Elementele orbitei

Miron Alexandra-Elena

Orbita prezintă o sumedenie de elemente, de diferite mărimi s, i forme. În ciuda acestor numeroase
componente, putem defini orbita raportându-ne la componentele acesteia care ı̂i descriu mărimea,
forma, ı̂nclinat, ia, răsucirea, s, i rotirea orbitei:

Notat, ie Rol
a axa semi-majoră mărimea orbitei
e excentricitatea forma orbitei
i ı̂nclinat, ia ı̂nclinarea orbitei
Ω longitudinea nodului ascendent răsucirea orbitei
ϖ argument de latitudine rotat, ia orbitei

Pentru a ı̂nt, elege not, iunea de axă semi-majoră va trebui, ı̂n principal, să ı̂nt, elegem semnificat, ia
a doi termeni:

1. Perigeu
2. Apogeu(culme)

(1)

Începem prin a defini termenii de ’Periapsă’, respectiv ’Apoapsă’:

• Periapsa reprezintă punctul de pe orbită, cel mai aproape de corpul care orbitează.
• Apoapsa reprezintă punctul de pe orbită, cel mai departe de corpul care orbitează.

Astfel, Perigeul semnifică punctul ı̂n care satelit, ii orbitei sunt cel mai aproape de Pământ, s, i
totodată cei mai rapizi. Apogeul reprezintă punctul ı̂n care satelit, ii orbitei sunt cel mai departe de
Pământ s, i totodată cei mai lent, i.

Axa Semi-majoră este definită ca fiind media distant, elor Perigeu s, i Apogeu. Pentru a simplifica,
putem considera această axă ca fiind jumătatea distant, ei de la Perigeu la Apogeu. Concluzionând,
axa semi-majoră ne oferă informat, ii ı̂n legătură cu marimea orbitei.

1
 A doua componentă, Excentricitatea, are rolul de a descrie forma orbitei (natura conicei). Prima
lege a lui Kepler ne spune că orbita are traiectoria unei elipse. În imaginea (2), observăm dimensiunea
orbitei cu diferite valori ale excentricităt, ii, variind de la 0 la 1.

(2)

Astfel, cu cât excentricitatea tinde mai mult către 1, cu atât orbita tinde să aibă o traiectorie
eliptică.
Următoarea componentă este ı̂nclinat, ia. Are rolul de a descrie ı̂nclinarea orbitei. Aceasta este
măsurată de la planul ecuatorial până la planul orbital.
1. Planul ecuatorial reprezintă planul care trece prin centrul Pământului si se prelunges, te până la
ecuator. (figura (3))

(3)

2. Planul orbital reprezintă planul care se află ı̂n vârful orbitei s, i se extinde prin centrul Pământului.
(figura (4))

(4)

Înclinat, ia apart, ine intervalului (0, 180◦ ). Dacă aceasta se află ı̂ntre 0◦ s, i 90◦ , satelitul se spune
că se mis, că ı̂n aceeas, i direct, ie cu rotat, ia Pământului. Dacă aceasta se află ı̂ntre 90◦ si 180◦ ,
satelitul se miscă invers directiei rotat, iei Pământului. Dacă ı̂nclinat, ia este exact de 90◦ , atunci
Orbita se numes, te polară.

2
 Cea de-a patra componentă a orbitei este longitudinea nodului ascendent. Ω măsoară răsucirea
orbitei. Pentru a putea exemplifica, avem nevoie de câteva not, iuni:
1. Nodul ascendent

2. Nodul descendent
3. Direct, ia echinoct, iului de primăvară - semnifică un vector de la centrul Pământului până la centrul
Soarelui (ı̂n prima zi de primăvară)
As, adar, longitudinea nodului ascendent este măsurată de la direct, ia echinoct, iului de primăvară
până la nodul ascendent. (figura (5))

(5)

Ultima componentă, argumentul de latitudine, ϖ, măsoară rotat, ia orbitei. Perige-ul măsoară,

ı̂n directia mis, cării satelitului, rotat, ia de la nodul ascendent spre perigeu; Perige-ul se află acolo unde
satelitul este foarte aproape de Pământ s, i energia cinetică este maximă. (figure(6))

(6)

Aceste 5 elemente ne spun informat, ii ı̂n legătură cu orbita. Cel de-al 6-lea element ne prezintă
detalii ı̂n legătură cu satelitul. Avem nevoie de o constantă care să precizeze momentul init, ial. Aceasta
poartă numele de momentul trecerii la perigeu al astrului, notat cu τ .

• Dacă ne aflăm pe un câmp s, i un satelit trece ı̂n acel moment deasupra capului nostru, putem
determina când s, i unde ı̂l vom vedea din nou.

În concluzie, pentru a putea descrie traiectoria unui corp ı̂n mis, care, vom folosi acest set cu 6
constante: (a,e, τ , i, ϖ ).