Consiliul Fiscal

Muhammad Ali Razvan

Seria C Grupa 613
Scurt Istoric
Consiliul Fiscal este un organism guvernamental din Romania, creat în iunie
2010, care are rolul de a consilia autoritățile în vederea asigurării unui buget
sănătos, capabil să atragă toate veniturile necesare și să se achite de toate
cheltuielile obligatorii. Consiliul sprijină activitatea Guvernului și a Parlamentului
în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a
asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiecțiilor
bugetare și a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu și lung. Membrii
Consiliului Fiscal nu solicită sau primesc instrucțiuni de la autoritățile publice sau
de la orice altă instituție sau autoritate.

Consiliul fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea

responsabilităţii fiscal-bugetare şi compusă din 5 membri cu experienţă în
domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare supuşi unor criterii stricte de
eligibilitate. Membrii Consiliului fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către
Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii
Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului
Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor care nominalizează fiecare o
singură persoană.

În realizarea misiunii sale, Consiliul fiscal îndeplineşte o sferă largă de atribuţii:

evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea
prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul
pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia
bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează
respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă
şi viitoare.
 Actele normative care reglementează organizarea și
funcționarea instituției publice
Consiliul Fiscal este autoritate independentă, înființată în baza Legii
responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 (LRFB), care sprijină activitatea
Guvernului și a Parlamentului în procesul de elaborare și derulare a politicilor
fiscal-bugetare și promovează transparența și sustenabilitatea finanțelor publice.

Regulamentul de organizare și funcționare și

regulamentul de ordine interioară al instituției publice
Cap. 1 Prevederi Generale

1. asigurarea şi menţinerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparenţei şi

sustenabilităţii pe termen mediu şi lung a finanţelor publice;

2. stabilirea unui cadru de principii şi reguli pe baza căruia Guvernul să asigure

implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune
financiară a resurselor;

3. gestionarea eficientă a finanţelor publice pentru a servi interesul public pe

termen lung, asigurarea prosperităţii economice şi ancorarea politicilor fiscal-
bugetare într-un cadru durabil.

Cap. 2 Atribuţiile preşedintelui Consiliului Fiscal

Art . 4. Preşedintele Consiliului Fiscal are următoarele atribuţii:

a) conduce consiliul;

b) convoacă reuniunile consiliului;

c) este reprezentantul de drept al consiliului;

 d) aprobă publicarea analizelor/studiilor/opiniilor şi recomandărilor
elaborate de consiliu, conform atribuţiilor şi responsabilităţilor acestuia, în urma
însuşirii acestora de către membrii consiliului prin vot;

e) coordonează secretariatul consiliului.

f) răspunde în faţa Parlamentului pentru corectitudinea şi acurateţea

analizelor/studiilor/opiniilor şi recomandărilor elaborate de Consiliul Fiscal,
conform atribuţiilor şi responsabilităţilor acestuia.

Cap. 3 Ședințele Consiliului Fiscal

Art. 5. Ședințele Consiliului Fiscal au loc ori de câte ori este necesar, însă o
ședință va avea loc, de regulă, cel puţin o dată pe lună.

Art. 6. (1) Şedinţele Consiliului Fiscal sunt convocate de preşedinte, sau în

lipsa acestuia, de vicepreşedintele Consiliului Fiscal; (2) Convocarea ședințelor
este însoţită de agenda acesteia şi de materialele suport elaborate de Secretariatul
tehnic şi va fi trimisă membrilor consiliului, de regulă, cu cel puţin 48 de ore
înainte de data ședinței; (3) Agenda ședințelor Consiliului Fiscal este stabilită de
preşedintele Consiliului Fiscal, sau în absenţa acestuia, de vicepreşedintele
consiliului; (4) Membrii Consiliului Fiscal pot propune preşedintelui
amendamente la agenda care însoţeşte convocarea ședinței, de regulă cu 24 de ore
înainte de data desfăşurării acesteia; (5) La începutul ședinței, membrii consiliului
vor aproba prin vot, cu majoritate simplă, agenda propusă de preşedinte şi
eventualele amendamente propuse. (6) Şeful secretariatului tehnic ori, în lipsa sa,
înlocuitorul desemnat al acestuia, va participa la toate şedinţele Consiliului Fiscal.
În măsura în care este necesar, la şedinţe pot participa şi alţi membri ai
Secretariatului tehnic.

