii-
torul ~i aceasta u~a pe care urmeaza s-o deschid pentru a ma deschide pe
mine fnsumi corespunde arcanei minore Cinci de Bate, ce infati~eaza spiritul
liber. Pentru a reu~i sa deschid aceasta u~a, este nevoie sa ma eliberez de
toate credintele !imitative ~i de toate prejudecatile mele. A venit momentul
sa actionezin acord cu filozofia mea de viata ~i sa depa~esc conflictele mele
interioare.
Coresponden~ intre arcanele majore ~i cele minore

in etalarea dupa procedeul transformarii

15
Calea
A ceasta et alare se dovede~te pertinenta atunci cand subiectul face un

bilant al propriei vieti sau atunci cand se simte pierdut ~i nu ~tie cum sa
mearga inainte.
Protocolul etalarii Calea

Arcanele majore sunt amestecate, taiate, apoi etalate cu fata in jos in fata
consu ltantului, 1n forma de evantai. Consultantul trage o prima carte la
intamplare, o pune in fata sa, apoi o intoarce cu fata in sus. Aceasta arcana
va ocupa pozitia centrala ~i va pastra aceasta pozitie.
Apoi va trage ,,la intamplare" ~ase carti din pachetul aflat in fata lui, va
pune trei la stanga cartii centra le ~i trei la dreapta ei.
2 3 4 1 5 6 7
U~i deja desch ise Astazi U~i de deschis
Aceste ~apte arcane indica o cale. Sunt ~apte u~i, unele deschise iar altele
care urmeaza a fi deschise. U~a din mij loc (cartea central a) este cea deschisa
i n prezent. Primele trei u~i au fost deja deschise: ce am i nteles din asta, ce
am descoperit, ce am neglijat? Ultimele trei carti reprezinta u~i de deschis: o
munca de facut, o con~tientizare de integrat ...
EXERCITII ~I ETALA RI 167

~ 0 ETALARE DUPA PROTOCOLUL CALEA: PAPA, IMPAR JUL,
MAGICIANUL, ARCANA FARA NUME, ERMITUL, NEBUNUL, SPANZURATUL
ln acest exemplu, arcana XIII (Arcana Fara Nume) se afla n pozi ia l {adica
la mijlocul seriei): aceasta reprezinta u~a deschisa in prezent ji prive~te pro-
bletnele actuale ale subiectului. ln cazul de fata, este vorba despre identita-
tea sa. Sebastien este profesor de matematica. El trece acum printr-o criza
personala rnajora ~i este expus depreslei li este greu sa-~I gaseasca locul in
lume. Simte nevoia de a fi apreciat pentru a exista in ochii celorlalti, mai ales
fn ochii femeilor, dupa cum Sf)Une el. Astfel, tot ceea ce face este pentru a fi
recunoscut. El incearca astazi sentimentul ca ar putea pierde tot ceea ce
iube~te, Ceea ce-1 bantuie are legatura c renuntarea, cu confuzia ntre a
face ~i a fi, cu a face pentru a fi, cata v,eme ar fi mai bine, din ceea ce spune
el, ca mai lntai sa fii pentru a face.
Cele trei arcane majore pe care le-a extras in con-t-inuare, cares-au plasat,
la stanga, n pozitia trecutulul ~i a ceea ce a fost reallzat, sunt Papa, Tmpara-
tul ~i Magicianul. De aici decurg idei legate de cuno~tinte, de autoritate, de
slructuta, dar ~i de calitati, de potential, de competente, pricepere, agilitate,
reu~ita materiala. autoritate reala, cop ii.. _
Cele trel arcane majore trase ulterior ~i p asate n partea dreapt/:3, care
ocupa locul u~ilor de deschis sunt Ermitul, Nebunul ~i Spanzuratul. Este
vorba a~adar despre acceptarea ~i experitnentarea singuratatii, despre
coborarea in adancul sufletului, despre a face un pelerinaj.
Este important pentru Sebastjen sa accepte sa mearga pe alte cai Fara
sa-1 preocupe judecata celorlalti, sa capete mai mLtlta increde,e. Lasand la o
parte nesiguranta, avand ncredere, va putea privi lumea ~1 pe el lnsu~i in
mod diferit, raportandu-se la alte valori, unele opuse celor prezente.
Fiecare dintre arcane le maJore prezente pe cale", a capata o dirnensiune
mai subtila ~i completa daca o punem 1n re la!ie, cautand sa-i precizam astfel
ensul, cu o arLana minora. Pentru a face acest luc u, vom recurge la metoda
clasica : se ia pachetul de lame mi ore, se amesteca, se taie, se pecetluie~te
ta,erea, apoi se numara pana la valoarea indicata pe arcana majora ~i se
decarteaza arcana minora, careia ii va corespunde ~i careia ii va rafina sen-
sul. De exemplu, daca dorim mai multe detalii despre chestiunea identitatii,
sugerata de arcana XIII (Arcana Fara Nume) trasa la inceput, se va decarta
cea de-a treisprezecea arcana mlnora. Daca apare, de exernplu, Doi de

Spade, vom pune in aceasta perspectiva chestiunea identitatii, in legatura
cu o gandire dubla, contradictorie, generatoare de conflicte cu sine ~i cu
ceilalti.
Un exercitiu prin excelenta pedagogic consta in a preciza sistematic sen-
sul arcanelor majore dintr-o etalare cu cate o arcana minora, urmand
metoda decartarii.

16
Piramida
and este vorba despre un consultant care ~i-a pierdut reperele, care are
( nevoie de ajutor pentru a se orienta, pentru a intelege sensul propriei
vieti, a-~i gasi o misiune, protocolul piramidei raspunde la urmatoarele
intrebari:,,Care este scopul? Care sunt mijloacele pentru a-I atinge?"
Protocolul etalarii Piramida

Se vor extrage mai intai trei lame majore, care reprezinta bazele piramidei,
ceea ce a fost obtinut, experientele pozitive ~i negative care pot constitui o
baza de sprijin. Aceste prime trei lame vor fi extrase in mod aleatoriu. Tn
acest sens, se etaleaza arcanele majore in forma de evantai ~i se extrag trei
carti, pe care consultantul le va a~eza in fata sa.
Aceste trei carti reprezinta de asemenea parcursul vietii sale, care poate
fi impartit in trei perioade, in functie de varsta consultantului. Daca, de
exemplu, acesta are 30 de ani, parcursul va fi impartit in trei perioade de
cate 10 ani; daca are 40 de ani, se imparte in perioade de circa 13 ani ~i a~a
mai departe. Perioadele pot sa nu fie neaparat egale ca durata, ci pot varia
in functie de experienta de viata a consultantului ~i de protocolul de por-
nire.
Apoi i se vor asocia acestei extrageri lamele majore rezultate din valoarea
numerica a primelor lame extrase. Acestea vor reprezenta caile posibile
pentru atingerea scopului cares-a configurat. Suma valorii numerice a lamei
1 ~i a lamei 2 va conduce astfel la o arcana majora anume, care va reprezenta
o prima cale posibila de urmat. Suma valorii numerice a lamei 2 ~i a lamei
3 va conduce la o a cincea arcana anume, care va reprezenta o a doua posi-
bilitate. Daca pe parcursul calculelor numarul obtinut este mai mare de 22,

se va aplica principiul reductiei explicat in preambul. Cele doua arcane
majore obtinute prin adunare se var a~eza deasupra primelor trei arcane.
Tn sfar~it, suma valorilor numerice a celor doua arcane aflate pe eel de-al
doilea nivel va desemna o a ~asea arcana majora, care va simboliza scopul
de atins ~i care va fi plasata in varful piramidei.
Scopul de atins
4 5
Prima cale A doua cale
1 2 3
Ceea ce a fost obtinut pe parcursul vietii
Tntr-o a doua etapa, extragerea prin decartare a unei arcane minore pen-
tru fiecare dintre cele doua cai posibile va specifica sensul acestor posibile
cai de urmat.
Ansamblul va permite urmatoarea schema explicativa: cu ajutorul expe-
rientelor de viata care constituie bazele ~i punctele de sprijin simbolizate de
primele trei carti, pot alege una sau alta dintre caile posibile (sau pe ambele)
172 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotu l ui

simbolizate de cele doua carti care urmeaza, iar asta im i va permite sa-mi
ating scopul, reprezentat de lama care se afla in varful piramidei.
~ 0 ETALARE DE TIPUL PIRAMIDA: lNDRAGOSTITUL1 fMPARATEASA,

PAPESA, ERMITUL, PAPA, TEMPERANTA, $APTE DE BATE
$1 ASUL DE SPADE
Milcah este o femeie cu varsta de aproximativ patruzeci de ani. Ea este
acum in ~omaJ, in urma falimentului intreprinderii unde lucra. Recurge la
tehnica piramidei, avand in minte ideea de a intocmi un bilant al competen-
telor sale. Obtine urmatoarele carti:
La baza piramidei se afla ceea ce a obtinut pe parcursul vietii, sub forma

arcanelor indragostitul, imparateasa ~i Papesa. Dupa analiza ~i reflectie,
consultanta este in masura sa faca urmatoarele comentarii:
EXE RCITII $1 ETALARI 173

Tndragost,tul: "Daca tree ,n rev,sta ceea ce am obtinut, trebu,e sa recu-
nosc ca 1mi place anturajul 'in care ma aflu. Se face simtit numarul trei: sotul
meu, fiica mea ~i cu mine, respectiv tatal meu, mama ~i cu mine. De cate ori
intalnesc acest triptic, ma sirnt iubita ~i pregatita sa merg mai departe!'
lmparateasa:,,Cred ca sunt capabila de auto-asumare. l'nsa este nevo1e sa
am mai multa ·incredere in competentele mele, sa imi afirm mai rnult autori-
atea, mai ales 7n raport cu barbatii cu care am de-a face pe plan profesional.
Daca voi ca~tiga acest pariu, asta ar da greutate felului rn care ma exprim ca
femeie."
Papesa: vAm 1nvatat, de-a lungul anilor care au trecut. sa-mi arat atuurile,
sa ma ac recunoscuta pentru ceea ce sunt ca femeie."
Suma valorilor numerice ale prin elor doua arcane, T d1agostitul (arcana
VI) ~i Tmparateasa (arcana Ill) este 9 (Ermitul), iar suma arcanelor a doua ~i a
treia, Tmparateasa (arcana Ill) ~i Papesa (arcana II), este 5 (Papa). Astfel, arca-
nele astfel obtinute prin adunare se a~aza pe urmatorul nivel, deasupra
celor care alcatuiesc baza piramidei.
ln raport cu Ermitul ~i respectiv c1.1 Papa, consultanta intelege cele doua
cai c<1re i se deschid rn fata. ,,Acestea ,mi par a priori contradict orii. Pe de o
parte arcana IXi Erm1tul, ma mvlta sa ma izolez, sa ma intorc spre mine
rnsanii, eventual sa ma pensionez sau sa ma exilez; pe de alta parte, arcana
V, Papa, ma invita sa studiez, sa fac munca de formare, adica sa ma impl1c
mai mult in viata sociala. Poate ca mesajul este sa ma ,ecentrez, sa ma repliez
asupra propriei persoane pentru a integra mai bine rnvataturrle pe care mi
le ofera viata in prezent:'
Aceasta concil1ere se gase~te in Temperanta, care vine sa se a~eze 1n var-
ful pi,amidei. .. lntegrarea acestor doua cai pentru ca ele sa devina una ma
conduce spre echilibrul pe care II caut. Fluiditatea intre gandurile ~i actiunlle
mele, capacitatea mea de a comunica eficient ma vor conduce spre un nou
a.
echilibru intre viata mea intenoara ~i cea social Astfel nu imi mai fac griji cu
privire la gasirea unui nou loc de munca:'
Raman acum de concretlzat, de parcurs efectlv1 cele doua cai care I se
deschid consultantei, lar aici vor veni sa joace un rol important arcanele
minore. Ermitul este fnteles aid ca necesitatea unei retrageri, a unei intoar-
ceri spre sine. Bine. Dar cum anurne? Se iau arcanele minore, se taie, se
pecetluie~te taierea ~i se procedeaza la decartarea celei de-a noua arcane
(dat fiind ca Ermltul are valoarea 9). Se obtine de aceasta data ~apte de Bate.
174 TAROT TN MOD MINOR. Arcane le Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotu l ui

Cuvintele-cheie legate de aceasta arcana minora propun piste concrete ~i
un anumit numar de optiuni, care se reveleaza 1n acord cu arcana majora:
meditatie, rugaciune, studii filozofice, teologice sau metafizice.
Deoarece Papa propune orientarea spre viata sociala, consultanta a per-
ceput o contradictie cu Ermitul. Tnsa in ciuda aparentei contradictii, aceste
doua arcane transmit un mesaj coerent. Pentru a preciza sensul acestei
arcane, Papa, avand numarul V, se,,decarteaza" cea de-a cincea lama minora
din pachet, care 1n acest moment este Asul de Spade. lar examinarea cuvin-
telor-cheie ale acestei arcane arata exact posibilitatea de a concilia Ermitul
cu Papa: unitatea gandirii, con~tientizarea, luarea cuvantului, o gandire sau
un cuvant patrunzator, a actiona, a tran~a, a se trezi, a lua in propriile maini,
aqiune justa, cu raj. lata deci Ermitul, care invita la acordarea timpului nece-
sar conectarii cu sine prin meditatie sau pe o alta asemenea cale, ~i respectiv
Papa, care propune o actiune mai dinamica ~i angajata 1n concret, cu eel
dintai precedandu-1, dupa cum se pare, pe eel de-al doilea.

