Elemente de astronomie practică cu

mișcarea apărută a aștiilor

Realizat de :Trimchineț Iana

 Astronomia
este o știință naturală care studiază obiecte
și fenomene cerești. Folosește matematica, Astronomia este una dintre
fizica și chimia pentru a explica originea și cele mai vechi științe naturale.
evoluția lor. Printre obiectele de interes se Civilizațiile timpurii din istoria
numără: planete, sateliți naturali, stele, înregistrată au făcut observații
nebuloase, galaxii și comete. metodice despre cerul nopții.
Acestea includ babilonienii,
grecii, indienii, egiptenii, chinezii,
Maya și multe popoare indigene
antice din America.
Astronomia profesionistă este
împărțită în două ramuri:
observațională și teoretică.
Astronomia observațională este
concentrată pe achiziționarea de date
din observațiile obiectelor
astronomice. Aceste date sunt apoi
analizate folosind principii de bază
ale fizicii.
Astronomia teoretică este orientată
spre dezvoltarea de modele
computerizate sau analitice pentru a
descrie obiecte și fenomene
astronomice. Aceste două câmpuri se
completează reciproc. Astronomia
teoretică încearcă să explice
rezultatele observaționale, iar
observațiile sunt folosite pentru a
confirma rezultatele teoretice.
 Constelatiile
Constelațiile sunt grupuri de stele care sunt
percepute ca fiind conectate vizual pe cerul
nopții. Acestea au fost numite și asociate cu
mituri și legende încă din cele mai vechi
timpuri. În prezent, există 88 de constelații
recunoscute oficial de Uniunea Astronomică
Internațională.
 Sferă cerească și elementele ei
Sfera cerească este o imagine abstractă a cerului
care îl înconjoară pe observatorul de pe Pământ.
Este utilizată pentru a descrie pozițiile obiectelor
cerești și a face observații astronomice.
Imaginea sferică: Sfera cerească este o imagine
sferică a cerului, cu Pământul în centrul său. Este
imaginată să înconjoare observatorul în toate
direcțiile, iar limitele sale sunt marcate de linia
orizontului și de linia zenitului (punctul deasupra
capului observatorului)
Coordonatele sferice: Sfera cerească este
împărțită în coordonate sferice pentru a ajuta
la localizarea și descrierea pozițiilor obiectelor
cerești. Cele două coordonate principale sunt
ascensiunea dreaptă și declinația, care sunt
echivalente cu longitudinea și latitudinea
terestră.
Mișcarea aparentă a obiectelor cerești: Pe
sfera cerească, toate obiectele cerești par să
se miște în jurul Pământului de la est la vest.
Această mișcare aparentă este cauzată de
mișcarea reală a Pământului în jurul Soarelui.
 În figura 8.15 dreapta ZZ care trece prin centrul
O mare al sferei cerești în direcția forței de
greutate se numește verticala locului.Ea
intersectează sfera cerească în: Zenit Z și punctul
diametral opus nadir Z.

Cercul mare al sferei cerești SWNES al

cărui care plan este perpendicular pe
verticală ZZ se numește orizontul
adevărat sau matematic.
Axa PP în jurul căreia are loc mișcarea
aparenta a sferei cerești este numită
axa lumii. Aceasta este paralelă sau
coliniara cu axa de rotație a
Pământului ea intersectează suprafața
sferei cerești în două puncte:numite
polul nord al cerului P și Polul sud al
cerului P.
 Drumul anual aparent al soarelui pe
sfera cereascăeste numită ecliptică.
Axa de rotație a Pământului nu este
perpendiculară pe planul orbitei sale ci e
înclinată cu un unghi de 66’34
În consecință planurile ecliptice formează
un unghi з =23’26’cu planul ecuatorului
ceresc
 Sistemele de coordonate
cerești culminația a aștrilor
echinocțiile și solstițiile.
Coordonatele cerești orizontale
sunt înălțimea astrului
deasupra orizontului h și
azimutul A. Cercul mare al
sferei cerești, ZMZ care trece
prin Zenit Z prin astrul M și
nadir Z se numește cercul
vertical al astrului M.
Înălțimea h a astru este unghiul
mon dintre planul orizontului
matematică și direcția spre
astru OM
 Coordonatele cerești orare
coordonatele acestui sistem sunt declinații б și unghiul orar
t,cercul mare al cerești PMP care trece prin poli lume și prin astru
M se numește cercul orar sau cercul declinație al astrului M.

Declinațiile a unui astru este

unghiul dintre planul ecuatoriul
ceresc și direcția spre astru.
Unghiul orar t este unghiul diedru
între planul meridianului ceresc și
planul cercului orar al astrului
 Culminația aștrilor . Fenomenul de trecere a unui astru
prin meridianul ceresc se numește culminația astrului.
Culminația este superioară atunci când astru intersectează
partea superioară a meridianului ceresc PZQSP.
Culminația este inferioară astru intersectează partea
inferioară a meridianului ceresc PNQZP

Momentul culminației superioare a soarelui se

numește amiază adevărat iar momentul culminația
inferioară miezul nopții adevărat
 Echinocțiile și solstițiile.
În mișcarea sa anuală aparentă pe
ecliptică soarelui trece la 21 martie
din emisfera de sud a sferei cerești în
cea de Nord prin punctul Vernal .
Aceasta este ziua echinocțiului de
primăvară când durata zilei este egală
cu cea a nopții în ziua echinocțiul de
toamnă la 23 septembrie soarele
trece din emisfera de nord în cea de
sud a cerului prin punctul autumnal .
Punctele ecliptice situate la 90 ° de
punctele echinoctiale,se numesc
puncte solstitiale e de mână.
Mișcare periodică a pământului și a lunii . Eclipsele de soare.
fazele lunii . Soarele este de circa 400 ori mai
eclipsele de soare și de lună mare în diametru decât luna în
același timp soarele este
aproximativ de 400 de ori mai
departe de pământ ca luna. În
consecință atunci când aceste
corpuri se aliniază lună poate să
acopere o parte sau tot discul solar
și atunci are loc cu eclipsa de soare.
Mișcarea lunei
Luna efectuează o mișcare de
revoluție în jurul Pământului pe
orbită eliptică în 27.23 două de
zile această perioadă fiind numită
lună SIDERALa
 Eclipsele de lună
atunci când luna în faza de Lună plină uneori intră în
conul de umbră al pământului se produce o eclipsă de
lună eclipsele de lună pot fi totale și parțială umbra
pământului în are forma unui con convergent care la
distanța medie pământ lună are în secțiunea diametrului
de 2,5 ori mai mare decât diametrul lunii de aceea
eclipsă de lună au durată destul de lungă.
Mulțumesc pentru atenție