Clima, solurile, vegetația naturală și
animalele sălbatice
Vremea înseamnă temperatura,
precipitaţiile şi vânturile într-un anumit loc, la
un moment dat.
Totalitatea fenomenelor meteorologice
(temperatura, precipitațiile și vânturile) pe o
perioadă îndelungată de timp, pe un teritoriu
întins se numește climă.
România-climă temperat-continentală.
Solurile: la câmpie- soluri fertile, deal-
nisipoase și argiloase, munte- mai puțin fertile.
Plantele spontane (necultivate)-
formează vegetaţia naturală (flora),
Animalele sălbatice- formează fauna.
Stepă- zonă de câmpie în care
predomină ierburi mărunte și pâlcuri de pădure;
animale şi păsări: ciocârlia, prepelița,
potârnichea.
În lunci şi în Delta Dunării cresc sălcii,
papură, stuf, plopi; păsări și animale: raţele şi
gâştele sălbatice, lebedele, pelicanii, castorii,
vidrele. În ape trăiesc mulţi peşti.
În zona de deal predomină pădurile de
foioase; animale şi păsări: vulpea, ursul, porcul
mistreţ, căprioara, ciocănitoarea, cucul, mierla.
În zona de munte predomină pădurile
de conifere în care trăiesc cerbul, ursul, cocoşul
de munte. Spre piscurile munţilor vegetaţia se
răreşte, fiind formată din ierburi, muşchi şi
arbuşti; animale: capra neagră, acvila de munte.
Pentru a se păstra echilibrul natural,
vegetaţia şi animalele trebuie protejate.
Animalele şi plantele pe cale de dispariţie sunt
protejate în rezervaţii naturale.
Clima, solurile, vegetația naturală și
animalele sălbatice
Vremea înseamnă temperatura,
precipitaţiile şi vânturile într-un anumit loc, la
un moment dat.
Totalitatea fenomenelor meteorologice
(temperatura, precipitațiile și vânturile) pe o
perioadă îndelungată de timp, pe un teritoriu
întins se numește climă.
România-climă temperat-continentală.
Solurile: la câmpie- soluri fertile, deal-
nisipoase și argiloase, munte- mai puțin fertile.
Plantele spontane (necultivate)-
formează vegetaţia naturală (flora),
Animalele sălbatice- formează fauna.
Stepă- zonă de câmpie în care
predomină ierburi mărunte și pâlcuri de pădure;
animale şi păsări: ciocârlia, prepelița,
potârnichea.
În lunci şi în Delta Dunării cresc sălcii,
papură, stuf, plopi; păsări și animale: raţele şi
gâştele sălbatice, lebedele, pelicanii, castorii,
vidrele. În ape trăiesc mulţi peşti.
În zona de deal predomină pădurile de
foioase; animale şi păsări: vulpea, ursul, porcul
mistreţ, căprioara, ciocănitoarea, cucul, mierla.
În zona de munte predomină pădurile
de conifere în care trăiesc cerbul, ursul, cocoşul
de munte. Spre piscurile munţilor vegetaţia se
răreşte, fiind formată din ierburi, muşchi şi
arbuşti; animale: capra neagră, acvila de munte.
Pentru a se păstra echilibrul natural,
vegetaţia şi animalele trebuie protejate.
Animalele şi plantele pe cale de dispariţie sunt
protejate în rezervaţii naturale.
Clima, solurile, vegetația naturală și
animalele sălbatice
Vremea înseamnă temperatura,
precipitaţiile şi vânturile într-un anumit loc, la
un moment dat.
Totalitatea fenomenelor meteorologice
(temperatura, precipitațiile și vânturile) pe o
perioadă îndelungată de timp, pe un teritoriu
întins se numește climă.
România-climă temperat-continentală.
Solurile: la câmpie- soluri fertile, deal-
nisipoase și argiloase, munte- mai puțin fertile.
Plantele spontane (necultivate)-
formează vegetaţia naturală (flora),
Animalele sălbatice- formează fauna.
Stepă- zonă de câmpie în care
predomină ierburi mărunte și pâlcuri de pădure;
animale şi păsări: ciocârlia, prepelița,
potârnichea.