17
Dansul lui Shakti
etalare pentru a anaiiza o intrebare pe tema dragostei, a vietii de cuplu,

O a relatiei. 56
Protocolul etalarii Dansul lui Shakti

Arcaneie majore se amesteca, se taie, apoi se etaleaza cu fata in jos in fata
consultantului. Acesta alege trei carti, pe care le intoarce cu fata in sus.
Prima carte ii reprezinta peel insu~i, a doua o reprezinta pe cealalta per-
soana, iar cea de-a treia reprezinta int alnirea dintre ei.
fn aceasta etalare, accentul se pune pe femininul ~i pe masculinul di n
fiecare dintre noi, a~a cum le experimentam mai mult sau mai putin con-
~tient.
A O ETALARE DE TIPUL DAN SUL LUI SHAKTI EFECTUATA DE O FEMEIE:

SPANZURATUL, STEAUA, ERMITUL
Jessica are 30 de ani, este necasatorita ~i se intreaba cu privire la incapa-
citatea ei de a avea o relatie de cuplu armonioasa. Experienta ei in materie
de sexualitate ~i felul in care ~i-a experimentat propria feminitate sunt des-
tul de haotice. 1-am propus dansul lui Shakti. Cele t rei carti pe care le-a extras
sunt Spanzuratul, Steaua ~i Ermitul. Acestea i-au permis sa faca urmatoarea
analiza:
56 Denumirlle de Shakti, Gao Song ~i Artus sunt direct inspirate din cartea lui Georges
Colleuil, Le Parchemin interdit, care relateaza intr-o maniera romantata originea
Tarotului.

Spanzuratul:"Caut la un barbat pe cineva identic mie, i n care sa ma recu-
nosc. Am nevoie de recunoa~tere, de aprobare. A~ vrea ca celalalt sa fie in
toate privintele egalul meu, identic cu mine, dublul meu, o sosie; ceea ce
este o iluzie, un blocaj incon~tient, care ma va 1mpiedica sa 'ii 1ntalnesc pe
celalalt a~a cum este el. Celalalt poate ti o oglinda, dar nu o sosie. Trebuie
sa-mi s£himb radical viziunea cu privire la 1asculin, sa fa c a~a cum face
SpanzuratuL sa-1privesc pe celalalt a~a cum este el, iar nu 1n tunctie de sen-
timentul meu de lipsa de a fi."
Steaua:,,Pentru mine, a fi femeie ,nseamna a fi Tngern.mcheata ~1 «a da sa
bea)> celorlalti, Aceasta este atit udinea femeilordin linia mea genealogica ~i
realizez acum ca ~i eu urmez aceasta schema. Daca raman conditionata in
aceasta atitudine, nu voi intalni decat barbati care ma vor ingenunchea, fata
de care ar urma sa fiu servila! Vreau sa tree de la servilism la a serv1. Concep
sa ingenunchez, dar in fata unor valori superioare, pe care le respect pentru
umanismul ~i caracterul lor sacru. Pentru asta este nevoie de smerenie,
nindca ar fi o dovada de orgoliu sa vreau sa 1ntalnesc barbatul perfect, ca ~i
cum a~ merita asta! Vreau ca de acum sa recunosc ceea ce este sacru in
fomeie, ceea ce o leaga prin Stea de imensitatea cosmic.3, mai degraba decat
sa ma concentrez asupra a ceea ce este servil la ea, care s-ar rvi din condi'tio-
narile mele trecute!'
Ermit ul; Jntalnirea va avea loc intr-un de~ert simbolic, acolo unde dru-
mul nu este minat de prejudecati, de criterii de seleqie, de credinte. Tntalni-
rea va fi cu atat mai semnlficativa cu cat nu am a~teptari, nevoi, cu cat pot
foarte bine trai prin mine insami, cu cat nu cer. Tntalnirea este intotdeauna o
intalnire intre doua parcursun. Important nu este sa mergi unul spre celalalt,
ci sa calatore~ti impreuna, chiar daca nu cautam sa ajungem la acela~i Ii man:'
~ 0 ALTA ETALAR DE TIPUL DANSUL LUI SHAKTI - SPANZURATUL,

STEAUA, ERMITUL - EFECTUATA DE UN BARBAT
Un fapt interesant: in cursul unui alt atelier ~i plecand de la acelea~i cart,,
dialogul care s-a infiripat, pornind de la contextul personal in care se afla
consult antul, Valentin, a condus la o interpretare diferita, practic opusa . Es e
cu atat mai interesant cu cat cazul lui Valentin este foarte asemanator,
17 8 TAROT TN MO D MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotului

sImetnc cu ce redat mai Sl.ts, pu ta cu Jessica. Valentin nu es :e 'ntr-o relatie,
ufera de singuratate ~i resimte angoase recurente cu privire la fernei.
Spanzuratul:)rni lipse~te complet increderea in mine, iar asta ma face sa
ng et, 5a ma crispez, sa ma blochez. 1ncep orice relatie cumva invers.
ceasta lipsa de incredere o direct,onez ~i catre cealalta persoana. Nu am
cteloc increde e • n femei ~i traiesc u frica de a nu fi tradat:'
Steaua: .,Mi-am creat un ideal al femeii absolute. Cu cat cest ideal este
mai 'inalt, cu atat ma ndepartez de posibilitatea de a intat • i ealitate o alta
11
persoana, reala.
Ermitul: 11 Ma retrag in mine l°n5umi, dar sunt pe deplin con~tient de faptul
ca fug. lmi spun mereu ca merrta sa fi1 mai bine singur decat alaturi de cineva
nepotrivit!'
intr-o astfel de etalare, ca in multe altele, este posibil sa recurgem la arca-

nele minore pentru a ne lamuri ~i a gasi solutia, actiunea concreta de intre-
prins. ln acest sens, calcu lam suma valorilor numerice ale arcanelor majore
obtinute ~i consultam tabelul arcanelor minore de la pagina 161 , in cazul de
mai sus, facand suma dintre 12 (Spanzuratul), 17 (Steaua) ~i 9 (Ermitul), obti-
nem numarul 38, Arcanele minore fiind fn numar de 56, cata vreme nu am
depa~it acest numar, nu vom proceda la reductie. Daca 1nsa obtinem un
nu mar de la 57 in sus, vom proceda la reductle (lar nu la o intoarcere la ince-
putul seriei, cum se procedeaza 1n numerologie; a se vedea explicatia oferita
7n Preambul). 1n acest ultim caz, 57 ar corespunde lui 12, 58 lui 13, 60 lui
6 etc. Aceasta ,ntrebare privind reductia ne-a fost adresata adesea de catre
c;ititorli no~tri, fapt pentru care reamintim aicl ca numerele acestor arcane
nu trebuie considerate drept cifre, ci numere. in sensul in care le intelegea
Pitagora, numerele sunt fiinte vii, con?tiente, valori simbolice, nu elemente
,ntr-o numaratoare.
Regula de urmat este cea a reduqiel, nu cea a clclurilor (cand se repor-
ne~te de la inceputul seriei, ceea ce poate fide interes, este adevarat, intr-o
abordare faptica). Astfel, aici 57 = 12, iar nu 57 = prima carte, datorita faptu-
lui ca ,n joc ar fi doar 56 de arcane ~i s-ar putea reveni la prima carte.
Tn aceasta etalare, rea lizata deopotriva de un barbat ~i de o femeie, cu
arcane similare ~i analize diferite, arcana minora care ofera solutia concreta
apta sa favorizeze intalnirea este ~ase de Spade.
EXERCITll ~I ETALARI 179

Dar ~i in acest caz interpretarile difera in functie de punctul de vedere al
barbatului ~i respectiv al femeii ~i 1n functie de propunerile care Ii se fac fie-
caruia in parte. lntr-adevar, a~a cum am mentionat deja, este difiti l pentru
consultanti sa fie lasati sa analizeze singuri arcanele minore, ~tiut fiind ca
,maginile prin excelenta abstracte ale acestora, spre deosebire de imaginile
arcanelor majore, nu incita catu~i de putin ia proiectii. Daca totu~i Ii se cere
sa exprime ceea ce simt, Ii se va propune totodata o analiza ~i Ii se va cere
parerea pe aceasta tema,
Va entln crede ca trebuie sa i ceteze sa ma lupte cu el i susi ~i sa-~ pro-

voace atat de mult rau. El marturise~te ca, fn ajunul acestei consultaJii, s-a
ta,at grav la un deget incercand sa desfaca ni~te scotci ~i ca ajunsese in seara
precedenta la Urgenta. Fiind sensibil la semne, a fost tentant sa dezbatem
impreuna simbolistica scoicii ~i a perlelor. Perlele se formeaza tot la 13 ani
(semn al transformarii), ca raspuns al organismului scoicii la agresiunea pro-
venita de la o impuritate cares-a strecLirat ,nauntrul cochiliei. Valentin trage
singur urmatoarea concluzie cu privire la acel incident: ,n loc sa lupte cu el
insu~i, ar face mai bine sa lupte cu toxinele din incon~tientul sau care I-au
condus la autodevalorizare, astfel 'incat sa ... produca un nucleu, un sam-
bLtre, .. pe care ii va putea ofen urmatoarei femei pe care ova intalni.1-a fost
aratata o reproducere a lucrarii lui Botticelli 11 Na~terea lui Venus'~ dupa care
au urmat glume pe tema numarului 6, care are aceea~i etimologie cu terme-
nul,,sex'~Cochilia lui Venus seamana cu o cochilie ortografica care e pare ca
t-a scapat Marelui Corector Celest. Ma, ales ca se ~tie ca Afrodita (Venus) a
fostzarnislita dintr-un t esticul al lui Uranus, taiat dintr-o lovitura de coasa de
catre fiul lui eel adorat, Cronos. lncidentul din ajun a capatat astfel o semni-
ncatie incredibila. intr-un mod cu totul nea~teptat, acest $ase de Spade a
fost lamurit.
Tn ceea ce pnve~te etalarea efectuata de Jesstea, analiza a luat o turnura

cu totul diferita. ~ase vorbe~te despre dragoste - ceea ce, 'In cazul de fata, nu
este de natura sane mire - , dar spada trebure sa serveasca la altceva. Tn loc
sa fie folosita intr-o lupta, nu ar servi ea mai bine pentru a taia suferin ele?
80 TAROT TN MOD MINOR. Arcan ele M inore, cei 4 st alpi ai Tarotulu i

Cat despre funia petrecuta pe dupa piciorul Spanzuratului, Jessica nu
vede vreo conexiune intre aceasta lama ~i problema ei actuala. Dupa ce a
inteles ca piciorul simbolizeaza tematica abandonului, ea a formulat, pe
cont propriu, urmatoarea concluzie: solutia ar consta probabil in a-~i taia
legaturile cu experientele ei de abandon ~i credintele ei !imitative.
Oat fiind ca ~i-a exprimat dorinta de a trece de la umilinta la smerenie, de
la servitute la servire, cata vreme 6 este numarul servirii, ea con~tientizeaza
~i i~i asuma faptul de a-~i cheltui pe viitor energia pentru a taia legaturile cu
linia sa genealogica feminina, cu lungul ~ir de femei supuse din trecutul sau,
ceea ce Ti va permite sa-~i schimbe perspectiva asupra propriei persoane. lar
concluzia ei a fost:,,Este randul femeii sa-~i ocupe locul in mine, iar nu randul
barbatului sa-~i ocupe locul in viata mea:'Sunt doua dorinte deloc incompa-
tibile, ci chiar interdependente, care se pot implini in urmatoarea etapa.

18
Jocul Gao Song
ceasta etalare este menita sa ofere indicii privind confruntarea care se

A anunta. Care sunt punctele forte ~i punctele slabe pe care le descopar la
mine ~i la adversar?
Protocolul Gao Song

Pentru aceasta etalare se folosesc toate cartile de Tarot, atat majorele cat ~i
minorele.
Se amesteca cele 78 de carti, se taie, apoi se ia pachetul in mana ~i se
extrage cea de-a ~asea ~i cea de-a ~aptea lama, care se a~aza in fata consul-
tantului dupa metoda decartarii. Aceste doua lame reprezinta punctele sale
forte ~i respectiv punctele sale slabe. Se a~aza pe masa una langa cealalta, la
stanga punctele forte, iar la dreapta punctele slabe.
Se ia pachetul cu cartile ramase, se amesteca, se taie, apoise repeta ace-
la~i procedeu pentru a se defini punctele forte ~i punctele slabe ale adversa-
rului la care se gande~te consultantul. Cartea care reprezinta punctele forte
ale adversarului se plaseaza deasupra celei care reprezinta punctele forte
ale consultantului, iar cea care reprezinta punctele slabe ale adversarului se
plaseaza deasupra celei care reprezinta punctele slabe ale consultantului.
Analiza se va face incruci~at: puncte forte contra puncte forte, puncte
forte contra puncte slabe, puncte slabe contra puncte slabe, puncte slabe
contra puncte forte.