Art. 7. Şedinţele Consiliului Fiscal sunt conduse de preşedintele consiliului

sau, în absenţa acestuia, de vicepreşedintele Consiliului Fiscal, (1) Conducătorul
ședinței Consiliului Fiscal are responsabilitatea de a verifica existenţa cvorumului
înainte de începerea acesteia. Se va constata existenţa cvorumului în condiţiile
participării majorităţii membrilor consiliului (3 membri), incluzând preşedintele
sau, în absenţa acestuia, vicepreşedintele. (2) În lipsa cvorumului, conducătorul
ședinței o va închide, stabilind o dată ulterioară de desfăşurare a acesteia.

Art. 8. Ședințele Consiliului Fiscal nu sunt publice, dar la ele pot participa
experţi externi în măsura în care participarea acestora este aprobată de membrii
Consiliului Fiscal. 3
 Art. 9. Deciziile Consiliului Fiscal vor fi adoptate prin vot, cu majoritatea
simplă a membrilor participanți ai consiliului. (1) Este permisă exprimarea unui
vot prin corespondenţă, aceasta putându-se realiza printr-un act semnat de
membrul în cauză al consiliului în care să fie menţionate explicit fiecare dintre
propunerile concrete supuse la vot şi votul exprimat. Actul respectiv poate fi
întocmit şi sub forma electronică, transmis prin intermediul adresei de e-mail
instituționale. (2) Este permisă participarea de la distanţă la şedinţele Consiliului
Fiscal, în condiţiile în care mijloacele tehnice permit acest lucru (teleconferinţă).
(3) Odată ce o decizie/opinie a Consiliului Fiscal va fi fost aprobată prin vot
majoritar, aceasta este însuşită de toţi membrii consiliului, indiferent de opiniile
personale ale acestora.

Art. 10. (1) La sfârşitul fiecărei şedinţe, Secretariatul tehnic elaborează

procesul verbal al ședinței, care va fi semnat de membrii participanți la ședința în
cauză. (2) Procesele verbale de ședință sunt înregistrate la nivelul Secretariatului
Tehnic.

Cap. 4 Comitetul Consultativ al Consiliului Fiscal

Art. 11. În vederea alinierii la principiile OECD privind Instituțiile Fiscale

Independente, începând cu data de 20 septembrie 2020 se creează Comitetul
Consultativ al Consiliului Fiscal. (1) Comitetul Consultativ este format din trei
membri, cu un mandat pe doi ani. (2) Membrii Comitetului Consultativ sunt aleși,
pe baza criteriilor de competență și expertiză de către membrii Consiliului Fiscal,
prin consens. (3) Activitatea membrilor Comitetului Consultativ este
neremunerată. (4) Calendarul de lucru al Comitetului Consultativ este stabilit de
Consiliul Fiscal, în funcție de necesități.

Cap. 5 Secretariatul tehnic

Art. 12. Activitatea Consiliului Fiscal este asistată de un Secretariat Tehnic

organizat în cadrul Academiei Române, a cărui schema de personal nu poate
depăşi un număr de 10 posturi, şi a cărui activitate este coordonată de şeful
secretariatului tehnic.

Art. 13. Secretariatul tehnic asigură atât expertiza tehnică necesară

exercitării funcţiilor Consiliului Fiscal, cât şi aspectele de natură operaţională şi
administrativă a activităţii Consiliului Fiscal.

Art. 14. Atribuţiile şefului secretariatului tehnic sunt următoarele: (1)

Coordonează activitatea secretariatului tehnic; (2) Reprezintă Secretariatul tehnic
în relaţiile interne ale instituţiei; (3) Participă, cu rol de consiliere, la şedinţele
Consiliului Fiscal.