În lunci şi în Delta Dunării cresc sălcii,
papură, stuf, plopi; păsări și animale: raţele şi
gâştele sălbatice, lebedele, pelicanii, castorii,
vidrele. În ape trăiesc mulţi peşti.
În zona de deal predomină pădurile de
foioase; animale şi păsări: vulpea, ursul, porcul
mistreţ, căprioara, ciocănitoarea, cucul, mierla.
În zona de munte predomină pădurile
de conifere în care trăiesc cerbul, ursul, cocoşul
de munte. Spre piscurile munţilor vegetaţia se
răreşte, fiind formată din ierburi, muşchi şi
arbuşti; animale: capra neagră, acvila de munte.
Pentru a se păstra echilibrul natural,
vegetaţia şi animalele trebuie protejate.
Animalele şi plantele pe cale de dispariţie sunt
protejate în rezervaţii naturale.
 Apele stătătoare. Marea Neagră
Apele stătătoare sunt întinderi de ape
imobile (care nu curg). Acestea pot fi: bălţi,
iazuri, lacuri, mări, oceane.
După forma de relief: lacuri de munte,
de deal și podiș, de câmpie.
Apele stătătoare pot fi:
a. naturale
- formate prin topirea gheţarilor (Lacul Bâlea),
- formate în cratere de vulcani stinşi (Lacul
Sfânta Ana),
- formate prin prăbuşirea unui versant (Lacul
Roşu),
- lacuri cu apă dulce, sărată, amară- tratarea
unor boli.
b. artificiale – construite de către oameni pe
cursul rapid al unor râuri, pentru a produce
energie electrică în hidrocentrale.
Mările sunt ape stătătoare mai mari
decât lacurile şi mai mici decât oceanele.
Marea Neagră
- S-E României,
- înconjurată de uscat (mai multe ţări),
- comunică cu Marea Mediterană prin
strâmtoarea Bosfor-Dardanele.
Importanţa Mării Negre pentru ţara
noastră:
- peşti, păsări marine,
- transport naval,
- turism,
- resurse de petrol şi gaze naturale.
Apele stătătoare. Marea Neagră
Apele stătătoare sunt întinderi de ape
imobile (care nu curg). Acestea pot fi: bălţi,
iazuri, lacuri, mări, oceane.
După forma de relief: lacuri de munte,
de deal și podiș, de câmpie.
Apele stătătoare pot fi:
a. naturale
- formate prin topirea gheţarilor (Lacul Bâlea),
- formate în cratere de vulcani stinşi (Lacul
Sfânta Ana),
- formate prin prăbuşirea unui versant (Lacul
Roşu),
- lacuri cu apă dulce, sărată, amară- tratarea
unor boli.
b. artificiale – construite de către oameni pe
cursul rapid al unor râuri, pentru a produce
energie electrică în hidrocentrale.
Mările sunt ape stătătoare mai mari
decât lacurile şi mai mici decât oceanele.
Marea Neagră
- S-E României,
- înconjurată de uscat (mai multe ţări),
- comunică cu Marea Mediterană prin
strâmtoarea Bosfor-Dardanele.
Importanţa Mării Negre pentru ţara
noastră:
- peşti, păsări marine,
- transport naval,
- turism,
- resurse de petrol şi gaze natural.
Apele stătătoare. Marea Neagră
Apele stătătoare sunt întinderi de ape
imobile (care nu curg). Acestea pot fi: bălţi,
iazuri, lacuri, mări, oceane.
După forma de relief: lacuri de munte,
de deal și podiș, de câmpie.
Apele stătătoare pot fi:
a. naturale
- formate prin topirea gheţarilor (Lacul Bâlea),
- formate în cratere de vulcani stinşi (Lacul
Sfânta Ana),
- formate prin prăbuşirea unui versant (Lacul
Roşu),
- lacuri cu apă dulce, sărată, amară- tratarea
unor boli.
b. artificiale – construite de către oameni pe
cursul rapid al unor râuri, pentru a produce
energie electrică în hidrocentrale.
Mările sunt ape stătătoare mai mari
decât lacurile şi mai mici decât oceanele.
Marea Neagră
- S-E României,
- înconjurată de uscat (mai multe ţări),
- comunică cu Marea Mediterană prin
strâmtoarea Bosfor-Dardanele.