• .
0 ETALARE GAO SONG: ZECE DE SPADE, FORTA, REGELE DE CUPE,
DOI DE SPADE
Maxime este angajat de mai bine de zece ani intr-o firma de lucrari
publice. A venit la consultatie pentru a-~i gasi forta de a face fata unei intal-
niri profesionale care se anunta dificila. Urmand procedeul Gao Song, a
extras pentru prima pozitie Zece de Spade (reprezentand punctele sale
forte), iar pentru a doua pozitie a extras arcana majora Forta (reprezentand
punctele sale slabe).
fn acea zi, adversarul lui, in contextul profesional de atunci, era vazut ca
fiind directorul de resurse umane de la locul sau de munca, perceput ca
ind la tel de impenetrabil ca Marele Zid Chinezesc, caruia dore~te sa-i soli-
cite o schimbare de post, o avansare la care aspira.
Gandindu-se la acest adversar al sau, el extrage o prima lama, Regele de
Cupe (reprezentand punctele forte ale directorului respectiv) ~i o a doua
lama, Doi de Spade (reprezentand punctele slabe ale adversarului).
Cand comparam punctele forte ale celor doi, vedem case infrunta Zece
de Spade cu Regele de Cupe. 11 Acest director de resurse umane pare sa nu
aiba nicio emotie. Simt la el multa indiferenta ~i o furie retinuta. Nu renunta
184 TAROT TN MOD MINOR. Mcanele Mi nore, cei 4 st alpi ai Ta rotului

niciodata. Detine puterea. Aq,oneaza mai mult in beneficiul patronatuh.1i
decat al anga_ja!ilor. Nu vad sa 'imparta~easca punctul meu de vedere potri-
v,t caruia resursele umane constau in primul rand in resursele oamenilor.
Pentru el, ca ~i pentru multi alti directori de resurse umane, oamenii sunt
conslderati resursele firmei. Puterea Regelui reprezinta amenintarile cu con-
cedierea sau cu ragerea pe linie moarta, ~tie ca-mi inspira teama. Crede ca
aceas a este o torta~Tn ceea ce ma prive~tet eu cred ca aceasta es.te un punct
slab.'
,,Punctele mele forte sunt reprezenta e de Zece de Spade! Aceasta carte
rmi aminte~te de capacitatea mea de trans.fa m~re ~i mai ales de simtul
umorului. Umorul este cea mai mare dintre forte! lmi permite. sa iau distanta
in raport cu propria persoana ~i sa nu ma las descumpanit. Umorul este o
arta a dedublarii! Aceasta carte ma ,nv ta de asernenea sa raman pe deplin
con~tient de situatie ~i sa disting ceea ce tine de domeniul emo!ional. Fata
de Regele de Cupe, raman drept ~i detasat. Combativ? Da, dar cu intelep-
ciune.
Dar Max1rne are~' punctele sale slabe. lar atunc1 cand se compara punc-
tele slabe, vedem ca Forta lui Maxime se fnfrunta cu arcana Doi de Spade a
directorului de resurse umane. Punctul slab al lui Maxi me ar fi asadar repre-
zentata de Forta? Straniu paradox!
,,Este vorba probabil despre un efort pe care trebuie sa ii fac cu mine. Sa
invat sa ma centrez, sa raman ancorat, sa nu ma dispersez, de~i am tendinta
1
naturala de a face asta Forta fiind aid o provocare, ar fi neinspirat ca Maxi me
:
sa se angajeze intr-un conflict frontal! Regele de Cupe nu ar face decat sa ...

raga ca un leu in fata Fortei.
Adversarul are la randul sau propriile puncte slabe. Acestea sunt repre-
zentate de Doi de Spade, a~adar avem $i aid spade. Aceasta carte simboli-
zeaza lupta cu sine insu~i, dualitatile ~i contradiqiile. Directorul de resurse
umane este dominat de multe contradictii, ,ar aceasta slabiciune poate fi
pentru Maxime o forta, daca reu~e~te sa surprinda in discursul sau o bre~a ~i
sa-, ara e ca este in propriul interes al directorului sa-i ofere postul solicitat.
Tn jocul fortelor contra punctelor slabe, cu aptitudinea deta~arii pe care
t-o da Zece de Spade, Maxime nu intra in conflictl.11pe care 1-ar putea prefi-
gura Doi de Spade. Daca directorul ii va agresa, Maxime va integra imediat
faptul ca adversarul proiecteaza asupra lui ceva ce are legatura cu propria
persoana, iar acest lucru nu-Iva putea atinge pe Maxime.
EXERCITll ~I ETALARI 185

Tn sfar~it, atunci cand se masoara punctele slabe cu punctele forte,
Maxime trebuie sa ramana atent la tendinta sa de a se descentra ~i de a-~i
risipi energia sau de a se lasa cople~it de propriile emotii. Adversarul, avand
Regele de Cupe intr-o pozitie de forta, nu i-ar da nicio ~ansa.
Tn concluzie, solutionarea conflictului depinde de capacitatea lui Maxime
de a nu se lasa destabilizat de propriile emotii, asupra carora este necesar sa
aiba mai mult control in fata unui adversar care-~i stapane~te emotiile foarte
bine ~i sa dea dovada de suplete in spirit ~i in gandire in fata unui adversar
rigid, plin de contradictii ~i aflat in conflict cu el insu~i.
19
Arborele lui Artus,

etalare genealogica
ceasta etalare este mai potrivit de efectuat cu Tarotul de Marrakech.

A Practic am creat acest set de tarot impreuna cu pictorul Jean-Baptiste
Valadie, cu intentia de a reactiva am inti rile ancestrale incon~tiente inti pa rite
57
in solul ocru din Maroc.
Stramo~ii no~tri vegheaza la linia orizontului, gata sa ne apere daca ii
chemam in ajutor. Relatia cu ascendentii no~tri, cu familia noastra este inti-
parita in timp, in psihologie, in istorie, in genetica. Dar reprezentarea pe care
ne-o construim la un moment dat in legatura cu toate retelele afective sau
energetice care exista intre noi ~i propriile familii este fluctuanta ~i se poate
schimba de la o clipa la alta.
Scopul acestei etalari este evidentierea unui instantaneu despre ceea ce
se intampla intre o persoana ~i familia ei intr-un anumit moment al existen-
tei ei. Aceasta etalare nu are, prin urmare, caracter definitiv, ci ofera un punct
de sprijin unei reflectii in mi~care. Pe de alta parte, ea merita sa fie exami-
nata cu atentie ~i sane acordam timp pentru a lasa sa aiba ecou observatiile
pe care ni le inspira. De altfel, este nerecomandat sa efectuam o alta etalare
de acest fel mai devreme de o luna de la etalarea anterioara.
Cunoa~terea liniei noastre genealogice ~i prezenta spirituala a stramo~i-
lor no~tri ne ghideaza in alegerile pe care le facem ~i in intelegerea propriu-
lui comportament. Radacinile bune dau fructe bune.
57 Tarotul de Marrakech este disponibil spre vanzare pe site-urile autorului -

www.georgescolleuil.com ~i georgescolleuil.ro.

Protocolul etalarii arborelui lui Artus
Se amesteca arcane le majore, apoi se taie pachetul in doua seturi aproxima-
tiv egale: unul se pune in stanga ~i celalalt in dreapta. Cel din stanga cores-
punde liniei materne, iar eel din dreapta liniei paterne.
Se amesteca din nou fiecare pachet. Se extrage la intamplare din primul
pachet arcana mamei, care se a~aza in fata consultantului in partea stanga.
-,
Arcana Arcana
mamei tatalui
/
Pachetul Pachetul
liniei liniei
materne paterne
Apoi se amesteca din nou acest pachet, care se imparte in continuare in

doua sub-pachete. Din primul sub-pachet se extrage arcana care ova sim-
boliza pe bunica materna, se pune deasupra, in stanga arcanei care o sim-
bolizeaza pe mama. Din al doilea sub-pachet, se extrage arcana care Tl va
simboliza pe bunicul matern, care se va a~eza deasupra, in dreapta arcanei
mamei.
Se face acela~i lucru cu pachetul liniei paterne. Se extrage arcana tatalui,
se amesteca ~i se taie pachetul in doua sub-pachete, de unde se extrage la
intamplare arcana bunicii paterne, apoi cea a bunicului patern, urmand
schema de mai jos.
188 TAROT TN MO D MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotului

Arcana bunicii Arcana bunicului Arcana bunicii Arcana bunicului
materne matern paterne patern
Arcana Arcana
mamei tatalui
Cele doua sub-pachete Cele doua sub-pachete

ale liniei materne ale liniei paterne
Odata incheiata aceasta operatiune, se pun laolalta cele doua sub-pa-

chete cu cartile ramase aferente liniei materne pentru a forma un singur
pachet ~i se procedeaza la fel cu sub-pachetele ce contin cartile ramase afe-
rente liniei paterne. Apoi se plaseaza cele doua pachete obtinute de partea
liniei respective.
fn continua re, pentru a afla cartea care ii reprezinta pe consultant, se
aduna valoarea arcanei mamei cu valoarea arcanei tatalui. Pentru arcana
Mejnoun (care corespunde Nebunului din Tarotul de Marsilia), se socote~te
22. Daca numarul obtinut este mai mare de 22, acesta se reduce ca in prac-
tica Tarotului traditional, descrisa in preambul.
EXE RCI TII $1 ETA LARI 189

Arcana bunicii Arcana bunicului Arcana bunicii Arcana bunicului
materne matern paterne patern
Arcana Arcana
mamei tatalui
Consultantul
Pachetul Pachetul
liniei materne liniei paterne
Apoi, se poate cauta daca arcana rezultata din acest calcul apartine
pachetului mamei sau pachetului tatalui, sau daca a fast deja extrasa pe una
ori alta dintre linii. Provenienta cartii permite o mai buna analiza a identifi-
carilor care se fac in familie.
• 0 ETALARE DE TIPUL ARBORELE LUI ARTUS

in acest exemplu, Hassan a obtinut Sultana (valoarea 3), care o reprezinta
pe mama sa, ~i Mejnoun (valoarea 22), care ii reprezinta pe tatal sau. Arcana
lui Hassan va fi prin urmare Victoriosul (valoarea 7, intrucat 22 + 3 = 25, iar
2 +5 =7).
Consultantul va trebui a~adar sa poata descifra, pornind de la aceste
arcane, istoria fiecarui membru al familiei sale ~i sa decodifice relatia sa cu
fiecare dintre ace~tia. Pentru a face acest lucru, se va practica o scadere intre
valorile celor doua arcane avute in vedere in relatia respectiva. De exemplu, 1n
190 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Mi nore, cei 4 st alpi ai Tarotu lui
cazul de fata, relatia dintre Hassan ~i tatal sau este simbolizata de Duhuri,
arcana XV, valoare determinata prin scaderea valorii arcanei Victoriosul (7),
arcana consultantului, din valoarea arcanei Mejnoun (22), arcana tatalui,
Urmand acela~i procedeu, scazand din valoarea arcanei Victoriosul (7) valoa-
rea arcanei Sultana (3), se obtine diferenta 4, care va pune relatia dintre Hassan
~i mama sa sub pecetea arcanei corespunzatoare, in cazul de fata Sultanul (4).
~i de aceasta data este vorba despre experienta consultantului, despre
reprezentarea sa personala. Aceasta etalare este subiectiva. Un frate sau o
sora a consultantului care ar extrage exact acelea~i carti se va exprima cu
siguranta diferit Daca s-ar relua extragerea, s-ar putea obtine o cu totul alta
configuratie, ceea ce poate Tmbogati sau poate contrazice prima interpre-
tare. De aceea este indicat sa se lase sa treaca eel putin o luna intre doua
consultari succesive.
Etalarea precedenta se va prezenta a~adar dupa urmatoarea schema:
8 10 19 18
3 Mejnoun
4 7 15
EXERCI TII $1 ETALAR I 191

Hassan este a~adar aici Victorios1.1I, rodul uniunii dintre Sultana ~r
Mejnoun. Potrivit acestei etalari, energia Duhurilor ii leaga de tatal sau, iar
energia Sult anului de mama sa.
Cu privire la aceasta etalare, Hassan a facut urmatorul comentariu:
110 regasesc pe mama mea in Sultana, Autoritata, hieratica1 vorbind

putin, mereu in'teleapta. Regret lipsa de afectiune care a caracterizat
relatia noastra pe cand eram copil. Sultanul, care simbolizeaza relatia
cu mama, imi confirma aceasta idee, ca mama ma impresiona ~i ,mi
lasa foarte putina ribertate.
Tatal meu seamana efectiv cu MeJnoun. Original, avent uner, inse-
tat de libertate. ii urrnam adesea in calatoriile lui. Pe cand avearn
l 0 ani, tata ne-a paras it, lasandu-ma cu mama, singur ~i tnst, sa joc
rolul Sultanului, pe care el nu ~i-1 asumase niciodata.
Sunt puternic impresionat de tatal meu, de charisma lui ~i mi-I ima-
ginez ca pe un om atotputernic, dar foarte egoist. Arcana XV, Duhu-
rile, simbolizeaza nivelul relatiei mele cu acest tata, pe care su nt pe
cale sa-1regasesc dupa douazeci de ani de la pleGirea sa. ~i -a manifes-
tat dorinta sa ma revada. Meditand asupra arcanei XV, voi pu tea veri-
fica 1n sfar~it daca aceasta imagine corespunde realitatii."
Cum pot servi arcanele minore pentru a lamuri aceasta etalare? Se ames-
teca lamele, se taie, se pecetluie~te taierea, se etaleaza cele 56 de lame
minore in forma de evantai ~i se extrag doua carti. Prima carte va reprezenta
o actiune favorabila intotdeauna posib1la, iar cea de-a doua va reprezenta
un rise de evaluatrnainte de a-I asuma.
In cazul lui Hassan, acesta dore~te sa-si aprofundeze comunicarea cu
tatal sau. Prima arcana extrasa din evantai este Tre· de Ceainic (echivalentul
II.ii Trei de Cupe), care invita la exprimarea propriilor sentimente. Cea de-a
doua carte ext rasa este Doi de Sabii (echivalentul lui Doi de Spade), care
pune in garda cu privire la riscul unui conflict in materie de valorL Acest
sistem, foarte simplu, poate 1i folosit in multe tipuri de etalari ~i chiar de sine
statator1 pentru lamurirea multor situatii din cele mai div rse,
1 92 TAROT TN MO D MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotu l ui

