1.

A COMUNICA

Definitie –necesitatea fiintei umane de a schimba informatii cu semenii sai

Afonie – pierderea vocii

Ageuzie – pierderea gustului
Anosmie – pierderea mirosului
Anestezie – pierderea sensibilitatii
Alexie – incapacitatea de a intelege cuvintele scrise
Agrafie – incapacitatea de a scrie selectiv
Acalculie – incapacitatea de a efectua calcule
Afazie –tulburari in intelegerea sau exprimarea cuvintelor verbal sau scris
Amnezie – pierdere totala sau partiala a memoriei
Apatie – indiferenta fata de sine si de ceea ce se petrece in mediul sau
Amnezie – pierdere totala sau partiala a memoriei
Astereognozie – tulburare privind aprecierea volumului si formelor obiectelor
Anartrie – incapacitatea de a pronunta cuvinte
Agorafobie – frica de spatiu deschis
Ablutofobie – frica de a se spala
Acarofobie – frica de capuse, acarieni
Acrofobie – frica de locuri inalte
Acusticofobie – teama de zgomote
Aerofobie – teama de curentii de aer
Algofobie – tema de durere
Astenofobie – teama excesiva de oboseala
Anxietate – sentiment de disconfort si tensiune pe care il resimte in fata vietii
Balbaiala – greutate in pronuntarea cuvintelor, repetarea sau omisiunea de silabe,
prin prelungirea unor sunete
Bacteriofobie – teama de bacterii, microorganisme
Bibliofobie – aversiune fata de carti, albume,biblioteci
Claustrofobie – frica de spatiu inchis
Cancerofobie – teama de cancer
Cronofobie – teama patologica de trecerea timpului
Dipsofobie – teama de a bea
Dromofobie – teama de a calatori
Dizartrie- dificultate in articularea cuvintelor
Dislalia - imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete, omiterea,
inversarea sau inlocuirea sunetelor
Delir – tulburare de gandire, idei false, irationale, pierderea simtului realitatii
Euforie – stare de foarte buna dispozitie, dar fara obiect
Egocentrism – preocupare exagerata a individului fata de sine insusi, de sanatate,
de imbracaminte, de ocupatie, se considerea o persoana importanta, indispensabila
societatii
Edentatie – lipsa dintilor
Emetofobie – teama patologice de a voma
Eritrofobie – teama de culoarea rosie
Fobie – frica obsedanta, directionata spre ceva de care bolnavul nu poate scapa
Fonofobie – teama de a vorbi cu voce tare
Gerontofobie – repulsie fata de varstnici
Glosofobie – teama patologica de a vorbi
Grafie – capacitatea de a scrie
Hipoacuzie – scaderea auzului
Hipoestezie- scaderea sensibilitatii cutanate
Hiperestezie – cresterea sensibilitatii cutanate
Hemiplegie – paralizie a unei jumatati de corp stanga sau dreapta
Halucinatii – perceptii fara obiect
Hipnofobie – teama patologica de somn sau de a adormi
Lexie – capacitatea de a citi
Melofobie – aversiune fata de muzica
Nosofobie – frica de boli
Necrofobie – teama de cadavre
Nictofobie – teama de intuneric
Odontofobie – teama de durere de dinti
Pareza – diminuarea fortei musculare
Monoplegie – paralizia unui singur membru
Diplegie – paralizie bilaterala ce afecteaza zone ale organismului simetric
Paraplegie – paralizia membrelor inferioare
Tetraplegie – paralizia celor 4 membre
Surditate – pierderea auzului
Tanatofobie – teama de moarte
Xenofobie – ura, aversiune, frica, fata de straini
 2. A RESPIRA
Eupneea – respiratie normala
Amplitudine –volumul de aer care patrunde si se elimina din plamani la fiecare
respiratie
Afonie – imposibilitatea de a vorbi
Apnee – oprirea respiratiei
Badipnee – reducerea frecventei respiratiei
Bradicardie – scaderea frecventei cardiace
Celeritate – reprezinta viteza de ridicare si coborate a undei pulsatile
Cianoza – tegumente vinete la extremitati: nas, buze, lobul urechii, unghii
Cornaj – zgomot inspirator cu caracter de suieratura, auzibil de la distanta
Disfonie – raguseala, voce stinsa, voce aspra
Dispnee – totalitatea modificarilor de ritm, frecventa, amplitudine si durata a