Importanţa Mării Negre pentru ţara
noastră:
- peşti, păsări marine,
- transport naval,
- turism,
- resurse de petrol şi gaze naturale.
Locuitorii și așezările omenești
Locuitorii teritoriului unei
ţări formează populaţia acelei
ţări.
- populaţia este răspândită în
funcţie de relief şi
climă;
- populaţia poate fi: rurală (la
sate) sau urbană (la oraşe);
- în 2011, România avea peste 20
mil. locuitori;
- majoritatea locuitorilor sunt
români;
- alături de aceștia trăiesc:
maghiari, rromi, germani.
Sate:
- se păstrează tradiții strămoșești;
- locuitorii se ocupă cu cultura
plantelor, creșterea animalelor,
exploatarea lemnului sau cu
pescuitul.
Orașe:
- centre industriale, turistice,
portuare;
- instituții și obiective economice,
culturale, turistice, etc.
Cele mai importante oraşe
ale României sunt: Bucureşti, Iaşi,
Constanţa, Timişoara, Cluj-
Napoca, Braşov, Craiova,
Ploieşti, Oradea, Bacău.
Locuitorii și așezările omenești
Locuitorii teritoriului unei
ţări formează populaţia acelei
ţări.
- populaţia este răspândită în
funcţie de relief şi
climă;
- populaţia poate fi: rurală (la
sate) sau urbană (la oraşe);
- în 2011, România avea peste 20
mil. locuitori;
- majoritatea locuitorilor sunt
români;
- alături de aceștia trăiesc:
maghiari, rromi, germani.
Sate:
- se păstrează tradiții strămoșești;
- locuitorii se ocupă cu cultura
plantelor, creșterea animalelor,
exploatarea lemnului sau cu
pescuitul.
Orașe:
- centre industriale, turistice,
portuare;
- instituții și obiective economice,
culturale, turistice, etc.
Cele mai importante oraşe
ale României sunt: Bucureşti, Iaşi,
Constanţa, Timişoara, Cluj-
Napoca, Braşov, Craiova,
Ploieşti, Oradea, Bacău.
Locuitorii și așezările omenești
Locuitorii teritoriului unei
ţări formează populaţia acelei
ţări.
- populaţia este răspândită în
funcţie de relief şi
climă;
- populaţia poate fi: rurală (la
sate) sau urbană (la oraşe);
- în 2011, România avea peste 20
mil. locuitori;
- majoritatea locuitorilor sunt
români;
- alături de aceștia trăiesc:
maghiari, rromi, germani.
Sate:
- se păstrează tradiții strămoșești;
- locuitorii se ocupă cu cultura
plantelor, creșterea animalelor,
exploatarea lemnului sau cu
pescuitul.
Orașe:
- centre industriale, turistice,
portuare;
- instituții și obiective economice,
culturale, turistice, etc.
Cele mai importante oraşe
ale României sunt: Bucureşti, Iaşi,
Constanţa, Timişoara, Cluj-
Napoca, Braşov, Craiova,
Ploieşti, Oradea, Bacău.
Locuitorii și așezările omenești
Locuitorii teritoriului unei
ţări formează populaţia acelei
ţări.
- populaţia este răspândită în
funcţie de relief şi
climă;
- populaţia poate fi: rurală (la
sate) sau urbană (la oraşe);
- în 2011, România avea peste 20
mil. locuitori;
- majoritatea locuitorilor sunt
români;
- alături de aceștia trăiesc:
maghiari, rromi, germani.
Sate:
- se păstrează tradiții strămoșești;
- locuitorii se ocupă cu cultura
plantelor, creșterea animalelor,
exploatarea lemnului sau cu
pescuitul.
Orașe:
- centre industriale, turistice,
portuare;
- instituții și obiective economice,
culturale, turistice, etc.
Cele mai importante oraşe
ale României sunt: Bucureşti, Iaşi,
Constanţa, Timişoara, Cluj-
Napoca, Braşov, Craiova,
Ploieşti, Oradea, Bacău.

Dealurile și podișurile
- sunt forme de relief cu
înălțimi cuprinse între 200m și
800m;
Așezare- în exteriorul
Carpaților, în interiorul arcului
carpatic, în sud-estul țării
(Dobrogea).
