Enciclopedia mea

Plante și animale

Realizat de:Botezatu Ionut

 Cuprins:

ANIMALE SI PLANTE
1…………………Organismele vii
3…………………Celulele
5…………………Lumea animalelor
7……………….. Mamiferele
9……………….. Puii mamiferelor
Organismele vii
Pe Pământ tries milioane de
specii de plante si animale, alături de noi, oamenii.
Toate organismele au câteva trăsături comune.

Oxigen si hrana
Oxigenul este vital pentru cele mai multe dintre creaturile planetei. La fel si hrana.
Plantele triesc cu ajutorul
energiei primite de la soare.
Animalele se hränesc cu plante sau cu alte animale.

Viata nouă si cresterea

Organismele vii pot da nastere altor organisme.
Tinerii urmasi duc mai departe viata, după ce printii lor s-au stins. Animalele fac pui,
iar din plante rsar alte plante.
Când ajung la maturitate, cele mai multe dintre organisme isi schimb trăsăturile.

1
Miscarea
Toate creaturile vii se miscă. Animalele se pot deplasa dintr-un loc în altul. Plantele
pot doar sã isi miste tulpina sau frunzele, iar miscärile lor sunt prea încete sã le
putem observa.

Resturile
Plantele si animalele produc, in urma proce-sului de hranire, resturi pe care le elimină
in diferite feluri.
Gândacii de bălegar se
hrănesc cu blegarul
altor animale.

Simturile
Creaturile vii sunt sensibile la schim-bãrile din jurul lor,
de pildă la alternanta zi-noapte. Animalele reactioneazã de obicei mai repede a schimbri
decât
plantele.
Floarea-soarelui se roteste dupã soare.

Atunci când o muscă

se açaza pe frunzele unei plante carnivore, aceasta se inchide rapid,
capturând prada
2.

Celulele
Toate organismele sunt alca tuite din unitti numite celule.
Majoritatea sunt prea mici ca sã le vedem cu ochiul
liber. Savantii le stu-diază la microscop.
Link-uri pe internet
Pentru link-uri la un site in care puteti gãsi imagini ale celulelor, teme
si un test de cunosunte, accesati
www.usborne-quicklinks.com
Fragment de gräsime din corpul uman, văzută la
microscop. Micile bobite trandafirii sunt celulele.
Ce este o celula?
Celula este o structura microscopica, are un învelis protector si are
în interior mai multe parti numite organite. Organismele, cum sunt si
oamenii, sunt formate din milioane de celule care alcătuiesc
impreună tesuturile corpului: pielea,
muschii si oasele

Plante sau animale?

Celulele au un invelis nu-mit membrana celulara, iar in interior, partile sale plutes intr-un gel
apos.
Celulele plantelor au membrană celulară si
un perete celular dur în exterior, care le dã o formã rigidă. Celulele au în
interior un nucleu

3
Organisme unicelulare
Exist organisme microscopice alcă-tuite dintr-o singur celulă. Cele animale se numesc amibe,
iar cele vegetale se numesc alge.
Bacterile sunt si ele unicelulare.
Ele nu apartin nici animalelor, nici plantelor, ci formeazã un grup aparte.

Bacteriile se gasesc peste tot.

Multe sunt ino-fensive,
insa altele, cum e salmonela
, pot sã ne imbolnăveasca.

Bacteriile sunt extrem de mici.

Aceast fotografie
a fost făcut folo-sind un
microscop foarte puternic.

Studiul celulelor
Microscopul reflect imaginea marită a lucrurilor. Microscopul a fost inventat cu 300 de
ani în urma, si atunci oamenii de
stint au inceput sã studieze
organismele la microscop.
Astazi, cu ajutorul microscopului electronic, oamenii de stinta pot studia celulele.

Lumea animalelor
Pe Pământ tries milioane de speci diferite
de animale, de la insecte minuscule până la balene gigantice.
lat câteva tipuri de animale despre care puteti afla mai multe.
 Mamiferele
Mamiferele isi hra-nesc
puii cu lapte matern.
Aproape toate mamiferele au
corpul acoperit cu
păr sau cu blană.
Mamiferele pot
fi intâlnite peste tot.

Pasarile
Pasarile sunt singurele
animale cu pene.
Toate pasarile au aripi,
Tdar nu toate pot zbura.
Unele pasări alearg
sau înoat cu repezi-
ciune. Toate pasările
depun ouă si toate si
ingrijesc puii.

Reptilele
Reptilele au pielea uscata
si solzoasă; cele mai multe
reptile depun ouă. Reptilele
pot fi intâlnite în cele mai multe
parti ale lumii, dar cel mai
mult in zonele calde.
Aceast reptila e o sopârla
africana numita agama. Are
piele aspra si uscat si tepi
pe spinare.