miscarilor respiratorii = greutate la respiratie
Dispnee CheyneStokes – dispnee caracterizata prin alternanta si periodicitatea
dintre polipnee si apnee 10-15sec.
Dispnee Kussmaul – respiratia in 4 timpi, miscarile respiratorii sunt zgomotoase,
bradicardice, cu inspir profund 6-10 resp/min
Dispnee Biot –agonica, ciclurile respiratorii sunt intrerupte de apnee 10-12sec.
Dispnee Bouchut – ciclurile respiratorii sunt inversate: polipnee 40-50/min cu
inspir lung.expir scurt
Dispnee continua (permanenta) – apare in insuficienta cardiaca grava
Dispnee de repaus- apare in pozitie ortopneica
Dispnee de efort- prin saturatie insuficienta o organismului cu O2
Dispnee paroxistica- accese rerspiratorii repetate ziua/noaptea:
- in ASTM BRONSIC – Dispnee paroxistica expiratorie bradipneica matinala
( bolnav sezand, cu capul pe spate, sprijinit in maini), sete de aer, transpirat=
“sete de aer”
- in ASTM CARDIAC – Dispnee paroxistica inspiratorie polipneica vesperala
( bolnav inclinat inainte, cu umerii ridicati)= insuficienta ventriculara stg.
Dispnee de decubit – bolnavul nu poate sta culcat, adopta pozitie sezanda
(procese pleuropulmonare si afectiuni cardiace)
Drenaj postural –utilizarea gravitatiei pentru drenarea secretiilor din caile
respiratorii inferioare ( sursa secretiilor sa fie la un nivel superior fata de locul de
eliminare
Expectoratie – act reflex si voluntar de eliminare a sputei din caile respiratorii prin
actul tusei
Empiem pleural– acumulare de puroi in cavitatea pleurala
Epistaxis –rinoragie - hemoragie nazala
Emfizem pulmonar – pierderea elasticitatii dar si distrugerea alveolelor
pulmonare, cu reducerea transferului de gaze
Intubatia – interventie pentru mentinerea cailor respiratorii libere
Oxigenoterapia – interventie pentru favorizarea oxigenarii tisulare
Oprirea epistaxisului - asezat pe scaun aplecat in fata “barbia in piept”.
Comprima nara sangeranda cu policele 5-10 min, comprese reci pe frunte, nas,
ceafa, tampotament anterior cu H2O2. Se recomanda pacientului sa nu sufle nasul.
Consult ORL
Ortopnee –respira in pozitie ortostatica: pozitie fortata cu bratele atarnate pe langa
corp, bolnavul in picioare sau sezand
Hipoxemie – scaderea cantitatii de oxigen din sange
Hipoxie – scaderea cantitatii de oxigen din tesuturi
Hipercapnie – cresterea CO2 din sange
Hiperventilatie – patrunderea unei cantitati mari de aer in palmani
Hipoventilatie – patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani
Hemoptizie – hemoragie provenind din caile respiratorii inferioare, exteriorizata
prin cavitatea bucala- sange rosu, aerat sau hemoptoica maronie in infarct
pulmonar
Puls filiform – cu volum redus, abea perceptibil
Puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice
Puls aritmic – pauze inegale intre pulsatii
Puls dicrot –aritmic cu o pulsatie tare si una slaba urmata de pauza
Pneumotorax – patrunderea aerului intre foitele pleurale
Sputa – amestec de secretii din arborele traheo-bronsic, format din mucus, puroi,
sange, celule descuamate, eliminate prin actul tusei
Sughitul – inspir brusc, zgomotos si repetat, datorita unor spasme ale diafragmului
Tipuri de respiratie - costal superior, la femei
- costal inferior, la barbati
- abdominal, la copii si varstnici
Tuse – o expiratie fortata prin care se elimina secretiile, mucus, corpi straini din
caile respiratorii
Tahipnee = polipnee - cresterea frecventei respiratiei
Tiraj – depresiune inspiratorie a partilor moi ale toracelui, suprasternal, epigastru,
intercostal
Tahicardie – cresterea frecventei cardiace
Vomica – expectoratie brusca, in cantitate mare, de lichid seros, puroi, sange din
caile aeriene, prin deschiderea unui abces pulmonar, chist hidatic, empiem pulm.
Wheezing – respiratie suieratoare, cu tonalitate inalta ( mai ales la copii)