Diviziuni- Subcarpații, Podișul
Moldovei, Podișul Getic,
Depresiunea colinară a
Transilvaniei, Podișul
Dobrogei, Dealurile de Vest.
Relief- variat- deal: culmi
rotunjite, pante înclinate;
- podiș: aspect
neted, domol.
Clima- mai blândă decât cea
montană
Solurile- nisipoase și argiloase
(vița-de-vie, pomi fructiferi,
cartofi, sfeclă de zahăr,
porumb)
Așezările- numeroase, bine
populate
Vegetația- păduri de foioase și
pășuni, faună
Subsolul- petrol, gaze natural,
cărbune, sare
Lacurile sărate și apele
minerale sunt folosite în
tratarea unor boli.
Dealurile și podișurile
- sunt forme de relief cu
înălțimi cuprinse între 200m și
800m;
Așezare- în exteriorul
Carpaților, în interiorul arcului
carpatic, în sud-estul țării
(Dobrogea).
Diviziuni- Subcarpații, Podișul
Moldovei, Podișul Getic,
Depresiunea colinară a
Transilvaniei, Podișul
Dobrogei, Dealurile de Vest.
Relief- variat- deal: culmi
rotunjite, pante înclinate;
- podiș: aspect
neted, domol.
Clima- mai blândă decât cea
montană
Solurile- nisipoase și argiloase
(vița-de-vie, pomi fructiferi,
cartofi, sfeclă de zahăr,
porumb)
Așezările- numeroase, bine
populate
Vegetația- păduri de foioase și
pășuni, faună
Subsolul- petrol, gaze natural,
cărbune, sare
Lacurile sărate și apele
minerale sunt folosite în
tratarea unor boli.
Dealurile și podișurile
- sunt forme de relief cu
înălțimi cuprinse între 200m și
800m;
Așezare- în exteriorul
Carpaților, în interiorul arcului
carpatic, în sud-estul țării
(Dobrogea).
Diviziuni- Subcarpații, Podișul
Moldovei, Podișul Getic,
Depresiunea colinară a
Transilvaniei, Podișul
Dobrogei, Dealurile de Vest.
Relief- variat- deal: culmi
rotunjite, pante înclinate;
- podiș: aspect
neted, domol.
Clima- mai blândă decât cea
montană
Solurile- nisipoase și argiloase
(vița-de-vie, pomi fructiferi,
cartofi, sfeclă de zahăr,
porumb)
Așezările- numeroase, bine
populate
Vegetația- păduri de foioase și
pășuni, faună
Subsolul- petrol, gaze natural,
cărbune, sare
Lacurile sărate și apele
minerale sunt folosite în
tratarea unor boli.
Dealurile și podișurile
- sunt forme de relief cu
înălțimi cuprinse între 200m și
800m;
Așezare- în exteriorul
Carpaților, în interiorul arcului
carpatic, în sud-estul țării
(Dobrogea).
Diviziuni- Subcarpații, Podișul
Moldovei, Podișul Getic,
Depresiunea colinară a
Transilvaniei, Podișul
Dobrogei, Dealurile de Vest.
Relief- variat- deal: culmi
rotunjite, pante înclinate;
- podiș: aspect
neted, domol.
Clima- mai blândă decât cea
montană
Solurile- nisipoase și argiloase
(vița-de-vie, pomi fructiferi,
cartofi, sfeclă de zahăr,
porumb)
Așezările- numeroase, bine
populate
Vegetația- păduri de foioase și
pășuni, faună
Câmpiile
- formează treapta de relief cea
mai joasă, cu înălțimi până la
200-300 m, cu aspect neted,
alcătuite din roci moi, aduse de
râuri.
Diviziuni- S- Câmpia Română
sau a Dunării
- V- Câmpia de Vest
Solul- fertil (cultura plantelor).
Câmpiile sunt principalele zone
agricole ale țării.
Clima- Câmpia Română-
secetoasă vara și aspră și
geroasă iarna- s-au realizat
sisteme de irigații pentru
obținerea recoltei;
- Câmpia de Vest-
precipitații abundente- oamenii
au construit diguri pe râuri,
pentru a evita inundațiile.
