Curs 4 APICh-1 13-03-2024

Curs 4 – AUTOMATIZAREA PROCESELOR DIN INDUSTRIA CHIMICĂ
. AUTOMATIZAREA PROCESELOR CHIMICE ȘI BIOTEHNOLOGICE

Prof.univ. emerit dr.ing. Nicolae Paraschiv
CAPITOLELE DISCIPLINELOR
1. INTRODUCERE ÎN TEHNICA SISTEMELOR AUTOMATE

2. MODELE MATEMATICE ALE PROCESELOR
3. SISTEME DE MĂSURAT
4. REGULATOARE AUTOMATE
5. ELEMENTE DE EXECUȚIE
6. DISPOZITIVE NUMERICE DE AUTOMATIZARE
13.03.2024 1
CAPITOLUL 2
MODELE MATEMATICE ALE PROCESELOR
2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND MODELAREA MATEMATICĂ

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE
2.3. LINIARIZAREA MODELELOR MATEMATICE

2.4. EXPRIMAREA MODELELOR MATEMATICE PRIN ABATERI ALE VARIABILELOR
2.5. RĂSPUNSUL ÎN TIMP AL SISTEMELOR
13.03.2024 2

 Modelare matematică - procedeu de exprimare cantitativă prin relaţii

matematice a evoluţiei unui sistem.
 Model matematic – ansamblul relaţiilor obţinute prin modelare
matematică.
Observații
1. Dacă sistemul este caracterizat informațional modelul matematic leagă
mărimile de tip ieșire de cele de tip intrare .
2. Un asemenea model se numește Model de tip intrare - ieșire
13.03.2024 3
 Funcție de regimul în care se poate găsi un sistem, acestuia i se pot asocia două
categorii de Modele Matematice (MM) și anume:
 Modele Matematice Dinamice (MMD) specifice regimurilor dinamice

(mărimi variabile în timp) .
 Modele Matematice Staționare (MMS) specifice regimurilor staționare

(mărimi constante în timp) .
13.03.2024 4

 MMD pot fi obținute pe cale analitică sau experimentală.
 Metoda analitică se bazează pe utilizarea legilor, relaţiilor și principiilor

care determină evoluţia sistemului respectiv.
 Metoda experimentală (identificarea) presupune prelucrarea (corelarea)
mulțimilor de valori experimentale obținute pentru
mărimile de intrare şi de ieșire.
 MMS pot fi obținute prin particularizarea MMD.

Observații
1. În mod obişnuit elaborarea Modelelor Matematice se realizează prin
considerarea unor ipoteze simplificatoare.
2. Modelele Matematice sunt utile pentru investigarea prin simulare a
comportamentului sistemelor.
13.03.2024 5

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE
 Construcția pe cale analitică a MMD presupune utilizarea de legi generale şi/sau
particulare specifice fenomenelor fizice şi chimice caracteristice evoluției sistemului
respectiv, între care:
 legi de conservare (masă, căldură, impuls);
 legi de echilibru (mecanic, chimic etc.);
 legi/ecuații de stare a gazelor;
 legi asociate cineticii reacţiilor chimice .
13.03.2024 6
 În ceea ce priveşte legile de conservare, acestea sunt descrise matematic

unitar prin ecuaţia generalizată de transport care pentru un contur Г și o
mărime conservabilă oarecare Ψ este (ilustrată în figura 2.1)
are forma A  I  E, (2.1)

Fig. 2.1. Ilustrarea aplicării ecuației generalizate
de transport (2.1)
unde: A este acumularea din mărimea Ψ în conturul Г, în unitatea de timp ;
I – cantitatea din Ψ care pătrunde în conturul Г, în unitatea de timp ;
E - cantitatea din Ψ care părăsește conturul Г în unitatea de timp .

