Examenul de bacalaureat naţional

Proba E. a)
Limba şi literatura română
Model
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment:

Întemeiată la 1348, Universitatea Carolină din Praga se numără printre cele mai vechi instituţii de
învăţământ superior din lume. Studiul limbii române beneficiază aici de o bogată tradiţie, acesta fiind
introdus la catedra de limbi romanice a Universităţii încă din anul 1882 de către profesorul ceh de filologie
Jan Urban Jarník (1848-1923). Este notabil şi faptul că Universitatea Carolină a devenit, astfel, a cincea
universitate din afara României la care limba română a început să fie predată (după cele din Torino,
Petrograd, Viena și Budapesta). Un moment esenţial în privinţa învăţării limbii române la Praga, precum şi
pentru relaţiile româno-cehe în ansamblu, a fost înfiinţarea Secţiei de Limba şi Literatura Română în anul
1950, în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Caroline. Un an mai târziu, în baza unei Înţelegeri
interministeriale româno-cehe, a fost iniţiată activitatea lectoratului de limba română. Acesta a presupus
prezenţa neîntreruptă a câte unui lector de limba română detaşat de la o universitate din România pentru a
preda îndeosebi cursuri practice studenţilor cehi. Începând cu anul 2009, secția de Limba și Literatura
Română face parte administrativ din Departamentul de Studii Sud-Slave și Balcanice, alături de limba,
literatura și istoria sârbă, croată, slovenă, bulgară și albaneză. În anul universitar 2012-2013 lectorul de
limba română este singurul angajat cu normă întreagă, iar în cadrul secției mai activează, cu câte o
jumătate de normă, pentru discipline de limba română, Mircea Dan Duță (directorul Institutului Cultural
Român din Praga) și Jiri Nasinec (traducător), iar pentru discipline de literatură română, Libuse Valentova
și Jarmila Horakova (doctorandă). Lectoratul, care funcţionează în cadrul Secţiei de Limba şi Literatura
Română, asigură cursuri practice pentru studenţii anilor I şi II care au optat pentru română ca limbă
principală de studiu. Include, totodată, un seminar de scriere creativă adresat masteranzilor care continuă
studiul limbii române, precum şi cursuri opţionale de limba română destinate studenţilor tuturor
specializărilor din toți anii de studiu.
Principala problemă a studenţilor care ar dori să opteze pentru studiul limbii române ca limbă
principală (A) în cadrul licenţei este tocmai arondarea românei în cadrul studiilor balcanice. Concret, cea
mai mare parte a ariei curriculare este ocupată de discipline care au ca obiect istoria şi literatura ţărilor
balcanice (în special sârba), resimţite ca un corp străin de către studenţii românişti, un loc mai redus fiind
alocat efectiv studiului limbii (şi literaturii) române.
Vasile Anton Bâgiu, Studenţi boemi în graiul valah: limba română la Praga, www.oglindaliterara.ro

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul secvenţei bogată tradiţie. 6 puncte
2. Menționează care sunt limbile ce fac parte din Departamentul de Studii Sud-Slave și Balcanice în
prezent. 6 puncte
3. Precizează în ce constă activitatea lectoratului de limba română, justificându-ţi răspunsul cu o secvenţă
din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care este importantă introducerea studiului limbii române la catedra de limbi
romanice a Universităţii Caroline din Praga. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, principala problemă a studenţilor care ar dori să opteze pentru studiul
limbii române ca limbă principală, aşa cum se desprinde din textul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă promovarea limbii române
influenţează sau nu integrarea în spaţiul european, raportându-te atât la informaţiile din fragmentul extras
din articolul Studenţi boemi în graiul valah: limba română la Praga de Vasile Anton Bâgiu, cât şi la
experienţa personală sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare,
de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două trăsături ale romantismului identificate în textul următor:

Când tot se-nveseleşte, când toţi aci se-ncântă,

Când toţi îşi au plăcerea şi zile fără nori,
Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă
L-a patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.

Şi inima aceea, ce geme de durere,

Şi sufletul acela, ce cântă amorţit,
E inima mea tristă, ce n-are mângâiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.

Mihai Eminescu, Din străinătate

Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1
punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte
şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui roman interbelic
studiat.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului studiat într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema romanului studiat;
– analiza a două componente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru romanul studiat
(de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele
comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru
redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere –
1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii
literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi
să dezvolte subiectul propus.