Populația- densitate mare,
așezări întinse.
Subsolul- gaze naturale, petrol,
cărbuni.
Resurse de suprafață- terenuri
arabile, roci, materiale de
construcții.
Subsolul- petrol, gaze natural,
cărbune, sare
Pentru tratarea unor afecțiuni:
C.R.- ape sărate sau amare;
C.V.- ape termale.
Câmpiile
- formează treapta de relief cea
mai joasă, cu înălțimi până la
200-300 m, cu aspect neted,
alcătuite din roci moi, aduse de
râuri.
Diviziuni- S- Câmpia Română
sau a Dunării
- V- Câmpia de Vest
Solul- fertil (cultura plantelor).
Câmpiile sunt principalele zone
agricole ale țării.
Clima- Câmpia Română-
secetoasă vara și aspră și
geroasă iarna- s-au realizat
sisteme de irigații pentru
obținerea recoltei;
- Câmpia de Vest-
precipitații abundente- oamenii
au construit diguri pe râuri,
pentru a evita inundațiile.
Populația- densitate mare,
așezări întinse.
Lacurile sărate și apele
minerale sunt folosite în
tratarea unor boli.
Subsolul- gaze naturale, petrol,
cărbuni.
Resurse de suprafață- terenuri
arabile, roci, materiale de
construcții.
Pentru tratarea unor afecțiuni:
C.R.- ape sărate sau amare;
C.V.- ape termale.
Câmpiile
- formează treapta de relief cea
mai joasă, cu înălțimi până la
200-300 m, cu aspect neted,
alcătuite din roci moi, aduse de
râuri.
Diviziuni- S- Câmpia Română
sau a Dunării
- V- Câmpia de Vest
Solul- fertil (cultura plantelor).
Câmpiile sunt principalele zone
agricole ale țării.
Clima- Câmpia Română-
secetoasă vara și aspră și
geroasă iarna- s-au realizat
sisteme de irigații pentru
obținerea recoltei;
- Câmpia de Vest-
precipitații abundente- oamenii
au construit diguri pe râuri,
pentru a evita inundațiile.
Populația- densitate mare,
așezări întinse.
Subsolul- gaze naturale, petrol,
cărbuni.
Resurse de suprafață- terenuri
arabile, roci, materiale de
construcții.
Pentru tratarea unor afecțiuni:
C.R.- ape sărate sau amare;
C.V.- ape termale.
Câmpiile
- formează treapta de relief cea
mai joasă, cu înălțimi până la
200-300 m, cu aspect neted,
alcătuite din roci moi, aduse de
râuri.
Diviziuni- S- Câmpia Română
sau a Dunării
- V- Câmpia de Vest
Solul- fertil (cultura plantelor).
Câmpiile sunt principalele zone
agricole ale țării.
Clima- Câmpia Română-
secetoasă vara și aspră și
geroasă iarna- s-au realizat
sisteme de irigații pentru
obținerea recoltei;
- Câmpia de Vest-
precipitații abundente- oamenii
au construit diguri pe râuri,
pentru a evita inundațiile.
Populația- densitate mare,
așezări întinse.
Subsolul- gaze naturale, petrol,
cărbuni.
Resurse de suprafață- terenuri
arabile, roci, materiale de
construcții.
Pentru tratarea unor afecțiuni:
C.R.- ape sărate sau amare;
C.V.- ape termale.
DELTA DUNĂRII
Aşezare:
- în partea de est a ţării, la
vărsarea Dunării în Marea
Neagră.
Caracteristici:
- este cea mai joasă şi mai nouă
regiune de câmpie din ţara
noastră;
- s-a format din aluviuni (nisip,
mâl) aduse de Dunăre şi pe care le
depune înainte de vărsarea în
mare;
- este formată din trei braţe:
Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe.
Clima:
- caldă, secetoasă;
- precipitații rare;
- iarna suflă Crivățul.
Relieful Deltei:
- cuprinde terenuri joase şi
terenuri înalte;
- terenurile joase cuprind mlaştini,
lacuri, gârle, canale;
- terenurile înalte se numesc
grinduri; aici se află sate sau
păduri.