13.03.2024 7

A. Se va trata deducerea MMD pentru Procesul de Acumulare a unui Gaz (PAG) într-un
recipient de volum constant, proces ilustrat în figura 2.2 în care:
64
64 Q1, Q2 – debite masice de intrare respectiv de ieşire;
4 8
6 4 2 P1, P2 – presiuni la intrare respectiv ieşire;
T6 4
P– presiunea curentă în recipient ;
T –temperatura curentă a gazului ;
Fig. 2.2. Ilustrarea procesului de acumulare V – volumul recipientului;
a gazului într-un recipient
R1, R2 –rezistoare pneumatice (robinete).
a – structura principială; b – reprezentarea informaţională;
13.03.2024 8
 Deducerea modelului matematic analitic se va realiza în condiţiile

considerării următoarelor ipoteze simplificatoare:
 gazul acumulat se consideră ideal;
 temperatura gazului este constantă;
 volumul vasului este constant;
 curgerea prin rezistoarele pneumatice (robinetele) R1 şi R2 este
laminară (căderile de presiune sunt proporţionale cu debitele);
 ariile secţiunilor de trecere ale robinetelor R1 şi R2 sunt

constante în timp.
13.03.2024 9

Aplicând relația (2.1) A  I  E , pentru mărimea conservabilă masa de gaz m se obține:
m  Q1 t  Q2 t ; (2.2)
m
respectiv  Q1  Q2 , (2.3)
t
Δm reprezintă cantitatea de gaz acumulată în vas exprimată în [kg] ;
Δt – intervalul de timp exprimat în [s] în care se produce acumularea;
unde:
Q1 – debitul masic de gaz exprimat în [kg/s] care pătrunde în vas;
Q2 – debitul masic de gaz exprimat în [kg/s] care părăsește vasul.
13.03.2024 10
m
 Q1  Q2 , (2.3)
t
Observații
1. Debitelele masice Q1 , Q2 din relația (2.3) reprezintă cantitatea de substanță
(respectiv de gaz) care traversează o anumită secțiune în unitatea de timp.
2. Relația (3) este omogenă dimensional, în sensul că pentru cei doi

membri ai acesteia rezultă aceiași unitate de măsură, respectiv [kg].
13.03.2024 11

m
 Considerând în relația (2.3)  Q1  Q2 , intervalul de timp Δt foarte mic
şi trecând la limită rezultă: t
m dm
lim 
t  0 t dt (2.4)
 Din relația (2.4) rezultă faptul că acumularea corespunde vitezei de variație

masei de gaz din interiorul vasului, respectiv corespunde primei derivate în
raport cu timpul a mărimii m.
P1
 Deoarece presiunea P este variabilă dependentă a procesului P
(PAG – figura 2.2b ) (respectiv este mărime de ieşire), va P2 PAG
trebui găsită o exprimare a masei m , care apare în relația
(2.4) funcţie de această mărime (respectiv P) . Fig. 2.2 b.
13.03.2024 12
 Din ecuaţia de stare a gazelor ideale : m

PV  RT (2.5)

unde: P este presiunea gazului din recipient [Pa];
V – volumul recipientului [m3];
T – temperatura gazului [K];
μ – masa molară a gazului [kg/mol];
m – masa gazului [kg];
R- constanta universală a gazelor ideale[J/mol K],
se obține:
V
m P (2.6)
RT
13.03.2024
13

V
 Prin derivarea relației (2.6) m  P în raport cu timpul şi ţinând cont de faptul că
RT
în membrul drept toate mărimile, cu excepţia presiunii P, sunt constante în timp, rezultă
d m V d P
 (2.7)
d t RT d t
 Din caracterizarea informațională a PAG , ilustrată în figura 2.2b, rezultă că

presiunile P1 şi P2 sunt variabile independente (respectiv P1
sunt mărimi de intrare) şi prin urmare debitele Q1 şi Q2 care apar P
în membrul drept al relaţiei m  Q  Q , (2.3) vor trebui să fie P2 PAG
t
1 2
exprimate în funcţie de acestea. Fig. 2.2 b.
13.03.2024 14

 Ţinând cont de ipoteza curgerii laminare prin rezistoarele pneumatice R1 şi R2 rezultă:
P1  P  Q1k1 (2.8)
P  P2  Q2 k2 (2.9)
 Din relaţiile (2.8) și (2.9) ce reflectă proporţionalitatea

căderilor de presiune pe cele două rezistoare pneumatice
(robinete) R1 și R2 cu debitele Q1 și Q2 (k1 şi k2 fiind
constantele de proporţionalitate), rezultă:
P1  P
Q1 
k1 (2.10) Fig. 2.2.
P  P2
Q2  (2.11)
k2
13.03.2024 15

m dm
 Ținând cont de relația (2.4) lim  și înlocuind relaţiile:
t  0 t dt
d m V d P
(2.7-derivată): 
dt RT d t
(2.10- expresie Q1) : Q1  P1  P P  P2