20
Escorta
cest protocol este recomandat atunci cand avem nevoie de ajutor ~i

A protectie pentru atingerea unui obiectiv personal. Este necesar ca in
prealabil obiectivul urmarit sa fie clar exprimat.
Protocolul etalarii Escorta

Arcanele majore ~i arcanele minore sunt separate in doua pachete. Fiecare
pachet va fi amestecat, taiat ~i pecetluit, ca in cazul fiecarui protocol.
Mai intai se etaleaza arcanele majore sub forma de evantai. De acolo se
extrage o arcana, care se intoarce cu fata in sus. Aceasta va indica conditiile
in care proiectul va reu~i. Se extrage a doua arcana care, dimpotriva, va
indica conditiile in care proiectul va e~ua. Astfel, daca dorim ca proiectul sa
reu~easca, va trebui sa exploatam bogatiile pe care le indica prima arcana.
Daca vrem sa evitam e~ecul, va trebui sa identificam toate potentialele peri-
cole pe care le indica cea de-a doua arcana.
Se procedeaza in acela~i fel cu arcanele minore. Se amesteca, se taie, se
pecetluie~te taierea, apoi se etaleaza in forma de evantai. Se extrag de aici
patru arcane minore, care se distribuie astfel incat sa incadreze cele doua
arcane majore. Prima arcana extrasa se plaseaza deasupra celor doua
majore, cea de-a doua la stanga eel or majore, a~adar in stanga consultantu-
lui, cea de-a treia dedesubtul eel or doua majore, iar cea de-a patra in dreapta
celor doua majore. Aceste patru arcane minore reprezinta ,,Escorta': repre-
zinta energiile, respectiv aliatii care ne insotesc de-a lungul drumului. Ace~ti
aliati vor fi de ajutor in realizarea proiectului ~i vor actiona ca o protectie
impotriva potential el or pericole. Dar in cadrul Escortei se ascunde ~i un tra-
dator, care va crea complicatii la eel mai mic pas gre~it. Este nevoie sa-1 iden-
tificam.

Consultantul va trebui sa identifice foarte clar conditiile pozitive ~i pe
cele negative legate de realizarea proiectului, dar ~i sa realizeze o sinteza a
celor patru arcane minore.
Min 1
Min2 Maj l Maj 2 Min4
Min3
A O ETALARE DE TIP ESCORTA: iMPARATUL, PAPESA, REGELE DE CUPE,

VALETUL DE BATE, PATRU DE MON EDE, OPT DE CUPE
Emilie a lucrat ca Director de Resurse Umane intr-o mare firma vreme de
mai multi ani. Ca urmare a disponibilizarii, se afla, la varsta de SO de ani,
intr-o totala incertitudine legata de viitorul ei. Multe persoane din anturaj o
1ncurajeaza sa-~i realizeze un vis de-al ei foarte vechi, la cares-a gandit mult
pana atunci: sa cumpere un mic teatru, pe care sa ii deschida in folosul celor
care sunt ~omeri pe perioade lungi, pentru a-i ajuta sa se integreze 1n socie-
tate, reconstruindu-~i personajul interior ranit ?i adesea bruscat de impreju-
rarile din viata lor.

Prima arcana majora extrasa, care reprezinta a~adar conditiile favorabile
reu~itei proiectului, este imparatul. Emilie a~aza cartea in fata ei, 'fn partea
stanga. Cea de-a doua arcana majora extrasa, reprezentand conditiile defa-
vorabile, este Papesa, pe care o a~aza ,n dreapta.
Cele patru arcane minore, care se vor a~eza in jurul celor majore, consti-
tuie escorta acestora, iar acestea sunt, in cazul de fata: Regele de Cupe, Vale-
tul de Bate, Patru de Monede, Opt de Cupe.
Dupa o analiza simbolica, detaliata ~i aprofundata a acestor arcane ~i a

ansamblului pe care ii alcatuiesc, Emilie poate exprima conditiile ideale ale
realizarii proiectului ei ~i pericolele care o pandesc, la care va trebui sa fie
atenta.

Jmparatul, in conditiile favorabile reahzari1 proiectului meu, este in lega-
tura cu caracterul meu riguros ~i foarte structurat, iar pe de alta parte cu
mica suma de bani obtinuta in urma disponibilizarii, care imi permite sa-mi
acord timp pentru refleqie ~i 1mi ofera posibilitatea unei investitii financi-
are.
lndicand factorii defavorabili, Papesa ma irwita sa ma gandesc la mama
mea ~i la maternitate in general. Cel mai greu va fi nu sa infiintez acest tea-
tru, ci sa evit sa ma comport intr-un mod prea matern cu colaboratorii mei.
Am invatat mult despre aceasta latura, nu tocmai pozitiva, a personalitatii
mele de-a lungul carierei mele profesionale ~i observ mereu riscul de a dori
sa exercit cam mult control asupra altora ~i de a-i impiedica sa se rnanifeste
~i sa razbeasca prin ei 'in~i~i.
Cu privire la escorta care ma insofe~te, ilustrata de arcanele minore, iden-
tific foarte bine bunavointa sotului rneu rn Regele de Cupe, increderea copi-
ilor mei in Valetul de Bate, ii identific pe bancherul meu in Patru de Monede
~i pe prietenii mei 'in Opt de Cupe.
n
Unde ar fi tradatorul? Greu de spus. exclud pe sotul ~i pe copiii mei, care
ma sustin intotdeauna la greu. Prietenii mei. .. este posibil ca acesta sa se
afle printre ei. Totu~i am o mare incredere in caracterul lor. Bancherul meu ...
nu m-ar surprinde, nu atat ca persoana, ci ca reprezentant al unui sistem. Nu
ar fi prima data cand o banca ~i-ar retrage sprijinul in cazul unui proiect in
plina dezvoltare. Daca ma gandesc la ipoteza 'in care banca nu mi-ar fi ala-
turi in aceasta aventura, asta m-ar obliga sa-mi imaginez ce este mai rau ~i
sa ma pregatesc sa nu ajung saraca ~i neajutorata daca s-ar 1ntampla a~a
ceva.
in sfar~it, notiunea de scenariu-catastrofa este practic pozitiva, a~a ceva
obligandu-ne sa prevedem planul B sau planul C ~i sa nu starn cu capul in
nisip,"
196 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Tarotului

21
Etalarea 18
umarul 18 este determinat de sensul celei de-a optsprezecea arcane,

N care, practic in toate taroturile, prive~te, mai de aproape sau mai de
departe, tema Lunii ~i pune de asemenea accentul pe spatiul oniric. Luna
indica noaptea, somnul, sufletul, incon~tientul, memoria, visul. .. Eta Iarea
18 ofera un cadru propice analizei unui vis cu ajutorul arcanelor majore ~i
minore. Poate fi efectuata cu orice tip de carti de tarot, la alegerea consul-
tantului.
Protocolul Etalarii 18
Tn cazul unei consultari solitare, se noteaza visul, i se aplica diversele metode
58
~i grile de interpretare oferite in Le Reve, cle de l'identite , inainte de a for-
mula in scris un sens al acestuia ~idea realiza Etalarea 18.
Pentru a face aceasta, mai intai se amesteca cele 22 de arcane majore,
apoi se taie ~i se pecetluie~te taierea. Apoi se distribuie primele 17 arcane
fara a le intoarce, se pun la o parte, dupa care se intoarce cea de-a optspre-
zecea arcana. Se verifica astfel corespondenta intre sensul visului sugerat de
incercarea prealabila de decodare ~i sensul arcanei extrase.
Arcana extrasa este ca o subtitrare a visului intr-o alta limba ~i vine sa
raspunda la intrebarea:,,Ce a~teapta acel vis din partea celui care I-a visat?"
Tabelul de mai jos ofera o corespondenta intre arcanele majore ~i posibi-
litatile de interpretare. Sa notam ca acesta poate fi adaptat totodata Tarotu-
lui de Marrakech, deosebit de eficace in analiza viselor.
58 Georges Colleuil, Le Reve, cle de l'identite, Editura Dangles, 2008.

lnterpretari posibile ale arcanelor majore
in Etalarea 18
Arcane Piste de interpret.are
I. Magicianul Vis despre cop ii sau copilarie

1. Saltimbancul Copilul interior are o dubla fateta. Pe de o pa rte, este inocent, creativ,
poet, autentic, dar poate fi de asemenea tiranic, imatur ?i pervers.
Cheia o detine copilul.
II. Papesa Vis despre na~tere

2. Valul zordor Legatura cu mama sau cu maternitatea este un continut simbolic im-
portant al visului. Cheia o detine mama,
111. imparateasa Vis des pre ex.primare sau echilibru

3. Sultana Cuvanhd este in legatura cu actiunea.
Femeia i~i manifesta autoritatea, iar barbatul intuitia feminina.
Bipolaritatea sexelor trebuie sa se echi libreze.
IV. Imparatul Vis despre realizare materiala, vis despre teritoriu

4. Sultanul Omul protejeaza casa mai mult decat ii protejeaza casa pe om.
V Papa Vis despre alianta, despre uniune

s_ Marabutul lnima i~i spune cuvantul.
Tata! 1~i ofera binecuvar,tarea .
Tnteleptld lransmite o invatatura.
VI. lndragostitul Vis despre dragoste

6. lubitul lubirea ~i libertatea mi se opun una alteia, ci una conduce la cealalta.
Este i n propriul beneficiu sa-ti iei angajamente.
VII. Calea~ca Vis despre reu'jiita sau despre autorizare / a da voie sau a-c;;i da vole
7. Victonosul Mi se deschide i n fata o cale.
Tmi stapanesc atelaJul : instinctele nu trebule sa-mi domlne con~tiinta.
Tm i dau voie sa reusesc.
'
VIII. Justetea Vis despre justitie sau despre armonie
8. JL1stetea Legea interioara este in acord cu legea exterioara: arrnonia este fiica
luptei.
IX. Ermitul Vis despre cunoa~tere

9. Pelerinul Drumul spre mine 1nsumi conduce la celalalt.
Nu sunt niciodata singur cand sunt cu mine tnsurni.
ldealul intelepciunii.
X. Roata Norocului Vis despre evolutie

10. Mektoub Vechile ti pare se perpetueaza la lnfmit.
Recunoa~erea condition~ril or t ransgenerationale pentru a le dez-
activa.

XI. Forta Vis despre putere ?I autoritate
11 For(:a Ma pot baz.a pe mine insumi ~i astfel ceilalti se vor putea baza pe mine.
XII Spanzuratul Vis. despre evadare

12. Acrobatul Ma desprind de ceea ce ma leaga.
imi schimb perspectiva asupra lumii ~i asupra propriei persoane.
XIII. Arcana Fara Vis despre transformare ~i identitate

Nume imi spun nurnele.
13. Arcana Fara Ma 1ntorc la ceea ce este esential fn fi1nta rnea pentu a ma reconstrul.
Nume A venit vremea rena~terii.
XIV. Temperanta Vis despre 1ntelepciune ?i comunicare

I 4. intelepciunea Tmi recunosc dependentele.
Tmi echilibrez polarita1ile opuse. 11
Favorizez schimburile subti le.
XV. Diavolul Vis despre putere ~i energie

1S. Duhurile imi pun puterea in slujba valorilor superioare.
Ma rntalnesc cu frica ~i cu umbra mea pentru a le alchimiza.
XVI. Casa Domnului Vis de construqle
16. Mektoub les din spa\lUI 1nchls i n care ma aflam.
Tmi reiau cuvantul ,
inteleg ca este nevoie sa deconstruie~ti 1nainte de a reconstrui.
XVII. Steaua Vis despre iubirea universala

17, Crue,ea Sudului lert.
Ofer ~i nu a~tept rasplata.
Ma conectez la eternul feminin.
XVIII. Luna Vis despre creativitate
18. Coloanele lui Acced la perceperea unor lumi noi.
Hercule Tmi depa~esc iluziile ~i imi transform emotiile.
XIX. Soarele Vls despre fraternitate

19. Negustorul de Construiesc.
apa Sunt conectat la centrul fiintei mete.
XX. Judecata Vis despre elevare

20. Prezenta Ma lert.
les din culpabilitate.
Sunt atins de o forta transcendenta.
XXI. Lumea Vis despre expanslune

11 Floarea vietii Tmi caut ~i imi gasesc locul.
inteleg ca t otul se leaga de tot.
Nebunul Vis despre libertate ~i calatorie

Mejnoun Drumul este atipic, dar conduce 1ntotdeauna catre mine rnsumi.
EXE RCITII $1 ETALARI 199