Așezările:
- sunt rurale;
- cea mai puțin numeroasă
populație din țară;
- Sulina este singurul oraș;
- locuitorii se ocupă cu pescuitul
și turismul.
** Prin documentare personală:
Vegetația naturală
DELTA DUNĂRII
Aşezare:
- în partea de est a ţării, la
vărsarea Dunării în Marea
Neagră.
Caracteristici:
- este cea mai joasă şi mai nouă
regiune de câmpie din ţara
noastră;
- s-a format din aluviuni (nisip,
mâl) aduse de Dunăre şi pe care le
depune înainte de vărsarea în
mare;
- este formată din trei braţe:
Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe.
Clima:
- caldă, secetoasă;
- precipitații rare;
- iarna suflă Crivățul.
Relieful Deltei:
- cuprinde terenuri joase şi
terenuri înalte;
- terenurile joase cuprind mlaştini,
lacuri, gârle, canale;
- terenurile înalte se numesc
grinduri; aici se află sate sau
păduri.
Așezările:
- sunt rurale;
- cea mai puțin numeroasă
populație din țară;
- Sulina este singurul oraș;
- locuitorii se ocupă cu pescuitul
și turismul.
** Prin documentare personală:
Vegetația naturală
DELTA DUNĂRII
Aşezare:
- în partea de est a ţării, la
vărsarea Dunării în Marea
Neagră.
Caracteristici:
- este cea mai joasă şi mai nouă
regiune de câmpie din ţara
noastră;
- s-a format din aluviuni (nisip,
mâl) aduse de Dunăre şi pe care le
depune înainte de vărsarea în
mare;
- este formată din trei braţe:
Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe.
Clima:
- caldă, secetoasă;
- precipitații rare;
- iarna suflă Crivățul.
Relieful Deltei:
- cuprinde terenuri joase şi
terenuri înalte;
- terenurile joase cuprind mlaştini,
lacuri, gârle, canale;
- terenurile înalte se numesc
grinduri; aici se află sate sau
păduri.
Așezările:
- sunt rurale;
- cea mai puțin numeroasă
populație din țară;
- Sulina este singurul oraș;
- locuitorii se ocupă cu pescuitul
și turismul.
** Prin documentare personală:
Vegetația naturală
DELTA DUNĂRII
Aşezare:
- în partea de est a ţării, la
vărsarea Dunării în Marea
Neagră.
Caracteristici:
- este cea mai joasă şi mai nouă
regiune de câmpie din ţara
noastră;
- s-a format din aluviuni (nisip,
mâl) aduse de Dunăre şi pe care le
depune înainte de vărsarea în
mare;
- este formată din trei braţe:
Chilia, Sulina şi Sfântu Gheorghe.
Clima:
- caldă, secetoasă;
- precipitații rare;
- iarna suflă Crivățul.
Relieful Deltei:
- cuprinde terenuri joase şi
terenuri înalte;
- terenurile joase cuprind mlaştini,
lacuri, gârle, canale;
- terenurile înalte se numesc
grinduri; aici se află sate sau
păduri.
Așezările:
- sunt rurale;
- cea mai puțin numeroasă
populație din țară;
- Sulina este singurul oraș;
- locuitorii se ocupă cu pescuitul
și turismul.
** Prin documentare personală:
Vegetația naturală
Organizarea administrativă a
României
Pentru a fi mai bine
gospodărit, teritoriul României
este împărţit în următoarele
unităţi administrativ–teritoriale:
- Judeţele– sunt cele mai mari
unităţi administrativ-teritoriale.
Ele sunt formate din mai multe
comune şi oraşe, apropiate ca
aşezare. Fiecare judeţ este condus
de un prefect. Cel mai important
oraş din judeţ este numit reşedinţă
de judeţ.
Ţara noastra are 41 de
judeţe şi municipiul Bucureşti-
capitala României.
- Municipiile– oraşele cele mai
dezvoltate şi cu un număr mare de
locuitori; în prezent sunt 86 de
municipii.
- Oraşele– aşezări omeneşti mai
dezvoltate din punct de vedere
economic şi cu un număr mai
mare de locuitori decât satele.
