„Atunci din mâna-ntredeschisă cerneai pe „Amurg de toamnă violet...

visele-mi curate
Doi plopi, în fund, apar în siluete.”
Ninsoarea albelor buchete de stele mari și
(Amurg violet, George Bacovia)
parfumate.”
( Se întristase luna, Stephane Mallarme)
„Afară târgul stă pustiu,
Și ninge ca-ntr-un cimitir.”
„Din degetele-i roze, suave, răsfirate,
(Nevroză, George Bacovia)
Ningând buchete albe de stele parfumate.”
(Arătare, Stephane Mallarme)
„În ciuda încercărilor grele,
Mai sunt încă roze – mai sunt.”
„Par să nu creadă-n fericirea lor,
(Rondelul rozelor de august, Alexandru
Iar cântul li se pierde-n clar de lună.”
Macedonski)
(Clar de lună, Paul Verlaine)

„A ei lumină argintată
„Plânge în inima mea
Cu roze albe mă-ncunună.”
Cum plouă peste oraș.”
(Rondelul lunei, Alexandru Macedonski)
(Plânge în inima mea, Paul Verlaine)

„ Și pe aripi de rai mă purtară

„Visul nostru de viață și moarte
În crini e beția cea rară.”
Ca iedera boltită ne îmbie.”
(Rondelul crinilor, Alexandru Macedonski)
(Insomnii, Ion Vinea)

„Prin codri de simboluri petrece omu-n viață

„Ora de doliu, veșnică, fără moarte,
Și toate-l cercetează c-un ochi prietenesc.”
A pândit în noi ca un vechi blestem.”
(Corespunderi, Charles Baudelaire)
(Ceas rău, Ion Vinea)
„Și-acolo, cu privirea pierdută-o să rămân,
„Și voios va veni să trezească la viață,
Când soarelui și mie ni se va stinge chipul.”
Ale noastre oglinzi și văpăile moarte.”
(Când toamna o să vină cu frunze ruginite...,
(Moartea iubiților, Charles Baudelaire)
Jean Moreas)