0 ETALARE 18: COLOANELE LUI HERCULE (TAROTUL DE MARRAKECH)
PLUS DOI DE CUPE (TAROTUL DE MARSILIA)
De.phine este o tanara profund indragostita, care vrea sa-~i petreaca viata
atu I de un anumlt barbat 1mpot Iva vointei tatalu ei, gelos ~i fntrucatva
incestuos. Ea relateaza urmatorul vis:
,,Vizitez ruinele unui ora~ foarte vechi 1 lmpreuna c.u un grup de tuti~ti, iar
in grup se afla Jean-Franc;ois~'
59
5-a identtficatdestul de repede ora~ul 1n rune ca filnd un,,onirem" , uni-
tate recurenta in vise, care poate evoca memoria arhaica sau continuturile
iocon~tientului, Spre deosebire de acest concept, se dovede~te dificil de
identificat personajul Jean-Franc;ois.
Este vorba de un coleg de la ~coala p 1ma ape care-I cunoscuse cu mai
bine de douazeci de ani 1n urma ~i pe care nu-Imai revazuse de atunci. Dar
analiza tuturor emotiilor legate de acest coleg de la ~coala nu conduce la
nimic semnificativ. Aceasta amintire din perioada ~colii primare pare sa su-
blinieze functia arhaica , .. Act1unea s-a petrecut a~adar cu mult timp in
urma, in copilarie .. . Dar de ce acest vis, care indica o ingrijorare legata de
ec:onomie, a trebuit sa indice de doua ori aceea~i mformatie, sa o repete? Ar
putea fi Jean-Fran<;ois un marker temporal?
Consultanta este invitata sa asocieze, sa gaseasca ~I alti,,Jean-Frarn;ois"in
existenta ei1cat ~i sa descopere dubla emotie de la trezire. Senzatia de la
rezire este neplacuta, fara ca ea sa poata sa spuna de c~ cata vreme in vis a
resimtit un sentiment de fericire autentica la reveder'~ lui Jean-Fran~ois,
ceea ce este cu atat mal surprinzator cu cat acest fast coleg de clasa era o
persoana cu totul anodina penttu ea ~i nu au avut nicio legatura de vreun fel
unul cu celalalt.
Pana la urma, grupul de turi~ti a fost asociat cu tatal ei, o persoana cas-
nica, ret asa, careia nu-i placea sa calatoreasca. Visului ,,ii place" sa functio-
neze prin inversiune. Dar din asta nu ezulta nimic semnificativ,
Urmand procedeul Etalarii 18, se extrage o arcana din Tarotul de
Marrakech, care se dovedeste a fi Coloanele lui Hercule (Luna fn Ta otul de
Marsilra). Comddenta? Arcana XVIII s-a dovedit a fi ... cea de-a optsprezecea.
59 Conceptele de "onlrem': markeri temporali, dubla emotie, casting oniric ~i altele

asemenea sunt explicate in cartea lui Georges Colleuil Le Reve, cle de l'identite, Editura
Dangles.
200 TAROT TN MOD MINOR. Arcane le Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

Prima interpreta e; Coloanele lui Hercule subliniaza ora~ul in rL~ine din vis.
lar mesajul arcanei tine de 11 reconstruirea cetatii distruse, traversarea zone-
lor emotionale, eliberarea de franele trecutului, reactivarea memoriei inimii,
a fi mai creativ". 1n regula. Dar sensul profund al acestui vis nu se dezvaluie
nici acum.
I se propune consultantei o etalare cu arcanele minore ale Tarotului de
Marsi11a. Este intr-adevar interesant uneori sa se amestece mai multe tipuri
de Tarot, iar ceea ce a urmat a confirmat ca a fost o idee buna. Delphine ia
pachetul de carti, le amesteca, taie, pecetluie~te, apoi extrage cea de-a opt-
sprezecea carte, Atentie! Aici nu se aplica protocolul Etalarii 18. ci se tine
seama de faptul ca arcana majora extrasa anterior avea valoarea 8. Daca
arcana majora de la Etalarea 18 ar fi fost Sultanul (arcana IV) sau Crucea
Sudului (arcana XVII), am fi descarcat a patra lama minora, respectiv pe cea
de-a ~aptesprezecea.
A fost ex.tras Doi de Cupe, ,ar asta suscita multa perplexitate, dar ~i mai
multa reflectie. La o prima analiza, Doi de Cupe ar sublinia o dualitate in
sentimente. lar apoi se Impune ev1denta, dintr-o data, nea~teptat, surprin-
zator. Tntreband-o pe Delphine despre prenurnele persoanelor implicate in
problema ei actuala (ceea ce nu trebuie sa omitem sa facem vreodata),
afiam ca tatal ei se nume~te .Jean, iar logodnicul ei Fran\ois! Doi de Cupe
ne-a adus pe drumul eel bun.
Visul a reunit cele doua persaane care reprezinta pentru ea imaginea
conflictului 1 in una ~i aceea~i persoan~ de care se leaga bucuria regasirii.
Jean-Franc;ois, colegul de la ~coala primara, nu este a~adar un marker tem-
poral stricto sensu, dupa cum nu este nici un pleonasm oniric. Astfel, ora~ul
in ruine ~i personajul Jean-Fran ois nu transmit acela~i mesaj de doua ori.
Visul repara ~i i~i Joaca pe deplin functia sirnbolica. Conflictul intre cele
doua emotii urmeaza imaginea conflictului intre cei doi barbati, care se ras-
frange 1n conflictul interior al tinerei. Aceasta se descopera sfa~iata intre dra-
gostea poses"iVa a tatalui ei 11 care nu vrea s-o lase sa piece, tinand-o ca intr-o
inchlsoare a imaturltatii (cum a fost cazul la ~coala primara) - ~i iubirea
logodnicului ei, 1rnpreuna cu care vrea sa calatoreasca ~i sa vada lumea.
Dupa cum vedem, visul este un regIzor. El tine un casting. CaL1ta in fi~ele
pe care le are la dispozitie pe acelea care vor permite revelarea sensului pro-
fund al confiictului, respectiv pe acelea care ar putea reprezenta rezolvarea
conflictului. Odata conflictul identificat, este intotdeauna interesant sa ni-I
EXERCITII ~I ETALAR I 201

imaginam rezolvat. Simbolul nu inseamna nimic daca nu poate fi corelat cu
experienta subiectului, cu intamplarile prin care acesta a trecut. Nu exista
un lexic universal al simbolurilor, dupa cum nu pot exista chei ale viselor.
Totul se reduce la ceea ce subiectul a trait nemijlocit, la experientele sale, la
sentimentele ~i emotiile sale.
Frapata de adevarul descoperit, Delphine a putut cadea la pace cu
aceasta culpabilitate incon~tienta care o frana in relatia cu Fran~ois. 5-a
putut exprima clar fata de tatal ei pe aceasta tema. Ea imaginandu-~i con-
flictul rezolvat, conflictul a sfar~it prin a se rezolva.
202 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Ta rotul ui

Anexa
ZONA PAISPREZECE, DENUMITA TN REFERENJIALUL

ARHETIPURILOR PERSONALE
ARCANA Ml NORA DE SINTEZA
eferentialul Arhetipurilor Personale este un instrument de autocunoa~-

R tere ~i de rezolvare a conflictelor bazat pe simbolurile ~i arhetipurile pre-
zente in cartile de Tarot. Acesta se calculeaza pornind de la data de aniver-
sare ~i ofera posibilitatea unui dialog subtil ~i fructuos intre un practician ~i
un consultant. Se deosebe~te de astrologie ~i de numerologie in sensul in
care nu autorizeaza interpretarea in absenta persoanei vizate. El este inainte
de toate un,,spatiu al cuvantului" ~i i~i gase~te locul ca suport de facilitare in
coaching, in terapia prin arta ~i in consiliere in general.
Pentru a compune acest Referential, este necesar sa facem sa corespunda
paisprezece arcane (treisprezece majore ~i una minora) obtinute printr-un
calcul numeric cu cele paisprezece case numite totodata zonele Referentia-
lului. Aceste zone sunt spatii incarcate cu sens, a caror amplasare cores-
punde unor aspecte diferite ale existentei. Sa retinem, in acest context, ca
daca aceasta denumire de,,casa" se inspira din astrologie, in contextul Refe-
rentialului Arhetipurilor Personale ea nu capata semnificatiile specifice
caselor astrologice. lata unul dintre motivele pentru care, in evolutia Refe-
rentialului Arhetipurilor Persona le, a fost preferat termenul de,,zona"in locul
celui de,,casa': care trimite insa la aceea~i realitate. Lamele sunt dispuse fie-
care in zona sa, de-a lungul a patru axe care formeaza Crucea Sfantului
Andrei, fiecare lama indicand o propunere in subiectul cre~terii personale.
Tn felul acesta, Referentialul Arhetipurilor Personale ofera o reinterpretare a
arcanelor dintr-o perspectiva umanista, evolutiva ~i terapeutica. Tntocmit pe
baza unor calcule inspirate din numerologia traditionala, din numerosofie,
din invatatura cabalistica ~i din alte invataturi simbolice occidentale ~i ori-
entale, acesta pune in rezonanta numerele cu natura spiritului.
Tn aceasta cruce a Sfantului Andrei, Referentialul coreleaza X-ul necunos-
cutului cu crucea intruparii. Axa verticala se nume~te scara lui lacob, iar axa
orizontala centura sau orizontala; diagonala care coboara din partea stanga

a privitorului este Banda, iar cealalta diagonala este Bara sau Hidra din Lerna;
spatiul situat deasupra orizontalei este emisfera nordica, iar eel situat dede-
subt este emisfera sudica.
Aceasta cruce se intoarce. de la dreapta la stanga, in sens invers acelor de
ceasornic ~i determina astfel paisprezece spatii nu mite zone, ca in imaginea
de mai jos.
Referentialul Arhetipurilor Persona le de Georges Colleuil

Termenul Referentialul Arhetipurilor Persona le {Referentiel de Nalssance®) este o marca
1nregistrata la lnstitutul National de Proprietate lntelectuala {/nstitut National de la
Propriete lnte/Jectuelle) sub numarul 06 3 425 574,
a carui folosire este reglementata prin lege.

Fiecare zona corespunde unui domeniu al activitatii umane, iar lamele
de Tarot care ocupa aceste zone alcatuiesc impreuna aspecte (cai, bucle,
oglinzi, gauri neg re, configuratii. .. ). Tot aici exista structuri invizibile pre-
cum MAV (minimum afectiv vital), principiile duble, Nebunii ascun~i, arca-
nele moderatoare etc. Toate aceste notiuni sunt dezvoltate in ,,Referentialul
Arhetipurilor Personale, Limbaj simbolic dinamic" (Le Referentiel de Nais-
sance, Langage symbolique dynamique), Editura Dangles, 2010.
Functiile Referentialului
Sa retinem eel putin cinci functii diferite ale Referentialului Arhetipurilor
Persona le:
1. Un instrument de cunoa~tere de sine ~i a altora, a carui principala
vocatie este in primul rand ~i in mod esential umanista. 0 mai buna
intelegere a mecanismelor de functionare umana, deschiderea catre
diversitate, dezvoltarea unei tolerante autentice nu pot decat sa favo-
rizeze spiritul de fraternitate. Simplul fapt de a ne pune intrebari cu
privire la impactul personal al unui simbol universal reprezinta dovada
a ceea ce este universal in fiecare dintre noi. Desigur, culturile ~i siste-
mele noastre de credinta ne deosebesc pe unii de altii, dar arhetipu-
rile existente in incon~tientul colectiv alcatuiesc reteaua unei umani-
tati solidare.
2. Un suport in munca de dezvoltare personala. Referentialul Arhetipu-
rilor Personale i~i are locul in domeniul resurselor umane ~i eel de coa-
ching. T~i are de asemenea locul in companii, pentru gestionarea con-
flictelor, ~tiut fiind ca decriptarea conflictelor personale incon~tiente
permite o mai buna intelegere a conflictelor pe care le avem cu cei-
lalti.
3. Ca instrument de lucru pentru terapeutul consacrat, acesta indepli-
ne~te rolul de instrument terapeutic. Favorizeaza imbunatatirea rela-
tiei terapeut-pacient ~i procesul de autovindecare.
4. Completeaza, imbogate~te ~i extinde orice cercetare in domeniul ~ti-
intelor umaniste. Deschide noi perspective, de o mare originalitate, in
domeniul multor cai de autocunoa~tere (astrologie, numerologie,
teste psihologice etc.). Ofera de asemenea un suport educativ ~i peda-
gogic eficient ~i concret.
EXERCITII ~I ETALARI 20S

5. Constituie o metoda de dezvoltare a creativitatii, pornind de la pre-
misa ca orice suferinta umana poate, 1n anumite cazuri, sa derive
dintr-un mecanism de blocare a creativitatii. Pornind de la Referentia-
lul Arhetipurilor Personale, sunt posibile in acest sens numeroase apli-
catii: ateliere de literatura, terapie prin arta, crearea propriului mit per-
sonal sau a propriului mit eliberator, revizuirea propriului scenariu de
viata.
Zona 14: cum se calculeaza

Pentru a calcula zona 14, este necesar sa cu noa~tem matricea Referentialu-
lui Arhetipu rilor Personale, adica primele patru zone. Pentru a face aceasta,
vom face urmatoarele calcule pornind de la data aniversarii (data la care ne
serbam zlua de na~tere). Numerele obtinute corespund arcanelor majore
specifice Tarotului de Marsilia.
Zona 1: zona personalita\ii