(2.11- expresie Q2) Q2 
k1 k2
m
în relaţia (2.3)  Q1  Q2 ,
t
se obţine:
V d P P1  P P  P2
  (2.12)
RT d t k1 k2
13.03.2024 16

V d P P1  P P  P2
 După unele transformări elementare relația (2.12)  
RT d t k1 k2
devine:
P1
k1k 2 V d P k2 k1
P P P1  P2 . (2.13)
P2 PAG k1  k 2 RT d t k1  k 2 k1  k 2
Fig. 2.2 b.
13.03.2024 17
k1k 2 V d P k2 k1
În ecuația (2.13)  P  P  P2 . notând:
k1  k 2 RT d t k1  k 2 k1  k 2
1
k1k 2 V k2 k1
a , b1  , b2 
k1  k 2 RT k1  k 2 k1  k 2
se obține :
P1
P dP
PAG a  P  b1 P  b2  P (2.14)
P2 dt 1 2
Fig. 2.2 b.
13.03.2024 18
 Modelul matematic dinamic (MMD) din relaţia (2.14) a d P  P  b1 P  b2  P

dt 1 2
este reprezentat de o ecuaţie diferenţială cu caracteristicile:
 neomogenă ;
 ordinul întâi;
 coeficienţi constanţi.
 liniară;
Observații
1. Coeficientul a al derivatei (exprimat în unităţi de timp) se numeşte constantă de timp,
2. Coeficienţii b1 şi b2 (adimensionali) din membrul drept se numesc coeficienţi de

transfer.
13.03.2024 19

𝑑𝑃
 Considerând în relația (2.14) a 𝑑𝑡 +P= b1 P1 + b2 P2 , mărimile P, P1 şi P2
constante în timp, derivata se anulează și această relaţie (devine:
P  b1  P1  b2  P2 (2.15)
relaţie care exprimă Modelul Matematic Staţionar (MMS) al PAG.
Observație
 MMS din relaţia (2.15) este reprezentat de o ecuație algebrică de gradul 1 (liniară).
13.03.2024 20

B. Se va trata deducerea MMD pentru Procesul de Acumulare a unui Lichid (PAL),
proces ilustrat în figura 2.3 .
13.03.2024 21
MMD pentru PAL va fi dezvoltat cu considerarea

următoarelor ipoteze simplificatoare (de lucru):
- curgerea prin rezistorul hidraulic (robinetul R) este

gravitațională (dependenţa între căderea de presiune pe R
şi Q2 nu este liniară);
- aria secţiunii de trecere a robinetului R este constantă în

timp, astfel încât debitul Q2 se poate modifica numai la
variația nivelului H;
- nivelul de lichid H din vas se modifică numai la variații

ale debitului Q1 aspect evidenţiat şi de figura 2.3 b.
13.03.2024 22

 Atâta timp cât debitele volumice Q1 şi Q2 coincid, nivelul de
lichid H este constant.
 Dacă această condiţie nu se mai respectă (debitul Q1 îşi
schimbă valoarea), volumul de lichid din vas se va modifica
cu ΔV, respectiv
V  A  H (2.16)
unde:
ΔH reprezintă variaţia de nivel din vas;
A - aria secţiunii transversale a vasului.
 În contextul Ecuației de Transport Generalizat: A  I  E, (2.1)

relaţia (2.16) defineşte acumularea de lichid în vas.
13.03.2024 23

V  A  H (2.16)
 Pe de altă parte, variaţia de volum ΔV se poate exprima funcţie de debite respectiv:
V  Q t  Q t , (2.17)
1 2
unde Δt reprezintă intervalul de timp în care volumul de
lichid din vas se modifică cu ΔV .
 Din relaţiile (2.16) şi (2.17) rezultă:
AH  Q t  Q t
1 2 (2.18)
13.03.2024 24
AH  Q t  Q t (2.18)
1 2
 Împărțind în relația (2.18) cu Δt rezultă :
∆𝐻 (2.19)
𝐴 = 𝑄1 − 𝑄2
∆𝑡
 Considerând în relația (2.19) intervalul de timp Δt foarte mic şi trecând la limită rezultă:
∆𝐻 𝑑𝐻
lim = (2.20)
𝑡→∞ ∆𝑡 𝑑𝑡
 Cu exprimarea din relația (2.20) , relația devine (2.19) devine:
𝑑𝐻
𝐴 = 𝑄1 − 𝑄2 (2.21)
𝑑𝑡
13.03.2024 25