- Comunele - unităţi
administrativ– teritoriale alcătuite
din unul sau mai multe sate care
se gospodăresc împreună, dintre
care unul este reşedinţa de
comună.
Municipiile, sectoarele
Bucureştiului, oraşele şi comunele
sunt gospodărite de primării,
conduse de un primar ales de
populaţie.
Organizarea administrativă a
României
Pentru a fi mai bine
gospodărit, teritoriul României
este împărţit în următoarele
unităţi administrativ–teritoriale:
- Judeţele– sunt cele mai mari
unităţi administrativ-teritoriale.
Ele sunt formate din mai multe
comune şi oraşe, apropiate ca
aşezare. Fiecare judeţ este condus
de un prefect. Cel mai important
oraş din judeţ este numit reşedinţă
de judeţ.
Ţara noastra are 41 de
judeţe şi municipiul Bucureşti-
capitala României.
- Municipiile– oraşele cele mai
dezvoltate şi cu un număr mare de
locuitori; în prezent sunt 86 de
municipii.
- Oraşele– aşezări omeneşti mai
dezvoltate din punct de vedere
economic şi cu un număr mai
mare de locuitori decât satele.
- Comunele - unităţi
administrativ– teritoriale alcătuite
din unul sau mai multe sate care
se gospodăresc împreună, dintre
care unul este reşedinţa de
comună.
Municipiile, sectoarele
Bucureştiului, oraşele şi comunele
sunt gospodărite de primării,
conduse de un primar ales de
populaţie.
Organizarea administrativă a
României
Pentru a fi mai bine
gospodărit, teritoriul României
este împărţit în următoarele
unităţi administrativ–teritoriale:
- Judeţele– sunt cele mai mari
unităţi administrativ-teritoriale.
Ele sunt formate din mai multe
comune şi oraşe, apropiate ca
aşezare. Fiecare judeţ este condus
de un prefect. Cel mai important
oraş din judeţ este numit reşedinţă
de judeţ.
Ţara noastra are 41 de
judeţe şi municipiul Bucureşti-
capitala României.
- Municipiile– oraşele cele mai
dezvoltate şi cu un număr mare de
locuitori; în prezent sunt 86 de
municipii.
- Oraşele– aşezări omeneşti mai
dezvoltate din punct de vedere
economic şi cu un număr mai
mare de locuitori decât satele.
- Comunele - unităţi
administrativ– teritoriale alcătuite
din unul sau mai multe sate care
se gospodăresc împreună, dintre
care unul este reşedinţa de
comună.
Municipiile, sectoarele
Bucureştiului, oraşele şi comunele
sunt gospodărite de primării,
conduse de un primar ales de
populaţie.
Organizarea administrativă a
României
Pentru a fi mai bine
gospodărit, teritoriul României
este împărţit în următoarele
unităţi administrativ–teritoriale:
- Judeţele– sunt cele mai mari
unităţi administrativ-teritoriale.
Ele sunt formate din mai multe
comune şi oraşe, apropiate ca
aşezare. Fiecare judeţ este condus
de un prefect. Cel mai important
oraş din judeţ este numit reşedinţă
de judeţ.
 Ţara noastra are 41 de
judeţe şi municipiul Bucureşti-
capitala României.
- Municipiile– oraşele cele mai
dezvoltate şi cu un număr mare de
locuitori; în prezent sunt 86 de
municipii.
- Oraşele– aşezări omeneşti mai
dezvoltate din punct de vedere
economic şi cu un număr mai
mare de locuitori decât satele.
- Comunele - unităţi
administrativ– teritoriale alcătuite
din unul sau mai multe sate care
se gospodăresc împreună, dintre
care unul este reşedinţa de
comună.
Municipiile, sectoarele
Bucureştiului, oraşele şi comunele
sunt gospodărite de primării,
conduse de un primar ales de
populaţie.
București- capitala României
- populaţie de aproximativ 2
milioane de locuitori;
- ca suprafaţă se situează între
primele o sută de oraşe din lume;
- situat în S țării, în partea
centrală a Câmpiei de Vest;
- străbătută de râurile Dâmboviţa
şi afluentul Colentina, care
formează lacuri naturale în N
orașului;
- capitala ţării este împărţită în
şase sectoare şi mai multe
cartiere.