Zona 1 corespunde zllei de na~tere. Dar in funqie de perioada din luna in
care se incadreaza aceasta, var exista doua metode de calcul distincte,
1. ln cazul unei zile de na~tere care se incadreaza intre zilele-de 1 ~i 22 ale
unei luni, gasim arcana majora prin corespondenta imediata.
~ EXEMPLE:
Tn cazul zilei de na~tere 18 noiernbrie, arcana corespunzatoa e este c:ea

cu numarul XVIII, Luna.
in cazul zilei de na~tere 22, arcana corespunzatoare este Nebunul. Reti-
nem ca in acest caz corespondenta se stabile~te in mod conventional, dat
flind ca Nebunul nu are realmente valoarea 22, dar este cea de-a douazeci ~i
doua arcana majora.
2. Tn cazul persoanelor care au ziua de na~tere 1ntre 23 ~i 31 ale unei Iuni,

procedam prin adunarea cifrelor care corespund numarului respectiv
206 TAROT TN MOD MINOR. Arcane le Minore, cei 4 stalpi ai Ta rotul ui

(reductie teosofica), iar rezultatul obtinut va conduce la determinarea
arcanef corespunzatoare .
.& EXEMP E:
23 = 2 + 3 = 5 = Papa
29 = 2. + 9 = 11 = For ta
Zona 1 prive~e inainte de toate fortele extroverte ale indfvidului: perso-

nalitatea sa, modul de comunicare cu mediul inconjurator, dar ~i modul fn
careeste perceputln lumea exterioara . Arcana careocupa aceasta zona este
tna! mult o carte de vizita decat o carte de identitate. Este ca ~I cum le spu-
nem celorlalti: ,,Vreau sa comunic cu tine in acest mod'~
Patrunzand mai adanc 1n misterul acestei zone, tntelegem foarte curand
ca, dincolo de imaginea care se imprima 1n campul perceptiei celuilalt,
aceasta arcana reprezinta totodata 1ntreaga energie pe care o putem folosl
pentru a aduce putin din sinele nostru celorlalti. De exemplu, Sigmund
Freud, nascut pe 6 mai, avea in zona 1 lndragostitul. Aceasta arcana ilus-
treaza foarte bine farmecul sau ~i puterea de seductie pe care celebrul
med c o exerclta asupra celorlalti. Dar simtim, de asemenea, ih forta de
extrovertire a acestei arcane, care conjuga in paralel dragostea ~i libertatea,
felul in care Freud le-a reconciliat peacestea tn fata unui publicfoarte nume-
ros. Una dintre contributiile sale majore in psihanaliza, care va ramane cu
adevarat ih istorle, este aceea de a fi dezaliehat sexualrtatea, lar ca o ultlma
observatie despre parintele psihanalizei, sa retinem imaginea acestui tanar
aflat la rascruce de drumuri, 1nca ezitand intre sotia 5a ... ~i mama sa!
in stiluri cu totul diferite, Bjorn Borg, Pu~kin, George Clooney sau Emma
Stone, hascuti de asernenea sub semnul lui 6, se prezinta lumn cu farmecul
specific Tndragostitu lui.
Mozart, nascut in 27 ianuarie (2 + 7), avand in zona 1 Ermitul, se prezinta
lumii ca un solitar avand o mare cunoa~tere ~i lumina interioara, dar ~i ca un
ghid psihopomp, conducand sufletul cautator spre profunzirnile ptopr ului
adevar. Totul se petrece ca ~i curn modul de comun icare pe care ha ales ar fi
exclusiv interior. Ce straniu paradox sa-1 vedem pe copilul-m inune, deja
compozitor la varsta de patru ani, sub semnul batranului intelept pe care
nH Ynfatl~eaza arcana IX!
EXERCITII ~I ETALArll 207

Un stil cu totul diferit ii este specific artistei Marylin Monroe, nascuta la
1 iunie, a carei carte de vizita o reprezinta a~adar arcana 1, Magicianul, sim-
bol al copilului eclectic, inzestrat cu nenumarate talente, jucandu-se cu
energiile, oferind lumii imaginea tineretii eterne ~i a femeii-copil.
Chiar daca arcana care ocupa zona 1 este socotita ca reprezentand per-
sonajul pe care am venit sa-1 jucam in lume, o reflectie mai profunda asupra
acestei carti ne ajuta sa percepem de asemenea calitatea unei fiinte dincolo
de aparente. Cata vreme ne aflam in cadrul unui proces de evolutie perso-
nala, vom interpreta intotdeauna prima zona sub doua aspecte: pe de o
parte, imaginea de sine, pe care ne este dat s-o vedem, iar pe de alta parte
ceea ce putem aduce celorlalti (fortele extroverte). Astfel, cineva care are in
zona 1 Tmparatul poate sa dea el insu~i impresia unei persoane autoritare,
materialiste, inzestrate cu o mare soliditate personala, riguroase, rationale ~i
orientate spre concret. ~i chiar daca subiectul nu se regase~te el insu~i in
aceste definitii, ceilalti ii oglindesc adesea aceasta imagine. Dar intr-un an u-
m it moment al evolutiei sale, aceasta persoana va fi in masura sa favorizeze
dezvoltarea acelora~i calitati la altcineva: dezvoltarea autoritatii, a structurii,
a materialitatii, a rationalitatii etc. Astfel, odata ce ne-am depa~it interesul
fata de propria imagine, zona 1 din propriul Referential prive~te de aseme-
nea ajutorul pe care ii putem oferi altcuiva pentru ca aceasta sa-~i realizeze
propriul potential.
Zona 2: zona cautarilor existentiale

•
Zona 2 corespunde lunii de na~tere. Ea se situeaza astfel intre I ~i XII, intre
arcanele Magicianul ~i Spanzuratul ~i corespunde unui tur complet al zodi-
acului initiatic. Tn acest caz vom urma traditia numerologica ~i calendarul
gregorian: lui I ii corespunde ianuarie, lui II februarie etc.
lata zona absentei. Este zona pe care o ocupa cautarea de catre fiecare
dintre noi a absolutului, a partii care ne lipse~te. Ea descrie cautarea noastra
interioara. Zona a doua este zona interiorizarii, dupa cum zona 1 este zona
exteriorizarii. Ori de cate ori observam arcana care se gase~te acolo, avem
posibilitatea de a intra in contact cu starile noastre interioare. Din contra,
daca ne intoarcem privirea de la emotia provocata de aceasta arcana, ne
vom regasi aproape instantaneu in postura de a cere, de a cauta in exterior
ceea ce avem deja in noi.

Luis Bunuel, nascut in februarie, are astfel in zona a doua Papesa (II).
Putem gasi aici o cautare esentiala a femeii Tn calitate de initiatoare, de
inspiratoare, dar ~i cautarea Animei, a polaritatii Yin 1ntiparite in adancul
propriei fiinte, cautare prin excelenta interioara a principiului fecund ~i a
creatorului, a~a cum se manifesta acesta in arhetipul Mamei. Gasim acest
aspect (al Papesei in zona 2) ~i la Hubert de Givenchy, dar ~i la Clark Gable,
ambii nascuti in a doua luna a anului.
Andre Breton, care are de asemer.ea Papesa i n zona a doua, urmeaza o
cautare identica, insa pe alt plan: femininul sacru, cartea, cunoa~terea
ascunsa, misterul incon~tientului, care reprezinta tot atatea simboluri ine-
rente acestei arcane. Este important sa studiem ansamblul Referentialului
Arhetipurilor Personale, nuantand interpretarea prin precizari selective, in
mai mare concordanta cu trasaturile persoanei in cauza.
Napoleon Bonaparte, nascut tn august, avand in zona 2 Justetea (arcana
VIII) cauta oare sa compenseze un dezechilibru interior largind pana la
extrem spatiul cuceririlor sale pentru a-~i instala acolo ih'lperiuL.. care se va
dovedi a fi unul din cele mai restranse teritorii de pe planeta, lnsula Sfanta
Elena? Cu toateacestea, sa nu uitam ca aceasta cautare ajuste!ei seva mani-
festa in Codul napoleonian, i nca in vigoare in prezentl
fn ceea ce-1 prive~te pe Arthur Rimbaud, nascut in octombrie, avand a~a-
dar Roata Norocului (arcana X) in zona 2, ne putem intreba care alta arcana
a Tarotului ar ti putut mai bine iiustra cautarea tanaruiui poet--vizionar,
urmarind sa afle llbertatea interioara totala, stare in care avea sa la fn maini. ..
manivela alba a propriului destin,
Zona 3; zona gandirii, sed1ul temerilor ~i al dorintelor

Zona 3 corespunde anului de na~tere. Valoarea arcanei care va ocupa
aceasta zona se calculeaza prin reductie teosofica.
EXEMPLE:
1960 = 1 + ... 6+0 = 16 = Casa Doninulul
2000 = 2 + 0 O+ O =2 = Papesa
EXERCITII ~I ETALARI 20-9

Zona 3 ne aduce in domeniul verbului ,,a gandi': cu limitarile pe care
acesta le poate impune. Zona 3 evoca totodata preocuparile constante ale
exploratorului: agitatia mentalului sau, umbra pe care intelectul - exigenta
analizei ~i a dualitatii - o arunca asupra con~tiintei ~i asupra fiintei. Arcana
care se afla aici ne ofera de asemenea indicatii precise cu privire la modul in
care percepem fiecare dintre noi realitatea. Dar aceasta zona este foarte
perversa. Tntr-adevar, in functie de arcana care ocupa aceasta zona, perce-
pem realitatea in mod diferit, inclusiv realitatea ... arcanei pe care o avem in
zona 3!
De exemplu, daca percepem lumea intr-un mod pesimist, cum am putea
vedea Casa Domnului intr-o maniera pozitiva daca insa~i aceasta carte ilus-
treaza faptul cane percepem pe noi in~ine intr-o maniera negativa?! Tnainte
de a aprofunda aceasta reflectie, de natura sa ne provoace dureri de cap, sa
retinem, orice turnura ar urma sa ia dezbaterea noastra, ca arcana aflata in
zona a treia ne ajuta sa con~tientizam faptul ca percepem lumea nu a~a cum
este ea, ci printr-un fel de prisma care o deformeaza. Cea de-a treia zona ne
incita prin urmare sa ne disociem de ceea ce observam ~i sa ne dezvoltam
clarviziunea, adica o viziune debarasata de orice prejudecata. Este o invita-
tie la a vedea realitatea care ne inconjoara fara a tine seama de cartea care
se afla in acea zona ~i care joaca un rol de filtru. A~adar, examinandu-ne
limitele le vom putea depa~i ~i ne vom putea largi campul perceptiei. ,,Cea
de-a treia zona din Referentialul Arhetipurilor Personale ne permite sa inte-
legem cum functioneaza spiritul nostru ~i felul in care adresam intrebari
lumii, apropriindu-ne prin urmare de identitatea noastra': dupa cum sublini-
aza Kim Ribout, formatoare in domeniul Referentialului Arhetipurilor Perso-
60
nale •
Cartea pe care o avem in zona 3 reprezinta o energie colectiva. Tntr-ade-
var, intrucat ease determina prin adunarea cifrelor care com pun anul na~te-
rii, este evident ca toate persoanele nascute in acela~i an au aceasta arcana
in comun. Acest fenomen s-ar putea explica prin teoria potrivit careia
Pamantul inregistreaza in corpurile sale subtile informatiile emotionale
emise de oameni la un moment dat.
Sa luam ca exemplu arcana XIX, Soarele. Aceasta imagine stralucitoare a
doi copii aproape goi, inundati de lumina, care se avanta in fata unui zid
60 www.recontersavie.com.

alcatuit din cinci randuri de caramizi, simbolizeaza bucuria in reconstructia
sociala. Este deosebit de interesant sa observam ca cei nascuti intr-un an de
la sfar~itul razboiului au aceasta arcana a Soarelui in cea de-a treia zona a
Referentialului Arhetipurilor Personale. Ca ~i cum na~terea lor ar fi salutata
de strigatele de bucurie ale popoarelor eliberate, care i~i lasa amprenta in
aura Pamantului: anii 1918 ~i 1945, care marcheaza sfar~itul primului ~i res-
pectiv al celui de-al doilea razboi mondial, odata ce facem sum a cifrelor care
ii compun, se reduc la 19 (1 + 9 + 1 + 8 = 19, iar 1+ 9 + 4 + 5 = 19). Aceea~i
constatare este valabila de asemenea pentru anul 1936, care marcheaza
sfar~itul razboiului socialist in Franta, odata cu aparitia Frontului Popular;
pentru anul 1954, cand s-a sfar~it razboiul din Indochina; pentru anul 1990,
cand s-a sfar~it Razboiul Rece, ~i am putea da numeroase exemple, mai mult
sau mai putin frapante la prima vedere.
Zona 3 este totodata zona temerilor ~i dorintelor. Tn acest sens ii confera
energie subiectului. Este foarte graitor in acest context cazul lui Napoleon,
in a carui zona 3 se afla Papa ~i anume nevoia de recunoa~tere de catre tatal
sau. Se ~tie ca Bonaparte a cautat toata viata sa fie recunoscut de Pascal
Paoli, tatal corsican. Cat despre nevoia sa de a fi recunoscut,,literalmente" de
Papa, aceasta se traduce prin cvasi-rapirea lui Pius al VII-lea, caruia i-a pre-
tins sa-I incoroneze la Notre-Dame la data de 2 decembrie 1804. Este foarte
sugestiv in acest sens tabloul lui David, in care Napoleon ,,se agata" de pro-
pria coroana de imparat smulgand-o din mainile suveranului pontif.
Ghandi (1869) avand in zona a treia Tndragostitul, loana d'Arc (1412)
avand in zona a treia Justetea, respectiv Abatele Pierre (1912) avand in zona
a treia Arcana Fara Nume ilustreaza prin excelenta, prin intermediul respec-
tivelor arcane care ocupa aceasta zona, temerile ~i dorintele lor, preocupa-
rile carora ~i-au dedicat gandirea, viziunea lor asupra lumii.
Tntr-un Referential al Arhetipurilor Personale, prezenta arcanei XIII
(Arcana Fara Nume) in zona a treia indica o nevoie vitala a subiectului de a-~i
tranforma propria natura pentru a crea o opera deschizatoare de drumuri,
intemeietoare a unei ~coli. Ceaikovski, Vivaldi, Wagner, Verdi, Haydn, Gluck,
K. Bach, J.-C. Bach, J.C.H. Bach aveau cu totii arcana XIII in zona 3! Dar ~i Jean-
Luc Godard, cantareata Barbara sau Niki de Saint Phalle. Cu arcana XIII -
semnificand ,,dezbracare de vechile ve~minte': rena~tere, transformare - se
porne~te la un alt drum, dupa ce s-a dat o lovitura de coasa unui trecut hra-
nit cu vechi referinte ~i valori.