𝑑𝐻 (2.21)
𝐴 = 𝑄1 − 𝑄2
𝑑𝑡
 Din caracterizarea informațională a PAL , ilustrată în figura 2.13b,
rezultă că debitul Q1 este variabilă independentă (respectiv
este mărime de intrare) şi prin urmare debitul Q2 care apare
în membrul drept al relaţiei 2.21) va trebui să fie în funcție de
mărimea de ieșire respectiv de nivelul H.
 Debitul Q2 prin robinetul de evacuare R din figura 2.3a va fi:

V lS
Q2 = = r = v R S R , (2.22)
t t
vR este viteza lichidului prin robinetul R;
unde: SR –aria secţiunii de trecere a robinetului R presupusă constantă.
13.03.2024 26

V lS
Q2 = = r = v R S R , (2.22)
t t
 Pentru a determina viteza vR se va aplica pentru secțiunile A și B
din figura 2.3a legea lui Bernoulli respectiv:
𝑃𝑝𝑜𝑧𝐴 + 𝑃𝑠𝑡𝐴 + 𝑃𝑑𝑖𝑛𝐴 = 𝑃𝑝𝑜𝑧𝐵 + 𝑃𝑠𝑡𝐵 + 𝑃𝑑𝑖𝑛𝐵 (2.23)

PpozA, PpozB, sunt presiunile de poziție corespunzătoare secțiunilor A și B ;
unde: PstA, PstB, - presiunile statice corespunzătoare secțiunilor A și B ;
PdinA, PdinB, - presiunile dinamice corespunzătoare secțiunilor A și B .
13.03.2024 27

 În contextul figurii 2.3a parametrilor din relația (2.23)

li se atribuie următoarele valori și expresii:
 PpozA = ρgH (ρ – densitatea lichidului) (2.24)
 PpozB = 0 ; (2.25)
 PsTA = PsTB = P0 ( presiunea atmosferică) (2.26)
unde:
 PdinA = 0 (nivelul se păstrează constant) (2.27)
2
𝜌𝑣𝑅 (2.28)
 𝑃𝑑𝑖𝑛𝐵 = 2
13.03.2024 28

 Întroducând relațiile (2.24)...(2.28) în relația (2.23) se obține:

𝜌𝑣𝑅2
ρgH + P0 + 0 = 0 + P0 + (2.29)
2
2
𝜌𝑣𝑅 (2.30)
PpozA = ρgH (ρ – densitatea lichidului)
respectiv: ρgH =
(2.24) 2
PpozB = 0 ; (2.25)  Rezolvând ecuația (2.30) referitor la vR se obține:
PsTA = PsTB = P0 (2.26) 𝑣𝑅 = 2𝑔𝐻 (2.31)
PdinA = 0 (2.27)
Observație
𝜌𝑣𝑅2 (2.28)
𝑃𝑑𝑖𝑛𝐵 = Relația (2.31) este cunoscută ca relația lui Torricelli.
2
13.03.2024 29

V lSr
Q2 = = = vR S R , (2.22) 𝑣𝑅 = 2𝑔𝐻 (2.31)
t t
 Introducând relația (2.31) în relația (2.22) se obține:
𝑄2 = 𝑆𝑅 2𝑔𝐻 (2.32)
 Înlocuind debitul 𝑸𝟐 din relația (2.21) cu expresia (2.32) se obține:

𝑑𝐻 (2.33)
𝐴 = 𝑄1 − 𝑆𝑅 2𝑔𝐻
𝑑𝑡
respectiv:
𝑑𝐻
𝐴 + 𝑆𝑅 2𝑔𝐻 = 𝑄1 (2.34)
𝑑𝑡
13.03.2024 30

𝑑𝐻
𝐴 + 𝑆𝑅 2𝑔𝐻 = 𝑄1 (2.34)
𝑑𝑡
 Într-o altă exprimare ecuația (2.34) capătă forma:

A dH 1
 H Q (2.35)
SR 2 g d t SR 2 g 1
Notând:
𝐴 1
𝑎= și 𝑏=
𝑆𝑅 2𝑔 𝑆𝑅 2𝑔
𝑑𝐻
Se obține: a + 𝐻 = 𝑏 𝑄1 (2.36)
𝑑𝑡
13.03.2024 31