3. A DORMI

Apatie – lipsa de interes fata de propria persoana dar si fata de ambianta

Apneea de somn – fenomen de oprire a respiratiei in timpul somnului
Cosmar – vis cu imagini terifiante, din care pacientul se trezeste brusc, nelinistit,
agitat si apoi adoarme greu
Confuzie – pacientul prezinta perceptii false, fiind convins de realitatea lor, aceste
stari il impiedica sa se odihneasca
Enurezisul nocturn – pierdere de urina involuntara manifestata in timpul
somnului la copil peste 3 ani
Insomnie – tulburare a echilibrului somn-veghe care se manifesta prin lipsa de
somn sau prin reducerea duratei si profunzimii somnului (hiposomnie, dificultate
de a dormi, fragmenarea somnului)
Iritabilitate –stare de tensiune psihica continua, neliniste, framantare, adoarme
greu, somn intrerupt, superficial
Indispozitie – stare de mahnire
Letargia – stare patologica de oboseala, hipersomnie continua, mai profunda, cu
diminuarea functiilor vitale, poate fi trezit pentru scurta vreme prin stimulari
violente, pastrand un grad de obnubilare si torpoare intelectuala.
Poate dura ore, zile, luni
Neliniste – teama nejustificata care apare pe fond de instabilitate emotionala,
tulburand odihna pacientului, are tulburari de gandire, idei, sentimente pe care se
straduieste sa le indeparteze
Narcolepsia –este o hipersomnie, necesitatea irezistibila, subita de somn in timpul
zilei Pacientii pot adormi in plina activitate, in orice moment al zilei. Deficit de
hipocretina la nivel cerebral ce apare in urma distrugeri unor celule din
hipotalamus care produc aceasta substanta.
Catalepsia – situatia in care narcolepticul prezinta pierderea tonusului muscular
cadere, care poate fi provocata de emotii, puternice, ras, apare vedere dubla,
vorbire neclara dar nu pierde constienta
Oboseala –stare de epuizare musculara si nervoasa pe care o acuza bolnavul
Pavor nocturn – spaima intensa care apare in timpul somnului, mai frecvent la
copii, pacientul se trezeste brusc din somn, se ridica in sezut, tipa, gesticuleaza, are
privirea ratacita, incearca sa fuga, apoi dupa cateva minute se linisteste, aceasta
stare dispare, pacientul adoarme
Somnambulism- tulburare paroxistica de somn, pacientul coboara din pat, umbla
prin camera, strada, locuri periculoase, are privirea ratacita, miscari dezordonate,
nu vorbeste, nu raspunde la intrebari apoi dupa un timp de culca si adoarme
Somnolenta (accese de somn diurn) – atipiri, pacientul aude cuvintele rostite tare,
raspunde cu oarecare brutalitate, laconic, adoarme fara un stimul.Daca starea
dureaza poate fi urmata de inversarea ritmului nictemeral.
Tristete, depresie –neliniste, framantare, adoarme greu, somn intrerupt, superficial
 4. A SE MISCA

