Identificarea problemelor la nivel local

Suprafața intravilanului Sibiului a crescut, între anii 2007 – 2020, cu aproape o treime și,
odată cu aceasta, a crescut și numărul locuințelor nou construite. Creșterea patrimoniului
construit a condus și la extinderea și intensificarea fenomenului de „insulă de căldură urbană”.
Creșterea numărului de locuințe construite a condus și la intensificarea valurilor de
căldură. Tocmai de aceea, în cartierele Hipodrom, Vasile Aaron și Ștrand, spre exemplu, unde
densitatea locuirii este ridicată, iar spațiile verzi lipsesc, se creează fenomenul de insulă de
căldură urbană. Acest fenomen apare atunci când suprafețele ocupate cu construcții sunt mai
mari decât cele neocupate. Areale de tip „hot-spot” apar în cartierele menționate din cauza
multitudinii de suprafețe betonate. De asemenea, lipsa unor reglementări urbanistice, care să
stimuleze la amenajarea de acoperișuri verzi sau albe, pereți verzi, ori utilizarea unor materiale și
culori reflectorizante la reabilitarea termică a clădirilor, face ca aceste valuri de căldură să fie
frecvente.
În același timp, cele mai răcoroase zone din municipiul Sibiu sunt cele periferice ori cele
unde există spații verzi. Într-o strategie realizată de mai mulți specialiști pentru identificarea de
soluții adaptabile la schimbările climatice, se arată că între arealele periferice și cele centrale ale
orașului diferențele de temperatură ajung până la 8 grade Celsius.
Zona centrală a Sibiului este și ea o zonă „fierbinte”, mai ales în prima parte a zilei. Acest
lucru se explică prin faptul că la acele ore de deschid restaurantele, iar aerul cald din bucătăriile
acestora este evacuat.
Şantierele sunt una dintre principalele surse de poluare a aerului în Sibiu, iar cele mai
multe probleme sunt provocate de nerespectarea reglementărilor legale privind gestionarea
deşeurilor şi lipsa infrastructurii privind prevenirea dispersiei particulelor în suspensie.
O bună gestionare a deșeurilor într-un oraș precum Sibiu este importantă pentru traiul
locuitorilor. Pentru a spori factorul de mediul s-au stabilit o serie de obiective de îmbunătățire a
acestuia:
 Colectarea selectivă
 Închiderea depozitului de deșeuri menajere al municipiului Sibiu
 Amenajarea unei stații de transfer pentru deșeuri municipale – selectarea deșeurilor
reciclabile și compostarea celor organice
 Realizarea unui incinerator pentru deșeurile deosebit de periculoase
 Realizarea unei instalații complexe pentru tratarea apelor reziduale
 Programe educaționale – schimbarea atitudinii cetățenilor
 Reguli de conservare a resurselor si reducerea deșeurilor
Experiențele de dezvoltare economică din lume confirmă faptul că este necesară aplicarea
de direcții sistematice si de durată precum:
 Susţinerea economică a municipiului Sibiu şi dezvoltarea lui în acord cu tendinţele
majore ale Comunităţii Europene.
 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de bază locale şi a căilor de comunicaţie
cu celelalte zone ale ţării.
 Consolidarea identităţii şi promovarea imaginii municipiului Sibiu, de spaţiu
medieval tradiţional, multicultural, multi etnic şi spiritual.
 Îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor, ameliorarea cadrului urban în scopul
creşterii calităţii vieţii locuitorilor la standarde europene.
 Asigurarea protecţiei şi conservării mediului natural şi construit, în concordanţă cu
cerinţele dezvoltării durabile. Reabilitarea istorică a oraşului Sibiu, pentru păstrarea şi
conservarea identităţii sale.