5
Amfibienii
Amfibienii sunt animale cu piele moale si umedã.
Respiră si in apă si pe uscat. Amfibienii trebuie să
isi mentinã pielea umedã si
dacă stau pe uscat; e o conditie a supravietuirii lor.
Broastele sunt amfibieni.
Inoat excelent si pot respira sub apa.
 Târâtoarele
Planeta noastr misună de târâtoare:
insecte, pianjeni, miriapode si melci.
Cele mai comune târatoare sunt insectele.
Toate au câte sase picioare si cele
mai multe dintre insecte au aripi.
Exist aproape două milioane
de specii de insecte.

Viața acvatica
Numeroase specii de animale isi duc
viata in apã - de la pesti la mamifere,
cum sunt delfinii si focile, si pâna la mici
creaturi cum sunt meduzele si homarii.
Unele creaturi sunt adaptate vietil la
adâncimi foarte mari in ocean.
Anemonele de mare si pestii sunt două
dintre numeroasele animale ce tries in ape.

Asemenea
celor mai multe insecte, aceas-tă viespe
poate zbura.
Link-uri pe internet
Pentru link-uri la un
www.usborne-quicklinks.com
6
Mamiferele
Animalele de pe aceste două
pagini sunt diferite, dar toate sunt mamifere.
Exist pe pământ mai bine de patru mii de specii
de mamifere,
între care ne numărăm si noi, oamenii.
 Cu sânge cald
Trupul unui mamifer isi fabrica
si pastreaza căldura interioara,
mentine o temperatura
potrivita, fie că afar e cald
sau frig. De aceea, mamiferele
sunt numite animale cu sânge cald.
Blana acestui cimpanzeu pastreaza
caldura in trupul sau si atunci când
vremea e friguroasa.
Hrană pentru pui

Toate mamiferele isi hrănesc puii

cu lapte matern. Mamele produc
laptele în glandele
mamare, aflate pe pieptul sau pe pântecele lor.
Laptele e o hrană foarte bogat
in substante nutritive si e la indemâna puilor.

7
Liliecii
Liliecii sunt singurele mami-fere zburtoare. Aripile liliacu-
lui sunt făcute din pielea în-tins peste oasele membrelor
anterioare si ale degetelor sale.
Aici puteti vedea cum arat aripa unui liliac;
degetele sale lungi sustin pielea aripii.
 Inotatoarele
Unele mamifere,
cum sunt balenele, isi duc viata în
largul mãrii. La fel ca toate mamife-rele,
ele respira oxigen, astfel că
sunt nevoite sã iasã la suprafata regulat.

Mamifere care depun ouă

Exist doar câteva
mamifere care depun ouă. Un astfel de ma-mifer este ornitorincul,
care isi depune ouăle in Ornitorinc cuiburi pe care le sapă
pe malul apelor.

8
Puii mamiferelor
Cei mai multi dintre puii mamiferelor se
nasc neajutorati si au nevoie de mult ingrijire.
Animalele care si pot ascunde
puii într-un loc sigur, cum e un cuib,
nasc cel mai adesea numerosi pui, iar cele ce triesc în locuri
neprotejate, doar un pui sau doi.
 Puiul de girafa
Girafele nasc de obicei câte un singur pui.
Puii de girafa sunt o pradă usoarã pentru lei. Dacă un
prădător amenint viata puiului, mama
girafă il loveste cu picioarele sale puternice.

Aceast girafã isi

spală puiul, astfel pielea
sa va fi curata, fără miros,
iar prădatorii nu il
vor adulmeca.

Pui numerosi
Soarecii au numerosi pui la o
singură fătare - e ceva obisnuit sã
aib câte opt pui. Puii se nasc într-un
adăpost in care pot sta la căldur. Insã
multi dintre pui sunt mâncati de pradatori,
cum sunt pisicile si bufnitele.

9
Puii invata sa vâneze
Puii de urs polar petrec doi sau trei ani aläturi de mama lor, învătând tehnici de
supravietuire. Mama lor ii invată să
vâneze. Puii devin independenti de mama lor doar atunci când pot să
vâneze singuri.
Puii de urs polar stau aproape de mama lor.
Casa din marsupiu
Mamiferele
marsupiale, cum sunt cangurii, isi poartă puii într-un
marsupiu aflat pe pântecul lor. Puii se hrănesc cu lapte de
la mamelonul aflat în
marsupiu. Puii se ascund în marsupiu
si dacã se sperie de ceva sau sunt obositi.
*
Un pui de cangur poate sta în marsu-
piu chiar si până la vârsta de un an.

Copilarie lungă
Elefantii isi îngrijesc puii
pentru perioade mai lungi decât orice alt animal. Un pui de elefant poate sta cu
mama sa până la 10 ani. Doar oamenii i Întrec
in grija fată de copii.
Acest pui de elefant invata sã isi foloseasca
trompa pentru a bea apa si a se spăla.
10