Putem vorbi, referindu-ne la zona a treia, despre schema perceptiva a
priori, des pre un fel de formatare a gandirii care ne pregate~te, dinafara con-
~tiintei, sa ne raportam la mediul ,nconjurator intr-un anumit fel. Filozofii
germani vorbesc despre Weltanschaung (viziune asupra lumii). Aceasta este
totodata zona care sincronizeaza credintele, mentalul 1 dorintele ~l temerile.
in general, sa nu uitam ca modul nostru de gandire, dar ~i credintele noastre
ne determina alegerile ~i ne garanteaza libertatea.
Zona 4: zona actiunii, sediul misiunii existentiale

Zona 4 se determina pornind de la cele trei elemente ale datei de na~tere ~i
reprezinta suma numerelor indicand anul, luna ~i ziua de na~tere.
De exemplu, primele tre i numere din Referentialul Arhetipurilor Perso-
hale al lui Charles Baudelaire, nascut m9 aprilie 1821, sunt a~adar 9, 4 (aprl-
lie) ~i 1821. Pentru a calcula eel de-al patrulea numar ~i a putea identifica
arcana care corespunde zonei 4, se calculeaza suma primelor 3 nu mere, fara
1nsa a reduce in prealabil numarul anului. Pentru a face aceasta ~i a evita
riscul de confuzie in rnodu! de calcul, eel mal bine este sa a~ezam tiumerele
pe verticala 1 a~a cum faceam la ~coala.
9+
4+
1821
- 1834
Doar rezultatul astfel obtinut (fn cazul de fata 1834) ii vom reduce dupa
regulile deja prezentate. Varn obtine astfel pentru zona 4: 1 + 8 + 3 + 4, adica
61
16, care corespunde arcanei Casa Domnulul ,
in ceea ce prive~te Referentialul Arhetipurilor Personale al lui Beaude-
laire, se obtin rn final patru arcane distribuite pe o cruce ~i plasate Yn patru
domicilii, denumite zone sau case, avand in zona 1 Ermitul (9, ziua na~terii},
61 Daca am Ii adunat, fara a face nicio dlstinq,e, toate c,frele din compunerea acestor
nu mere ,nca de la inceput, am fi obtinut: (1 + 8 + 2 + 1) + 4 + 9 = 25. lar red ucand nu-
marul 25 am fi obtinuti in mod eronat, Calea~ca (7).
212 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Ta rotulu i

in zona 2 Tmparatul (4, luna aprilie), in zona 3 Spanzuratul (12, suma celor
patru cifre ale anului 1821 ), iar in zona 4 Casa Domnului.
Zona 4 este casa verbului ,,a face'~ Ea corespunde in numerologie Numa-
rului ascuns al Caii Vietii. Arcana majora care ocupa aceasta zona ne ofera
indicii despre alegerile existentiale care ne sunt propuse. Ne sugereaza ori-
entari, adica angajamente inclusiv in domenii concrete.
Zona 4 ne propune punerea in practica a gandurilor ~i a actiunilor in
vederea elevarii energiilor potentiale ale zonei 1. Mai simplu, ea poate per-
mite acestor energii potentiale sa se exprime, iar persoanei sa-~i canalizeze
cautarile spre zona 2 ~i anume catre cunoa~terea de sine.
Reflectia asupra acestei arcane este un mijloc excelent de gasire a repe-
relor in raport cu obiectivele concrete, de a ne lua in stapanire propria viata
~i chiar de a ne angaja in procese creatoare. Tn cazul copiilor, al adolescenti-
lor, al ~omerilor, al celor depresivi ~i descurajati, ,,lucrul" asupra zonei 4 va
ajuta in orientarea profesionala sau in consolidarea motivatiei in raport cu
un proiect sau cu anumite obiective concrete. Aceasta arcana ne poate ajuta
de asemenea sa raspundem la intrebarea:,,Care este sensul vietii mele?" sau
,,Care este misiunea mea pe Pamant?'~ Mai potrivit chiar decat cuvantul
,,misiune': cuvantul ,,mandat" ilustreaza perfect semnificatia celei de-a patra
zone.
Zona 4 indica in egala masura posibilitatile noastre de realizare perso-
nala pe plan existential. Cand aceasta arcana este descifrata intr-un proces
de dezvoltare personala de exemplu, un portal misterios i~i deschide u~ile
pe calea fericirii; ratacirile inceteaza, iar optiunile de viata devin evidente.
Charles de Gaulle, avand in zona 4 Diavolul, alege puterea; Sigmund Freud,
avand in zona 4 Nebunul, alege sa-~i instaleze imperiul la granita dintre inte-
lepciune ~i nebunie, Jean-Jacques Rousseau, avand in zona 4 Luna se anga-
jeaza in revolta ~i i~i exploreaza propria sensibilitate, pentru a-i permite
umanitatii sa faca un pas dincolo de Vechiul Regim. Beaudelaire, avand in
zona 4 Casa Domnului, se implica trup ~i suflet in zdrobirea carapacei men-
talului, a ego-ului ~i chiar a corpului fizic, pentru a trezi focul adormitin celu-
lele sale; Mozart, avand in zona 4 Judecata, se conecteaza la cantarile Tnge-
rilor ~i face sa coboare pe pamant muzica stelelor.
Desigur, intelegerea mesajului pe care ni-I transmite zona 4 nu este intot-
deauna u~oara. Astfel, aceea~i carte care ocupa zona 4 a doua persoane
diferite nu le predispune la o existenta identica, nici la implinirea aceluia~i

destin. lata de ce este de preferat sa vorbim despre mandat sau despre con-
tract mai degraba decat despre destin sau misiune.
Zona 5: zona trecerii obligatorii

Zona 5 este rezultatul adunarii celor patru arcane precedente. Atentie: nu
vom aduna aici ziua, luna, anul ~i cifrele din numarul zonei 4, ci valorile celor
patru arcane!
Daca primele patru lame alcatuiesc matricea, faptul de a o adauga pe a
cincea constituie nucleul Referentialului. Cea de-a cincea arcana, chinte-
senta primelor patru, centrul crucii, este suma celor patru numere prece-
dente. Aceasta sintetizeaza ansamblul fortelor prezente de-a lungul intregii
existente, de aceea este numita carte de sinteza sau trecere obligatorie.
Aceasta evoca lucrurile cu care ne confruntam in mod repetat de-a lungul
propriei existente.
Reluand cazul lui Beaudelaire, avand in zona 1 arcana cu numarul 9, in
zona 2 pe cea cu numarul 4, in zona 3 pe cea cu numarul 12, iar in zona
4 arcana cu numarul 16, adunand aceste nu mere vom obtine numarul 5 (9 +
4 + 12 + 16 = 41, iar 4 + 1 = 5). lar 5, trecerea obligatorie in ceea ce-I prive~te
pe poetul nostru, a~adar fortele cu care trebuie sa se confrunte, ii reprezinta
pe Papa! Adica pe Parinte, care, in cazul lui Beaudelaire, va imbraca forma
autoritatii, de obicei asociata cu Tmparatul, dar aici se exprima cu precadere
aspectul dogmatic al Papei. Sa retinem de asemenea spiritualitatea umana,
convergenta energiilor opuse pe care o evoca acesta. Beaudelairienii ii vor
recunoa~te pe micutul lor...
Tn unele cazuri, zona a cincea aduce lumina asupra unei alte arcane a
Referentialului, mai ales atunci cand se creeaza o oglinda cu aceasta alta
arcana (oglinda de trecere) sau cand este identica cu aceasta alta arcana
(dialectica). Ea simbolizeaza totodata lucrurile cu care suntem mereu con-
fruntati in viata noastra: un fel de eveniment repetitiv, care de altfel nu are
neaparat caracter negativ. Arcana din zona 5 este un panou indicator care
ne invita sa con~tientizam semnificatia unor evenimente recurente din viata
noastra. Nu este nimic surprinzator in aceea ca Jean-Jeacques Rousseau a
fost obligat sa treaca prin experienta Ermitului; a se vedea,,Visarile unui hoi-
nar singuratic" (Les Reveries du promeneur solitaire). Nu este surprinzator nici
ca Napoleon a trebuie sa treaca prin experienta Fortei ... Cat despre Edgar

Allan Poe ~i Mozart, in fata lor s-a ridicat Arcana Fara Nume. Sane gandim la
Requiem-ul compozitorului, respectiv la ultima lupta a lui Don Juan cu sta-
tuia Comandorului. Nemaivorbind de opera lui Edgar Poe ...
Zona 14: zona arcanei minore de sinteza

Zona 14, care gazduie~te arcana minora de sinteza, se calculeaza porn ind de
la valoarea ascunsa a numarului corespondent zonei 5.
Daca suma valorilor primelor patru arcane din Referentia l (matricea) este,
de exemplu, 48, zona 5 va fi ocupata de arcana Spanzuratul (4 + 8 = 12). Dar
prezinta totodata interes numarul 48 in sine. Ne vom raporta la tabelul de
mai jos pentru a stabin corespondenta cu arcana minora avand valoarea
48 ~i anume Doi de Monede. Daca numarul obtinut este mai mare de 56,
acesta va fi redus prin adunarea componentelor sale, De exemplu 57 = 5 +
7 = 12, ceea ce corespunde, in tabelul de mai jos, arcanei Opt de Bate.
Tabelul de corespondenta a zonei 5

cu arcana minora de sinteza
Bate Cupe Spade Monede

Regele 1 15 29 43
Regina 2 16 30 44
Cavalerul 3 17 31 45
Va letul 4 18 32 46
Unu 5 19 33 47
Doi 6 20 34 48
Trei 7 21 35 49
Patru 8 22 36 so
Cinci 9 23 37 51
~ase 10 24 38 52
~apte 11 25 39 53
Opt 12 26 40 54
Noua 13 27 41 55
Zece 14 28 42 56
EXERCITII ~I ETALAR I 215

Arcanele minore indeplinesc mai multe functii in cadrul Referentialului
Arhetipurilor Personale, dintre care cea mai importanta prive~te arcana
minora de sinteza, dar sunt folosite totodata in procesul de actualizare a
Referentialului. Pentru aceasta, dupa amestecarea arcanelor minore, se
extrage aleatoriu cate o carte, care se a~aza deasupra fiecareia dintre pri-
62
mele cinci zone • Minorele vor sugera in ce domenii se vor exprima majo-
rele din Referential intr-o anumita perioada data. De exemplu, Tndragostitul
impreuna cu Asul de Cupe vor evoca un angajament pe plan afectiv; Tmpa-
ratul impreuna cu Trei de Cupe, o structurare a sentimentelor; Justetea
impreuna cu Patru de Monede vor indica echilibrul material. Dar atentie!
Este vorba despre o propunere de reflectie, nu despre evenimente ce pot fi
prevazute!
Tntelegem arcana minora de sinteza ca pe mijlocul de a facilita trecerea
obligatorie. Munca va consta in a recurge la resursele necesare in cursul tre-
cerii obligatorii. Tn anumite cazuri, aceasta arcana se asociaza cu arcana care
ocupa zona 6, care este casa resurselor in Referentialul Arhetipurilor Perso-
nale.
Cercetari statistice recente au indicat faptul ca arcana minora de sinteza
contine inca ~i mai multa putere. Ea este un veritabil joker energetic, o cheie
universala, care ne permite sa traversam toate dificultatile intalnite in Refe-
rentialul Arhetipurilor Personale, nu doarin zona 5. Aceasta arcana ne indica
cu o precizie de laser cum anume sa deschidem u~i, sa infruntam provocari,
sa depa~im e~ecuri, sa facem fata interdictiilor. Ne permite totodata sa acti-
vam o calitate (zona 6) sau o misiune (zona 4) ~i, in eel mai bun caz, joaca
rolul de roata de rezerva. Este supranumita,,resursa universala'~
62 Se poate utiliza de asemenea metoda decartarii, prezentata mai sus.