Istoric:
- prima atestare documentară a
oraşului datează din timpul
domniei lui VLAD ŢEPEŞ, în
anul 1459. A fost menţionat ca
cetate, apoi ca oraş medieval,
important centru comercial;
- 1659- capitala Țării Românești;
- se dezvoltă meşteşugurile, se
înalţă locuinţe, Curtea Domnească
şi biserici;
- se înfiinţează prima tipografie şi
primele şcoli;
- în secolul al XIX-lea apar fabrici
şi uzine şi se pune în funcţiune o
cale ferată, Bucureşti devenind
principalul centru feroviar al ţării;
- Secolul al XX- lea transformă
oraşul în cel mai important centru
cultural, economic şi politic al
ţării.
București- capitala României
- populaţie de aproximativ 2
milioane de locuitori;
- ca suprafaţă se situează între
primele o sută de oraşe din lume;
- situat în S țării, în partea
centrală a Câmpiei de Vest;
- străbătută de râurile Dâmboviţa
şi afluentul Colentina, care
formează lacuri naturale în N
orașului;
- capitala ţării este împărţită în
şase sectoare şi mai multe
cartiere.
Istoric:
- prima atestare documentară a
oraşului datează din timpul
domniei lui VLAD ŢEPEŞ, în
anul 1459. A fost menţionat ca
cetate, apoi ca oraş medieval,
important centru comercial;
- 1659- capitala Țării Românești;
- se dezvoltă meşteşugurile, se
înalţă locuinţe, Curtea Domnească
şi biserici;
- se înfiinţează prima tipografie şi
primele şcoli;
- în secolul al XIX-lea apar fabrici
şi uzine şi se pune în funcţiune o
cale ferată, Bucureşti devenind
principalul centru feroviar al ţării;
- Secolul al XX- lea transformă
oraşul în cel mai important centru
cultural, economic şi politic al
ţării.
București- capitala României
- populaţie de aproximativ 2
milioane de locuitori;
- ca suprafaţă se situează între
primele o sută de oraşe din lume;
- situat în S țării, în partea
centrală a Câmpiei de Vest;
- străbătută de râurile Dâmboviţa
şi afluentul Colentina, care
formează lacuri naturale în N
orașului;
- capitala ţării este împărţită în
şase sectoare şi mai multe
cartiere.
Istoric:
- prima atestare documentară a
oraşului datează din timpul
domniei lui VLAD ŢEPEŞ, în
anul 1459. A fost menţionat ca
cetate, apoi ca oraş medieval,
important centru comercial;
- 1659- capitala Țării Românești;
- se dezvoltă meşteşugurile, se
înalţă locuinţe, Curtea Domnească
şi biserici;
- se înfiinţează prima tipografie şi
primele şcoli;
- în secolul al XIX-lea apar fabrici
şi uzine şi se pune în funcţiune o
cale ferată, Bucureşti devenind
principalul centru feroviar al ţării;
- Secolul al XX- lea transformă
oraşul în cel mai important centru
cultural, economic şi politic al
ţării.
București- capitala României
- populaţie de aproximativ 2
milioane de locuitori;
- ca suprafaţă se situează între
primele o sută de oraşe din lume;
- situat în S țării, în partea
centrală a Câmpiei de Vest;
- străbătută de râurile Dâmboviţa
şi afluentul Colentina, care
formează lacuri naturale în N
orașului;
- capitala ţării este împărţită în
şase sectoare şi mai multe
cartiere.
Istoric:
- prima atestare documentară a
oraşului datează din timpul
domniei lui VLAD ŢEPEŞ, în
anul 1459. A fost menţionat ca
cetate, apoi ca oraş medieval,
important centru comercial;
- 1659- capitala Țării Românești;
- se dezvoltă meşteşugurile, se
înalţă locuinţe, Curtea Domnească
şi biserici;
- se înfiinţează prima tipografie şi
primele şcoli;
- în secolul al XIX-lea apar fabrici
şi uzine şi se pune în funcţiune o
cale ferată, Bucureşti devenind
principalul centru feroviar al ţării;
- Secolul al XX- lea transformă
oraşul în cel mai important centru
cultural, economic şi politic al
ţării.