Art. 15. Atribuţiile experţilor secretariatului tehnic sunt următoarele: (1)

Asigură calitatea metodologiilor de analiză; (2) Realizează şi asigură accesul
public la analize / rapoarte periodice sau ocazionale referitoare la situaţia
economica şi financiară; (3) Participă la pregătirea si elaborarea conţinutului
opiniilor / publicaţiilor Consiliului Fiscal; (4) Realizează analize economice,
elaborează materiale care sa asiste luarea de decizii şi formularea de opinii şi
recomandări, elaborează previziuni bugetare şi metodologii de previziune; (5)
Asigură analize tehnice cu privire la cifre bugetare; (6) Colaborează la structurarea
logica a bazelor de date necesare lucrărilor de analiza din cadrul Consiliului, la
realizarea descrierilor de metodologie, încărcarea si mentenanţa datelor; (7)
Elaborează analize de impact bugetar pentru proiecte de lege; (8) Pregăteşte
răspunsuri la întrebările adresate Consiliului şi conferinţele de presă ale acestuia. 5
Art.

16. În vederea evitării conflictelor de interese şi a asigurării imparţialităţii

analizelor Consiliului Fiscal, angajaţii Secretariatului tehnic nu pot cumula această
calitate cu cea de funcţionar public de conducere sau execuţie conform definiţiilor
din legea 188/1999 republicată. Art. 17. Prezentul Regulament intră în vigoare la
data aprobării sale în Consiliul Fiscal şi poate fi amendat în urma unei decizii
majoritare cu prevederi corespunzătoare desfăşurării activităţii.

Procedurile operaționale ale instituției publice

În realizarea misiunii sale, Consiliul fiscal îndeplineşte o sferă largă de atribuţii:
evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei
de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri
de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care
aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale,
emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.
 Structura organizatorică, atribuțiile departamentelor

Atribuţiile preşedintelui Consiliului Fiscal

Preşedintele Consiliului Fiscal are următoarele atribuţii:

a) conduce consiliul;

b) convoacă reuniunile consiliului;

c) este reprezentantul de drept al consiliului;

d) aprobă publicarea analizelor/studiilor/opiniilor şi recomandărilor

elaborate de consiliu, conform atribuţiilor şi responsabilităţilor acestuia, în urma
însuşirii acestora de către membrii consiliului prin vot;
 e) coordonează secretariatul consiliului.

f) răspunde în faţa Parlamentului pentru corectitudinea şi acurateţea

analizelor/studiilor/opiniilor şi recomandărilor elaborate de Consiliul Fiscal,
conform atribuţiilor şi responsabilităţilor acestuia.

Comitetul Consultativ al Consiliului Fiscal

În vederea alinierii la principiile OECD privind Instituțiile Fiscale

Independente, începând cu data de 20 septembrie 2020 se creează Comitetul
Consultativ al Consiliului Fiscal.

(1) Comitetul Consultativ este format din trei membri, cu un mandat pe doi
ani.

(2) Membrii Comitetului Consultativ sunt aleși, pe baza criteriilor de

competență și expertiză de către membrii Consiliului Fiscal, prin consens.

(3) Activitatea membrilor Comitetului Consultativ este neremunerată.

(4) Calendarul de lucru al Comitetului Consultativ este stabilit de Consiliul

Fiscal, în funcție de necesități.

Secretariatul tehnic

Art. 12. Activitatea Consiliului Fiscal este asistată de un Secretariat Tehnic

organizat în cadrul Academiei Române, a cărui schema de personal nu poate
depăşi un număr de 10 posturi, şi a cărui activitate este coordonată de şeful
secretariatului tehnic.

Art. 13. Secretariatul tehnic asigură atât expertiza tehnică necesară

exercitării funcţiilor Consiliului Fiscal, cât şi aspectele de natură operaţională şi
administrativă a activităţii Consiliului Fiscal.

Art. 14. Atribuţiile şefului secretariatului tehnic sunt următoarele:

(1) Coordonează activitatea secretariatului tehnic;

(2) Reprezintă Secretariatul tehnic în relaţiile interne ale instituţiei;

(3) Participă, cu rol de consiliere, la şedinţele Consiliului Fiscal.