𝑑𝐻
a + 𝐻 = 𝑏 𝑄1 (2.36)
𝑑𝑡
 Modelul Matematic Dinamic (MMD) din relaţia (2.36) aferent

Procesului de Acumulare Lichid (PAL) ilustrat în figura 2.3.
este reprezentat de o ecuaţie diferenţială cu caracteristicile:
 neomogenă ;
 neliniară;
 coeficienţi constanţi.
13.03.2024 32

𝑑𝐻
a + 𝐻 = 𝑏 𝑄1 (2.36)
𝑑𝑡
 Considerând în relația (2.36), mărimile H, și Q1

constante, respectiv derivata se anulează, această relaţie devine:
𝐻 = 𝑏 𝑄1 (2.37)
relaţie care exprimă Modelul Matematic Staţionar (MMS) al PAL.
Observație
 MMS din relaţia (2.37) este reprezentat de o ecuație algebrică neliniară.
13.03.2024 33

 Modelele matematice dinamice obţinute pentru PAG și PAL corespund aşa numitelor
elemente de ordinul întâi.
u y
Pentru un sistem S monovariabil respectiv S
cu o singură intrare u şi o singură ieşire y Fig. 2.4. Sistem monovariabil în
(figura 2.4) aceste MMD au forma generală: reprezentare informațională
dy 
F , y, u, t   0 (2.38)
 dt 
relație ce reflectă, pentru o anumită intrare u, dependența de timp ale ieşirii y(t) şi a
primei derivate a acesteia dy/dt.
13.03.2024 34

 Modelele matematice staționare obţinute pentru PAG și PAL corespund unor
ecuații algebrice
u y
Pentru un sistem S monovariabil respectiv S
cu o singură intrare u şi o singură ieşire y Fig. 2.4. Sistem monovariabil în
(figura 2.4) aceste MMS au forma generală: reprezentare informațională
G  y, u   0 (2.39)
relație ce exprimă legătura dintre valorile staţionare ale ieşirii y şi intrării u.
13.03.2024 35
Rezumat – Cursul 4
 Modelele matematice reprezintă instrumente puternice pentru

investigarea comportării sistemelor.
 Corespunzător tipului de sistem modelele pot fi:
 dinamice;
sau
 staționare.
13.03.2024 36
 Pentru determinarea pe cale analitică a modelelor matematice se apelează la:
 legi;
 principii;
 ecuații,
specifice sistemului respectiv.
 Elaborarea cale analitică a modelelor matematică se realizează, de regulă, cu

considerarea unor ipoteze simplificatoare.
13.03.2024 37
 Legile pot fi generale şi/sau particulare specifice fenomenelor fizice şi chimice

caracteristice evoluției sistemului respectiv, între care:
 legi de conservare ;
 legi de echilibru (mecanic, chimic etc.);
 legi de stare a gazelor;
 legi asociate cineticii reacţiilor chimice .
13.03.2024 38
 Referitor la legile de conservare, acestea pot fi descrise matematic unitar prin

Ecuaţia Generalizată de Transport (EGT)
 EGT poate fi aplicată, printre altele, pentru formalizarea :
 conservării masei totale;

 conservării masei pe component;
 conservării energiei;
 conservării impulsului.
13.03.2024 39
 Modelarea Procesului de Acumulare a unui Gaz (PAG) într-un recipient s-a

realizat în prezența următoarelor ipoteze simplificatoare:
 gazul acumulat se consideră ideal;
 temperatura gazului este constantă;

 curgerea prin robinetele situate pe conductele conectate la vas laminară
 ariile secţiunilor de trecere ale robinetelor situate pe conductele

conectate la vas sunt constante în timp.
13.03.2024 40
 Modelul Matematic Dinamic (MMD) obținut pentru PAG este reprezentat de o
ecuație diferențială ordinară cu caracteristicile:
 liniară;
 neomogenă ;
 cu coeficienţi constanţi.
 Modelul Matematic Staționar (MMS) pentru PAG , obținut din MMD este
reprezentat de o ecuație algebrică liniară.
13.03.2024 41
 Modelarea Procesului de Acumulare a unui Lichid (PAL) într-un vas s-a realizat
în prezența următoarelor ipoteze simplificatoare:
 evacuarea lichidului din vas este gravitațională;
 aria secţiunii vasului este constantă;
 aria secțiunii prin robinetul situat pe conducta de evacuare din vas este
constantă în timp;
 nivelul de lichid H din vas se modifică numai la variații ale debitului de