Punctul culminant
ceasta sonata in gama minora se incheie aici, cu exceptia cazului in care

A ea ar fi o simfonie neterminata, date fiind bogatia ~i imaginarul fecund
caracteristic minorelor. Urmeaza a~adar sa ne punem sabiile inapoi in teaca,
monedele in punga, cupele in dulapul cu vesela, iar batele ... sa le red am
padurii.
Dar inainte de a ne desparti, va propun un mic exercitiu, care va va ajuta
sa integrati mai bine arcanele minore, menit sa faca invatarea mai distrac-
tiva ~i creativa. Vom crea careuri.
Un careu este un teritoriu, este intocmirea unui cadru in interiorul caruia
se elaboreaza un continut filozofic, artistic sau simbolic, sau deontologia
unei profesii.
De exemplu, daca ne intereseaza transmiterea cuno~tintelor, ne putem
imagina un careu al formatorului. Acest careu va fi alcatuit din patru arcane
minore, care vor ilustra propria perceptie persona la cu privire la notiunea de
formare.
Eu voi alege pentru acest careu al formatorului patru arcane minore, fie-
care din ele extrasa dintr-un set de elemente:
• Cavalerul de Bate, intrucat acest personaj poarta o bata, dar pare sa o
intinda cuiva, ca ~i cum ar preda o ~tafeta. Tn conceptia mea, in misiunea
unui formator este foarte importanta notiunea de ,,predare'~
• Zece de Cupe, intrucat in partea de sus a imaginii arcana reprezinta o
Cupa care se varsa spre alte noua Cupe mai mici. Formatorul alimenteaza,
revarsa ceea ce a invatat ~i a integrat.
• Trei de Spade, intrucat intalnirea dintre aceste trei elemente arata cerinta
unui echilibru intre gandire ~i vorbire.
• Patru de Monede, intrucat aceasta imagine aminte~te de cadru, de struc-
tura, de reguli, de autoritate binevoitoare, calitati necesare unui formator.

Se pot imagina multe alte careuri. Acestea vor fi elaborate porn ind de la
conceptia noastra personala, fara a induce vreun adevar imuabil.
Careul iubirii, de exemplu, poate fi construit pornind de la Doi de Bate
(alianta spirituala), Patru de Cupe (construirea relatiei), Cinci de Spade (liber-
tatea de gandire) ?i ~ase de Monede (responsabilitate ~i angajament) - vezi
schema de la pagina urmatoare.
Altii vor vedea teritorul iubirii in mod diferit, pornind, de exemplu, de la
Noua de Bate (o calatorie interioara), ~ase de Cupe (pasiune fata de altii),
Doi de Spade (dialog de calitate) ~i Cinci de Monede (senzorialitate) - vezi
calculul careului la pagina 221.
Pot fi confruntate toate punctele de vedere, ceea ce va imbogati dialogul
~i va incuraja reflectia.
218 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Tarotu l ui

Etapa finala in analiza acestor careuri consta in a face sinteza celor patru
arcane minore, prin adunarea valorilor acestora, valori pe care le vom gasi i n
tabelul de la pagina 137 ~i reduqia acestui numar pentru a obtine un numar
intre 1 ~i 22.
Vom obtine astfel o arcana majora care, plasata in centrul careului mino-
relor, ne va indica o lectie de intelepciune cu referire la tema care ne intere-
seaza. De exemplu, in cazul careulu i formatorului propus la pagina 218,
suma celor patru arcane se determina astfel:
Cavalerul de Bate: 3
Zece de Cupe: 28
Trei de Spade: 35
Patru de Monede: 50

Tabelul de corespondenta al zonei 5
cu arcana minora de sinteza 63
Bate Cupe Spade Monede

-
Rege-le 1 15 29 43
Regina 2 16 30 44
Cavalerul 3 17 31 45
Valetul 4 18 32 46
Unu 5 19 33 47
Doi 6 20 34 48
Trei 7 21 35 49
Patrll 8 22 36 so
Cinci 9 23 37 51
~ase 10 24 38 52
~apte 11 25 39 53
Opt 12 26 40 54
Noua 13 27 41 55
Zece 14 28 42 56
Adunand cele patru numere obtinem rezultatul 116 (3 + 28 + 35 + 50 = 116),

Reduqia acestui numar are ca rezultat 8, ceea ce corespunde arcanei
tnajore Justetea.
Mesajul Justetei: un formator drept este corect cu sine Tnsu~i, cu materia
pe care o preda ~i cu elevii sai.
Tn primul careu al iubirH, urmand acelea~i reguli de corespondenta a
numerelor, obtinem numarul 117, care se reduce la numarul 9, Ermitul.
Mesajul Ermitului este urmatorul: fericite sunt cuplurile care merg pe
acela~i drum, impreuna, chiar daca scopul calatoriei fiecaruia dintre parte-
64
neri este diferit.
63 Acest tabel poate fi folosit de asemenea pentru a atribui o valoare nume-rica simbo-
lica unei arcane mlnore sau pentru a-i gasi o corespondenta cu o arcana majora. Pana la
numarul 22, se stabile~te legatura directa cu arcana maJora corespunzatoare, iar peste
acest numar se face reductia , De exemplu, Regele de Cupe are valoarea 15, care cores-
punde arcanei majore a Diavo lulut Cinci de Spade are valoarea 37, care corespunde
arcanei majore Roata Norocului (3 + 7 = 10),
64 Tn cartea sa Tarot f'Enchanteur (11Tarot fermecator") autorul descrie 'in detaliu legatu-
ra dintre arcana Ermitul ~i notiunea de alianta.

In cazul celui de-al doilea careu al iubirii obtinem numarul 122, care
redus devine 5, a~adar arcana majora Papa.
Mesajul Papei: binecuvantare ~i alianta, incurajati-va reciproc.
Este posibil totodata sa efectuam extrageri aleatorii dintre arcanele
minore ~i sane lasam surprin~i de cele patru minore care var veni sa struc-
tureze tema aleasa. Se va impune 1n acest caz o munca de sinteza, care va
rafina spiritul in decodarea minorelor.
Acum este randul vostru sa va creati propriile careuri pe diverse tern~ pe

care le veti alege, care pot fide o mare diversitate: careul prieteniei, al fami-
liei, al spiritualitatii, careul medlcului, al artistului, al sportivului, al industria-
~ului etc.
Veti putea alcatui careurile alegand arcanele minore care va par cele mai
potrivite pentru a descrie conceptul sau preocuparea care prezinta interes,
dar la fel de bine puteti extrage cele patru arcane la intamplare, straduin-
du-va apoi sa le intelegeti semnificatia.
Marsanne, 2016- 2020

Bibliografie
ARAGON Louis, Le creve-coeur, La France libre, 1940.

BACHELARD Gaston, La Psychanalyse du feu, Livre de poche, 1938.
BAUDELAIRE Charles, Les fleurs du ma/, Bibliotheque de la Pleiade, Galli ma rd,
1857.
BAUDOUIN Charles, Christophe le Passeur, Le Courrier du livre, 1987.
CAMUS Albert, Le Mythe de Sisyphe, Gallimard, 1942.
CAMUS Albert, L'homme revolte, Gallimard, 1951.
CH EBEL Malek, Anthologie du vin et de l'ivresse en Islam, Seu ii, 2004.
CHEVALIER Jean et Alain Gheerbrandt, Le Dictionnaire des symboles, Robert
Laffont, 1969.
COLLEUIL Georges, Le Parchemin interdit, Trajectoire, 2016.
COLLEUIL Georges, Le Referentiel de Naissance, langage symbolique dyna-
mique du Tarot, editia a 6-a, Dangles, 2010.
COLLEUIL Georges, Tarot l'enchanteur, Dangles, 1998.
DE SOUZENELLE Annick, Le symbolisme du corps humain, Poche, 1974.
DURAND Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire, PUF apoi
Dunod, 1960.
EPICTET, Manuel, tradus (in limba franceza) de Emmanuelle Catin, Poche/
Essais, La Decouverte, 125.
FREUD Sigmund, Les Cinq le<;ons sur la psychanalyse, Gallimard, 1910.
GERARD IN Lucien, Le Mystere des nombres, Dangles, 1975.
GIRARD Rene, La Violence et le sacre, Gallimard, 1972.
GRAVES Robert, Les Mythes grecs, vol. 1 ~i 2, Pluriel, 1955.
GU ENON Rene, Le Symbolisme de la Croix, Vega, 1931.
IFRAH Georges, Les Chiffres ou l'histoire d'une grande invention, Robert
Laffont, 1985.
BIBLIOGRAFIE 223
KANT Emmanuel, Fondements de la metaphysique des mceurs, BNF, 1785.
KHAYYAM Omar, Robaiyat, tradus din persana de Franz TOUSSAINT, L'Edition
d'art H. Piazza, 1925.
KRISHNAMURTI, Se liberer du connu, Stock, 1969.
MARC Aureliu, Pensees pour moi-meme, Nathan, intre 170 ~i 180.
NADOLNY Isabelle, Histoire du Tarot - Origine, iconographie, symbolisme,
Trajectoire, 2018.
PIAGET Jean, La construction du symbole chez l'enfant, Delachaux et Niestle,
Neuchatel-Paris, 1945.
ROLT-WHEELER Francis, Cabalisme initiatique, la autor, 1940.
ROUSSEL Denise, Le Tarot psychologique miroir de soi, Editions de Mortagne,
1983.
SAINT-EXUPERY Antoine de, Terre des hommes, Galli ma rd, 1939.
THIBAUD Robert-Jacques, Dictionnaire de mythologie et symbolique grecque,
Dervy, 1997.
VAN RI NJ BERK Gerard, Le Tarot, Guy Tredaniel, 1947.
FILMOGRAFIE
BOORMAN John (realizator), Excalibur, 1981, cu Nigel Terry, Helen Mirren.
COSTA-GAVRAS (realizator), Z, 1969, cu Yves Montand, Irene Papas,
Jean-Louis Trintignant.
HOWARD Ron (realizator), Un homme d'exception (,,Un om de exceptie"),
2001, cu Russell Crowe, Ed Harris.
NOLAN Christopher (realizator), Inception (,,lnceputul"), 2010, cu Leonardo
Di Caprio, Marion Cotillard.
224

Tarot in Mod Minor - Georges Colleuil

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tarot in Mod Minor - Georges Colleuil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Georges Colleuil

• Le Reve, cle de l'identite, Dangles, 2008

Trebuie SQ construie~ti peste ~i dincolo de tine.

Prefata pentru editia in limba romana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

PARTEA iNTAI - Reconsiderarea arcanelor minore

PARTEA A DOUA - Arcanele minore ale Tarotului de Marsilia

PARTEA A TREIA - Exercitii ~i Etalari

Bibliografie .......................................................... 223

u trecut mai bine de opt ani de la cafeaua pe care am savurat-o alaturi

PREFATA PENTRU EDITIA TN LIMBA ROMANA 9

10 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

PREFATA PENTRU EDITIA TN LIMBA ROMANA 11

m descoperit Tarotul in adolescenta. Eram fascinat de aura de mister

16 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

ajoritatea opiniilor ar considera Tarotul un joc de carti in masura sa

0 carte cu imagini in slujba oamenilor

2 Conceptele platoniciene sunt evidentiate prin redarea lor cu majuscula.

18 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

0 structura intre proiectie ~i abstractie

20 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

22 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

lmaginea ~i caracterul ei primordial:

a inceputul lucrarii sale Structurile antropologice ale imaginarului, filozo-

Punctul de plecare al unei revelatii

5 Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire, PUF, 1960.

RECONSIDERAREA ARCANELOR MINORE 2S

26 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

RECONSIDERAREA ARCANELOR MINORE 27

28 TAROT TN MOD MINOR. Mcanele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotului

La fel este in cazul soarelui sau al muntelui, care, ca arhetipuri, genereaza

RECONS IDERAREA ARCANELOR MINOR E 29

Surghiunit pe pamant, huiduit riitiiceascii

Prin extensie, arhetipul coborarii prefigureaza apa, vaginul - fantana

30 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

RECONS IDERAREA ARCANELOR MINORE 31

8 Le Tarot des Croix du Sud, Georges Colleuil, in curs de aparitie.

32 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

Prezenta arcanelor minore

agicianul, tanar initiat aflat la 1nceput de drum, ~i Lumea, tinutul faga-

Magicianul: o lume de simboluri tn

RECON SIDE RAR EA ARCANELOR MINORE 33

34 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

la indemana, a~a cum un soldat i~i poarta cu el pumnalul. Este un manual

Jucatorul de alba-neagra de Hieronymus Bosch

Aceste patru obiecte - bata, moneda, cupa ~i pumnalul - reprezinta ,n

RECO NSIDERAREA ARCANELOR MIN ORE 35

Bata in arcanele Ermitul si

9 Antoine de Saint-Exupery, Terre des hommes, Gallimard, 1939,

36 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Ta rotului

11 Gaston Bachelard, La Psychanalyse du feu, Livre de Poche, 1940.

RECONSIDERAREA ARCANELOR MINORE 37

38 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

Cupa in arcanele Temperanta ~i Steaua

15 Annick de Souzenelle, ,,L'.Expir, Verbe createur'; Revue troisieme millenaire, 2 aprilie

RECONSIDERAREA ARCANELOR MINORE 39

40 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotului

RECONSIDERAREA ARCANELOR MIN ORE 41

Umarul drept • _ _ _...,. - - -, Uma rul stang

Cotul drept • ··--·--· -·• • Cotu l stang

i ncheietura mainii drepte • I incheietura mainii stangi

42 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 st alpi ai Tarot u lui

RECONSIDERAREA ARCANELOR MINORE 43

Monedele in arcanele Roata Norocului

44 TAROT TN MOD MINOR. Arcanele Minore, cei 4 stalpi ai Tarotu lui