 Art. 15. Atribuţiile experţilor secretariatului tehnic sunt următoarele:

(1) Asigură calitatea metodologiilor de analiză;

(2) Realizează şi asigură accesul public la analize / rapoarte periodice sau

ocazionale referitoare la situaţia economica şi financiară;

(3) Participă la pregătirea si elaborarea conţinutului opiniilor / publicaţiilor

Consiliului Fiscal;

(4) Realizează analize economice, elaborează materiale care sa asiste luarea

de decizii şi formularea de opinii şi recomandări, elaborează previziuni bugetare şi
metodologii de previziune;

(5) Asigură analize tehnice cu privire la cifre bugetare;

(6) Colaborează la structurarea logica a bazelor de date necesare lucrărilor

de analiza din cadrul Consiliului, la realizarea descrierilor de metodologie,
încărcarea si mentenanţa datelor;

(7) Elaborează analize de impact bugetar pentru proiecte de lege; (8)

Pregăteşte răspunsuri la întrebările adresate Consiliului şi conferinţele de presă ale
acestuia.

Membrii Consiliului Fiscal

Daniel DĂIANU, președintele Consiliului Fiscal, este membru al Academiei
Române, profesor universitar la SNSPA în București; Membru al Grupului la nivel
înalt pentru reforma bugetului UE (HLGOR); Membru al Comisiei Naționale pentru
fundamentarea raportului de aderare la zona euro.

Bogdan-Octavian COZMÂNCĂ, vicepreședintele Consiliului Fiscal, este

conferențiar universitar la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci si Burse de Valori,
Catedra de Monedă din cadrul Academiei de Studii Economice București și este
consilier al Prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României.

Bogdan Dumitrescu, șef serviciu Secretariat Tehnic Consiliul Fiscal,

Realizează şi asigură accesul public la analize / rapoarte periodice sau ocazionale
referitoare la situaţia economica şi financiară care sunt aprobate de presedintele
consiliului fiscal.

Programele și strategiile proprii ale instituției publice

Consiliul Fiscal din România reprezintă o transpunere instituțională și o adaptare
a normelor fiscale europene în legislația autohtonă. Deși este o instituție relativ
nouă pe plan european și național, Consiliul Fiscal are o misiune importantă în
contextul românesc, din mai multe considerente. Astfel:

 Temeiul legislației fiscale europene – întruchipată și de legislația

românească (în special de Legea nr. 69/2010 republicată) – are origine și în
lecțiile Marii Recesiuni. Țări cu vulnerabilități accentuate de politici fiscale
pro-ciclice, deficite externe și creșterea îndatorării ce au fost alimentate de
mișcarea neîngrădită a capitalurilor (specifică Pieței Unice) și de insuficiența
mijloacelor macroprudențiale, au suferit corecții dureroase după 2009.
Această realitate reclamă prudență și cumpătare în politicile economice,
manifestate, în domeniul fiscal-bugetar, prin acumularea de spațiu fiscal.
Chiar dacă legislația europeană va suferi simplificări și, poate, extinderi –
printr-o „capacitate fiscală” europeană – România este bine să onoreze litera
și, mai ales, spiritul exprimate de Legea Responsabilității Fiscale. Acest spirit
implică transparență, predictibilitate și comprehensivitate în construcția și
execuția bugetelor publice, un regim fiscal echitabil.
 Spațiul fiscal este vital în economii emergente, care prin definiție nu emit
monedă de rezervă; aceste economii au nevoie de „tampoane” adecvate,
mai ales în vremuri cu incertitudini mari și piețe financiare ușor
schimbătoare. Leul nu este monedă de rezervă, iar BNR nu are spațiul de
manevră al unor bănci centrale mari. De aceea, dezechilibrele trebuie să ne
preocupe în mod serios, pentru a evita deteriorarea stabilității financiare, a
evaluării riscului suveran, a finanțării și dinamicii economiei.
 Datoria publică este la un nivel rezonabil (cca 35% din PIB în 2018, conform
metodologiei UE), dar adâncirea „deficitelor gemene” în ultimii ani, în
special a celui extern (deficitul de cont curent va depăși probabil 5% din PIB
în acest an), cu o structură în deteriorare a finanțării, singularizează
România față de alte state membre din regiune; o corecție este necesară în
politica fiscal-bugetară.
 Exodul de capital uman, deficitul în creștere de forță de muncă, explică
majorări salariale pentru atenuarea fenomenului. Dar dezechilibre externe
excesive nu iartă și pot reclama ajustări drastice când mediul internațional
devine nefavorabil; creșterile de venituri trebuie să aibă în vedere mersul
productivității, al competitivității economiei.
 O calibrare adecvată a mixului de politici macroeconomice este esențială
pentru protejarea echilibrelor. Aceste politici trebuie să țină cont de
interesele pe termen mediu și lung ale economiei românești, să evite măsuri
ad-hoc, nefundamentate analitic, ce sunt contraproductive. Politicile trebuie
să fie sustenabile.