intrare Q1
13.03.2024 42
 Modelul Matematic Dinamic (MMD) obținut pentru PAL este reprezentat de o

ecuație diferențială ordinară cu caracteristicile:
 neliniară;
 neomogenă ;
 cu coeficienţi constanţi.
 Modelul Matematic Staționar (MMS) pentru PAL , obținut din MMD este
reprezentat de o ecuație algebrică neliniară.
13.03.2024 43

Curs 4 APICh-1 13-03-2024

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4 APICh-1 13-03-2024

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4 – AUTOMATIZAREA PROCESELOR DIN INDUSTRIA CHIMICĂ

. AUTOMATIZAREA PROCESELOR CHIMICE ȘI BIOTEHNOLOGICE

1. INTRODUCERE ÎN TEHNICA SISTEMELOR AUTOMATE

2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND MODELAREA MATEMATICĂ

2.3. LINIARIZAREA MODELELOR MATEMATICE

2. MODELE MATEMATICE ALE PROCESELOR

 Modelare matematică - procedeu de exprimare cantitativă prin relaţii

2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND MODELAREA MATEMATICĂ

 Modele Matematice Dinamice (MMD) specifice regimurilor dinamice

 Modele Matematice Staționare (MMS) specifice regimurilor staționare

2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND MODELAREA MATEMATICĂ

 Metoda analitică se bazează pe utilizarea legilor, relaţiilor și principiilor

 MMS pot fi obținute prin particularizarea MMD.

2. MODELE MATEMATICE ALE PROCESELOR

 legi de conservare (masă, căldură, impuls);

 legi de echilibru (mecanic, chimic etc.);

 legi/ecuații de stare a gazelor;

 legi asociate cineticii reacţiilor chimice .

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

 În ceea ce priveşte legile de conservare, acestea sunt descrise matematic

are forma A  I  E, (2.1)

E - cantitatea din Ψ care părăsește conturul Г în unitatea de timp .

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

 Deducerea modelului matematic analitic se va realiza în condiţiile

 ariile secţiunilor de trecere ale robinetelor R1 şi R2 sunt

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

Q2 – debitul masic de gaz exprimat în [kg/s] care părăsește vasul.

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

2. Relația (3) este omogenă dimensional, în sensul că pentru cei doi

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

 Din relația (2.4) rezultă faptul că acumularea corespunde vitezei de variație

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

 Din ecuaţia de stare a gazelor ideale : m

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

 Din caracterizarea informațională a PAG , ilustrată în figura 2.2b, rezultă că

exprimate în funcţie de acestea. Fig. 2.2 b.

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

 Din relaţiile (2.8) și (2.9) ce reflectă proporţionalitatea

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

(2.10- expresie Q1) : Q1  P1  P P  P2

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

 Modelul matematic dinamic (MMD) din relaţia (2.14) a d P  P  b1 P  b2  P

2. Coeficienţii b1 şi b2 (adimensionali) din membrul drept se numesc coeficienţi de

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

relaţie care exprimă Modelul Matematic Staţionar (MMS) al PAG.

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

MMD pentru PAL va fi dezvoltat cu considerarea

- curgerea prin rezistorul hidraulic (robinetul R) este

- aria secţiunii de trecere a robinetului R este constantă în

- nivelul de lichid H din vas se modifică numai la variații

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

 În contextul Ecuației de Transport Generalizat: A  I  E, (2.1)

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

 Pe de altă parte, variaţia de volum ΔV se poate exprima funcţie de debite respectiv:

 Din relaţiile (2.16) şi (2.17) rezultă:

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

 Debitul Q2 prin robinetul de evacuare R din figura 2.3a va fi:

2.2. MODELAREA MATEMATICĂ ANALITICĂ A PROCESELOR DE ACUMULARE

𝑃𝑝𝑜𝑧𝐴 + 𝑃𝑠𝑡𝐴 + 𝑃𝑑𝑖𝑛𝐴 = 𝑃𝑝𝑜𝑧𝐵 + 𝑃𝑠𝑡𝐵 + 𝑃𝑑𝑖𝑛𝐵 (2.23)