Abductie – miscare de indepartare fata de axul median al corpului

Adductie – miscare de apropiere fata de axul median al corpului
Atonie musculara – absenta totala a tonusului muscular
Anchiloza – diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii
Akinezie – lipsa sau diminuarea miscarilor normale
Ataxie – tulburare de coordonare a miscarilor voluntare
Articulatia – zona unde se intalnesc doua sau mai multe oase
Atrofie musculara – diminuarea volumului muschiului, a contractibilitatii sale
Batatura( clavus) – hipercheratoza usor reliefata, neteda
Clinostatism – culcat – decubit dorsal, ventral, lateral
Decubit dorsal: reg occipitala, omoplatii, coate, regiunea sacrococcigiana, calcaie
Decubit ventral: tample, umeri, creasta iliaca, genunchi, degetele picioarelor
Decubit lateral: umar, trohantere, maleole, fete laterale ale genunchilor
Circumductie – miscare complexa care totalizeaza flexia, extensia, abductia si le
asociaza cu rotatia
Circumductie – miscare complexa care totalizeaza flexia, extensia, abductia si le
asociaza cu rotatia
Crampa – contractie spasmodica, involuntara si dureroasa a unuia sau a mai
multor muschi (molet, picior) cauzata de o pozitie incomoda, de compresiunea
unui nerv sau de deficitul de calciu, de scurta durata
Convulsii – contractii repetate, involuntare, instantanee, ale unui muschi sau grupe
de muschi, urmate de relaxare
Cifoza – deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara
Lordoza – accentuarea curburii lombare a coloanei vertebrale
Mobilitatea – capacitatea omului de a efectua cu segmentele corpului miscari cu
amplitudini diferite (articulatia este sursa amplitudinii miscarii)
Supletea- capacitatea omului de a efectua miscari cu mare amplitudine ( se refera
la elasticitatea ligamentelor, tendoanelo, muschilor)
Scolioza – deviatia laterala a coloanei vertebrale
Escara de decubit – ulceratie a pielii, sunt leziuni profunde ale tegumentului
determinate de irigarea lor insuficienta cauzata de compresiunea indelungata a
acestora intre proeminentele osoase si un plan dur.
Euforie – stare de buna dispozitie, de obicei nemotivata
Extensie – miscare de indepartare a doua segmente apropiate: brat/antebrat,
gamba/coapsa
Flexie – miscare de apropiere a doua segmente apropiate: brat/antebrat,
gamba/coapsa
Genu valgum – deformare in care genunchii sunt apropiati iar picioarele departate
Genu varul – deformare in care genunchii sunt departati iar picioarele apropiate
Hipotonie musculara – diminuarea tonusului muscular
Hipertrofie musculara – marirea volumului unui muschi
Luxatie – iesirea capului femural din articulatie
Ligament – fascicul de fibre conjunctive, rezistent si putin extensibil care face
legatura intre oase la nivelul articulatiilor, sau ajuta la fixeaza viscerelor
Manie – psihoza caracterizata printr-o stare de excitatie psihomotorie, in special
in sfera afectivitatii, cunoasterii si activitatii; bolnavul este nelinistit, tulburent,
datorita ritmului rapid de desfasurare a activitatii sale, nu duce la indeplinire nimic
din ce planuieste
Ortostatism – sta in picioare, cu spatele drept, capul drept inainte, bratele pe langa
corp, picior in unghi de 90gr. cu gamba care este dreapta
Picior ecvin- sprijnit pe antepicior
Picior talus – sprijinit pe calcai
Picior varus – sprijinit pe partea externa a plantei
Picior valgus – sprijinit pe partea interna a plantei
Picior plat – are bolta plantara prabusita
Pareza – diminuarea tonusului muscular: mono, para, tetra pareze
Paralizia – absenta miscarii, lipsa tonus muscular : paraplegie, tetraplegie, diplegie
Monopareza sau monoplegie – pareza sau paralizia intereseaza un membru
Diplegie– paralizia bilaterala ce afecteaza zone simetrice ale corpului
Hemipareza sau hemiplegie - intereseaza jumatate de corp
Parapareza , paraplegie – sunt interesate membrele inferioare
Tetrapareza sau tetraplegie – sunt interesate toate cele 4 membre
Pronatie - miscarea de rotatie a mainii prin care palma priveste in jos
- la picior, planta priveste lateral, cu marginea externa ridicata
Rotatie – miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care
se deplaseaza
Ras sardonic –( in tetanos) – contractia muschilor masticatori determina trismus si
“ risus sardonicus”
Supinatie - miscare de rotatie a mainii prin care palma priveste in sus
Spasm – contractie involuntara a unuia sau a mai multor grupe de muschi
Ticuri – miscari convulsive, involuntare ale ochilor, gurii, ale unui brat sau picior
Tremuraturi – secuse repetate, involuntare, ale unei parti a corpului (mana, cap,
intregul corp)
Opistotonus – spasm prelungit al muschilor spatelui ducand la pozitia de arc de
cerc, cu capul in hiperextensie, sprijin pe extremitatea cefalica si pe calcai (in
tetanos)
Pleurostotonus –corpul este in extensie cu sprijin pe partea laterala plantei si umar
(tetanos)
“Cocos de pusca” – decubit lateral, cu capul in hiperflexie, membrele inferioare
plectate pe coapse,iar coapsele pe abdomen. –( in meningita)
Torticolis – inclinarea capului intr-o parte datorita contractiei musculturii gatului
Tendon –tesut fibros, din colagen, prin care muschiul se prinde de os