 Problema armonizării politicilor economice este cu atât mai acută cu cât

reperele de atins nu se limitează la managementul situației curente, ci au
de urmărit un obiectiv foarte ambițios – așa cum a fost propus de raportul
elaborat sub egida Comisiei Naționale, precum și de Planul de Acțiune
asociat – acela al adoptării monedei euro (și, în prealabil, de intrare în
Mecanismul Cursurilor de Schimb – ERM2); cu deficite mari nu se poate
adera la zona euro, nici intra în ERM2.
 Creșterea veniturilor fiscale este necesară având în vedere subfinanțarea
unor bunuri publice de bază – educație, sănătate, infrastructura de bază.
Venituri fiscale de cca 26% din PIB sunt considerabil sub pretențiile și nevoile
unui stat membru al UE. Creșterea veniturilor fiscale are de considerat și
noua lege a pensiilor. Această lege urmărește reașezarea sistemului de pensii
pe baze mai echitabile, însă are un impact major asupra bugetului public și va
complica mult efortul de reducere a deficitului său structural.
 Deși modalități concrete de corecție fiscal-bugetară sunt temă de dezbateri
publice și politice – ele putând fi realizate atât prin majorarea veniturilor
(creșterea ratelor, a eficienței colectării, sau a ambelor, în cazul celei din
urmă prin informatizare și combatere fermă a evaziunii și „optimizărilor”
fiscale), cât și printr-o ajustare a structurii cheltuielilor publice, cu
respectarea principiului eficienței – necesitatea unei corecții ample a
bugetului consolidat nu poate fi pusă sub semnul întrebării.
 Necunoscuta este deci „cum se vor face ajustările”, cu ce efecte pentru
oameni și firme și pe ce orizont de timp.
 Economia României a avut o creștere, în termeni reali, de 5,9%, atât pe fondul
efectului de bază (contracție de 3,9% în 2020), cât și datorită impactului
măsurilor fiscale guvernamentale, precum și a revenirii încrederii consumatorilor
și operatorilor economici, care și-au utilizat economisirea forțată din perioada
pandemiei. În anul 2021, în contrast cu anul 2020 caracterizat de rate ale inflației
reduse, aceasta a înregistrat o recrudescență către finalul anului – de la 3,0% în
ianuarie la 8,2% în decembrie 2021. Și creșterea prețurilor, măsurată prin
deflatorul PIB, s-a situat la un nivel net superior celui anticipat în SFB 2021-
2023, respectiv la 5,4%, față de 2,8%. Cele două rectificări bugetare operate pe
parcursul anului 2021 au consemnat o amplă revizuire ascendentă a veniturilor
bugetare, pe fondul recuperării peste așteptările inițiale a impozitelor amânate la
plată de către companii în anul precedent, precum și sub impactul evoluțiilor
macroeconomice mai favorabile decât se anticipase la elaborarea proiectului de
buget.
Bugetul Consiliului Fiscal
Bibliografie
http://www.consiliulfiscal.ro/index.html