Sunteți pe pagina 1din 3

Casele romanilor

Dacă orientalii îşi construiau colibe din lut şi piatră, iar celţii îşi construiau locuinţe din
lemn, stuf sau nuiele, grecii şi romanii au inventat conceptul de locuinţă „modernă”
construită din materiale variate. Orice locuinţă ideală trebuia să asigure adăpost şi
confort şi să aibă diferite camere dedicate pentru activităţi specifice. Ca şi în societatea
modernă de azi, locuinţele romanilor erau construite în funcţie de ierarhie.

La romani, orice locuinţă reprezenta un templu dedicat zeiţei Vesta. Pe parcurs, cu cât
imperiul se extindea şi prospera, cu atât locuinţele romane deveneau tot mai elegante şi
luxoase. Unele din marile inovaţii au fost introducerea ferestrelor din sticlă sau utilizarea
cimentului.

Romanii cei mai săraci (populaţia agrară şi pastorală) locuiau în colibe din lut şi lemn, cu
acoperiş din stuf şi dotat cu o vatră.

Plebeii (romanii de clasă inferioară şi mijlocie), dar şi membrii claselor ecvestre locuiau în
locuinţe colective urbane, blocuri de apartamente numite Insula. Insulaera alcătuită din
două părţi:partea inferioară care era utilizată ca depozit/magazin (tabernae) în care se
desfăşurau activităţi comerciale şi afaceri, şi partea superioară ce servea ca locuinţă.
Locuinţele aveau acces la apă. Erau construite din lemn, cărămizi din lut şi ciment, însă erau
vulnerabile la incendii şi cutremure. Într-o singură insulă cu 7 apartamente puteau locui 40
de romani pe 330 m2. O insula putea atinge o înălţime de 17-20 metri. Locatarii aveau
prostul obicei de a-şi arunca excrementele de pe fereastră direct în stradă şi pe alei.

Domusera o locuinţă urbană individuală specifică claselor superioare şi elitelor tradiţionale.


Domusera alcătuit din mai multe camere, curţi interioare, grădini şi ziduri cu picturi
minuţios realizate. Locuinţele erau construite din lemn, ciment şi cărămizi. Acoperişul era
alcătuit din ţigle. Avea acces la apa adusă prin ţevi subterane. Holul de intrare (vestibulum)
conducea într-o cameră centrală (atrium), care era punctul central al oricărui domus și
ducea către dormitoare (cubicula), sala de mese (triclinium), camera de zi de studiu
(tablinum), bucătăria (culina) şi magazia cu vedere spre stradă (tabernae). În atrium se afla
statuia/altarul dedicat zeului casei, iar pe pereţi se găseau amplasate măştile mortuare ale
strămoşilor. În dormitorul principal era un pat din lemn şi o canapea. În sala de mese erau
trei canapele în jurul unei mese. În sala de studiu se studia sau se făceau afaceri, fiind
amplasate birouri. În atrium erau întâmpinaţi clienţii şi oaspeţii. Aici se afla mobilier scump
pentru a impresiona musafirii şi a da senzaţia de rafinament. Deasupra era o deschidere în
acoperiş (compluvium), ce asigura lumina naturală, iar în zilele ploioase cădea prin
deschidere apă de ploaie ce umplea bazinul de scurgere (impluvium) din marmură
ornamentat cu mozaic.

Bucătăria era întunecată căci nu exista un coş de fum. Aici lucrau doar sclavii care preparau
mâncarea. Fiecare domus mai avea o ieşire secretă (posticum) prin care membrii familiei
puteau ieşi din casă fără a fi observaţi.

Villa era locuinţa specifică patricienilor şi senatorilor. Erau două tipuri de villa:villa urbană
care era amplasată lângă oraş şi Villa Rustica, o fermă locuită de servitori şi sclavi. Stăpânii
veneau acolo doar pentru a-şi supraveghea producţia agricolă şi activităţile comerciale sau
pentru a se relaxa. Villa era tipul de locuinţa romană cel mai elegant, construit din mai
multe materiale:ciment, cărămizi, marmură. Podelele erau acoperite de mozaicuri, iar
pereţii erau ornamentaţi cu fresce, iar acoperişul era susţinut de coloane din marmură.
Villa cuprindea ziduri pictate, grădini şi statui. Un complex de villa era alcătuit din „pars
urbana”, unde locuia stăpânul şi familia sa, „pars rustica”, unde locuia şeful sclavilor şi
servitorilor ce îşi desfăşurau activităţile (de asemenea cuprindea şi grajduri pentru animale)
şi „villa fructuaria” (depozite şi magazii). O villa putea cuprinde birouri, un mic templu, băi,
terme, săli de mese şi o bucătărie şi era dotată cu hipocaust-sistem de încălzire în
pardoseală pentru terme. Etalarea rafinamentului şi a stilului de viaţă luxos era necesară
pentru orice patrician căci îi asigura prestigiul şi influenţa la nivel local.

S-ar putea să vă placă și